Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.

Dimension: px
Commencer à balayer dès la page:

Download "Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor."

Transcription

1 Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta strãzii. Salonul Internaþional al Artiºtilor Fotografi Români ºi Maghiari de Pretutindeni, Ediþia a VI-a, Oradea, 2012, Eurofotoart, Salonul Internaþional de Artã Fotograficã, Ediþia a IV-a, Bucureºti - Oradea, 2012 ºi Luna Fotografiei din România. Festival naþional cu participare internaþionalã, Ediþia a III-a, Oradea, 2012 Seria a V-a iulie - august 2012 anul 48 (148) Nr. 7-8 ( ) REVISTÃ DE CULTURÃ Apare la Oradea Seriile Revistei Familia Seria Iosif Vulcan: Seria a doua: M. G. Samarineanu Seria a treia: M. G. Samarineanu Seria a patra: M. G. Samarineanu Seria a cincea: Alexandru Andriþoiu din 1990 Ioan Moldovan Responsabil de numãr: Miron Beteg REDACÞIA: Traian ªTEF - redactor ºef Miron BETEG, Mircea PRICÃJAN, Alexandru SERES, Ion SIMUÞ Redactori asociaþi: Mircea MORARIU, Marius MIHEÞ, Aurel CHIRIAC REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA: Oradea, Piaþa 1 Decembrie, nr. 12 Telefon: ; (Print) I.S.S.N (Online) I.S.S.N TIPAR: Imprimeria de Vest, Oradea Revista figureazã în catalogul publicaþiilor la poziþia 4213 Idee graficã, tehnoredactare ºi copertã: Miron Beteg Revista este instituþie a Consiliului Judeþean Bihor ABONAMENTE LA FAMILIA Revista Familia anunþã abonaþii ºi cititorii cã la abonamentele efectuate direct la redacþie se acordã o reducere semnificativã. Astfel, un abonament pe un an costã 60 de lei. Plata se face la sediul instituþiei. De asemenea, se pot face abonamente prin platã în contul: RO80TREZ XXX000205, deschis la Trezoreria Oradea. Abonamentul pe un an costã 72 de lei. Redacþia va expedia revista pe adresa indicatã de cãtre abonat.

2 FAMILIA REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ Fondată în 1865 de IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN MOLDOVAN

3 CURPINS Editorial Traian Ştef - Căldură mare. Politică 5 Asterisc Gheorghe Grigurcu - Rolul iluziei în lume 15 Tangenţe Alex Cistelecan - Jocul de-a societatea 19 Magistr(u)ale Luca Piţu - Chanson de gest(uelle) paillarde (V) 24 Fusion jazz & blues de Daniel Vighi 29 Forward de Ioan Moldovan 34 Poeme de Gheorghe Vidican 37 Cronica literară Liana Cozea - Teama de a fi fericit 39 Dan-Liviu Boeriu - Lucruri strigătoare la cer 45 Mircea Pascariu - Umbrele n-au picioare 49 Explorări de Mircea Morariu 52 Anchetele Familiei Scriitorii români şi imperativul identităţii naţionale Viorel Chirilă - Literatura, o cenuşăreasă a învăţământului liceal 59 Poemul preferat - O antologie din GELLU NAUM Au ales: Ioan Matiuţ, Viorel Mureşan, Ion Maria, Leo Butnaru, Romulus Bucur, Radu Ulmeanu, Radu Vancu, Constantin Abăluţă, Dumitru Chioaru, O. Nimigean, Andreea Răsuceanu, Cristina Ispas, Gabriel Hasmaţuchi, Daniel D. Marin, Kocsis Francisko, Adrian Alui Gheorghe, Luiza Palanciuc, Claudiu Komartin, Paul Aretzu, Niculina Oprea, Vasile Spiridon, Gellu Dorian, Iulian Boldea, Ion Pop, Robert Şerban, Mihai Şora, Ion Groşan 65 50% Proza verii 2012 Adrian Buzdugan 97 Nicolae Cornescian 105 Dumitru Hurubă 115 Ştefan Jurcă 121 Gheorghe Miron 129 Radu Ilarion Munteanu 139 Cornel Nistea 150 Paul Tumanian 155 Boér Petér Pál 167 Rafik Ben Salah 174

4 Confesiuni târzii Doina Hanganu-Bumbăcescu - Et in Ego. Redactor la E.S.P.L.A 180 Lecturi după lecturi Gabriela Aprodu 197 Octavian D. Curpaş 202 Lia Faur 209 Constantin Iftime 215 Cristina Sava 223 Poeme Andrei Zanca 227 Leo Butnaru 233 Lizette Ardelean 239 Mihai Marianov 242 Muzica Adrian Gagiu - Celi 245 Cronica teatrală de Mircea Morariu 248 Cartea de teatru de Mircea Morariu 260 Vitrina cu cărţi 265 Parodia fără frontiere de Lucian Perţa 271

5 Editorial Traian ªtef Cãldurã mare. Politicã Vara asta a fost ca în anii de secetã de dupã rãzboi, cînd, îmi povestea moºul meu, familii de moldoveni ajunseserã pînã în Þara Beiuºului. A gãzduit ºi el una care fugea de foamete ºi venise cu cal, cãruþã, copii mulþi. Faþã de seceta datã de Sus, oamenii, dar mai ales conducãtorii þãrii nu s-au arãtat mai vrednici în aceste luni de varã. Sã trecem în revistã, pentru istorie, cum zice Ion Cristoiu, evenimentele. În 6 februarie, premierul Emil Boc demisioneazã ºi odatã cu el tot guvernul format de Partidul Democrat Liberal. Imediat, preºedintele Traian Bãsescu îl desemneazã în funcþia de prim-ministru pe dl. Mihai Rãzvan Ungureanu care formeazã noul guvern. Timp de douã luni se instaureazã mai multã liniºte ºi o siguranþã care creºte încrederea în noul premier. Provoacã ºi nemulþumiri inclusiv printre susþinãtorii sãi pentru refuzul de a împãrþi bani politici. Pãrea destul de stãpîn pe uneltele lui. La 27 aprilie, însã, Uniunea Social Liberalã reuºeºte sã treacã prin Parlament o moþiune de cenzurã care duce la cãderea Guvernului Ungureanu. Au loc cele mai surprinzãtoare trãdãri, de rãsunet fiind a primvicepreºedintelui PDL, Sorin Frunzãverde. Unii trec la PNL, alþii, la PSD, cu primari de oraºe ºi comune, cu organizaþii întregi. PDL e în degringoladã, iar Emil Boc îi lasã locul de preºedinte lui Vasile Blaga. În 7 mai, este învestit un nou guvern, condus de Victor Ponta. Lumea se întreabã ce l-a apucat pe preºedinte pentru cã din atitudinea anterioarã era exclusã o astfel de nominalizare. Dar mai existase, totuºi, propunerea, însã domnii Ponta ºi An tonescu nu au luat-o în serios. Mai mulþi miniºtri au însã probleme de incompatibilitate ºi renunþã, iar la Învãþãmînt e un du-te-vino, cu trei miniºtri într-o lunã. În acest moment se înteþesc atacurile împotriva preºedintelui, polemica mai acerbã ducîndu-se pe reprezentarea la Consiliul European. S-a ajuns pînã la a trimite lista dele- 5

6 Traian ªtef gaþiei fãrã numele preºedintelui. Apare ºi acuza de plagiat adusã premierului într-o revistã de prestigiu, apoi este condamnat cu executare Adrian Nãstase ºi lucrurile se rostogolesc cu ºi mai mare putere. USL hotãrãºte sã-l suspende pe preºedinte. Pentru asta, încep sã dea foc în jurul lui. Sînt eliberaþi din funcþii toþi aceia care-l susþinuserã la alegerile prezidenþiale, începînd cu Vladimir Tismãneanu, este dat semnalul ºi pentru H.-R. Patapievici, prin trecerea ICR în subordinea Senatului ºi schimbarea funcþiei unui Institut care a prezentat Vestului o Românie cu valori sincrone (aici nu sînt de acord cu expresia din numarul anterior a colegului meu Seres care îl considera pe Patapievici un agent de influenþã al lui Traian Bãsescu). Este instalat un nou preºedinte la Televiziunea publicã, Claudiu Sãftoiu, este desfiinþatã comisia care ar fi trebuit sã constate plagiatul prim-ministrului, dar aceasta se pronunþã, totuºi, ca ºi comisia Universitãþii Bucureºti, este înfiinþatã o altã comisie care spune cã nu e plagiat, ci doar o încãlcare a regulilor citãrii, este schimbat Avocatul Poporului pentru a nu fi contestate ordonanþele de urgenþã, este anulat controlul Curþii Constituþionale asupra hotãrîrilor Parlamentului, sînt schimbaþi preºedintele Senatului ºi al Camerei Deputaþilor, este anulat pragul prezenþei la votul pentru referendum, este trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului. În 5 iulie este cititã în Parlamentul reunit cererea de suspendare a preºedintelui, iar în 6 iulie este votatã suspendarea. Referendumul are loc în 29 iulie, dupã bãtãlii la care participã ºi Comisia Europeanã, ºi Cancelarul Germaniei, ºi ambasadorul SUA, ziariºti de pe tot mapamondul, Victor Ponta iese cam ºifonat, iar Crin Antonescu, preºedinte interimar, intrã, parcã, în rolul a- cuzat la Traian Bãsescu. Pînã la referendum sînt mitinguri unde se acuzã o loviturã de stat, Europa reacþioneazã ºi-i impune ºefului guvernului respectarea Constituþiei ºi a instituþiilor, cu precãdere a Curþii Constituþionale. Acesta acceptã prag de prezenþã la referendum, iar CCR îi este redatã puterea prin declararea neconstituþionalã a Ordonanþei de Urgenþã. Referendumul din 29 iulie a oferit trei posibilitãþi de rãspuns: vot cu Da sau Nu ºi neprezentare. PDL ºi Traian Bãsescu au îndemnat la neprezentare, netrecerea pragului ducînd la invalidare. Ministrul de Interne a anunþat care este numãrul de alegãtori, care este pragul. Nu se prezentaserã suficienþi votanþi, iar referendumul urma sã fie invalidat. Atunci a pornit o altã tevaturã, USL dorind sã facã un recensãmînt adhoc, sau sã-i ºteargã de pe liste pe cetãþenii români din strãinãtate. Ministrul de Interne Ioan Rus ºi-a dat demisia, nevoind sã fie pãrtaº, prilej cu care a fost remaniat Guvernul, fiind trimis acasã fãrã explicaþii ºi 6

7 Cãldurã mare. Politicã Andrei Marga, ministrul de Externe. Justiþia a rãmas o perioadã fãrã ministru, suplinind Victor Ponta, ca mai apoi, dupã tergiversãri, sã jure pe Biblie doamna Mona Pivniceru.. Bãtãlia pentru liste e în toi, ca ºi urechelile din afarã, inclusiv de la Departamentul de Sat al SUA. În 2 august, CCR amînã pronunþarea privind referendumul pentru 12 septembrie, dar în 14 august revine, solicitînd din partea guvernului cifra alegãtorilor români pînã în 21 august. În toatã aceastã tulburare consideratã cea mai mare crizã politicã de dupã 1990, românul a avut numai de pierdut. Leul s-a devalorizat rãu, au crescut preþurile combustibililor ºi ale tuturor produselor, restanþele la bãnci ºi de toate felurile au crescut, economia dã înapoi, investotorii strãini nu mai vin, ci pleacã, ºi s-au stricat alte lucruri ce þin de macroeconomie. Populaþia a intrat în acest joc politic, antagonizîndu-se ºi ea. România trece printr-un moment de risc. Tensiune, demisii, reacþii europene dure, limbaj dublu, voturi de douã ori mai multe decît alegãtorii în unele localitãþi, cercetãri penale pînã la miniºtri. Europenii nu înþeleg democraþia noastrã originalã: Sunt uimit de ceea ce suþine Uniunea Socialist-Liberalã. Mã întreb cum este posibil ca într-un stat membru al UE un minister sã publice cu câteva sãptãmâni înainte de referendum documentul oficial care aratã numãrul de alegãtori, în aceastã sãptãmânã sã reafirme aceleaºi date, dar ieri sã arate cã nu poate susþine numãrul de oameni de pe listele electorale permanente? Cum este posibil sã fie confirmate alegerile din iunie (locale) ºi doar o lunã mai târziu electoratul de pe liste sã nu mai fie valid? Pentru mine, acest guvern aratã încã odatã cã este gata sã schimbe orice: legi, liste, reguli care nu servesc interesului partidelor lor, este opinia preºedintelui Partidului Popular European. USL a pornit un rãzboi pe viaþã ºi pe moarte împotriva lui Traian Bãsescu. Citatul este din Crin Antonescu. Ideea aceasta de rãzboi dus cu toate armele este îngrijorãtoare ºi nu aratã deloc înþelepciune. Oare ce-i mînã în luptã este întrebarea la care nu ºtim cine ºi cînd va rãspunde. Intelectualitatea însãºi s-a divizat, semnînd apeluri pentru apãrarea statului de drept, manifestîndu-se împotriva atitudinii Guvernului faþã de ICR ºi conducerea lui (Patapievici ºi Mircea Mihãieº au demisionat) sau pentru explicarea în alþi termeni a situaþiei din þarã. Redau o parte a scrisorii de explicare semnatã, printre mulþi universitari liberali, de mai mulþi literaþi, unii prieteni ai Familiei : Suntem acum profund îngrijoraþi de reacþiile externe la recentele evenimente politice din þara noastrã. Sperãm ca aceastã scrisoare sã ajute la clarificarea oricãror concepþii eronate cu privire la situaþia curentã ºi va 7

8 Traian ªtef 8 deschide un dialog în legãturã cu viitorul. Cãci suntem profund preocupaþi de recentele acuzaþii care pretind cã Parlamentul ºi Guvernul României ar fi subminat statul de drept ºi independenþa justiþiei în încercarea de a-l demite pe preºedintele Traian Basescu. E greu pentru noi sã vedem cã reprezentanþi de seamã ai Uniunii Europene iºi exprimã poziþia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Aceastã poziþie nu a putut fi formulatã decât pe temeiul unor informaþii înºelãtoare sau incomplete cu privire la adevârata naturã a situaþiei din România.. Vã rugãm sã ne permiteþi ca, folosind experienþa noastrã de cercetare ºi cunoaºterea directã a climatului politic din þara noastrã sã vã prezentãm doar câteva puncte pe scurt: Curtea Constituþionalã nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituþie unde numirile se fac politic ºi care are ca unicã vocaþie arbitrajul în chestiuni constituþionale. Curtea Constituþionalã a recunoscut cã, substituindu-se Primului Ministru, Preºedintele Bãsescu a încãlcat principiul fundamental al separaþiei ºi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai rãspuns în faþa Parlamentului, aºa cum se întâmplã în toate statele democratice din Uniunea Europeanã, ci în fapt în faþa Preºedintelui, ca în Federaþia Rusã. Parlamentul a tins sã devinã o cochilie vidã, atunci când majoritatea guvernamentalã nu a avut voie sã voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinþã, aºa cum a recunoscut-o Curtea Constituþionalã, suspendarea Preºedintelui este conformã cu Constituþia României ºi urmeazã sã fie confirmatã sau nu de un referendum naþional, organizat deasemenea în strictul repect al legii. Preºedintele Bãsescu vorbeºte deschis ºi liber despre rolul sãu de jucãtor, în ciuda faptului cã un atare rol contravine definiþiei constituþionale a Preºedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmã temerile noastre referitoare la modul în care Presedintele Bãsescu îºi înþelege competenþele: In 2009, Parlamentul a votat o moþiune de cenzurã împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preºedintele a refuzat sã accepte propunerea majoritãþii, cum se cuvenea, ºi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susþinut de o largã majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca sã fie sigur cã o echipã favorabilã îi va organiza realegerea ca Preºedinte al României. Preºedintele a declarat în direct într-un interviu televizat cã i-a numit din proprie voinþã pe cei doi ºefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie sã fie numiþi de Parlament. De curând a adãugat cã aproape s-a decis cu privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este propus de cãtre Ministrul Justiþiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent. Acum câteva zile, Preºedintele i-a povestit în direct unui reporter TV cã, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacã existã în Constituþia României reglementãri privitoare la suspendarea Preºedintelui, el i-a rãspuns cã nu, nu existã. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum sã lãsãm soarta þãrii noastre în asemenea mâini?

9 Cãldurã mare. Politicã Articolul 95 al Constituþiei României este explicit, ºi defineºte procedura de suspendare, de la iniþierea ei la sfârºitul procesului; faptul cã în Constituþia Germaniei sau a oricãrui alt stat din Uniune Europeanã nu existã o asemenea prevedere nu are nicio semnificaþie în aceastã materie. Iatã de ce, în ultimii ani, cetãþenii obiºnuiþi ai României au devenit tot mai îngrijoraþi de acþiunile întreprinse de Preºedintele Bãsescu ºi de apropiaþii sãi. Ei au fost votaþi pe baza unui program de justiþie, echitate ºi bunãstare a cetãþenilor. Dimpotrivã, Preºedintele însuºi a asumat un rol executiv direct când a iniþiat tãieri sãlbatice ale salariilor ºi pensiilor, fie cã era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecãtori ºi funcionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaºi timp, fondurile publice care plãteau pe clienþii partidului dominant au crescut an de an, în dispreþul retoricii de austeritate generalã. Poate încã ºi mai îngrijorãtoare au devenit manifestãrile de intoleranþã printre susþinãtorii Preºedintelui. Lideri ai partidului care îl susþine au declarat cã minoritatea Roma din România este genetic programatã sã încalce legile. Ni se repetã constant în ecou cu declaraþiile Preºedintelui cã idealul european al unei societãþi care garanteazã o viaþã decentã pentru toþi este perimat, ºi ar trebui sã fie înlocuit de o societate competitivã în care doar cei mai adaptaþi ºi mai puternici sã supravieþuiascã. Aceastã formã brutalã de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene aºa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douãzeci de ani. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au fãcut sã explodeze în iarna trecutã demonstraþii civice în peste 60 de oraºe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului cã societatea româneascã refuza intoleranþa ºi discrepanþele economice din ultimii ani. Sperãm cu toatã sinceritatea cã acest referendum va dovedi cã idealurile democratice au rãdãcini adânci în societatea româneascã, sunt vibrante ºi pline de viaþã. Apreciem din toatã inima timpul ºi preocuparea pe care le cheltuiþi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, ºi care priveºte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperãm cã declaraþiile Dvs de susþinere a democraþiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, ºi cã, împreunã, putem continua sã lucrãm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper ºi tolerant deopotrivã pentru România ºi pentru Uniune Europeanã. Semnatarii literaþi sînt Horia Barna, Corina Bernic, Andrei Bodiu, Bianca Burta-Cernat, Paul Cernat, Georgeta Dimisianu, ªerban Foarþã, Ildiko Gabor-Foarþã, Monica Ghetz, Marius Ghilezan, Mihai Dinu Gheorghiu, Mihaela Grancea, Octavian Hoandrã, Florin Lãzãrescu, Ion Bogdan Lefter, Sorin Mãrculescu, Liviu Ioan Stoiciu, Carmen Muºat, Marius Oprea, Ovidiu Pecican, Monica Spiridon, Stelian Tãnase, Lucian Dan Teodorovici. Textul e cam plîngãcios-feminin ºi nu se înþelege care este altera pars care trebuie ascultatã în Europa, o altã parte politicã decît preºe- 9

10 Traian ªtef dintele ºi PDL sau o altã parte a intelectualitãþii. Sînt acuzele obiºnuite la adresa lui Traian Bãsescu, cã a declarat, cã a povestit, cã e jucãtor, cã a iniþiat tãieri sãlbatice ale salariilor ºi pensiilor, fie cã era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecãtori ºi funcþionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare, mirat-interogativ cum sã lãsãm soarta þãrii noastre în asemenea mâini, profund îngrijorat pentru idealurile vibrante ºi pline de viaþã ale democraþiei româneºti, încheindu-se protocolar-diplomatic: cu speranþa cã împreunã, putem continua sã lucrãm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper ºi tolerant deopotrivã pentru România ºi pentru Uniunea Europeanã. Nu se spune cum l-a deranjat preºedintele pe dl. Ponta, de nu mai poate guverna. Pe listã figureazã ºi doamna Zoe Petre, al cãrei glas parcã îl aud, citind textul. Dupã ce BEC a anunþat datele finale ale referendumului conform cãrora la urne s-au prezentat 46,24% din cetãþenii cu drept de vot ai României, USL a încercat sã modifice cvorumul de prezenþã prin diferite mijloace. Ministrul Administraþiei ºi Internelor, Ioan Rus, anunþatse cã numãrul total al cetãþenilor cu drept de vot este de Preiau sinteza din presã, pe zile, pînã la 27 august, cînd s-a citit în Parlament hotãrîrea CCR. Luni, 30 iulie. Preºedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu a lansat, pe blog, ideea cã referendumul trebuie validat, susþinând cã în România sunt mai puþini alegãtori decât aratã datele pe baza cãrora s-a organizat consultarea popularã de pe 29 iulie. Ulterior, comunicatorii USL ºi comentatorii care i-au însoþit au preluat aceastã ipotezã, considerînduse reprezentaþi ºi reprezentanþii celor care au votat. Ceilalþi, care au spus NU referendumului însuºi au manifestat, au lansat liste de semnãturi, arãtînd cã ºi ei sînt în viaþã. Marþi, 31 iulie, preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, ºi preºedintele interimar al Senatului, Petru Filip, au depus o sesizare la Curtea Constituþionalã, spunând cã la declanºarea procedurii de demitere a preºedintelui Bãsescu în vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede condiþia de prezenþã pentru validarea referendumului, acuzînd ºi boicotul PDL, care a afectat participarea la vot. Miercuri, 1 august, CCR se reuneºte pentru a discuta contestaþiile USL, dar ºi pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amânã pentru 2 august. Preºedintele Curþii, Augustin Zegrean, declarã cã s-au cerut informaþii de la MAI ºi INS, necesare înainte de a se pronunþa asupra referendumului. Tot atunci, MAI transmite CCR un document în care spune cã pe listele electorale sunt înscrise de persoane. 10

11 Cãldurã mare. Politicã Joi, 2 august, la solicitarea ministrului delegat pentru Administraþie, Victor Paul Dobre, chestorul Constantin Manoloiu a întocmit o completare la solicitarea deja transmisã CCR care spunea cã MAI nu îºi a- sumã numãrul de 18,2 milioane de alegãtori de pe listele electorale. În dosarul Referendumul deschis de procurori ºi în care, între timp, ministrul demisionar pentru Administraþie, Victor Paul Dobre, este acuzat de abuz, se noteazã cã aceastã completare are un caracter fictiv ºi scopul este reducerea numãrului de votanþi de pe liste. Tot pe 2 august, CCR anunþã cã amânã luarea unei decizii privind referendumul pentru 12 septembrie, argumentând cã a primit date contradictorii. CCR respinge ca neîntemeiate contestaþiile USL privind desfã- ºurarea ºi organizarea referendumului. Premierul Victor Ponta anunþã cã va organiza un mini-recensãmânt. Vineri, 3 august, CCR anunþã cã a modificat data ºedinþei privind referendumul pentru 31 august. Ioan Rus anunþã la rândul sãu, organizarea mini-recensãmântului, cu întrebarea peste gard despre vecini. Duminicã, 5 august, într-o discuþie cu Victor Paul Dobre, care a apãrut în dosarul Referendumul, Ioan Rus îi spune acestuia cã nu vrea sã-ºi petreacã bãtrîneþile la puºcãrie. Dl. Dobre îi spune unui colocutor cã nu vrea sã participe la un grup infracþional organizat. Luni, 6 august. Ioan Rus ºi Victor Paul Dobre demisioneazã. Ioan Rus declarã cã pe listele electorale pentru alegerile locale au fost de cetãþeni cu drept de vot. În plus, Curtea Constituþionalã face publicã o adresã transmisã cãtre MAI din care reiese cã CCR a solicitat listele electorale permanente actualizate, ºi nu actualizarea listelor printr-un mini-recensãmânt. Într-un document prezentat de Liviu Dragnea (PSD), se aratã cã numai din Spania ºi Italia pot fi scoºi aproximativ 1,9 milioane de persoane, plus cei decedaþi din þarã ºi cei care a- veau buletinul expirat la referendum. Marþi, 7 august. Monitorul Oficial publicã erata CCR emisã de Curte pe 6 august în care se spune cã listele electorale permanente îi cuprind pe toþi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Victor Ponta anunþã cã renunþã la realizarea mini-recensãmântului. Joi, 9 august. Noul ministru de Interne ºi al Administraþiei, Mircea Duºa, ºi noul ministru delegat pentru Administraþie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum, în baza cãruia prefecþii ºi primarii trebuie sã facã actualizarea listelor electorale permamente valabile pentru referendumul din 29 iulie. Vineri, 10 august, Radu Stroe declarã cã erata CCR, prin care pe listele electorale permanente se regãsesc toþi cetãþenii care au împlinit 18 ani pânã la 29 iulie 2012, este un fals. 11

12 Traian ªtef Luni, 13 august, Premierul Victor Ponta declarã cã nu va opri mini-recensãmântul. Marþi, 14 august, CCR a decis în controversata chestiune a eratei cã este legalã ºi a cerut Guvernului sã predea datele cuprinse în listele electorale permanente actualizate pânã la data de 10 iulie. Termenul pentu o decizie în cazul referendumului de demitere a lui Traian Bãsescu a fost preschimbat pentru a treia oarã, pentru data de 21 august. Duminicã, 19 august, ministrul delegat pentru Administraþie, Radu Stroe declarã cã în listele electorale permanente sunt modificãri majore, care pot duce la rãsturnarea situaþiei la CCR. Marþi, 21 august, Curtea Constituþionalã recunoaºte legalitatea desfãºurãrii referendumului ºi admite datele oferite de BEC, invalidîndu-l. Luni, 27 august, se întruneºte Parlamentul pentru a putea fi cititã hotãrîrea CC. Se amînã mereu intrarea în salã a parlamentarilor PSD ºi PNL. Ioan Ghiºe considerã nelegalã hotãrîrea CCR, ba chiar o infracþiune. Victor Ponta e în Africa de Sud, Crin Antonescu, nu se ºtie, unii zic cã ar fi în Italia în vacanþã, iar Traian Bãsescu tace de o sãptãmînã. Pentru cã îl consider pe Dl. Andrei Pleºu un bun cunoscãtor al mediului politic românesc, un om lucid, cu totul opus cãuzãºeniei lui Mircea Dinescu, de exemplu, citez dintr-un cunoscut text al sãu apãrut în Dilema Veche : Am spus ºi am scris, de mai multe ori, cã Traian Bãsescu e departe de a fi preºedintele ideal. Cã e un campion al inadecvãrii, un nãrãvit al obiceiului de a-ºi pune toatã lumea-n cap, un amestec de sentimentalism ºi agresivitate, o naturã frustã, mereu în pericol de a face gesturi ºi declaraþii nepotrivite. De la o vreme, constat, nu fãrã o anumitã perplexitate, cã nu l-am citit cum trebuie. Adversarii sãi politici au reuºit sã mã convingã cã, dincolo de defectele lui, omul e de o anvergurã aproape cosmicã. E, asemenea personajului din faimoasa poezie a lui Victor Vlad Delamarina, ãl mai tare om din lume. Dintr-un garaj prãpãdit, fãrã telefon operativ, evacuat de la Cotroceni de guvern, parlament ºi o bunã parte din popor, Traian Bãsescu pune zilnic în miºcare þara ºi, am putea pentru ca sã spunem, mapamondul. Uniunea Europeanã e o micã sectã de fraieri, care reacþioneazã prompt la manevrele lui destabilizatoare. (Ale lui ºi, fireºte, ale clicii de pîrîcioºi trãdãtori, manevraþi, tot de el, ca niºte guguºtiuci decerebraþi). Bãsescu are o putere trans-instituþionalã. Îl slujesc, tremurînd, dl Barroso, dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Veneþia (de Curtea Constituþionalã a României nu mai vorbim), Statele Unite, o sumedenie de miniºtri ºi ambasadori occidentali 12

13 Cãldurã mare. Politicã ºi mai toate publicaþiile de prestigiu ale lumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Economist etc. Toþi ºi-au fãcut un program de viaþã din susþinerea lui Traian Bãsescu ºi urmãresc, cu sufletul la gurã, peripeþiile referendumului dîmboviþean, lucrînd, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar ºi unii miniºtri ai guvernului inamic (ºi nu oricare, ci tocmai cei de la Administraþie ºi Interne) sînt agenþi sub acoperire ai preºedintelui suspendat. Individul e de nestãvilit. Serviciile secrete sînt la picioarele lui. Plagiatul primului ministru e o fãcãturã a machiaverlîcurilor sale politice. A reuºit, prin malversaþiuni subtile, sã doboare moneda naþionalã, sã goneascã investitorii strãini, sã blocheze activitatea guvernului. Rãmîne de vãzut dacã nu cumva a pus la cale ºi seceta. Nu se mai poate face nimic pentru scoaterea lui din joc. Singura speranþã rãmîne colonelul Dogaru, care promite sã îl detroneze printrun bine organizat haos popular. Pînã atunci, abia dacã mai putem îngãima mici obrãznicii: îi spunem, cu o ironie zdrobitoare, simplul cetãþean din garaj sau cetãþeanul în tricou albastru. Dl Ponta e, dupã spusele preºedintelui interimar, intimidat, iar preºedintele interimar e atît de tulburat încît ºi-a uitat engleza. Se zvoneºte cã, în viitorul apropiat, Traian Bãsescu ar putea cîºtiga ºi alegerile din America. Încet-încet, încep sã fiu mîndru de a fi contemporan cu o asemenea stihie dezlãnþuitã. O mare parte dintre intelectualii care-l sprijiniserã pe Traian Bãsescu la ultimele alegeri ºi care s-au cam despãrþit de el mai ales dupã reacþiile împotriva regelui Mihai, nu acceptã atitudinea USL ºi a celor doi copreºedinþi ai sãi faþã de ICR, nici toatã desfãºurarea rãzboinicã împotriva preºedintelui, nici naþionalismul þîfnos al domnului Antonescu, nici aventurismul politic al celor doi, nici identificarea prim-ministrului României cu un plagiator. Sînt iar destule motive de întoarcere spre dl. Traian Bãsescu. Occidentul îl cunoaºte mai bine, poate. Occidentul alege predictibilitatea, ºi aici ºefii USL au dezamãgit. Se pare cã, într-adevãr, strategia USL s-a redus la demonizarea preºedintelui Traian Bãsescu. Nu l-au bãtut niciodatã cu asta, dar sperã, acum, cã ricoºeul va lovi în partea celor care l-au sprijinit. Deocamdatã, domnii Ponta ºi Antonescu sînt în offside. Dl. Antonescu chiar mai tare, pentru cã nu i-au stat bine nici engleza, nici preºedinþia. Nu dã bine sã vorbeºti franceza ºi engleza mai prost decît cineva care le-a învãþat la Moscova ºi mai ºtie, evident, ºi ruseºte. Dar poate surpriza domnului Antonescu ar putea fi limba rusã. Dl. Ponta nu se ºtie dacã guverneazã, iar domnul Mugur Isãrescu s-a enervat ºi le-a cam spus-o cum gura bate fundul. Dl. Isãrescu ºtie cît am pierdut, dar n- 13

14 Traian ªtef o sã ne spunã. ªtim ºi noi cît a costat referendumul din bugetul de stat ºi cît au cheltuit partidele, dar nu ºtim cît ne-a costat pe fiecare. Ironia sorþii este cã parcã fiecare schimbare ne aratã cã se poate ºi mai rãu, cã suportãm. Guvernarea Antonescu-Ponta a fost, pînã acum, o aplicaþie în care cartuºele de manevrã au fost înlocuite de multe ori cu altele reale, în care a fost atrasã pe front populaþia þãrii, în care s-au încercat alianþe externe, dar totul a ieºit prost, într-o perfectã definiþie a ridicolului, unde prostul nu e prost destul dacã nu e ºi fudul. 14

15 Asterisc Gheorghe Grigurcu Rolul iluziei în lume Septembrie 1999, la Oradea. M-am simþit ca un cadavru decongelat peste un secol, nimerit într-o lume necunoscutã. Oamenii sînt complet înnoiþi, localurile par mai mari, altfel zugrãvite, altfel luminate, cu personal primenit. Întreb cîteva tinere despre cîte un chelner, despre cîte un lãutar de odinioarã. Habar n-au. Nici nu erau poate nãscute, cînd cu 21 de ani în urmã, pãrãseam urbea ce pãrea atît de a mea. Cele douã-trei cunoºtinþe întîlnite au un aer de strigoi. Chelneriþa Maricica, ajunsã ºefã de local, grasã, de nerecunoscut, are amabilitatea de-a ne oferi o masã gratuitã (eram însoþit de tînãrul meu prieten, George Drãghescu). Dl. Trifa, fostul vecin, apare cu un doberman uriaº de care mã ciocnesc noaptea pe stradã (cred cã e cel mai mare cîine pe care l-am vãzut vreodatã, mi-l reaminteºte - cum s-ar fi putut altminteri? - pe Nero, cel care, din fericire, ºi-a petrecut cea mai mare parte din viaþã la Oradea). Noutate: lîngã treptele Teatrului, prostituatele, dintre care una blondã, cu un minunat cap de bacantã, stau aliniate precum niºte concurenþi la start. * Temniþa cea mai de temut este aceea în care te simþi bine. Citind aceste vorbe ale lui N. Iorga cum pot sã nu mã gîndesc la C. Noica? * Cît de neaºteptat se manifestã cîteodatã darul poeziei, cãzînd s-ar zice absolut din întîmplare! Iatã-l pe unul dintre beneficiarii sãi, e drept, de rang modest; N.U. Funciarmente, tipul e un fante de obor, tot mai fanat (a ajuns a-ºi cãni pãrul), isteþ ºi rãzbãtãtor, cu aerul cuiva care-ºi face loc cu coatele într-un local aglomerat de periferie. Rãdãcina psihologiei sale este seducþia primitivã. Gesturile sale poeticeºti au ºi ele o trufie grosolanã, ca ºi cum ar fi dorit a suci rapid capul unei slujnice. 15

16 Gheorghe Grigurcu E rebel dintr-un mãrunt teribilism, nu doar în raport cu lumea terestrã, ci, vai, ºi cu lumea celestã. Nu o datã în stihurile sale dã cu tifla lui Dumnezeu. În rest, curios ºi bîrfitor, instabil ºi intrigant cît încape, mînat de interesul cras care-i poate acorda chiar un grad de entuziasm în adulare. Desigur, nu te poþi simþi bine cu un asemenea individ, însã nici nu acceptã uºor s-o rupi cu el. Are mereu replici ºmechereºti, o elasticitate care-l poate face pe moment simpatic, un mic sistem de paratrãsnete viclene. Nu e la largul sãu dacã nu atrage atenþia asupra sa. Nu-þi poþi da seama în ce mãsurã se supraliciteazã în forul intim sau doar pe dinafarã, cu trucuri de cuceritor vulgar. Se vrea altfel, mereu interesant, singular, asemenea mahalagiului care locuieºte-n faþa ferestrelor mele, cu care am bucuria de-a mã vedea zilnic ºi care, om în vîrstã, arboreazã sacouri roºii sau galbene, socotindu-se irezistibil, cel mai tare din parcare. Din fericire poetul tîrgului face parte dintr-o categorie pe care am ajuns a o cunoaºte suficient de bine datoritã lui O. C. ºi el viclean copil de casã, pe care l-am avut în preajmã la începutul deceniului opt la Oradea ºi cãruia îi rãmîn îndatorat pentru lecþia ce mi-a oferit-o. * V.P. cînd mã vede cu cîinele Vulpiþã: Trebuie sã mã feresc, animalele sînt imprevizibile. Eu: Oare oamenii nu sînt mult mai imprevizibili?. * Am intrat într-o legendã sordidã. Scriu în cîrciumi de unde nu mai ies, mã droghez ( un aurolac al literaturii române, conform formulei Purtãtorului de servietã al d-lui E. Simion) ba am devenit ºi criminal (aº fi ucis o femeie cu autoturismul pe care-l conduceam, conform lui Adrian Pãunescu; un domn jurnalist din Amarul Tîrg îmi spune, abia stãpînit, cã, salutîndu-mã, dã mîna cu un asasin). * Rolul iluziei în lume e covîrºitor. Ea face ca lumea sã fie de fapt altfel. * Nu sînt convins cã poeþii pornografi de azi (de la Emil Brumaru la Mihail Gãlãþanu ºi la puzderia de tineri gãzduiþi cu mare generozitate în Vatra) îl cunosc pe un precursor al lor, Camil Baltazar, cu volumul sãu intitulat Strigãri trupeºti lîngã glezne (1927), ilustrat de Marcel Iancu ºi tipãrit într-un tiraj redus. O carte rarã în somptuoasa-i licenþiozitate, pe care mi-a înfãþiºat-o chiar autorul sãu, cu prilejul unei vizite ce i-am fãcut-o acasã, la finele anilor 60 16

17 Rolul iluziei în lume * Sfîntul Andrei, rãstignit pe cruce, predicã douã zile în ºir, în faþa a douãzeci de mii de persoane. Toþi îl ascultã, captivaþi, dar nici unul nu se gîndeºte sã-l elibereze (Jules Renard). * Sentimentele adînci nu se pierd, dupã cum s-ar pãrea, în masa prozaicã a vieþii curente, ci se conservã un timp indefinit, aºa cum unele relicve organice se pãstreazã în anumite straturi ale pãmîntului. * Chiar dacã sînt zile în care mã vãd nevoit a-mi cumpãra hrana cu bani împrumutaþi, îi mulþumesc lui Dumnezeu cã n-am ajuns a suferi de foame. Precum o pasãre a cerului, trãiesc fie ºi din fãrîmiturile vieþii. * Dan Ceachir îmi comunicã la telefon solidarizarea d-sale cu opiniile mele privitoare la Nichita Stãnescu: Cred cã veþi rãmîne pentru ele în vederile favorabile ale posteritãþii. Nichita nu e, orice s-ar zice, un geniu. Cîteodatã e chiar gãunos. * Tipul uman european este în pericol de dispariþie, deoarece o- mul a devenit prea carnivor ºi procreeazã urmaºi puþini, au tras semnalul de alarmã participanþii la Congresul Mondial al Antropologilor, care are loc la Florenþa. Este foarte îngrijorãtoare analogia care poate fi observatã între tendinþele demografice actuale ºi dispariþia, în urmã cu de ani, a omului de Neanderthal, care populase odinioarã Europa ºi care a fost înlocuit de omul originar din Africa, a declarat agenþiei italiene de presã ANSA profesorul-antropolog Brunetto Chiarelli. În opinia sa, dispariþia strãmoºului de Neanderthal a fost determinatã de obiceiul sãu de a mînca prea multã carne, ba chiar de canibalismul sãu. Mai exact, dispariþia acelui strãmoº a fost cauzatã de formele strãvechi ale prionilor de atunci care provoacã actuala boalã a vacii nebune. Spre deosebire de omul de Neanderthal, Homo Sapiens, care i-a luat locul, se hrãnea cu vegetale ºi peºte. Cultura omului european de azi este una agresivã, individualistã, membrii societãþii umane actuale consumã mai mult decît este necesar pentru a trãi. În plus, actualii locuitori ai continentului nostru sînt foarte leneºi în privinþa reproducerii. Profesorul italian considerã cã ar fi extrem de dificilã refacerea echilibrului efectelor demografice ale modelului cultural actual al omului european. Poate doar prin introducerea maternitãþii obligatorii, crede el (Adevãrul, 2003). 17

18 Marcovici Sebastian Canonizare

19 Tangenþe Alex Cistelecan Jocul de-a societatea La 4-0 pentru Spania mi-a devenit perfect clar ceea ce începeam sã bãnuiesc la 1-0: mie de fapt nu-mi place fotbalul. Drept pentru care m-am hotãrât sã-mi documentez indiferenþa microbisticã proaspãt (re)descoperitã apelând la ultimele cercetãri din domeniul teoriei critice a sportului : Marc Perelman, Barbaric Sport. A Global Plague 1. Cartea e cam aºa cum lasã sã se înþeleagã titlul ei: o criticã de facturã conservatoare a sportului, care e la fel de tristã ºi lipsitã de surprize ca un meci de fotbal în care pierde Italia. Dar dacã lucrarea nu ne spune prea multe lucruri noi despre obiectul sãu, sportul spectacular, ne permite în schimb sã surprindem câteva chestii interesante legate de perspectiva conservatoare în general. Iar problema cu abordarea conservatoare e, într-adevãr, una mai degrabã de perspectivã: ea nu þine atât de caracterul eronat al argumentelor sale, cât de contextualizarea ºi articularea specificã a acestora. În contextul nostru, abordarea lui Perelman pãcãtuieºte identificând o problemã ºi o cauzã eficientã (desigur, sportul) acolo unde nu e vorba decât de-un simptom a ceva mai structural. Dar sã nu anticipãm. Perelman începe bine ºi pare sã situeze chestiunea sportului într-un context imediat politic. Marile evenimente sportive, argumenteazã Perelman, ascund realitatea politicã ºi socialã opresivã în care au loc, oferind astfel o legitimare spectacularã, olimpicã regimurilor autoritare care le gãzduiesc. Just. Problema e însã cã acest rol de mistificare ºi legitimare a nedreptãþilor sociale, îndeplinit de marile evenimente sportive, este identificat de cãtre autor doar în câteva contexte excepþionale: Berlin 1936, Argentina 1978, Moscova 1980, Beijing Ceea ce pãrea sã fie o 1. Marc Perelman, Barbaric Sport. A Global Plague, Verso, Londra & New York,

20 Alex Cistelecan criticã structuralã a funcþiei politice a sportului se dovedeºte a fi o simplã reluare, în context olimpic sau fotbalistic, a acelui vechi cliºeu dar mereu tânãr care e critica totalitarismului. Cu alte cuvinte, Perelman e foarte sensibil la rolul de mistificare ºi legitimare a nedreptãþii sociale pe care sportul îl are în regimurile nedemocratice acolo unde, efectiv, uralele ºi scandãrile de pe stadion acoperã convenabil urletele din camerele de torturã dar nu are nici o problemã cu rolul de mistificare ºi legitimare a nedreptãþii sociale pe care însuºi cadrul politic ºi mediatic îl joacã în regimurile democraþiei burgheze acolo unde, adicã, sportul nu ascunde cadrul social ºi politic, ci reia ºi întãreºte rolul deja mistificator al acestuia. Aceeaºi abilitate în a evidenþia evidenþa ºi a face invizibil cadrul invizibil este desfãºuratã de autor ºi atunci când vine vorba de Carta Olimpicã: Carta Olimpicã proiecteazã o iluzie de acelaºi fel: ideea unui moment de fraternitate, domnia iconicã a fair play-ului, într-o misiune generalã de pace pe durata Jocurilor, când în realitate masacrele, teroarea, crimele ºi tortura continuã nestingherite în cele mai multe þãri ºi, câteodatã, chiar în þara care gãzduieºte Jocurile (precum în China în 2008) (p. 20). Corect. Dar oare principiile pieþei libere ºi ale eficienþei economice, carta capitalistã rezumatã de Marx în libertate,, egalitate, proprietate ºi Bentham nu joacã deja un rol similar Cartei Olimpice, aºternând un voal de fair play ºi fraternitate peste realitãþile mai puþin vizibile, mai puþin stridente, dar nu mai puþin scandaloase ale violenþei structurale ºi nedreptãþii sistematice? Uneori, e adevãrat, Perelman dã semne cã ar fi pe punctul de a surprinde ºi aceste aspecte structurale, invizibile ale sportului, altfel imperceptibile pentru o lecturã moralistã: Ceea ce carta sugereazã ºi ceea ce ea încearcã sã promoveze: nu doar sã facã din sport un element ireductibil al vieþii cotidiene, ci sã transforme viaþa cotidianã în întregime în activitate sportivã (p. 24). Dar, din nou, modul în care autorul îºi argumenteazã acest gen de intuiþii corecte le reduce la o simplã confirmare a consensului moralist de la Washington, care împarte tranºant ºi decontextualizant între state eºuate ºi democraþii funcþionale, între nerespectãri flagrante ale drepturilor omului (masacre, teroare, torturã) ºi societãþi libere (i.e. alegeri libere ale elitelor desemnate ºi piaþã liberã). Pe cât e de scurtã cartea, pe atât de eclecticã e în perspectivele critice pe care le etaleazã. Sã le trecem aici rapid în revistã, pânã sã ajungem la chestiunea principalã. Avem, printre altele, o criticã a sportului din perspectiva globalizãrii: sportul, argumenteazã Perelman, în acelaºi timp în care reprezintã unul din principalii catalizatori ai globalizãrii, oferã un vehicul pentru naþionalizarea maselor. Sportul, s-ar spune, precum capitalul la Deleuze, reteritorializeazã pe mãsurã ce deteritorializeazã. Însã 20

Raport de stagiu-dr. Socolov Demetra

Raport de stagiu-dr. Socolov Demetra Raport de stagiu-dr. Socolov Demetra In perioada 3/12/07-7/12/07, am participat impreuna cu colegul meu, dr.doroftei Bogdan, la prima parte a unui curs de perfectionare in coelioscopie si fertiloscopie

Plus en détail

FAMILIA Revistã de culturã Nr. 11-12 noiembrie - decembrie 2012 Oradea

FAMILIA Revistã de culturã Nr. 11-12 noiembrie - decembrie 2012 Oradea FAMILIA Revistã de culturã Nr. 11-12 noiembrie - decembrie 2012 Oradea Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor

Plus en détail

à l attention des parents d Elèves Nouvellement Arrivés en France (école primaire : maternelle et élémentaire)

à l attention des parents d Elèves Nouvellement Arrivés en France (école primaire : maternelle et élémentaire) Livret d accueil à l attention des parents d Elèves Nouvellement Arrivés en France (ENA) scolarisés à l école primaire. Réalisation : Isabelle Simonet, Directrice Plate-forme accueil ENA Nîmes Collège

Plus en détail

TRIBUNA 130. Ecranul global sau ecranocraþia. Despre Lavric ºi alþi iscoditori. Primul interviu al lui Alin Rus despre mineriade. Iosif.

TRIBUNA 130. Ecranul global sau ecranocraþia. Despre Lavric ºi alþi iscoditori. Primul interviu al lui Alin Rus despre mineriade. Iosif. PANTONE galben mustar TRIBUNA 130 R e v i s t ã d e c u l t u r ã s e r i e n o u ã a n u l V I I 1-1 5 f e b r u a r i e 2 0 0 8 Judeþul Cluj 2 lei Suzana Fântânariu Ambalaj pentru suflet (1992) Ecranul

Plus en détail

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé

Plus en détail

Subinspector de poliţie Ramona RĂSCOL I.P.J.GORJ - Serviciul M.O.C.P.R.I.

Subinspector de poliţie Ramona RĂSCOL I.P.J.GORJ - Serviciul M.O.C.P.R.I. INTERNETUL ŞI PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL L`INTERNET ET LA PROTECTION DES DATES A CARACTERE PERSONNEL Subinspector de poliţie Ramona RĂSCOL I.P.J.GORJ - Serviciul M.O.C.P.R.I. Sous-inspecteur

Plus en détail

New Europe College Petre Ţuţea Program Yearbook 2006-2007

New Europe College Petre Ţuţea Program Yearbook 2006-2007 New Europe College Petre Ţuţea Program Yearbook 2006-2007 ANDREI CUªCO AURELIA FELEA PETRU NEGURÃ RALUCA PRELIPCEANU ALIN TAT Editor: Irina Vainovski-Mihai Volum publicat în cadrul unui proiect finanþat

Plus en détail

TEHNICI DE PREDARE A LEXICULUI LA CLASELE DE ÎNCEPĂTORI TECHNIQUES D ENSEIGNEMENT DU VOCABULAIRE AU NIVEAU DÉBUTANT

TEHNICI DE PREDARE A LEXICULUI LA CLASELE DE ÎNCEPĂTORI TECHNIQUES D ENSEIGNEMENT DU VOCABULAIRE AU NIVEAU DÉBUTANT TEHNICI DE PREDARE A LEXICULUI LA CLASELE DE ÎNCEPĂTORI TECHNIQUES D ENSEIGNEMENT DU VOCABULAIRE AU NIVEAU DÉBUTANT prof. Luca Iulia, Grup Şcolar Gheorghe Şincai, Târgu Mureş Predarea vocabularului constituie

Plus en détail

Vocabular / VOCABULAIRE

Vocabular / VOCABULAIRE ASSOCIATION SOCIO-EDUCATIVE ANVP des Prisons de LYON Vocabular / VOCABULAIRE Pentru uzul detinutilor / à l usage des détenus Român / Francez roumain / Français Traduit par Daniel BLAJ Avec la participation

Plus en détail

Les sources du droit pour le juge de la famille dans le droit roumain

Les sources du droit pour le juge de la famille dans le droit roumain Les sources du droit pour le juge de la famille dans le droit roumain Cristiana-Mihaela CRĂCIUNESCU Le contexte Le droit de la famille a connu, dans le système de droit roumain, une évolution dont l entrée

Plus en détail

Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques et argumentatives dans le discours des politiques

Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques et argumentatives dans le discours des politiques Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques... 51 Université «Alexandru Ioan Cuza» de Iasi (Roumanie) Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques et argumentatives

Plus en détail

TAX ALERT. Sistemul de raportare contabilă la data de 30.06.2015 și modificarea unor reglementări contabile. Nr. 31 / 14 July 2015

TAX ALERT. Sistemul de raportare contabilă la data de 30.06.2015 și modificarea unor reglementări contabile. Nr. 31 / 14 July 2015 TAX ALERT Nr. 31 / 14 July 2015 Sistemul de raportare contabilă la data de 30.06.2015 și modificarea unor reglementări contabile În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 / 09.07.2015 a fost

Plus en détail

Odobești Vrancea România

Odobești Vrancea România Odobești Vrancea România MEMBRE D ARIEL AN XI NUMĂRUL 67/2009 Revue d attitude et de littérature de la Fondation Social Culturelle MIORITZA Revistă de atitudine şi literatură a Fundației Social Culturale

Plus en détail

THÈME ET DOMAINE DANS LA TRADUCTION SPÉCIALISÉE. UNE PERSPECTIVE DIDACTIQUE

THÈME ET DOMAINE DANS LA TRADUCTION SPÉCIALISÉE. UNE PERSPECTIVE DIDACTIQUE PROFESSIONAL COMMUNICATION AND TRANSLATION STUDIES, 5 (1-2) / 2012 87 THÈME ET DOMAINE DANS LA TRADUCTION SPÉCIALISÉE. UNE PERSPECTIVE DIDACTIQUE Mariana PITAR University of the West, Timişoara Résumé

Plus en détail

ştiinţe penale criminal sciencies

ştiinţe penale criminal sciencies ştiinţe penale criminal sciencies THE DUBLIN SYSTEM Alexei BARBANEAGRĂ, J.D., university professor, ULIM Nina SPĂTARU, candidate for a master s degree, ULIM Le Règlement de Dublin, dit Dublin II, adopté

Plus en détail

G L O S A R DE T E R M E N I folositi in POLITICA DE CONCURENTA A UNIUNII EUROPENE

G L O S A R DE T E R M E N I folositi in POLITICA DE CONCURENTA A UNIUNII EUROPENE CONSILIUL CONCURENTEI DIRECTIA RELATII EXTERNE 10.04.2003 G L O S A R DE T E R M E N I folositi in POLITICA DE CONCURENTA A UNIUNII EUROPENE ANTI-TRUST SI CONTROLUL CONCENTRARILOR D E N U M I R E A S I

Plus en détail

În lista proiectelor acceptate a fost inclus şi proiectul dumneavoastra de cercetare.

În lista proiectelor acceptate a fost inclus şi proiectul dumneavoastra de cercetare. R O M Â N I A MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Direcţia de Integrare Europeană şi Cooperări Internaţionale Nr. C18572 / 19 decembrie 2006 Stimată Doamnă

Plus en détail

LOI. Assurances et ržassurances en Roumanie. sur les assurances et les ržassurances en Roumanie

LOI. Assurances et ržassurances en Roumanie. sur les assurances et les ržassurances en Roumanie Asigurãrile ºi reasigurãrile în România constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 50.000 lei la 200.000 lei ºi cu reþinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, pânã la prezentarea

Plus en détail

LE DROIT CONSTITUTIONNEL EUROPÉEN ET LE RÔLE DES COURS DE KARLSRUHE, DE LUXEMBOURG ET DE STRASBOURG

LE DROIT CONSTITUTIONNEL EUROPÉEN ET LE RÔLE DES COURS DE KARLSRUHE, DE LUXEMBOURG ET DE STRASBOURG LE DROIT CONSTITUTIONNEL EUROPÉEN ET LE RÔLE DES COURS DE KARLSRUHE, DE LUXEMBOURG ET DE STRASBOURG Rainer ARNOLD 1. La notion de droit constitutionnel européen a) Le droit constitutionnel: un transfert

Plus en détail

LES DEBUTS DES RELATIONS «OFFICIELLES» ROUMANO- FRANÇAISES. LA CREATION DE L AGENCE DIPLOMATIQUE ROUMAINE A PARIS (26 AOUT/7 SEPTEMBRE 1860)

LES DEBUTS DES RELATIONS «OFFICIELLES» ROUMANO- FRANÇAISES. LA CREATION DE L AGENCE DIPLOMATIQUE ROUMAINE A PARIS (26 AOUT/7 SEPTEMBRE 1860) LES DEBUTS DES RELATIONS «OFFICIELLES» ROUMANO- FRANÇAISES. LA CREATION DE L AGENCE DIPLOMATIQUE ROUMAINE A PARIS (26 AOUT/7 SEPTEMBRE 1860) Université «Valahia» de Târgovişte Rezumat. Instituţionalizarea

Plus en détail

STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2014, nr.10(80) Seria {tiin\e umanistice ISSN 1811-2668 ISSN online 2345-1009 p.101-105

STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2014, nr.10(80) Seria {tiin\e umanistice ISSN 1811-2668 ISSN online 2345-1009 p.101-105 NORMALISATION DE LA TERMINOLOGIQUE COMPTABLE ROUMAINE: INFLUENCES TRADITIONNELLES FRANÇAISES ET PRESSIONS ANGLOPHONES ACTUELLES Costel ISTRATE, Sorina CHIPER Université «Al.I. Cuza», Iaşi, Roumanie NORMALISATION

Plus en détail

ADAPTATION DES BÂTIMENTS D ENSEIGNEMENT AUX EXIGENCES ACTUELLES DE CONFORT HYGROTHERMIQUE

ADAPTATION DES BÂTIMENTS D ENSEIGNEMENT AUX EXIGENCES ACTUELLES DE CONFORT HYGROTHERMIQUE BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LVI (LX), Fasc. 4, 2010 Secţia CONSTRUCŢII. ĂRHITECTURĂ ADAPTATION DES BÂTIMENTS D ENSEIGNEMENT

Plus en détail

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013 1 Introduction Cette brochure explique quels sont les droits des personnes «rom» de nationalité roumaine en situation précaire à Genève. Elle est destinée à ces personnes ainsi qu à celles qui travaillent

Plus en détail

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013 1 Introduction Cette brochure explique quels sont les droits des personnes «rom» de nationalité roumaine en situation précaire à Genève. Elle est destinée à ces personnes ainsi qu à celles qui travaillent

Plus en détail

Enjeux et perspectives dans la traduction du discours juridique français Dincǎ, Daniela

Enjeux et perspectives dans la traduction du discours juridique français Dincǎ, Daniela www.ssoar.info Enjeux et perspectives dans la traduction du discours juridique français Dincǎ, Daniela Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung

Plus en détail

Realiter, Milano 2009

Realiter, Milano 2009 Angela BIDU-VRANCEANU est licenciée de l université de Bucarest, Faculté de Philologie. Docteur es lettres de l université de Bucarest. Professeur à l Université de Bucarest, faculté de Lettres (dep.de

Plus en détail

UNIVERSITATAE DE VEST DIN TIMIȘOARA ROMÂNIA. Doctor Honoris Causa SOCIALIUM SCIENTIARUM

UNIVERSITATAE DE VEST DIN TIMIȘOARA ROMÂNIA. Doctor Honoris Causa SOCIALIUM SCIENTIARUM UNIVERSITATAE DE VEST DIN TIMIȘOARA ROMÂNIA Doctor Honoris Causa SOCIALIUM SCIENTIARUM CLAUDE MARTIN Profesor Université Pierre Mendès France de Grenoble (Franța) Timișoara, 11 Septembrie 2014 1 Pag. 2

Plus en détail

COUP DE FOUDRE Page 1

COUP DE FOUDRE Page 1 COUP DE FOUDRE Page 1 COUP DE FOUDRE Page 2 SOMMAIRE/ CUPRINS LES NOUVELLES DE NOTRE ÉCOLE-INTERVIEW AVEC MONSIEUR LE DIRECTEUR IONUŢIU STELIAN pag. 3 NOUTĂŢI DIN ŞCOALA NOASTRĂ- INTERVIU CU DOMNUL DIRECTOR

Plus en détail

ANALELE UNIVERSITÃ II DIN CRAIOVA

ANALELE UNIVERSITÃ II DIN CRAIOVA ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAÏOVA ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA ANALELE UNIVERSITÃ II DIN CRAIOVA SERIA ŞTIINŢE FILOLOGICE LIMBI STRĂINE APLICATE ANUL VIII, Nr. 1/2012 EUC EDITURA UNIVERSITARIA

Plus en détail

Rezumate Abstracts Résumés

Rezumate Abstracts Résumés Centrul de Cercetare a Imaginarului SPECULUM Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia Centre des Recherches sur l Imaginaire de Grenoble III Imaginar şi iluzie Imaginaire and Illusion Imaginaire et illusion

Plus en détail

Le rapport entre le pouvoir judiciaire et le contentieux administratif

Le rapport entre le pouvoir judiciaire et le contentieux administratif Le rapport entre le pouvoir judiciaire et le contentieux administratif Maria ORLOV Loredana VÎLCU NISAND Introduction Il y a plus de deux cent ans, au moment de la Révolution Française, le principe de

Plus en détail

Les enchaînements paratactiques et leur traduction

Les enchaînements paratactiques et leur traduction Buletinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica din Timişoara Seria Limbi moderne Scientific Bulletin of the Politehnica University of Timişoara Transactions on Modern Languages Vol. 10, No. 1-2 / 2011

Plus en détail

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:

Plus en détail

Le Séminaire International. Penser l Europe. «Y a-t-il deux Europes?»

Le Séminaire International. Penser l Europe. «Y a-t-il deux Europes?» Le Séminaire International Penser l Europe «Y a-t-il deux Europes?» XIIIème édition Bucarest, Roumanie 3-4 Octobre 2014 PROGRAMME 1 ORGANISATEURS La Fondation Nationale pour la Science et l Art (FNSA)

Plus en détail

JURIDICAL TRANSLATION: DIFFICULTIES AND SOLUTIONS TRADUCEREA JURIDIC : DIFICULT I I

JURIDICAL TRANSLATION: DIFFICULTIES AND SOLUTIONS TRADUCEREA JURIDIC : DIFICULT I I JURIDICAL TRANSLATION: DIFFICULTIES AND SOLUTIONS TRADUCEREA JURIDIC : DIFICULT I I SOLU II TRADUCEREA JURIDIC :DIFICULT I I SOLU II ASPECTE PRAGMATICE ALE TRADUCERII JURIDICE: PUBLICUL VIZAT I CLASIFICAREA

Plus en détail

Valeurs connotatives des termes médicaux dans la presse écrite roumaine. Connotative values of the medical terms in Romanian printed press

Valeurs connotatives des termes médicaux dans la presse écrite roumaine. Connotative values of the medical terms in Romanian printed press Valeurs connotatives des termes médicaux dans la presse écrite roumaine Connotative values of the medical terms in Romanian printed press Corina Stefan Lungu, University of Craiova 1 1 corinastef@gmail.com

Plus en détail

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012 MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE

Plus en détail

Quelques considérations concernant le contrôle fiscal dans le cadre de l économie de marché

Quelques considérations concernant le contrôle fiscal dans le cadre de l économie de marché BULETINUL Universităţii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LVIII No. 1/2006 77-82 Seria Ştiinţe Economice Quelques considérations concernant le contrôle fiscal dans le cadre de l économie de marché Alexandru

Plus en détail

Traitement du signal génomique (TSG)

Traitement du signal génomique (TSG) Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Traitement du signal génomique (TSG) Cours 4 Master: Traitement du signal et des images (TSI) - 2015 - Motivation Une fois extraites des valeurs d'intensités ponctuelles

Plus en détail

LIMBI, CULTURI ŞI CIVILIZAŢII EUROPENE ÎN CONTACT

LIMBI, CULTURI ŞI CIVILIZAŢII EUROPENE ÎN CONTACT ISBN 973-87215-3-9 EDITURA VALAHIA UNIVERSITY PRESS LIMBI, CULTURI ŞI CIVILIZAŢII EUROPENE ÎN CONTACT. PERSPECTIVE ISTORICE ŞI CONTEMPORANE Târgovişte 2004 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA

Plus en détail

CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA UNUI SISTEM AUTOMAT INTELIGENT DE MONITORIZARE ŞI AVERTIZARE BAZAT PE MICROCONTROLLERE REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA UNUI SISTEM AUTOMAT INTELIGENT DE MONITORIZARE ŞI AVERTIZARE BAZAT PE MICROCONTROLLERE REZUMAT CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA UNUI SISTEM AUTOMAT INTELIGENT DE MONITORIZARE ŞI AVERTIZARE BAZAT PE MICROCONTROLLERE REZUMAT Conducător ştiinńific Prof. Dr. Ing. Mihaela Oprea Doctorand Buruiană Vasile

Plus en détail

SA MAJESTÉ LA REINE DU CHEF DU CANADA

SA MAJESTÉ LA REINE DU CHEF DU CANADA SA MAJESTÉ LA REINE DU CHEF DU CANADA André BRAËN I. Introduction On peut brièvement résumer la forme qu emprunte l État canadien au plan politique et juridique comme étant celle d une monarchie constitutionnelle

Plus en détail

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina

Plus en détail

CURRICULUM VITAE Pascariu Gabriela Carmen. Université "Al. I. Cuza" Iaşi, Faculté des Sciences Économiques

CURRICULUM VITAE Pascariu Gabriela Carmen. Université Al. I. Cuza Iaşi, Faculté des Sciences Économiques 1. DONNEES PERSONNELLES CURRICULUM VITAE Pascariu Gabriela Carmen Nom de famille: Pascariu Prénoms: Gabriela Carmen Date de naissance: JUIN, 27, 1967 Nationalité: roumaine Adressé: str. 14 Izvor, BL. 629,

Plus en détail

QUELQUES CONSIDERATIONS SUR L EXERCITATITON DU DROIT DE GREVE PAR LES FONCTIONNAIRES PUBLICS

QUELQUES CONSIDERATIONS SUR L EXERCITATITON DU DROIT DE GREVE PAR LES FONCTIONNAIRES PUBLICS QUELQUES CONSIDERATIONS SUR L EXERCITATITON DU DROIT DE GREVE PAR LES FONCTIONNAIRES PUBLICS Dr. Cristian CLIPA Lecteur unniversitaire L Université d Ouest de Timisoara La Faculté de Droit et Sciences

Plus en détail

State, community, individual

State, community, individual Aurel Vlaicu University of Arad L Association Française de Psychologie Politique Romanian Association of Political Ecology State, community, individual THE DYNAMICS OF THE SOCIAL RELATION VOLUME 2 NUMBER

Plus en détail

www.brainsconsulting.ro

www.brainsconsulting.ro BRAINS CONSULTING este o firma cu multa experienta in recrutarea de medici specialisti pentru cabinete medicale / centre medicale / clinici si spitale publice si private din Franta. MEDECIN DU TRAVAIL

Plus en détail

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur.

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur. MODELE EUROPEEN DE CURRICULUM VITAE INFORMATIONS PERSONNELLES Nom [TOADER MIHAELA ] Adresse [ Castanilor 2/36, 400341 CLUJ-NAPOCA, ROUMANIE ] Téléphone +40 722 502 168 Télécopie - Courrier électronique

Plus en détail

IS WAR METAPHOR A LINGUISTIC REALITY IN FOOTBALL-RELATED DISCOURSE? Gigel Preoteasa, PhD Candidate, University of Craiova

IS WAR METAPHOR A LINGUISTIC REALITY IN FOOTBALL-RELATED DISCOURSE? Gigel Preoteasa, PhD Candidate, University of Craiova IS WAR METAPHOR A LINGUISTIC REALITY IN FOOTBALL-RELATED DISCOURSE? Gigel Preoteasa, PhD Candidate, University of Craiova Abstract: Efficiency of language, as far as message transmission is concerned,

Plus en détail

L enseignement voie privilégiée de la francophonie roumaine

L enseignement voie privilégiée de la francophonie roumaine L enseignement voie privilégiée de la francophonie roumaine Marina MUREŞANU IONESCU Nous nous proposons, par la présente étude, de mettre en évidence l importance de l enseignement dans la cristallisation

Plus en détail

PORTRAIT DE TRADUCTEUR : DAN C. MIHĂILESCU, «L HOMME QUI APPORTE LE LIVRE» Violeta CRISTESCU Ștefan cel Mare University of Suceava

PORTRAIT DE TRADUCTEUR : DAN C. MIHĂILESCU, «L HOMME QUI APPORTE LE LIVRE» Violeta CRISTESCU Ștefan cel Mare University of Suceava PORTRAIT DE TRADUCTEUR : DAN C. MIHĂILESCU, «L HOMME QUI APPORTE LE LIVRE» Violeta CRISTESCU Ștefan cel Mare University of Suceava Abstract: Our work is actually a portrait of the first translator of the

Plus en détail

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business) TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.

Plus en détail

SOLUTIONS POUR ACCROÎTRE L EFFICACITÉ ÉNERGÉTIQUE DES INSTALLATIONS FRIGORIFIQUES POUR LA CLIMATISATION

SOLUTIONS POUR ACCROÎTRE L EFFICACITÉ ÉNERGÉTIQUE DES INSTALLATIONS FRIGORIFIQUES POUR LA CLIMATISATION SOLUTIONS POUR ACCROÎTRE L EFFICACITÉ ÉNERGÉTIQUE DES INSTALLATIONS FRIGORIFIQUES POUR LA CLIMATISATION D. HERA (A), L. DRUGHEAN (B), A. GIRIP (C), A. ILIE (D) (a) TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING

Plus en détail

PARTICULARITÉS MORPHOLOGIQUES DES DENTS DANS LE CADRE DES ARCADES NATURELLES ET LE FACTEUR DENTO-PARODONTAL

PARTICULARITÉS MORPHOLOGIQUES DES DENTS DANS LE CADRE DES ARCADES NATURELLES ET LE FACTEUR DENTO-PARODONTAL MORFOLOGIE DENTARĂ 14 PARTICULARITÉS MORPHOLOGIQUES DES DENTS DANS LE CADRE DES ARCADES NATURELLES ET LE FACTEUR DENTO-PARODONTAL Candidat au doctorat Nicolae Golumbeanu¹, Prof. Dr. Emilian Hutu² ¹Faculté

Plus en détail

Seria Ştiinţe umanistice Lingvistică şi Literatură ISSN 1811-2668

Seria Ştiinţe umanistice Lingvistică şi Literatură ISSN 1811-2668 LES PRATIQUES DE FORMATION DES MÉDIATEURS INTERCULTURELS CENTRÉES SUR LES ATTENTES DU MARCHÉ DU TRAVAIL DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA Angela GRĂDINARU Université d Etat de Moldova În prezentul articol sunt

Plus en détail

CONFÉRENCE INTERNATIONALE «COMPÉTITIVITÉ ET COHÉSION ÉCONOMIQUE ET SOCIALE»

CONFÉRENCE INTERNATIONALE «COMPÉTITIVITÉ ET COHÉSION ÉCONOMIQUE ET SOCIALE» Académie des Études Économiques de Bucarest Faculté de Business et Tourisme Faculté d'economie Théorique et Appliquée & Agence Universitaire de la Francophonie CONFÉRENCE INTERNATIONALE «COMPÉTITIVITÉ

Plus en détail

Le Séminaire International. Penser l Europe XIVème édition

Le Séminaire International. Penser l Europe XIVème édition Le Séminaire International Penser l Europe XIVème édition La science: est-elle une dimension de l identité européenne? PROGRAMME Préliminaire Bucarest, Roumanie 2-3 Octobre 2015 ORGANISATEURS La Fondation

Plus en détail

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul de Limbaje specializate

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul de Limbaje specializate UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul de Limbaje specializate PLATFORMA BLACKBOARD R.I.S.E. ANUL II Semestrul I Limba franceză Codul cursului: Denumirea cursului: Discours diplomatique Tip curs: R.I.S.E.

Plus en détail

Alix BARBET, La peinture murale en Gaule romaine, Ed. Picard, Paris, 2008, 391 pag., 565 photos couleur + carte.

Alix BARBET, La peinture murale en Gaule romaine, Ed. Picard, Paris, 2008, 391 pag., 565 photos couleur + carte. 570 Alix BARBET, La peinture murale en Gaule romaine, Ed. Picard, Paris, 2008, 391 pag., 565 photos couleur + carte. L ouvrage sur lequel nous allons nous arrêter en ce qui suit couronne pour son auteur

Plus en détail

Comportements dangereux au volant chez les jeunes. Le rôle des mécanismes d influence sociale dans le groupe

Comportements dangereux au volant chez les jeunes. Le rôle des mécanismes d influence sociale dans le groupe Université Alexandru Ioan Cuza Iasi Faculté de Psychologie et Sciences de l Education Département Psychologie Université Bordeaux Segalen Ecole doctorale Sociétés, Politique, Santé Publique Laboratoire

Plus en détail

LicenŃă iunie 2015. Filologie, Franceză A

LicenŃă iunie 2015. Filologie, Franceză A LicenŃă iunie 2015 Examenul de licenńă la Franceză, Filologie A şi B, are o structură tripartită, toate cele 3 componente fiind obligatorii: 1. Literatură şi cultură franceză a se vedea bibliografia de

Plus en détail

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN GABRIELA SCURTU ANDA RĂDULESCU Université de Craiova 1. INTRODUCTION 1.0. L attention que les spécialistes ont prêtée

Plus en détail

Vitalie GAMURARI, docteur es droit, maitre de conférences universitaire

Vitalie GAMURARI, docteur es droit, maitre de conférences universitaire RÉFLEXIONS SUR L ÉVOLUTION DE LA POLITIQUE EN MATIÈRE D ASILE DANS L UNION EUROPÉENNE: DE LA RÈGLEMENTATION AU NIVEAU NATIONAL, AU TEL COMMUNAUTAIRE (II-ème partie) Vitalie GAMURARI, docteur es droit,

Plus en détail

LES ASPECTS COMPTABLES DES OPERATIONS DE RESTRUCTURATION PAR ACQUISITIONS ET FUSIONS

LES ASPECTS COMPTABLES DES OPERATIONS DE RESTRUCTURATION PAR ACQUISITIONS ET FUSIONS LES ASPECTS COMPTABLES DES OPERATIONS DE RESTRUCTURATION PAR ACQUISITIONS ET FUSIONS R chi an Paula Ramona Universitatea Babe -Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Business, rachisan_ramona@yahoo.com Gro

Plus en détail

Vol. LXI No. 1/2009. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu

Vol. LXI No. 1/2009. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu BULETINUL Universităţii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXI No. 1/2009 118-124 Seria Ştiinţe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39, Ploieşti,

Plus en détail

Ana-Maria Stan. roumains dans la tourmente du siècle, PUF, Paris, 2002.

Ana-Maria Stan. roumains dans la tourmente du siècle, PUF, Paris, 2002. Survie, création, devoir patriotique, collaboration? Options et attitudes des écrivains pendant la deuxième guerre mondiale le cas d Eugène Ionesco à Vichy Ana-Maria Stan L un des plus intéressants chapitres

Plus en détail

Pourquoi est-il difficile de traduire les proverbes? (application sur les parémies roumaines formées avec le mot drac [diable]) 1

Pourquoi est-il difficile de traduire les proverbes? (application sur les parémies roumaines formées avec le mot drac [diable]) 1 Pourquoi est-il difficile de traduire les proverbes? (application sur les parémies roumaines formées avec le mot drac [diable]) 1 Recibido: 23-01-2013 Aceptado: 12-02-2013 Résumé Resumen Anda RĂDULESCU

Plus en détail

LA LETTRE. Wallonie-Bruxelles à Bucarest I Valonia-Bruxelles la Bucureşti. a u t o m n e 2 0 1 3. Biertan Sibiu

LA LETTRE. Wallonie-Bruxelles à Bucarest I Valonia-Bruxelles la Bucureşti. a u t o m n e 2 0 1 3. Biertan Sibiu LA LETTRE Wallonie-Bruxelles à Bucarest I Valonia-Bruxelles la Bucureşti 37 a u t o m n e 2 0 1 3 Biertan Sibiu Le 27 septembre à Bucarest... Lors de la Fête de la Fédération Wallonie- Bruxelles du 27

Plus en détail

LIMBI, CULTURI ŞI CIVILIZAŢII EUROPENE ÎN CONTACT

LIMBI, CULTURI ŞI CIVILIZAŢII EUROPENE ÎN CONTACT ISBN 973-7616-56-1 978-973-7616-56-2 EDITURA VALAHIA UNIVERSITY PRESS LIMBI, CULTURI ŞI CIVILIZAŢII EUROPENE ÎN CONTACT. PERSPECTIVE ISTORICE ŞI CONTEMPORANE Târgovişte 2006 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

Plus en détail

la Muzeul Național al Țăranului Român, 28 aprilie - 5 mai 2014, Sala Irina Nicolau

la Muzeul Național al Țăranului Român, 28 aprilie - 5 mai 2014, Sala Irina Nicolau EVENIMENTUL De la Bucium, din Țara Moților Ateliere de Patrimoniu Rural și Expoziție multimedia expoziție multimedia, epilog al Universităților de Vară de restaurare de monumente și situri sub înaltul

Plus en détail

DECLARA}IE DE MEDIU DÉCLARATION ENVIRONNEMENTALE

DECLARA}IE DE MEDIU DÉCLARATION ENVIRONNEMENTALE DECLARA}IE DE MEDIU DÉCLARATION ENVIRONNEMENTALE SUMAR SOMMAIRE PREZENTAREA PLATFORMEI INDUSTRIALE DACIA PRÉSENTATION DU SITE......................................................................................................

Plus en détail

La catégorie de la personne - l emploi des pronoms personnels dans le slogan publicitaire roumain

La catégorie de la personne - l emploi des pronoms personnels dans le slogan publicitaire roumain Drd. Maria-Cristina Dinu Şcoala doctorala «Limbi şi identitaţi culturale» La catégorie de la personne - l emploi des pronoms personnels dans le slogan publicitaire roumain 1. Introduction Les publicités

Plus en détail

VOLUME 2 NUMBER 1 2011 SOCIAL MEMORY

VOLUME 2 NUMBER 1 2011 SOCIAL MEMORY sppir societal and political psychology international review revue internationale de psychologie politique sociétale revista internaţională de psihologie politică societală revista international de psicologia

Plus en détail

Exigences européennes et internationales concernant la prudence dans l activitée bancaire

Exigences européennes et internationales concernant la prudence dans l activitée bancaire MPRA Munich Personal RePEc Archive Exigences européennes et internationales concernant la prudence dans l activitée bancaire Victor Troaca 14. November 2008 Online at http://mpra.ub.uni-muenchen.de/14232/

Plus en détail

JOURNAL OF CRIMINAL INVESTIGATION

JOURNAL OF CRIMINAL INVESTIGATION ALEXANDRU IOAN CUZA POLICE ACADEMY JOURNAL OF CRIMINAL INVESTIGATION Volume IV Issue 1/2011 ~ 1 ~ JOURNAL OF CRIMINAL INVESTIGATIONS Director Prof. Ph. D. COSTICĂ VOICU Scientific Board: MAURICE PETIT

Plus en détail

Curriculum vitae. Information personnelle. Études 1988-1998 1998-1999 1998-2003. Nom, prénom Râbacov Ghenadie

Curriculum vitae. Information personnelle. Études 1988-1998 1998-1999 1998-2003. Nom, prénom Râbacov Ghenadie Curriculum vitae Information personnelle Nom, prénom Râbacov Ghenadie Date et lieu de naissance 30.01.1981, Chişinău État civil célibataire Nationalité romaine Citoyenneté République de Moldova Grade scientifique

Plus en détail

Curriculum vitae. Information personnelle POP ANDREEA

Curriculum vitae. Information personnelle POP ANDREEA Curriculum vitae Information personnelle Nom(s) / Prénom(s) Adresse(s) Téléphone(s) Courrier(s) électronique(s) Nationalité(s) Date de naissance Sexe Emploi recherché / Domaine de compétence POP ANDREEA

Plus en détail

MOYENS DE FORMATION DE NOMS DE PERSONNE EN ROUMAINE

MOYENS DE FORMATION DE NOMS DE PERSONNE EN ROUMAINE MOYENS DE FORMATION DE NOMS DE PERSONNE EN ROUMAINE Anca PĂUNESCU Université de Craïova Abstract The paper focuses on the formation of patronyms in Romanian, more precisely through the suffix: -escu, the

Plus en détail

LISTE DES PARTICIPANTS

LISTE DES PARTICIPANTS LISTE DES PARTICIPANTS Assemblée générale de la Conférence des Recteurs des universités membres de l AUF en Europe centrale et orientale (CONFRECO) 12 octobre 2013, Académie d Etudes Economiques, Bucarest,

Plus en détail

OUTIL DE DECISION D'IMPLANTATION D UNE CENTRALE PHOTOVOLTAÏQUE AU SOL

OUTIL DE DECISION D'IMPLANTATION D UNE CENTRALE PHOTOVOLTAÏQUE AU SOL OUTIL DE DECISION D'IMPLANTATION D UNE CENTRALE PHOTOVOLTAÏQUE AU SOL Régis VIAUD, Bélahcène MAZARI, Khalil KASSMI, Farid BAGUI INSTRUMENT DE DECIZIE PENTRU IMPLANTAREA UNEI CENTRALE FOTOVOLTAICE PE SOL

Plus en détail

1100 - CRAIOVA/DOLJ Département de langues romanes et communication

1100 - CRAIOVA/DOLJ Département de langues romanes et communication Cristiana-Nicola TEODORESCU Adresse personnelle: Adresse professionnelle: 43, Rue Doljului, Université de Craiova Bloc A 1, Scara 1, Ap. 19 Faculté des Lettres 1100 - CRAIOVA/DOLJ Département de langues

Plus en détail

EFFETS DES RISQUES LIES À LA CONCEPTION DE PRODUITS INNOVANTS

EFFETS DES RISQUES LIES À LA CONCEPTION DE PRODUITS INNOVANTS U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 72, Iss. 2, 2010 ISSN 1454-2358 EFFETS DES RISQUES LIES À LA CONCEPTION DE PRODUITS INNOVANTS Elena-Loredana PODEA 1, Severine SPERANDIO 2, Philippe GIRARD 3 Constantin

Plus en détail

La question et la requête. Analyse sociopragmatique comparative dans le domaine français / roumain

La question et la requête. Analyse sociopragmatique comparative dans le domaine français / roumain Durand J. Habert B., Laks B. (éds.) CMLF2008 La question et la requête. Analyse sociopragmatique comparative dans le domaine français / roumain Valentina Barbu Université de Provence, Aix-Marseille I,

Plus en détail

audrey.coularis@gmail.com

audrey.coularis@gmail.com La Langue de Céline et le corps humain dans Voyage au bout de la nuit Audrey COULARIS Université de Bretagne Occidentale, Brest (France) Faculté des Lettres et Sciences Humaines «Victor-Segalen» audrey.coularis@gmail.com

Plus en détail

APPROCHE CONTRASTIVE DES CONSTRUCTIONS VERBALES IMPERSONNELLES (DOMAINE FRANÇAIS-ROUMAIN)

APPROCHE CONTRASTIVE DES CONSTRUCTIONS VERBALES IMPERSONNELLES (DOMAINE FRANÇAIS-ROUMAIN) Rebut: 28-III-2008 Acceptat: 24-V-2008 APPROCHE CONTRASTIVE DES CONSTRUCTIONS VERBALES IMPERSONNELLES (DOMAINE FRANÇAIS-ROUMAIN) Gabriela Scurtu Université de Craiova 1. INTRODUCTION La question de l impersonnel,

Plus en détail

Le journal d Alice Botez- pèlerinage de la solitude

Le journal d Alice Botez- pèlerinage de la solitude Le journal d Alice Botez- pèlerinage de la solitude Mihaela GRĂDINARIU Less known personality of Romanian culture, Alice Botez, carries on her complex cultural activity, through a large space worried of

Plus en détail

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT :

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT : Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice

Plus en détail

LE PRIX DE LA CHALEUR PRODUITE EN COGENERATION

LE PRIX DE LA CHALEUR PRODUITE EN COGENERATION U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 74, Iss. 3, 2012 ISSN 1454-234x LE PRIX DE LA CHALEUR PRODUITE EN COGENERATION Cristina CREMENESCU 1, Aureliu LECA 2 Deoarece subvenţiilor vor dispărea, o presiune puternică

Plus en détail

WALLONIE-BRUXELLES. Relancer l économie, Assurer l avenir

WALLONIE-BRUXELLES. Relancer l économie, Assurer l avenir LA LETTRE Wallonie-Bruxelles à Bucarest I Valonia-Bruxelles la Bucureşti WALLONIE-BRUXELLES Relancer l économie, Assurer l avenir technologies environnementales Publication de la Communauté française de

Plus en détail

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02

Plus en détail

Thèse de doctorat en droit LE REGIME JURIDIQUE DES CREANCES BUDGETAIRES DECOULANT DU RECOUVREMENT DES FONDS DE L UNION EUROPEENNE - Résumé -

Thèse de doctorat en droit LE REGIME JURIDIQUE DES CREANCES BUDGETAIRES DECOULANT DU RECOUVREMENT DES FONDS DE L UNION EUROPEENNE - Résumé - UNIVERSITE DE BUCAREST FACULTE DE DROIT Thèse de doctorat en droit LE REGIME JURIDIQUE DES CREANCES BUDGETAIRES DECOULANT DU RECOUVREMENT DES FONDS DE L UNION EUROPEENNE - Résumé - Sous la direction de

Plus en détail

COLLOCATIONS EN CONTEXTE : EXTRACTION ET ANALYSE CONTRASTIVE *

COLLOCATIONS EN CONTEXTE : EXTRACTION ET ANALYSE CONTRASTIVE * COLLOCATIONS EN CONTEXTE : EXTRACTION ET ANALYSE CONTRASTIVE * Amalia Todirascu, Christopher Gledhill LILPA, Université Marc Bloch, 22, rue René Descartes, 67084 Strasbourg Cedex, France {todiras, gledhill}@umb.u-strasbg.fr

Plus en détail

edtlr base de données et instrument pour la recherche lexicographique roumaine

edtlr base de données et instrument pour la recherche lexicographique roumaine edtlr base de données et instrument pour la recherche lexicographique roumaine Elena DĂNILĂ Key-words: electronic dictionary, linguistic resources, corpus, computerized lexicography La société actuelle

Plus en détail

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU

Plus en détail

Strategii privind monitorizarea calităţii în ingineria şi managementul marketingului de hidrocarburi

Strategii privind monitorizarea calităţii în ingineria şi managementul marketingului de hidrocarburi UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ Departamentul : Inginerie Mecanică Doctorat în Ştiinţe Inginereşti - Inginerie Industrială TEZĂ DE DOCTORAT Strategii

Plus en détail

Address (institution): Curriculum vitae Name and surname: SORA Date and place of birth: Home address: Mobile number: E-mail address: Citizenship

Address (institution):  Curriculum vitae Name and surname: SORA Date and place of birth: Home address: Mobile number: E-mail address: Citizenship Romanian Academy. George Bariţiu Institute of History Address (institution): Romanian Academy. George Bariţiu Institute of History, str. Kogălniceanu 12-14, Cluj-400084, tel./fax 00-40/264-598343. (www.history-cluj.ro)

Plus en détail

1. Les raisons et les conditions dans lesquelles les salariés roumains partent travailler à l étranger

1. Les raisons et les conditions dans lesquelles les salariés roumains partent travailler à l étranger 1. Les raisons et les conditions dans lesquelles les salariés roumains partent travailler à l étranger Les rapport de la MM (2008 2013) Les plus grand raisons pour partir travailler dans l Europe West

Plus en détail

Proiect pilot. LIMBA FRANCEZĂ S exprimer VOICHIŢA CIUBĂNCAN MARIANA DRAGOMIR GABRIELA HURGHIŞ RAMONA ZETEA. Modulul 2.

Proiect pilot. LIMBA FRANCEZĂ S exprimer VOICHIŢA CIUBĂNCAN MARIANA DRAGOMIR GABRIELA HURGHIŞ RAMONA ZETEA. Modulul 2. Investeşte în oameni! ONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Domeniul

Plus en détail

FUENTES LITERARIAS Y EPIGRÁFICAS PARA EL ESTUDIO DE LOS VALETUDINARIA URBANOS EN EL MUNDO ROMANO

FUENTES LITERARIAS Y EPIGRÁFICAS PARA EL ESTUDIO DE LOS VALETUDINARIA URBANOS EN EL MUNDO ROMANO Classica et Christiana, 9/1, 2014 Rezumate/Riassunti/Abstracts FUENTES LITERARIAS Y EPIGRÁFICAS PARA EL ESTUDIO DE LOS VALETUDINARIA URBANOS EN EL MUNDO ROMANO Mª Ángeles ALONSO ALONSO (Departamento de

Plus en détail

DINCA DANIELA LILIANA

DINCA DANIELA LILIANA CURRICULUM VITAE DINCA DANIELA LILIANA Maître de conférences Université de Craiova- Faculté des Lettres Département de langue et de littérature françaises 13, A.I.Cuza, 1100, Craiova, Roumanie Tél. 0040351434840

Plus en détail