Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.

Dimension: px
Commencer à balayer dès la page:

Download "Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor."

Transcription

1 Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta strãzii. Salonul Internaþional al Artiºtilor Fotografi Români ºi Maghiari de Pretutindeni, Ediþia a VI-a, Oradea, 2012, Eurofotoart, Salonul Internaþional de Artã Fotograficã, Ediþia a IV-a, Bucureºti - Oradea, 2012 ºi Luna Fotografiei din România. Festival naþional cu participare internaþionalã, Ediþia a III-a, Oradea, 2012 Seria a V-a iulie - august 2012 anul 48 (148) Nr. 7-8 ( ) REVISTÃ DE CULTURÃ Apare la Oradea Seriile Revistei Familia Seria Iosif Vulcan: Seria a doua: M. G. Samarineanu Seria a treia: M. G. Samarineanu Seria a patra: M. G. Samarineanu Seria a cincea: Alexandru Andriþoiu din 1990 Ioan Moldovan Responsabil de numãr: Miron Beteg REDACÞIA: Traian ªTEF - redactor ºef Miron BETEG, Mircea PRICÃJAN, Alexandru SERES, Ion SIMUÞ Redactori asociaþi: Mircea MORARIU, Marius MIHEÞ, Aurel CHIRIAC REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA: Oradea, Piaþa 1 Decembrie, nr. 12 Telefon: ; (Print) I.S.S.N (Online) I.S.S.N TIPAR: Imprimeria de Vest, Oradea Revista figureazã în catalogul publicaþiilor la poziþia 4213 Idee graficã, tehnoredactare ºi copertã: Miron Beteg Revista este instituþie a Consiliului Judeþean Bihor ABONAMENTE LA FAMILIA Revista Familia anunþã abonaþii ºi cititorii cã la abonamentele efectuate direct la redacþie se acordã o reducere semnificativã. Astfel, un abonament pe un an costã 60 de lei. Plata se face la sediul instituþiei. De asemenea, se pot face abonamente prin platã în contul: RO80TREZ XXX000205, deschis la Trezoreria Oradea. Abonamentul pe un an costã 72 de lei. Redacþia va expedia revista pe adresa indicatã de cãtre abonat.

2 FAMILIA REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ Fondată în 1865 de IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN MOLDOVAN

3 CURPINS Editorial Traian Ştef - Căldură mare. Politică 5 Asterisc Gheorghe Grigurcu - Rolul iluziei în lume 15 Tangenţe Alex Cistelecan - Jocul de-a societatea 19 Magistr(u)ale Luca Piţu - Chanson de gest(uelle) paillarde (V) 24 Fusion jazz & blues de Daniel Vighi 29 Forward de Ioan Moldovan 34 Poeme de Gheorghe Vidican 37 Cronica literară Liana Cozea - Teama de a fi fericit 39 Dan-Liviu Boeriu - Lucruri strigătoare la cer 45 Mircea Pascariu - Umbrele n-au picioare 49 Explorări de Mircea Morariu 52 Anchetele Familiei Scriitorii români şi imperativul identităţii naţionale Viorel Chirilă - Literatura, o cenuşăreasă a învăţământului liceal 59 Poemul preferat - O antologie din GELLU NAUM Au ales: Ioan Matiuţ, Viorel Mureşan, Ion Maria, Leo Butnaru, Romulus Bucur, Radu Ulmeanu, Radu Vancu, Constantin Abăluţă, Dumitru Chioaru, O. Nimigean, Andreea Răsuceanu, Cristina Ispas, Gabriel Hasmaţuchi, Daniel D. Marin, Kocsis Francisko, Adrian Alui Gheorghe, Luiza Palanciuc, Claudiu Komartin, Paul Aretzu, Niculina Oprea, Vasile Spiridon, Gellu Dorian, Iulian Boldea, Ion Pop, Robert Şerban, Mihai Şora, Ion Groşan 65 50% Proza verii 2012 Adrian Buzdugan 97 Nicolae Cornescian 105 Dumitru Hurubă 115 Ştefan Jurcă 121 Gheorghe Miron 129 Radu Ilarion Munteanu 139 Cornel Nistea 150 Paul Tumanian 155 Boér Petér Pál 167 Rafik Ben Salah 174

4 Confesiuni târzii Doina Hanganu-Bumbăcescu - Et in Ego. Redactor la E.S.P.L.A 180 Lecturi după lecturi Gabriela Aprodu 197 Octavian D. Curpaş 202 Lia Faur 209 Constantin Iftime 215 Cristina Sava 223 Poeme Andrei Zanca 227 Leo Butnaru 233 Lizette Ardelean 239 Mihai Marianov 242 Muzica Adrian Gagiu - Celi 245 Cronica teatrală de Mircea Morariu 248 Cartea de teatru de Mircea Morariu 260 Vitrina cu cărţi 265 Parodia fără frontiere de Lucian Perţa 271

5 Editorial Traian ªtef Cãldurã mare. Politicã Vara asta a fost ca în anii de secetã de dupã rãzboi, cînd, îmi povestea moºul meu, familii de moldoveni ajunseserã pînã în Þara Beiuºului. A gãzduit ºi el una care fugea de foamete ºi venise cu cal, cãruþã, copii mulþi. Faþã de seceta datã de Sus, oamenii, dar mai ales conducãtorii þãrii nu s-au arãtat mai vrednici în aceste luni de varã. Sã trecem în revistã, pentru istorie, cum zice Ion Cristoiu, evenimentele. În 6 februarie, premierul Emil Boc demisioneazã ºi odatã cu el tot guvernul format de Partidul Democrat Liberal. Imediat, preºedintele Traian Bãsescu îl desemneazã în funcþia de prim-ministru pe dl. Mihai Rãzvan Ungureanu care formeazã noul guvern. Timp de douã luni se instaureazã mai multã liniºte ºi o siguranþã care creºte încrederea în noul premier. Provoacã ºi nemulþumiri inclusiv printre susþinãtorii sãi pentru refuzul de a împãrþi bani politici. Pãrea destul de stãpîn pe uneltele lui. La 27 aprilie, însã, Uniunea Social Liberalã reuºeºte sã treacã prin Parlament o moþiune de cenzurã care duce la cãderea Guvernului Ungureanu. Au loc cele mai surprinzãtoare trãdãri, de rãsunet fiind a primvicepreºedintelui PDL, Sorin Frunzãverde. Unii trec la PNL, alþii, la PSD, cu primari de oraºe ºi comune, cu organizaþii întregi. PDL e în degringoladã, iar Emil Boc îi lasã locul de preºedinte lui Vasile Blaga. În 7 mai, este învestit un nou guvern, condus de Victor Ponta. Lumea se întreabã ce l-a apucat pe preºedinte pentru cã din atitudinea anterioarã era exclusã o astfel de nominalizare. Dar mai existase, totuºi, propunerea, însã domnii Ponta ºi An tonescu nu au luat-o în serios. Mai mulþi miniºtri au însã probleme de incompatibilitate ºi renunþã, iar la Învãþãmînt e un du-te-vino, cu trei miniºtri într-o lunã. În acest moment se înteþesc atacurile împotriva preºedintelui, polemica mai acerbã ducîndu-se pe reprezentarea la Consiliul European. S-a ajuns pînã la a trimite lista dele- 5

6 Traian ªtef gaþiei fãrã numele preºedintelui. Apare ºi acuza de plagiat adusã premierului într-o revistã de prestigiu, apoi este condamnat cu executare Adrian Nãstase ºi lucrurile se rostogolesc cu ºi mai mare putere. USL hotãrãºte sã-l suspende pe preºedinte. Pentru asta, încep sã dea foc în jurul lui. Sînt eliberaþi din funcþii toþi aceia care-l susþinuserã la alegerile prezidenþiale, începînd cu Vladimir Tismãneanu, este dat semnalul ºi pentru H.-R. Patapievici, prin trecerea ICR în subordinea Senatului ºi schimbarea funcþiei unui Institut care a prezentat Vestului o Românie cu valori sincrone (aici nu sînt de acord cu expresia din numarul anterior a colegului meu Seres care îl considera pe Patapievici un agent de influenþã al lui Traian Bãsescu). Este instalat un nou preºedinte la Televiziunea publicã, Claudiu Sãftoiu, este desfiinþatã comisia care ar fi trebuit sã constate plagiatul prim-ministrului, dar aceasta se pronunþã, totuºi, ca ºi comisia Universitãþii Bucureºti, este înfiinþatã o altã comisie care spune cã nu e plagiat, ci doar o încãlcare a regulilor citãrii, este schimbat Avocatul Poporului pentru a nu fi contestate ordonanþele de urgenþã, este anulat controlul Curþii Constituþionale asupra hotãrîrilor Parlamentului, sînt schimbaþi preºedintele Senatului ºi al Camerei Deputaþilor, este anulat pragul prezenþei la votul pentru referendum, este trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului. În 5 iulie este cititã în Parlamentul reunit cererea de suspendare a preºedintelui, iar în 6 iulie este votatã suspendarea. Referendumul are loc în 29 iulie, dupã bãtãlii la care participã ºi Comisia Europeanã, ºi Cancelarul Germaniei, ºi ambasadorul SUA, ziariºti de pe tot mapamondul, Victor Ponta iese cam ºifonat, iar Crin Antonescu, preºedinte interimar, intrã, parcã, în rolul a- cuzat la Traian Bãsescu. Pînã la referendum sînt mitinguri unde se acuzã o loviturã de stat, Europa reacþioneazã ºi-i impune ºefului guvernului respectarea Constituþiei ºi a instituþiilor, cu precãdere a Curþii Constituþionale. Acesta acceptã prag de prezenþã la referendum, iar CCR îi este redatã puterea prin declararea neconstituþionalã a Ordonanþei de Urgenþã. Referendumul din 29 iulie a oferit trei posibilitãþi de rãspuns: vot cu Da sau Nu ºi neprezentare. PDL ºi Traian Bãsescu au îndemnat la neprezentare, netrecerea pragului ducînd la invalidare. Ministrul de Interne a anunþat care este numãrul de alegãtori, care este pragul. Nu se prezentaserã suficienþi votanþi, iar referendumul urma sã fie invalidat. Atunci a pornit o altã tevaturã, USL dorind sã facã un recensãmînt adhoc, sau sã-i ºteargã de pe liste pe cetãþenii români din strãinãtate. Ministrul de Interne Ioan Rus ºi-a dat demisia, nevoind sã fie pãrtaº, prilej cu care a fost remaniat Guvernul, fiind trimis acasã fãrã explicaþii ºi 6

7 Cãldurã mare. Politicã Andrei Marga, ministrul de Externe. Justiþia a rãmas o perioadã fãrã ministru, suplinind Victor Ponta, ca mai apoi, dupã tergiversãri, sã jure pe Biblie doamna Mona Pivniceru.. Bãtãlia pentru liste e în toi, ca ºi urechelile din afarã, inclusiv de la Departamentul de Sat al SUA. În 2 august, CCR amînã pronunþarea privind referendumul pentru 12 septembrie, dar în 14 august revine, solicitînd din partea guvernului cifra alegãtorilor români pînã în 21 august. În toatã aceastã tulburare consideratã cea mai mare crizã politicã de dupã 1990, românul a avut numai de pierdut. Leul s-a devalorizat rãu, au crescut preþurile combustibililor ºi ale tuturor produselor, restanþele la bãnci ºi de toate felurile au crescut, economia dã înapoi, investotorii strãini nu mai vin, ci pleacã, ºi s-au stricat alte lucruri ce þin de macroeconomie. Populaþia a intrat în acest joc politic, antagonizîndu-se ºi ea. România trece printr-un moment de risc. Tensiune, demisii, reacþii europene dure, limbaj dublu, voturi de douã ori mai multe decît alegãtorii în unele localitãþi, cercetãri penale pînã la miniºtri. Europenii nu înþeleg democraþia noastrã originalã: Sunt uimit de ceea ce suþine Uniunea Socialist-Liberalã. Mã întreb cum este posibil ca într-un stat membru al UE un minister sã publice cu câteva sãptãmâni înainte de referendum documentul oficial care aratã numãrul de alegãtori, în aceastã sãptãmânã sã reafirme aceleaºi date, dar ieri sã arate cã nu poate susþine numãrul de oameni de pe listele electorale permanente? Cum este posibil sã fie confirmate alegerile din iunie (locale) ºi doar o lunã mai târziu electoratul de pe liste sã nu mai fie valid? Pentru mine, acest guvern aratã încã odatã cã este gata sã schimbe orice: legi, liste, reguli care nu servesc interesului partidelor lor, este opinia preºedintelui Partidului Popular European. USL a pornit un rãzboi pe viaþã ºi pe moarte împotriva lui Traian Bãsescu. Citatul este din Crin Antonescu. Ideea aceasta de rãzboi dus cu toate armele este îngrijorãtoare ºi nu aratã deloc înþelepciune. Oare ce-i mînã în luptã este întrebarea la care nu ºtim cine ºi cînd va rãspunde. Intelectualitatea însãºi s-a divizat, semnînd apeluri pentru apãrarea statului de drept, manifestîndu-se împotriva atitudinii Guvernului faþã de ICR ºi conducerea lui (Patapievici ºi Mircea Mihãieº au demisionat) sau pentru explicarea în alþi termeni a situaþiei din þarã. Redau o parte a scrisorii de explicare semnatã, printre mulþi universitari liberali, de mai mulþi literaþi, unii prieteni ai Familiei : Suntem acum profund îngrijoraþi de reacþiile externe la recentele evenimente politice din þara noastrã. Sperãm ca aceastã scrisoare sã ajute la clarificarea oricãror concepþii eronate cu privire la situaþia curentã ºi va 7

8 Traian ªtef 8 deschide un dialog în legãturã cu viitorul. Cãci suntem profund preocupaþi de recentele acuzaþii care pretind cã Parlamentul ºi Guvernul României ar fi subminat statul de drept ºi independenþa justiþiei în încercarea de a-l demite pe preºedintele Traian Basescu. E greu pentru noi sã vedem cã reprezentanþi de seamã ai Uniunii Europene iºi exprimã poziþia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Aceastã poziþie nu a putut fi formulatã decât pe temeiul unor informaþii înºelãtoare sau incomplete cu privire la adevârata naturã a situaþiei din România.. Vã rugãm sã ne permiteþi ca, folosind experienþa noastrã de cercetare ºi cunoaºterea directã a climatului politic din þara noastrã sã vã prezentãm doar câteva puncte pe scurt: Curtea Constituþionalã nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituþie unde numirile se fac politic ºi care are ca unicã vocaþie arbitrajul în chestiuni constituþionale. Curtea Constituþionalã a recunoscut cã, substituindu-se Primului Ministru, Preºedintele Bãsescu a încãlcat principiul fundamental al separaþiei ºi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai rãspuns în faþa Parlamentului, aºa cum se întâmplã în toate statele democratice din Uniunea Europeanã, ci în fapt în faþa Preºedintelui, ca în Federaþia Rusã. Parlamentul a tins sã devinã o cochilie vidã, atunci când majoritatea guvernamentalã nu a avut voie sã voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinþã, aºa cum a recunoscut-o Curtea Constituþionalã, suspendarea Preºedintelui este conformã cu Constituþia României ºi urmeazã sã fie confirmatã sau nu de un referendum naþional, organizat deasemenea în strictul repect al legii. Preºedintele Bãsescu vorbeºte deschis ºi liber despre rolul sãu de jucãtor, în ciuda faptului cã un atare rol contravine definiþiei constituþionale a Preºedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmã temerile noastre referitoare la modul în care Presedintele Bãsescu îºi înþelege competenþele: In 2009, Parlamentul a votat o moþiune de cenzurã împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preºedintele a refuzat sã accepte propunerea majoritãþii, cum se cuvenea, ºi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susþinut de o largã majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca sã fie sigur cã o echipã favorabilã îi va organiza realegerea ca Preºedinte al României. Preºedintele a declarat în direct într-un interviu televizat cã i-a numit din proprie voinþã pe cei doi ºefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie sã fie numiþi de Parlament. De curând a adãugat cã aproape s-a decis cu privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este propus de cãtre Ministrul Justiþiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent. Acum câteva zile, Preºedintele i-a povestit în direct unui reporter TV cã, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacã existã în Constituþia României reglementãri privitoare la suspendarea Preºedintelui, el i-a rãspuns cã nu, nu existã. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum sã lãsãm soarta þãrii noastre în asemenea mâini?

9 Cãldurã mare. Politicã Articolul 95 al Constituþiei României este explicit, ºi defineºte procedura de suspendare, de la iniþierea ei la sfârºitul procesului; faptul cã în Constituþia Germaniei sau a oricãrui alt stat din Uniune Europeanã nu existã o asemenea prevedere nu are nicio semnificaþie în aceastã materie. Iatã de ce, în ultimii ani, cetãþenii obiºnuiþi ai României au devenit tot mai îngrijoraþi de acþiunile întreprinse de Preºedintele Bãsescu ºi de apropiaþii sãi. Ei au fost votaþi pe baza unui program de justiþie, echitate ºi bunãstare a cetãþenilor. Dimpotrivã, Preºedintele însuºi a asumat un rol executiv direct când a iniþiat tãieri sãlbatice ale salariilor ºi pensiilor, fie cã era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecãtori ºi funcionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaºi timp, fondurile publice care plãteau pe clienþii partidului dominant au crescut an de an, în dispreþul retoricii de austeritate generalã. Poate încã ºi mai îngrijorãtoare au devenit manifestãrile de intoleranþã printre susþinãtorii Preºedintelui. Lideri ai partidului care îl susþine au declarat cã minoritatea Roma din România este genetic programatã sã încalce legile. Ni se repetã constant în ecou cu declaraþiile Preºedintelui cã idealul european al unei societãþi care garanteazã o viaþã decentã pentru toþi este perimat, ºi ar trebui sã fie înlocuit de o societate competitivã în care doar cei mai adaptaþi ºi mai puternici sã supravieþuiascã. Aceastã formã brutalã de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene aºa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douãzeci de ani. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au fãcut sã explodeze în iarna trecutã demonstraþii civice în peste 60 de oraºe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului cã societatea româneascã refuza intoleranþa ºi discrepanþele economice din ultimii ani. Sperãm cu toatã sinceritatea cã acest referendum va dovedi cã idealurile democratice au rãdãcini adânci în societatea româneascã, sunt vibrante ºi pline de viaþã. Apreciem din toatã inima timpul ºi preocuparea pe care le cheltuiþi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, ºi care priveºte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperãm cã declaraþiile Dvs de susþinere a democraþiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, ºi cã, împreunã, putem continua sã lucrãm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper ºi tolerant deopotrivã pentru România ºi pentru Uniune Europeanã. Semnatarii literaþi sînt Horia Barna, Corina Bernic, Andrei Bodiu, Bianca Burta-Cernat, Paul Cernat, Georgeta Dimisianu, ªerban Foarþã, Ildiko Gabor-Foarþã, Monica Ghetz, Marius Ghilezan, Mihai Dinu Gheorghiu, Mihaela Grancea, Octavian Hoandrã, Florin Lãzãrescu, Ion Bogdan Lefter, Sorin Mãrculescu, Liviu Ioan Stoiciu, Carmen Muºat, Marius Oprea, Ovidiu Pecican, Monica Spiridon, Stelian Tãnase, Lucian Dan Teodorovici. Textul e cam plîngãcios-feminin ºi nu se înþelege care este altera pars care trebuie ascultatã în Europa, o altã parte politicã decît preºe- 9

10 Traian ªtef dintele ºi PDL sau o altã parte a intelectualitãþii. Sînt acuzele obiºnuite la adresa lui Traian Bãsescu, cã a declarat, cã a povestit, cã e jucãtor, cã a iniþiat tãieri sãlbatice ale salariilor ºi pensiilor, fie cã era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecãtori ºi funcþionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare, mirat-interogativ cum sã lãsãm soarta þãrii noastre în asemenea mâini, profund îngrijorat pentru idealurile vibrante ºi pline de viaþã ale democraþiei româneºti, încheindu-se protocolar-diplomatic: cu speranþa cã împreunã, putem continua sã lucrãm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper ºi tolerant deopotrivã pentru România ºi pentru Uniunea Europeanã. Nu se spune cum l-a deranjat preºedintele pe dl. Ponta, de nu mai poate guverna. Pe listã figureazã ºi doamna Zoe Petre, al cãrei glas parcã îl aud, citind textul. Dupã ce BEC a anunþat datele finale ale referendumului conform cãrora la urne s-au prezentat 46,24% din cetãþenii cu drept de vot ai României, USL a încercat sã modifice cvorumul de prezenþã prin diferite mijloace. Ministrul Administraþiei ºi Internelor, Ioan Rus, anunþatse cã numãrul total al cetãþenilor cu drept de vot este de Preiau sinteza din presã, pe zile, pînã la 27 august, cînd s-a citit în Parlament hotãrîrea CCR. Luni, 30 iulie. Preºedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu a lansat, pe blog, ideea cã referendumul trebuie validat, susþinând cã în România sunt mai puþini alegãtori decât aratã datele pe baza cãrora s-a organizat consultarea popularã de pe 29 iulie. Ulterior, comunicatorii USL ºi comentatorii care i-au însoþit au preluat aceastã ipotezã, considerînduse reprezentaþi ºi reprezentanþii celor care au votat. Ceilalþi, care au spus NU referendumului însuºi au manifestat, au lansat liste de semnãturi, arãtînd cã ºi ei sînt în viaþã. Marþi, 31 iulie, preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, ºi preºedintele interimar al Senatului, Petru Filip, au depus o sesizare la Curtea Constituþionalã, spunând cã la declanºarea procedurii de demitere a preºedintelui Bãsescu în vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede condiþia de prezenþã pentru validarea referendumului, acuzînd ºi boicotul PDL, care a afectat participarea la vot. Miercuri, 1 august, CCR se reuneºte pentru a discuta contestaþiile USL, dar ºi pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amânã pentru 2 august. Preºedintele Curþii, Augustin Zegrean, declarã cã s-au cerut informaþii de la MAI ºi INS, necesare înainte de a se pronunþa asupra referendumului. Tot atunci, MAI transmite CCR un document în care spune cã pe listele electorale sunt înscrise de persoane. 10

11 Cãldurã mare. Politicã Joi, 2 august, la solicitarea ministrului delegat pentru Administraþie, Victor Paul Dobre, chestorul Constantin Manoloiu a întocmit o completare la solicitarea deja transmisã CCR care spunea cã MAI nu îºi a- sumã numãrul de 18,2 milioane de alegãtori de pe listele electorale. În dosarul Referendumul deschis de procurori ºi în care, între timp, ministrul demisionar pentru Administraþie, Victor Paul Dobre, este acuzat de abuz, se noteazã cã aceastã completare are un caracter fictiv ºi scopul este reducerea numãrului de votanþi de pe liste. Tot pe 2 august, CCR anunþã cã amânã luarea unei decizii privind referendumul pentru 12 septembrie, argumentând cã a primit date contradictorii. CCR respinge ca neîntemeiate contestaþiile USL privind desfã- ºurarea ºi organizarea referendumului. Premierul Victor Ponta anunþã cã va organiza un mini-recensãmânt. Vineri, 3 august, CCR anunþã cã a modificat data ºedinþei privind referendumul pentru 31 august. Ioan Rus anunþã la rândul sãu, organizarea mini-recensãmântului, cu întrebarea peste gard despre vecini. Duminicã, 5 august, într-o discuþie cu Victor Paul Dobre, care a apãrut în dosarul Referendumul, Ioan Rus îi spune acestuia cã nu vrea sã-ºi petreacã bãtrîneþile la puºcãrie. Dl. Dobre îi spune unui colocutor cã nu vrea sã participe la un grup infracþional organizat. Luni, 6 august. Ioan Rus ºi Victor Paul Dobre demisioneazã. Ioan Rus declarã cã pe listele electorale pentru alegerile locale au fost de cetãþeni cu drept de vot. În plus, Curtea Constituþionalã face publicã o adresã transmisã cãtre MAI din care reiese cã CCR a solicitat listele electorale permanente actualizate, ºi nu actualizarea listelor printr-un mini-recensãmânt. Într-un document prezentat de Liviu Dragnea (PSD), se aratã cã numai din Spania ºi Italia pot fi scoºi aproximativ 1,9 milioane de persoane, plus cei decedaþi din þarã ºi cei care a- veau buletinul expirat la referendum. Marþi, 7 august. Monitorul Oficial publicã erata CCR emisã de Curte pe 6 august în care se spune cã listele electorale permanente îi cuprind pe toþi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Victor Ponta anunþã cã renunþã la realizarea mini-recensãmântului. Joi, 9 august. Noul ministru de Interne ºi al Administraþiei, Mircea Duºa, ºi noul ministru delegat pentru Administraþie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum, în baza cãruia prefecþii ºi primarii trebuie sã facã actualizarea listelor electorale permamente valabile pentru referendumul din 29 iulie. Vineri, 10 august, Radu Stroe declarã cã erata CCR, prin care pe listele electorale permanente se regãsesc toþi cetãþenii care au împlinit 18 ani pânã la 29 iulie 2012, este un fals. 11

12 Traian ªtef Luni, 13 august, Premierul Victor Ponta declarã cã nu va opri mini-recensãmântul. Marþi, 14 august, CCR a decis în controversata chestiune a eratei cã este legalã ºi a cerut Guvernului sã predea datele cuprinse în listele electorale permanente actualizate pânã la data de 10 iulie. Termenul pentu o decizie în cazul referendumului de demitere a lui Traian Bãsescu a fost preschimbat pentru a treia oarã, pentru data de 21 august. Duminicã, 19 august, ministrul delegat pentru Administraþie, Radu Stroe declarã cã în listele electorale permanente sunt modificãri majore, care pot duce la rãsturnarea situaþiei la CCR. Marþi, 21 august, Curtea Constituþionalã recunoaºte legalitatea desfãºurãrii referendumului ºi admite datele oferite de BEC, invalidîndu-l. Luni, 27 august, se întruneºte Parlamentul pentru a putea fi cititã hotãrîrea CC. Se amînã mereu intrarea în salã a parlamentarilor PSD ºi PNL. Ioan Ghiºe considerã nelegalã hotãrîrea CCR, ba chiar o infracþiune. Victor Ponta e în Africa de Sud, Crin Antonescu, nu se ºtie, unii zic cã ar fi în Italia în vacanþã, iar Traian Bãsescu tace de o sãptãmînã. Pentru cã îl consider pe Dl. Andrei Pleºu un bun cunoscãtor al mediului politic românesc, un om lucid, cu totul opus cãuzãºeniei lui Mircea Dinescu, de exemplu, citez dintr-un cunoscut text al sãu apãrut în Dilema Veche : Am spus ºi am scris, de mai multe ori, cã Traian Bãsescu e departe de a fi preºedintele ideal. Cã e un campion al inadecvãrii, un nãrãvit al obiceiului de a-ºi pune toatã lumea-n cap, un amestec de sentimentalism ºi agresivitate, o naturã frustã, mereu în pericol de a face gesturi ºi declaraþii nepotrivite. De la o vreme, constat, nu fãrã o anumitã perplexitate, cã nu l-am citit cum trebuie. Adversarii sãi politici au reuºit sã mã convingã cã, dincolo de defectele lui, omul e de o anvergurã aproape cosmicã. E, asemenea personajului din faimoasa poezie a lui Victor Vlad Delamarina, ãl mai tare om din lume. Dintr-un garaj prãpãdit, fãrã telefon operativ, evacuat de la Cotroceni de guvern, parlament ºi o bunã parte din popor, Traian Bãsescu pune zilnic în miºcare þara ºi, am putea pentru ca sã spunem, mapamondul. Uniunea Europeanã e o micã sectã de fraieri, care reacþioneazã prompt la manevrele lui destabilizatoare. (Ale lui ºi, fireºte, ale clicii de pîrîcioºi trãdãtori, manevraþi, tot de el, ca niºte guguºtiuci decerebraþi). Bãsescu are o putere trans-instituþionalã. Îl slujesc, tremurînd, dl Barroso, dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Veneþia (de Curtea Constituþionalã a României nu mai vorbim), Statele Unite, o sumedenie de miniºtri ºi ambasadori occidentali 12

13 Cãldurã mare. Politicã ºi mai toate publicaþiile de prestigiu ale lumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Economist etc. Toþi ºi-au fãcut un program de viaþã din susþinerea lui Traian Bãsescu ºi urmãresc, cu sufletul la gurã, peripeþiile referendumului dîmboviþean, lucrînd, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar ºi unii miniºtri ai guvernului inamic (ºi nu oricare, ci tocmai cei de la Administraþie ºi Interne) sînt agenþi sub acoperire ai preºedintelui suspendat. Individul e de nestãvilit. Serviciile secrete sînt la picioarele lui. Plagiatul primului ministru e o fãcãturã a machiaverlîcurilor sale politice. A reuºit, prin malversaþiuni subtile, sã doboare moneda naþionalã, sã goneascã investitorii strãini, sã blocheze activitatea guvernului. Rãmîne de vãzut dacã nu cumva a pus la cale ºi seceta. Nu se mai poate face nimic pentru scoaterea lui din joc. Singura speranþã rãmîne colonelul Dogaru, care promite sã îl detroneze printrun bine organizat haos popular. Pînã atunci, abia dacã mai putem îngãima mici obrãznicii: îi spunem, cu o ironie zdrobitoare, simplul cetãþean din garaj sau cetãþeanul în tricou albastru. Dl Ponta e, dupã spusele preºedintelui interimar, intimidat, iar preºedintele interimar e atît de tulburat încît ºi-a uitat engleza. Se zvoneºte cã, în viitorul apropiat, Traian Bãsescu ar putea cîºtiga ºi alegerile din America. Încet-încet, încep sã fiu mîndru de a fi contemporan cu o asemenea stihie dezlãnþuitã. O mare parte dintre intelectualii care-l sprijiniserã pe Traian Bãsescu la ultimele alegeri ºi care s-au cam despãrþit de el mai ales dupã reacþiile împotriva regelui Mihai, nu acceptã atitudinea USL ºi a celor doi copreºedinþi ai sãi faþã de ICR, nici toatã desfãºurarea rãzboinicã împotriva preºedintelui, nici naþionalismul þîfnos al domnului Antonescu, nici aventurismul politic al celor doi, nici identificarea prim-ministrului României cu un plagiator. Sînt iar destule motive de întoarcere spre dl. Traian Bãsescu. Occidentul îl cunoaºte mai bine, poate. Occidentul alege predictibilitatea, ºi aici ºefii USL au dezamãgit. Se pare cã, într-adevãr, strategia USL s-a redus la demonizarea preºedintelui Traian Bãsescu. Nu l-au bãtut niciodatã cu asta, dar sperã, acum, cã ricoºeul va lovi în partea celor care l-au sprijinit. Deocamdatã, domnii Ponta ºi Antonescu sînt în offside. Dl. Antonescu chiar mai tare, pentru cã nu i-au stat bine nici engleza, nici preºedinþia. Nu dã bine sã vorbeºti franceza ºi engleza mai prost decît cineva care le-a învãþat la Moscova ºi mai ºtie, evident, ºi ruseºte. Dar poate surpriza domnului Antonescu ar putea fi limba rusã. Dl. Ponta nu se ºtie dacã guverneazã, iar domnul Mugur Isãrescu s-a enervat ºi le-a cam spus-o cum gura bate fundul. Dl. Isãrescu ºtie cît am pierdut, dar n- 13

14 Traian ªtef o sã ne spunã. ªtim ºi noi cît a costat referendumul din bugetul de stat ºi cît au cheltuit partidele, dar nu ºtim cît ne-a costat pe fiecare. Ironia sorþii este cã parcã fiecare schimbare ne aratã cã se poate ºi mai rãu, cã suportãm. Guvernarea Antonescu-Ponta a fost, pînã acum, o aplicaþie în care cartuºele de manevrã au fost înlocuite de multe ori cu altele reale, în care a fost atrasã pe front populaþia þãrii, în care s-au încercat alianþe externe, dar totul a ieºit prost, într-o perfectã definiþie a ridicolului, unde prostul nu e prost destul dacã nu e ºi fudul. 14

15 Asterisc Gheorghe Grigurcu Rolul iluziei în lume Septembrie 1999, la Oradea. M-am simþit ca un cadavru decongelat peste un secol, nimerit într-o lume necunoscutã. Oamenii sînt complet înnoiþi, localurile par mai mari, altfel zugrãvite, altfel luminate, cu personal primenit. Întreb cîteva tinere despre cîte un chelner, despre cîte un lãutar de odinioarã. Habar n-au. Nici nu erau poate nãscute, cînd cu 21 de ani în urmã, pãrãseam urbea ce pãrea atît de a mea. Cele douã-trei cunoºtinþe întîlnite au un aer de strigoi. Chelneriþa Maricica, ajunsã ºefã de local, grasã, de nerecunoscut, are amabilitatea de-a ne oferi o masã gratuitã (eram însoþit de tînãrul meu prieten, George Drãghescu). Dl. Trifa, fostul vecin, apare cu un doberman uriaº de care mã ciocnesc noaptea pe stradã (cred cã e cel mai mare cîine pe care l-am vãzut vreodatã, mi-l reaminteºte - cum s-ar fi putut altminteri? - pe Nero, cel care, din fericire, ºi-a petrecut cea mai mare parte din viaþã la Oradea). Noutate: lîngã treptele Teatrului, prostituatele, dintre care una blondã, cu un minunat cap de bacantã, stau aliniate precum niºte concurenþi la start. * Temniþa cea mai de temut este aceea în care te simþi bine. Citind aceste vorbe ale lui N. Iorga cum pot sã nu mã gîndesc la C. Noica? * Cît de neaºteptat se manifestã cîteodatã darul poeziei, cãzînd s-ar zice absolut din întîmplare! Iatã-l pe unul dintre beneficiarii sãi, e drept, de rang modest; N.U. Funciarmente, tipul e un fante de obor, tot mai fanat (a ajuns a-ºi cãni pãrul), isteþ ºi rãzbãtãtor, cu aerul cuiva care-ºi face loc cu coatele într-un local aglomerat de periferie. Rãdãcina psihologiei sale este seducþia primitivã. Gesturile sale poeticeºti au ºi ele o trufie grosolanã, ca ºi cum ar fi dorit a suci rapid capul unei slujnice. 15

16 Gheorghe Grigurcu E rebel dintr-un mãrunt teribilism, nu doar în raport cu lumea terestrã, ci, vai, ºi cu lumea celestã. Nu o datã în stihurile sale dã cu tifla lui Dumnezeu. În rest, curios ºi bîrfitor, instabil ºi intrigant cît încape, mînat de interesul cras care-i poate acorda chiar un grad de entuziasm în adulare. Desigur, nu te poþi simþi bine cu un asemenea individ, însã nici nu acceptã uºor s-o rupi cu el. Are mereu replici ºmechereºti, o elasticitate care-l poate face pe moment simpatic, un mic sistem de paratrãsnete viclene. Nu e la largul sãu dacã nu atrage atenþia asupra sa. Nu-þi poþi da seama în ce mãsurã se supraliciteazã în forul intim sau doar pe dinafarã, cu trucuri de cuceritor vulgar. Se vrea altfel, mereu interesant, singular, asemenea mahalagiului care locuieºte-n faþa ferestrelor mele, cu care am bucuria de-a mã vedea zilnic ºi care, om în vîrstã, arboreazã sacouri roºii sau galbene, socotindu-se irezistibil, cel mai tare din parcare. Din fericire poetul tîrgului face parte dintr-o categorie pe care am ajuns a o cunoaºte suficient de bine datoritã lui O. C. ºi el viclean copil de casã, pe care l-am avut în preajmã la începutul deceniului opt la Oradea ºi cãruia îi rãmîn îndatorat pentru lecþia ce mi-a oferit-o. * V.P. cînd mã vede cu cîinele Vulpiþã: Trebuie sã mã feresc, animalele sînt imprevizibile. Eu: Oare oamenii nu sînt mult mai imprevizibili?. * Am intrat într-o legendã sordidã. Scriu în cîrciumi de unde nu mai ies, mã droghez ( un aurolac al literaturii române, conform formulei Purtãtorului de servietã al d-lui E. Simion) ba am devenit ºi criminal (aº fi ucis o femeie cu autoturismul pe care-l conduceam, conform lui Adrian Pãunescu; un domn jurnalist din Amarul Tîrg îmi spune, abia stãpînit, cã, salutîndu-mã, dã mîna cu un asasin). * Rolul iluziei în lume e covîrºitor. Ea face ca lumea sã fie de fapt altfel. * Nu sînt convins cã poeþii pornografi de azi (de la Emil Brumaru la Mihail Gãlãþanu ºi la puzderia de tineri gãzduiþi cu mare generozitate în Vatra) îl cunosc pe un precursor al lor, Camil Baltazar, cu volumul sãu intitulat Strigãri trupeºti lîngã glezne (1927), ilustrat de Marcel Iancu ºi tipãrit într-un tiraj redus. O carte rarã în somptuoasa-i licenþiozitate, pe care mi-a înfãþiºat-o chiar autorul sãu, cu prilejul unei vizite ce i-am fãcut-o acasã, la finele anilor 60 16

17 Rolul iluziei în lume * Sfîntul Andrei, rãstignit pe cruce, predicã douã zile în ºir, în faþa a douãzeci de mii de persoane. Toþi îl ascultã, captivaþi, dar nici unul nu se gîndeºte sã-l elibereze (Jules Renard). * Sentimentele adînci nu se pierd, dupã cum s-ar pãrea, în masa prozaicã a vieþii curente, ci se conservã un timp indefinit, aºa cum unele relicve organice se pãstreazã în anumite straturi ale pãmîntului. * Chiar dacã sînt zile în care mã vãd nevoit a-mi cumpãra hrana cu bani împrumutaþi, îi mulþumesc lui Dumnezeu cã n-am ajuns a suferi de foame. Precum o pasãre a cerului, trãiesc fie ºi din fãrîmiturile vieþii. * Dan Ceachir îmi comunicã la telefon solidarizarea d-sale cu opiniile mele privitoare la Nichita Stãnescu: Cred cã veþi rãmîne pentru ele în vederile favorabile ale posteritãþii. Nichita nu e, orice s-ar zice, un geniu. Cîteodatã e chiar gãunos. * Tipul uman european este în pericol de dispariþie, deoarece o- mul a devenit prea carnivor ºi procreeazã urmaºi puþini, au tras semnalul de alarmã participanþii la Congresul Mondial al Antropologilor, care are loc la Florenþa. Este foarte îngrijorãtoare analogia care poate fi observatã între tendinþele demografice actuale ºi dispariþia, în urmã cu de ani, a omului de Neanderthal, care populase odinioarã Europa ºi care a fost înlocuit de omul originar din Africa, a declarat agenþiei italiene de presã ANSA profesorul-antropolog Brunetto Chiarelli. În opinia sa, dispariþia strãmoºului de Neanderthal a fost determinatã de obiceiul sãu de a mînca prea multã carne, ba chiar de canibalismul sãu. Mai exact, dispariþia acelui strãmoº a fost cauzatã de formele strãvechi ale prionilor de atunci care provoacã actuala boalã a vacii nebune. Spre deosebire de omul de Neanderthal, Homo Sapiens, care i-a luat locul, se hrãnea cu vegetale ºi peºte. Cultura omului european de azi este una agresivã, individualistã, membrii societãþii umane actuale consumã mai mult decît este necesar pentru a trãi. În plus, actualii locuitori ai continentului nostru sînt foarte leneºi în privinþa reproducerii. Profesorul italian considerã cã ar fi extrem de dificilã refacerea echilibrului efectelor demografice ale modelului cultural actual al omului european. Poate doar prin introducerea maternitãþii obligatorii, crede el (Adevãrul, 2003). 17

18 Marcovici Sebastian Canonizare

19 Tangenþe Alex Cistelecan Jocul de-a societatea La 4-0 pentru Spania mi-a devenit perfect clar ceea ce începeam sã bãnuiesc la 1-0: mie de fapt nu-mi place fotbalul. Drept pentru care m-am hotãrât sã-mi documentez indiferenþa microbisticã proaspãt (re)descoperitã apelând la ultimele cercetãri din domeniul teoriei critice a sportului : Marc Perelman, Barbaric Sport. A Global Plague 1. Cartea e cam aºa cum lasã sã se înþeleagã titlul ei: o criticã de facturã conservatoare a sportului, care e la fel de tristã ºi lipsitã de surprize ca un meci de fotbal în care pierde Italia. Dar dacã lucrarea nu ne spune prea multe lucruri noi despre obiectul sãu, sportul spectacular, ne permite în schimb sã surprindem câteva chestii interesante legate de perspectiva conservatoare în general. Iar problema cu abordarea conservatoare e, într-adevãr, una mai degrabã de perspectivã: ea nu þine atât de caracterul eronat al argumentelor sale, cât de contextualizarea ºi articularea specificã a acestora. În contextul nostru, abordarea lui Perelman pãcãtuieºte identificând o problemã ºi o cauzã eficientã (desigur, sportul) acolo unde nu e vorba decât de-un simptom a ceva mai structural. Dar sã nu anticipãm. Perelman începe bine ºi pare sã situeze chestiunea sportului într-un context imediat politic. Marile evenimente sportive, argumenteazã Perelman, ascund realitatea politicã ºi socialã opresivã în care au loc, oferind astfel o legitimare spectacularã, olimpicã regimurilor autoritare care le gãzduiesc. Just. Problema e însã cã acest rol de mistificare ºi legitimare a nedreptãþilor sociale, îndeplinit de marile evenimente sportive, este identificat de cãtre autor doar în câteva contexte excepþionale: Berlin 1936, Argentina 1978, Moscova 1980, Beijing Ceea ce pãrea sã fie o 1. Marc Perelman, Barbaric Sport. A Global Plague, Verso, Londra & New York,

20 Alex Cistelecan criticã structuralã a funcþiei politice a sportului se dovedeºte a fi o simplã reluare, în context olimpic sau fotbalistic, a acelui vechi cliºeu dar mereu tânãr care e critica totalitarismului. Cu alte cuvinte, Perelman e foarte sensibil la rolul de mistificare ºi legitimare a nedreptãþii sociale pe care sportul îl are în regimurile nedemocratice acolo unde, efectiv, uralele ºi scandãrile de pe stadion acoperã convenabil urletele din camerele de torturã dar nu are nici o problemã cu rolul de mistificare ºi legitimare a nedreptãþii sociale pe care însuºi cadrul politic ºi mediatic îl joacã în regimurile democraþiei burgheze acolo unde, adicã, sportul nu ascunde cadrul social ºi politic, ci reia ºi întãreºte rolul deja mistificator al acestuia. Aceeaºi abilitate în a evidenþia evidenþa ºi a face invizibil cadrul invizibil este desfãºuratã de autor ºi atunci când vine vorba de Carta Olimpicã: Carta Olimpicã proiecteazã o iluzie de acelaºi fel: ideea unui moment de fraternitate, domnia iconicã a fair play-ului, într-o misiune generalã de pace pe durata Jocurilor, când în realitate masacrele, teroarea, crimele ºi tortura continuã nestingherite în cele mai multe þãri ºi, câteodatã, chiar în þara care gãzduieºte Jocurile (precum în China în 2008) (p. 20). Corect. Dar oare principiile pieþei libere ºi ale eficienþei economice, carta capitalistã rezumatã de Marx în libertate,, egalitate, proprietate ºi Bentham nu joacã deja un rol similar Cartei Olimpice, aºternând un voal de fair play ºi fraternitate peste realitãþile mai puþin vizibile, mai puþin stridente, dar nu mai puþin scandaloase ale violenþei structurale ºi nedreptãþii sistematice? Uneori, e adevãrat, Perelman dã semne cã ar fi pe punctul de a surprinde ºi aceste aspecte structurale, invizibile ale sportului, altfel imperceptibile pentru o lecturã moralistã: Ceea ce carta sugereazã ºi ceea ce ea încearcã sã promoveze: nu doar sã facã din sport un element ireductibil al vieþii cotidiene, ci sã transforme viaþa cotidianã în întregime în activitate sportivã (p. 24). Dar, din nou, modul în care autorul îºi argumenteazã acest gen de intuiþii corecte le reduce la o simplã confirmare a consensului moralist de la Washington, care împarte tranºant ºi decontextualizant între state eºuate ºi democraþii funcþionale, între nerespectãri flagrante ale drepturilor omului (masacre, teroare, torturã) ºi societãþi libere (i.e. alegeri libere ale elitelor desemnate ºi piaþã liberã). Pe cât e de scurtã cartea, pe atât de eclecticã e în perspectivele critice pe care le etaleazã. Sã le trecem aici rapid în revistã, pânã sã ajungem la chestiunea principalã. Avem, printre altele, o criticã a sportului din perspectiva globalizãrii: sportul, argumenteazã Perelman, în acelaºi timp în care reprezintã unul din principalii catalizatori ai globalizãrii, oferã un vehicul pentru naþionalizarea maselor. Sportul, s-ar spune, precum capitalul la Deleuze, reteritorializeazã pe mãsurã ce deteritorializeazã. Însã 20

125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU

125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU ACADEMIA FUNDAfiIA EUROPEANÆ MINISTERUL ROMÂNÆ TITULESCU AFACERILOR EXTERNE Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU 16 martie 2007 Aula Academiei Române

Plus en détail

Raport de stagiu-dr. Socolov Demetra

Raport de stagiu-dr. Socolov Demetra Raport de stagiu-dr. Socolov Demetra In perioada 3/12/07-7/12/07, am participat impreuna cu colegul meu, dr.doroftei Bogdan, la prima parte a unui curs de perfectionare in coelioscopie si fertiloscopie

Plus en détail

FAMILIA Revistã de culturã Nr. 11-12 noiembrie - decembrie 2012 Oradea

FAMILIA Revistã de culturã Nr. 11-12 noiembrie - decembrie 2012 Oradea FAMILIA Revistã de culturã Nr. 11-12 noiembrie - decembrie 2012 Oradea Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor

Plus en détail

TRIBUNA 130. Ecranul global sau ecranocraþia. Despre Lavric ºi alþi iscoditori. Primul interviu al lui Alin Rus despre mineriade. Iosif.

TRIBUNA 130. Ecranul global sau ecranocraþia. Despre Lavric ºi alþi iscoditori. Primul interviu al lui Alin Rus despre mineriade. Iosif. PANTONE galben mustar TRIBUNA 130 R e v i s t ã d e c u l t u r ã s e r i e n o u ã a n u l V I I 1-1 5 f e b r u a r i e 2 0 0 8 Judeþul Cluj 2 lei Suzana Fântânariu Ambalaj pentru suflet (1992) Ecranul

Plus en détail

à l attention des parents d Elèves Nouvellement Arrivés en France (école primaire : maternelle et élémentaire)

à l attention des parents d Elèves Nouvellement Arrivés en France (école primaire : maternelle et élémentaire) Livret d accueil à l attention des parents d Elèves Nouvellement Arrivés en France (ENA) scolarisés à l école primaire. Réalisation : Isabelle Simonet, Directrice Plate-forme accueil ENA Nîmes Collège

Plus en détail

New Europe College Petre Ţuţea Program Yearbook 2006-2007

New Europe College Petre Ţuţea Program Yearbook 2006-2007 New Europe College Petre Ţuţea Program Yearbook 2006-2007 ANDREI CUªCO AURELIA FELEA PETRU NEGURÃ RALUCA PRELIPCEANU ALIN TAT Editor: Irina Vainovski-Mihai Volum publicat în cadrul unui proiect finanþat

Plus en détail

L éveil aux langues dans la formation initiale des enseignants. Comment promouvoir la diversité et l ouverture sur le monde à l école primaire

L éveil aux langues dans la formation initiale des enseignants. Comment promouvoir la diversité et l ouverture sur le monde à l école primaire L éveil aux langues dans la formation initiale des enseignants. Comment promouvoir la diversité et l ouverture sur le monde à l école primaire Monica VLAD Maître de conférences Faculté des Lettres Université

Plus en détail

Personnel Lettre. Lettre - Adresse. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris.

Personnel Lettre. Lettre - Adresse. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris. - Adresse Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Format adresse postale en France : Jeremy Rhodes 212 Silverback Drive California Springs

Plus en détail

Personnel Lettre. Lettre - Adresse. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris.

Personnel Lettre. Lettre - Adresse. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris. - Adresse Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac 75500 Paris. Format adresse postale en France : Jeremy Rhodes 212 Silverback Drive California Springs CA 92926 Format adresse postale aux États-Unis : nom du

Plus en détail

Subinspector de poliţie Ramona RĂSCOL I.P.J.GORJ - Serviciul M.O.C.P.R.I.

Subinspector de poliţie Ramona RĂSCOL I.P.J.GORJ - Serviciul M.O.C.P.R.I. INTERNETUL ŞI PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL L`INTERNET ET LA PROTECTION DES DATES A CARACTERE PERSONNEL Subinspector de poliţie Ramona RĂSCOL I.P.J.GORJ - Serviciul M.O.C.P.R.I. Sous-inspecteur

Plus en détail

SUBIECTE DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

SUBIECTE DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII CONCURSUL DE LIMBA FRANCEZĂ FAZA NAŢIONALĂ CLASA a IX-a (1-3 ore) 19.04.2011 SUBIECTE SUBIECTUL I (40 PUNCTE) Lisez attentivement le texte

Plus en détail

Odobești Vrancea România

Odobești Vrancea România Odobești Vrancea România MEMBRE D ARIEL AN XI NUMĂRUL 67/2009 Revue d attitude et de littérature de la Fondation Social Culturelle MIORITZA Revistă de atitudine şi literatură a Fundației Social Culturale

Plus en détail

Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques et argumentatives dans le discours des politiques

Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques et argumentatives dans le discours des politiques Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques... 51 Université «Alexandru Ioan Cuza» de Iasi (Roumanie) Les ressources langagières au service des stratégies stylistiques et argumentatives

Plus en détail

EXPLOATAREA DIDACTICĂ A UNUI TEXT LITERAR: DĖJEUNER DU MATIN DE JACQUES PRĖVERT

EXPLOATAREA DIDACTICĂ A UNUI TEXT LITERAR: DĖJEUNER DU MATIN DE JACQUES PRĖVERT EXPLOATAREA DIDACTICĂ A UNUI TEXT LITERAR: DĖJEUNER DU MATIN DE JACQUES PRĖVERT Lect.univ.dr. Consuela-Angela DRĂGAN Nous proposons, dans cet article, une autre lecture de Prévert, une lecture didactique,

Plus en détail

ÉTUDE CONCERNANT L EFFET DE MISE À LA TERRE DANS LE SYSTEME DE PROTECTION LIAISON AU NEUTRE

ÉTUDE CONCERNANT L EFFET DE MISE À LA TERRE DANS LE SYSTEME DE PROTECTION LIAISON AU NEUTRE BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LV (LIX), Fasc. 2, 2009 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ ÉTUDE CONCERNANT L EFFET DE MISE À LA

Plus en détail

Ruperea prezervativului... Ce e de făcut?

Ruperea prezervativului... Ce e de făcut? Rupture de préservatif Que faire? Avec un client, il t est parfois arrivé d avoir un préservatif qui se déchire. Si tu sais quoi faire, il est possible pour toi de limiter les risques de transmission du

Plus en détail

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé

Plus en détail

Vocabular / VOCABULAIRE

Vocabular / VOCABULAIRE ASSOCIATION SOCIO-EDUCATIVE ANVP des Prisons de LYON Vocabular / VOCABULAIRE Pentru uzul detinutilor / à l usage des détenus Român / Francez roumain / Français Traduit par Daniel BLAJ Avec la participation

Plus en détail

HASARD ET ÉCESSITÉ DA S LA TRADUCTIO LITTÉRAIRE

HASARD ET ÉCESSITÉ DA S LA TRADUCTIO LITTÉRAIRE HASARD ET ÉCESSITÉ DA S LA TRADUCTIO LITTÉRAIRE Irina ALDEA Université de Piteşti, Roumanie Résumé : La relation nécessité-hasard spécifique pour l acte de création de l auteur se manifeste avec la même

Plus en détail

Les sources du droit pour le juge de la famille dans le droit roumain

Les sources du droit pour le juge de la famille dans le droit roumain Les sources du droit pour le juge de la famille dans le droit roumain Cristiana-Mihaela CRĂCIUNESCU Le contexte Le droit de la famille a connu, dans le système de droit roumain, une évolution dont l entrée

Plus en détail

Quadro+, celule de imbinare pentru o accesibilitate din toate laturile

Quadro+, celule de imbinare pentru o accesibilitate din toate laturile Quadro+, celule de imbinare pentru o accesibilitate din toate laturile Celule Quadro+, ca si restul gamei, sunt robuste si estetice. Prin flexibilitatea asamblarii si imbinarii, celulele Quadro+ permit

Plus en détail

Accord Canada-Roumanie

Accord Canada-Roumanie Accord Canada-Roumanie Demande de Prestations de Survivant Roumaine Voici des renseignements importants dont vous devez tenir compte au moment de remplir votre demande. Veuillez vous assurer de signer

Plus en détail

TEHNICI DE PREDARE A LEXICULUI LA CLASELE DE ÎNCEPĂTORI TECHNIQUES D ENSEIGNEMENT DU VOCABULAIRE AU NIVEAU DÉBUTANT

TEHNICI DE PREDARE A LEXICULUI LA CLASELE DE ÎNCEPĂTORI TECHNIQUES D ENSEIGNEMENT DU VOCABULAIRE AU NIVEAU DÉBUTANT TEHNICI DE PREDARE A LEXICULUI LA CLASELE DE ÎNCEPĂTORI TECHNIQUES D ENSEIGNEMENT DU VOCABULAIRE AU NIVEAU DÉBUTANT prof. Luca Iulia, Grup Şcolar Gheorghe Şincai, Târgu Mureş Predarea vocabularului constituie

Plus en détail

ANZEIGER (PLAIGNANT) WENN ANDERE GESCHÄGDIGTE (SI DIFFÉRENT) NUME (Nom)... PRENUME (Prénom)...

ANZEIGER (PLAIGNANT) WENN ANDERE GESCHÄGDIGTE (SI DIFFÉRENT) NUME (Nom)... PRENUME (Prénom)... FORMULAR ROMÂN-FRANCEZ DE DEPUNERE PRELIMINARĂ A UNEI RECLAMAłII Vă rog să completańi o confirmare de primire a reclamańiei, conform raportului de mai jos FORMULAIRE ROUMAIN-FRANÇAIS DE PRÉ-DÉCLARATION

Plus en détail

TAX ALERT. Sistemul de raportare contabilă la data de 30.06.2015 și modificarea unor reglementări contabile. Nr. 31 / 14 July 2015

TAX ALERT. Sistemul de raportare contabilă la data de 30.06.2015 și modificarea unor reglementări contabile. Nr. 31 / 14 July 2015 TAX ALERT Nr. 31 / 14 July 2015 Sistemul de raportare contabilă la data de 30.06.2015 și modificarea unor reglementări contabile În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 / 09.07.2015 a fost

Plus en détail

Limba Franceză. clasa a XIII-a - frecvenţă redusă - prof. Oana Crudu

Limba Franceză. clasa a XIII-a - frecvenţă redusă - prof. Oana Crudu Limba Franceză clasa a XIII-a - frecvenţă redusă - prof. Oana Crudu I. Le subjonctif - exercises Tu demandes à ton camarade d avoir patience. Utilise le subjonctif : Je demande que tu... Tu exiges de ton

Plus en détail

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 27.11.2013 COM(2013) 824 final 2013/0409 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind asistența judiciară provizorie pentru persoanele suspectate

Plus en détail

CONTRAT DE COMMISSION AGENT COMMERCIAL INDEPENDANT CONTRACT DE COMISION AGENT COMERCIAL INDEPENDENT

CONTRAT DE COMMISSION AGENT COMMERCIAL INDEPENDANT CONTRACT DE COMISION AGENT COMERCIAL INDEPENDENT CONTRAT DE COMMISSION AGENT COMMERCIAL INDEPENDANT CONTRACT DE COMISION AGENT COMERCIAL INDEPENDENT Entre les soussignés : D une part, la société AGRILUX SA, 122 route de Diekirch, L-7220 Walferdange,

Plus en détail

PROCEDURI SPECIALE ÎN NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ

PROCEDURI SPECIALE ÎN NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ Claudiu Constantin DINU PROCEDURI SPECIALE ÎN NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ Universul Juridic Bucureşti - 2013 - Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright 2013, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate

Plus en détail

MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908)

MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908) Amintiri diplomatice MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ Volumul 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908) ALEXANDRU EM. LAHOVARY DIPLOMATIC MEMOIRS Volume 1 ALEXANDRU

Plus en détail

LOI. Assurances et ržassurances en Roumanie. sur les assurances et les ržassurances en Roumanie

LOI. Assurances et ržassurances en Roumanie. sur les assurances et les ržassurances en Roumanie Asigurãrile ºi reasigurãrile în România constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 50.000 lei la 200.000 lei ºi cu reþinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, pânã la prezentarea

Plus en détail

ştiinţe penale criminal sciencies

ştiinţe penale criminal sciencies ştiinţe penale criminal sciencies THE DUBLIN SYSTEM Alexei BARBANEAGRĂ, J.D., university professor, ULIM Nina SPĂTARU, candidate for a master s degree, ULIM Le Règlement de Dublin, dit Dublin II, adopté

Plus en détail

Les difficultés et les obstacles dans la traduction persane des œuvres de Louis-Ferdinand Céline. Étude de cas : Voyage au bout de la nuit

Les difficultés et les obstacles dans la traduction persane des œuvres de Louis-Ferdinand Céline. Étude de cas : Voyage au bout de la nuit Les difficultés et les obstacles dans la traduction persane des œuvres de Louis-Ferdinand Céline. Étude de cas : Voyage au bout de la nuit et Mort à crédit Nasrin FAKHRI Université de Bretagne Occidentale,

Plus en détail

Candidature Lettre de motivation

Candidature Lettre de motivation - Ouverture Monsieur, Formel, destinataire de sexe masculin, nom inconnu Madame, Formel, destinataire de sexe féminin, nom inconnu Madame, Monsieur, Formel, nom et sexe du destinataire inconnus Stimate

Plus en détail

ANALELE UNIVERSITÃ II DIN CRAIOVA

ANALELE UNIVERSITÃ II DIN CRAIOVA ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAÏOVA ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA ANALELE UNIVERSITÃ II DIN CRAIOVA SERIA ŞTIINŢE FILOLOGICE LIMBI STRĂINE APLICATE ANUL VIII, Nr. 1/2012 EUC EDITURA UNIVERSITARIA

Plus en détail

PIESE CLASICE UŞOARE. Pentru PIAN

PIESE CLASICE UŞOARE. Pentru PIAN PIESE CLASICE UŞOARE Pentru PIAN 0. Toate drepturile rezervate. Copierea de orice fel se va efectua exclusiv cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART. PREFAŢA Editura Muzicală GRAFOART vă prezintă

Plus en détail

N.B.! Vous enverrez vos dossiers par à votre professeur de français avant le 14 décembre 2012.

N.B.! Vous enverrez vos dossiers par  à votre professeur de français avant le 14 décembre 2012. Activités dans le lycée d Alba Iulia, Roumanie Intitulé du projet : Rencontres inattendues des personnages du cinéma Classe : IXe F Equipe pédagogique : Georgeta Bădău, professeur de français, Lucreţia

Plus en détail

G L O S A R DE T E R M E N I folositi in POLITICA DE CONCURENTA A UNIUNII EUROPENE

G L O S A R DE T E R M E N I folositi in POLITICA DE CONCURENTA A UNIUNII EUROPENE CONSILIUL CONCURENTEI DIRECTIA RELATII EXTERNE 10.04.2003 G L O S A R DE T E R M E N I folositi in POLITICA DE CONCURENTA A UNIUNII EUROPENE ANTI-TRUST SI CONTROLUL CONCENTRARILOR D E N U M I R E A S I

Plus en détail

ADAPTATION DES BÂTIMENTS D ENSEIGNEMENT AUX EXIGENCES ACTUELLES DE CONFORT HYGROTHERMIQUE

ADAPTATION DES BÂTIMENTS D ENSEIGNEMENT AUX EXIGENCES ACTUELLES DE CONFORT HYGROTHERMIQUE BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LVI (LX), Fasc. 4, 2010 Secţia CONSTRUCŢII. ĂRHITECTURĂ ADAPTATION DES BÂTIMENTS D ENSEIGNEMENT

Plus en détail

În lista proiectelor acceptate a fost inclus şi proiectul dumneavoastra de cercetare.

În lista proiectelor acceptate a fost inclus şi proiectul dumneavoastra de cercetare. R O M Â N I A MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Direcţia de Integrare Europeană şi Cooperări Internaţionale Nr. C18572 / 19 decembrie 2006 Stimată Doamnă

Plus en détail

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013 1 Introduction Cette brochure explique quels sont les droits des personnes «rom» de nationalité roumaine en situation précaire à Genève. Elle est destinée à ces personnes ainsi qu à celles qui travaillent

Plus en détail

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013

Prof. Maya Hertig Randall, Olivia Le Fort et Djemila Carron 6 novembre 2013 1 Introduction Cette brochure explique quels sont les droits des personnes «rom» de nationalité roumaine en situation précaire à Genève. Elle est destinée à ces personnes ainsi qu à celles qui travaillent

Plus en détail

Journée Internationale de la Francophonie 2016 Ziua Internaţională a Francofoniei 2016

Journée Internationale de la Francophonie 2016 Ziua Internaţională a Francofoniei 2016 22 mars 2016 Journée Internationale de la Francophonie 2016 Ziua Internaţională a Francofoniei 2016 Message/ Mesajul de Michäelle Jean Secrétaire générale de la Francophonie /Secretar general al Francofoniei

Plus en détail

Enjeux et perspectives dans la traduction du discours juridique français Dincǎ, Daniela

Enjeux et perspectives dans la traduction du discours juridique français Dincǎ, Daniela www.ssoar.info Enjeux et perspectives dans la traduction du discours juridique français Dincǎ, Daniela Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung

Plus en détail

COUP DE FOUDRE Page 1

COUP DE FOUDRE Page 1 COUP DE FOUDRE Page 1 COUP DE FOUDRE Page 2 SOMMAIRE/ CUPRINS LES NOUVELLES DE NOTRE ÉCOLE-INTERVIEW AVEC MONSIEUR LE DIRECTEUR IONUŢIU STELIAN pag. 3 NOUTĂŢI DIN ŞCOALA NOASTRĂ- INTERVIU CU DOMNUL DIRECTOR

Plus en détail

LA CHAINE DU FROID. par FONTAINE Léa 1 ère L. 1 P age

LA CHAINE DU FROID. par FONTAINE Léa 1 ère L. 1 P age LA CHAINE DU FROID par FONTAINE Léa 1 ère L 1 P age La nécessité de la chaîne du froid tient de l humain et de son besoin allimentaire. Celui- ci aura, s il respecte les conditions, un produit sain, beau

Plus en détail

STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2014, nr.10(80) Seria {tiin\e umanistice ISSN 1811-2668 ISSN online 2345-1009 p.101-105

STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2014, nr.10(80) Seria {tiin\e umanistice ISSN 1811-2668 ISSN online 2345-1009 p.101-105 NORMALISATION DE LA TERMINOLOGIQUE COMPTABLE ROUMAINE: INFLUENCES TRADITIONNELLES FRANÇAISES ET PRESSIONS ANGLOPHONES ACTUELLES Costel ISTRATE, Sorina CHIPER Université «Al.I. Cuza», Iaşi, Roumanie NORMALISATION

Plus en détail

Examenul de bacalaureat nańional 2013

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba C de evaluare a competenńelor lingvistice întro limbă de circulańie internańională studiată pe parcursul învăńământului liceal Proba scrisă Limba franceză Toate

Plus en détail

Cererea dumneavoastră la CEDO: Modul de prezentare și etapele examinării acesteia

Cererea dumneavoastră la CEDO: Modul de prezentare și etapele examinării acesteia Cererea dumneavoastră la CEDO: Modul de prezentare și etapele examinării acesteia Marea majoritate a cererilor introduse la Curte sunt declarate inadmisibile, mai precis Curtea le respinge fără a le examina

Plus en détail

Dépôt de candidatures par liste

Dépôt de candidatures par liste Dépôt de candidatures par liste A déposer au secrétariat du proviseur AVANT Lundi 30 mars 2015 Membres actifs : 1 ) Nom du candidat : ANTOINE Prénom : Gilles Nom de l élève : ANTOINE Nom de l élève : ANTOINE

Plus en détail

LE TOURISME CULTUREL, MODÈLE DE DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE TURISMUL CULTURAL, MODEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

LE TOURISME CULTUREL, MODÈLE DE DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE TURISMUL CULTURAL, MODEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ TURISMUL CULTURAL, MODEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ LE TOURISME CULTUREL, MODÈLE DE DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE Prof. univ. dr. George NICULESCU Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Rezumat: Turismul

Plus en détail

THÈME ET DOMAINE DANS LA TRADUCTION SPÉCIALISÉE. UNE PERSPECTIVE DIDACTIQUE

THÈME ET DOMAINE DANS LA TRADUCTION SPÉCIALISÉE. UNE PERSPECTIVE DIDACTIQUE PROFESSIONAL COMMUNICATION AND TRANSLATION STUDIES, 5 (1-2) / 2012 87 THÈME ET DOMAINE DANS LA TRADUCTION SPÉCIALISÉE. UNE PERSPECTIVE DIDACTIQUE Mariana PITAR University of the West, Timişoara Résumé

Plus en détail

Traitement du signal génomique (TSG)

Traitement du signal génomique (TSG) Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Traitement du signal génomique (TSG) Cours 4 Master: Traitement du signal et des images (TSI) - 2015 - Motivation Une fois extraites des valeurs d'intensités ponctuelles

Plus en détail

UNIVERSITATAE DE VEST DIN TIMIȘOARA ROMÂNIA. Doctor Honoris Causa SOCIALIUM SCIENTIARUM

UNIVERSITATAE DE VEST DIN TIMIȘOARA ROMÂNIA. Doctor Honoris Causa SOCIALIUM SCIENTIARUM UNIVERSITATAE DE VEST DIN TIMIȘOARA ROMÂNIA Doctor Honoris Causa SOCIALIUM SCIENTIARUM CLAUDE MARTIN Profesor Université Pierre Mendès France de Grenoble (Franța) Timișoara, 11 Septembrie 2014 1 Pag. 2

Plus en détail

Recrutam medici specialisti RADIOLOGI pt spitale publice si private din Franta:

Recrutam medici specialisti RADIOLOGI pt spitale publice si private din Franta: BRAINS CONSULTING este o firma cu multa experienta in recrutarea de medici specialisti pentru cabinete medicale / centre medicale / clinici si spitale publice si private din Franta. Recrutam medici specialisti

Plus en détail

20 ANI adoptarea constituției republicii moldova CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ

20 ANI adoptarea constituției republicii moldova CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ adoptarea constituției republicii moldova CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ adoptarea constituției republicii moldova adoptarea constituției republicii moldova CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ ROLUL JUSTIȚIEI CONSTITUȚIONALE

Plus en détail

LES DEBUTS DES RELATIONS «OFFICIELLES» ROUMANO- FRANÇAISES. LA CREATION DE L AGENCE DIPLOMATIQUE ROUMAINE A PARIS (26 AOUT/7 SEPTEMBRE 1860)

LES DEBUTS DES RELATIONS «OFFICIELLES» ROUMANO- FRANÇAISES. LA CREATION DE L AGENCE DIPLOMATIQUE ROUMAINE A PARIS (26 AOUT/7 SEPTEMBRE 1860) LES DEBUTS DES RELATIONS «OFFICIELLES» ROUMANO- FRANÇAISES. LA CREATION DE L AGENCE DIPLOMATIQUE ROUMAINE A PARIS (26 AOUT/7 SEPTEMBRE 1860) Université «Valahia» de Târgovişte Rezumat. Instituţionalizarea

Plus en détail

LES TERMES D APPARTENANCE JURIDIQUE EXCLUSIVE: LE CAS DU TERME SYNALLAGMATIQUE

LES TERMES D APPARTENANCE JURIDIQUE EXCLUSIVE: LE CAS DU TERME SYNALLAGMATIQUE LES TERMES D APPARTENANCE JURIDIQUE EXCLUSIVE: LE CAS DU TERME SYNALLAGMATIQUE Diana DĂNIŞOR Université de Craïova Abstract In Romanian and in French, we study the term synallagmatic, in respect to its

Plus en détail

bab.la Phrases: Personnel Meilleurs Vœux roumain-français

bab.la Phrases: Personnel Meilleurs Vœux roumain-français Meilleurs Vœux : Mariage Casă de piatră şi felicitări Vă urez amândurora toată fericirea din lume Félicitations. Nous vous souhaitons à tous les deux tout le bonheur du monde. Felicitări şi cele mai calde

Plus en détail

Le Séminaire International. Penser l Europe. «Y a-t-il deux Europes?»

Le Séminaire International. Penser l Europe. «Y a-t-il deux Europes?» Le Séminaire International Penser l Europe «Y a-t-il deux Europes?» XIIIème édition Bucarest, Roumanie 3-4 Octobre 2014 PROGRAMME 1 ORGANISATEURS La Fondation Nationale pour la Science et l Art (FNSA)

Plus en détail

LANGUAGE AND LITERATURE EUROPEAN LANDMARKS OF IDENTITY

LANGUAGE AND LITERATURE EUROPEAN LANDMARKS OF IDENTITY MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE LITERE AGENCE UNIVERSITAIRE DE LA FRANCOPHONIE ALLIANCE FRANÇAISE DE PITEŞTI CENTRUL DE STUDII LITERARE,

Plus en détail

SUMAR PARTEA I. Pagina

SUMAR PARTEA I. Pagina PARTEA I Anul 184 (XXVIII) Nr. 47 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 21 ianuarie 2016 SUMAR Pagina Acord interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea

Plus en détail

Le rapport entre le pouvoir judiciaire et le contentieux administratif

Le rapport entre le pouvoir judiciaire et le contentieux administratif Le rapport entre le pouvoir judiciaire et le contentieux administratif Maria ORLOV Loredana VÎLCU NISAND Introduction Il y a plus de deux cent ans, au moment de la Révolution Française, le principe de

Plus en détail

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris.

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris. - Adresa Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac 75500 Paris. Mr. N. Summerbee Tyres of Manhattan 335 Main Street New York NY 92926 Formatul românesc de adresă: Strada, numărul străzii, eventual blocul, scara

Plus en détail

Rezumate Abstracts Résumés

Rezumate Abstracts Résumés Centrul de Cercetare a Imaginarului SPECULUM Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia Centre des Recherches sur l Imaginaire de Grenoble III Imaginar şi iluzie Imaginaire and Illusion Imaginaire et illusion

Plus en détail

LE DROIT CONSTITUTIONNEL EUROPÉEN ET LE RÔLE DES COURS DE KARLSRUHE, DE LUXEMBOURG ET DE STRASBOURG

LE DROIT CONSTITUTIONNEL EUROPÉEN ET LE RÔLE DES COURS DE KARLSRUHE, DE LUXEMBOURG ET DE STRASBOURG LE DROIT CONSTITUTIONNEL EUROPÉEN ET LE RÔLE DES COURS DE KARLSRUHE, DE LUXEMBOURG ET DE STRASBOURG Rainer ARNOLD 1. La notion de droit constitutionnel européen a) Le droit constitutionnel: un transfert

Plus en détail

Numărul colacilor, forma

Numărul colacilor, forma Numărul colacilor, forma și denumirea lor se înscrie în ritualul obligatoriu al copturilor folosite în obiceiul de înmormântare la românii de religie ortodoxă din sud-estul Transilvaniei. Din cantitatea

Plus en détail

Realiter, Milano 2009

Realiter, Milano 2009 Angela BIDU-VRANCEANU est licenciée de l université de Bucarest, Faculté de Philologie. Docteur es lettres de l université de Bucarest. Professeur à l Université de Bucarest, faculté de Lettres (dep.de

Plus en détail

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012 MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE

Plus en détail

LE PLAISIR DE PARLER FRANÇAIS. Ediţie revăzută şi adăugită

LE PLAISIR DE PARLER FRANÇAIS. Ediţie revăzută şi adăugită CRISTINA GRUBER GABRIELA LUPCHIAN LE PLAISIR DE PARLER FRANÇAIS Ediţie revăzută şi adăugită 3 Copyright 2011, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Pro Universitaria

Plus en détail

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris.

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac Paris. - Adresa Clarisse Beaulieu 18, rue du Bac 75500 Paris. Mr. N. Summerbee 335 Main Street New York NY 92926 Formatul românesc de adresă: Strada, numărul străzii, eventual blocul, scara şi numărul apartamentului

Plus en détail

Tipul de probă Durata Punctaj Inţelegerea limbii vorbite

Tipul de probă Durata Punctaj Inţelegerea limbii vorbite NIVELUL A 1 PREZENTARE GENERALĂ A PROBELOR Tipul de probă Durata Punctaj Inţelegerea limbii vorbite Aprox. 20 25 p. Răspunsuri la chestionare de verificare a minute înţelegerii unor documente sonore de

Plus en détail

DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE. Dimension économique des exploitations agricoles

DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE. Dimension économique des exploitations agricoles ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ALEXANDRU TOFAN * Dimension économique des

Plus en détail

REVISTA MUZEELOR NORME DE EDITARE PREGĂTIREA ARTICOLELOR 1.1

REVISTA MUZEELOR NORME DE EDITARE PREGĂTIREA ARTICOLELOR 1.1 REVISTA MUZEELOR NORME DE EDITARE 1.1 Revista Muzeelor, editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, îşi propune să devină publicația predilectă a specialiștilor care activează

Plus en détail

Acceptați plăți cu cardul de credit? Acceptez-vous le paiement par carte? Demander à payer par carte de crédit

Acceptați plăți cu cardul de credit? Acceptez-vous le paiement par carte? Demander à payer par carte de crédit - À l'entrée Aș dori să rezerv o masă pentru _[numărul de persoane]_ la ora _[ora]_. Faire une réservation O masă pentru _[numărul de persoane]_, vă rog. Demander une table Je voudrais réserver une table

Plus en détail

METROLOGIA UNUI IMPULS LASER ULTRA-SCURT: CORELATOR DE ORDINUL 3 METROLOGIE D'UNE IMPULSION LASER ULTRA COURTE: CORRELATEUR DE 3EME ORDRE

METROLOGIA UNUI IMPULS LASER ULTRA-SCURT: CORELATOR DE ORDINUL 3 METROLOGIE D'UNE IMPULSION LASER ULTRA COURTE: CORRELATEUR DE 3EME ORDRE COMUNICĂ RI GENERALE METROLOGIA UNUI IMPULS LASER ULTRA-SCURT: CORELATOR DE ORDINUL 3 METROLOGIE D'UNE IMPULSION LASER ULTRA COURTE: CORRELATEUR DE 3EME ORDRE Alexandre ADOLPHE, Fatima ALAHYANE, Patrick

Plus en détail

MARIA ŢENCHEA ÉTUDES CONTRASTIVES (FRANÇAIS-ROUMAIN)

MARIA ŢENCHEA ÉTUDES CONTRASTIVES (FRANÇAIS-ROUMAIN) MARIA ŢENCHEA ÉTUDES CONTRASTIVES (FRANÇAIS-ROUMAIN) Editions HESTIA TIMISOARA 1 MARIA ŢENCHEA EDITURA HESTIA Bd. Cetăţii 52, sc. A, ap. 40 1900 Timişoara, România lucianalexiu@banat.ro All rights reserved

Plus en détail

Terminologia: concepte de bază

Terminologia: concepte de bază Terminologia: concepte de bază Mariana Pitar Universitatea de Vest din Timişoara 1. Terminologia este disciplina care se ocupă de studiul termenilor, în ceea ce priveşte semnificaţia, evoluţia şi folosirea

Plus en détail

COUR EUROPÉENNE DES DROITS DE L HOMME EUROPEAN COURTOFHUMAN RIGHTS

COUR EUROPÉENNE DES DROITS DE L HOMME EUROPEAN COURTOFHUMAN RIGHTS CONSEIL DE L EUROPE COUNCIL OF EUROPE COUR EUROPÉENNE DES DROITS DE L HOMME EUROPEAN COURTOFHUMAN RIGHTS SECŢIUNEA A PATRA CAUZA UNGUREANU c. MOLDOVEI (Cererea nr. 27568/02) HOTĂRÂRE STRASBOURG 6 septembrie

Plus en détail

neputînd ajunge la oameni, le vorbeşte ca şi cum ar fi în faţa lor? Între mine şi dumneavoastră trec cîrdurile de ciori care zboară peste cîmpul din f

neputînd ajunge la oameni, le vorbeşte ca şi cum ar fi în faţa lor? Între mine şi dumneavoastră trec cîrdurile de ciori care zboară peste cîmpul din f Viaţa pe un peron Octavian Paler Memoriei tatălui meu Modul în care un om îşi acceptă destinul este mai important decît însuşi destinul său. (Wilhelm von Humboldt) 1. De cîteva săptămîni încerc să zăresc

Plus en détail

Curriculum vitae Europass (Extras)

Curriculum vitae Europass (Extras) Curriculum vitae Europass (Extras) Informaţii personale Nume / Prenume Adresă(e) Telefon(oane) Fax(uri) E-mail(uri) Naţionalitate(-tăţi) Profil profesional Principalele activităţi şi responsabilităţi Niculescu,

Plus en détail

LA COMPLÉMENTARITÉ DES SOURCES EN REGARDANT LES DROITS DE L HOMME

LA COMPLÉMENTARITÉ DES SOURCES EN REGARDANT LES DROITS DE L HOMME LA COMPLÉMENTARITÉ DES SOURCES EN REGARDANT LES DROITS DE L HOMME Emil BĂLAN Gabriela VARIA Considérations introductives La protection des droits et des libertés fondamentales de l homme peut être assurée

Plus en détail

vocaţia exiliară interviu cu

vocaţia exiliară interviu cu vocaţia exiliară interviu cu Angela Furtună Luiza Palanciuc TEXT équivalences arguments 3.2004 1 edition: Adrian Rezuş (ed.) c 2004 arguments [L A TEX 2ε-edition] c 2004 Luiza Palanciuc (Paris, France)

Plus en détail

CURRICULUM VITAE. Langue(s) Auto-évaluation Niveau européen (*) Comprendre Parler Ecrire Ecouter Lire Prendre part à une conversation

CURRICULUM VITAE. Langue(s) Auto-évaluation Niveau européen (*) Comprendre Parler Ecrire Ecouter Lire Prendre part à une conversation CURRICULUM VITAE 1. Information personnelle Nom(s) / Prénom(s) Milcu Maria-Elena Adresse(s) Rue Vulcan, no. 19, Sibiu, 550261, Roumanie Téléphone(s) - Portable 0751137158 Courrier électronique marilena_milcu@yahoo.com

Plus en détail

ENSEIGNER LE FRANÇAIS

ENSEIGNER LE FRANÇAIS Simona MANOLACHE Mariana ŞOVEA ENSEIGNER LE FRANÇAIS SOMMAIRE Avant-propos 4 I. Le français langue étrangère 6 I.1. Petite histoire du FLE 6 I.2. La Francophonie 10 I.3. Le FLE en Roumanie 11 Questions

Plus en détail

MANAGEMENT DE LA PERFORMANCE ENERGETIQUE

MANAGEMENT DE LA PERFORMANCE ENERGETIQUE MANAGEMENT DE LA PERFORMANCE ENERGETIQUE Farid BAGUI, Horia-Şerban SCURTU PRIBOEANU, Gilles BIAGETTI MANAGEMENTUL PERFORMANŢEI ENERGETICE Necesitatea de a conserva energia şi lupta împotriva emisiilor

Plus en détail

Marcel Proust Prizoniera Plecarea Albertinei

Marcel Proust Prizoniera Plecarea Albertinei Marcel Proust Marcel Proust Prizoniera Plecarea Albertinei Colecţia ART CLASIC Marcel Proust Marcel Proust Prizoniera Plecarea Albertinei În căutarea timpului pierdut V Traducere din limba franceză, prefaţă,

Plus en détail

tolle lege Dan COMAN salonul nouă, lăuze

tolle lege Dan COMAN salonul nouă, lăuze tolle lege 1 Dan COMAN salonul nouă, lăuze intru în salonul nouă cu o oaie atîrnată de gît. înaintez greu, oamenii de pază m-au luat drept preot şi se ţin întruna după mine şi ca pe o cruce îmi tot ridică

Plus en détail

WIESEL, ELIE. 28 septembrie 1928

WIESEL, ELIE. 28 septembrie 1928 WIESEL, ELIE 28 septembrie 1928 WIESEL, ELIE (Eliezer) 28 septembrie 1928, Sighetu Marmaţiei, Maramureş Prozator. A fost deportat, împreună cu familia, în lagărele de la Birkenau, Auschwitz şi Buchenwald.

Plus en détail

Valeurs connotatives des termes médicaux dans la presse écrite roumaine. Connotative values of the medical terms in Romanian printed press

Valeurs connotatives des termes médicaux dans la presse écrite roumaine. Connotative values of the medical terms in Romanian printed press Valeurs connotatives des termes médicaux dans la presse écrite roumaine Connotative values of the medical terms in Romanian printed press Corina Stefan Lungu, University of Craiova 1 1 corinastef@gmail.com

Plus en détail

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:

Plus en détail

Le Séminaire International. Penser l Europe XIVème édition

Le Séminaire International. Penser l Europe XIVème édition Le Séminaire International Penser l Europe XIVème édition La science: est-elle une dimension de l identité européenne? PROGRAMME Préliminaire Bucarest, Roumanie 2-3 Octobre 2015 ORGANISATEURS La Fondation

Plus en détail

MEDIOCRITATE ŞI EXCELENŢĂ

MEDIOCRITATE ŞI EXCELENŢĂ Petre T. Frangopol MEDIOCRITATE ŞI EXCELENŢĂ O RADIOGRAFIE A ŞTIINŢEI ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN ROMÂNIA Editura Albatros Bucureşti, 2002 2 O RADIOGRAFIE A ŞTIINŢEI ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN ROMÂNIA CUPRINS Prefaţă

Plus en détail

SA MAJESTÉ LA REINE DU CHEF DU CANADA

SA MAJESTÉ LA REINE DU CHEF DU CANADA SA MAJESTÉ LA REINE DU CHEF DU CANADA André BRAËN I. Introduction On peut brièvement résumer la forme qu emprunte l État canadien au plan politique et juridique comme étant celle d une monarchie constitutionnelle

Plus en détail

CUPRINS. Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Accente Criterii și... criterii... 1

CUPRINS. Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Accente Criterii și... criterii... 1 Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România CUPRINS Accente Criterii și... criterii... 1 Invitatul revistei Ana Blandiana... 3 Constantin Abăluță... 6 Dialogurile revistei Angela Baciu în

Plus en détail

PORTRAIT DE TRADUCTEUR : DAN C. MIHĂILESCU, «L HOMME QUI APPORTE LE LIVRE» Violeta CRISTESCU Ștefan cel Mare University of Suceava

PORTRAIT DE TRADUCTEUR : DAN C. MIHĂILESCU, «L HOMME QUI APPORTE LE LIVRE» Violeta CRISTESCU Ștefan cel Mare University of Suceava PORTRAIT DE TRADUCTEUR : DAN C. MIHĂILESCU, «L HOMME QUI APPORTE LE LIVRE» Violeta CRISTESCU Ștefan cel Mare University of Suceava Abstract: Our work is actually a portrait of the first translator of the

Plus en détail

Exigences européennes et internationales concernant la prudence dans l activitée bancaire

Exigences européennes et internationales concernant la prudence dans l activitée bancaire MPRA Munich Personal RePEc Archive Exigences européennes et internationales concernant la prudence dans l activitée bancaire Victor Troaca 14. November 2008 Online at http://mpra.ub.uni-muenchen.de/14232/

Plus en détail

Les enchaînements paratactiques et leur traduction

Les enchaînements paratactiques et leur traduction Buletinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica din Timişoara Seria Limbi moderne Scientific Bulletin of the Politehnica University of Timişoara Transactions on Modern Languages Vol. 10, No. 1-2 / 2011

Plus en détail

State, community, individual

State, community, individual Aurel Vlaicu University of Arad L Association Française de Psychologie Politique Romanian Association of Political Ecology State, community, individual THE DYNAMICS OF THE SOCIAL RELATION VOLUME 2 NUMBER

Plus en détail

Deschide uşa, creştine. Deschide uşa, creştine Că venim şi noi la tine. Noi la Viflaim am fost Unde s-a născut Hristos

Deschide uşa, creştine. Deschide uşa, creştine Că venim şi noi la tine. Noi la Viflaim am fost Unde s-a născut Hristos Deschide uşa, creştine Deschide uşa, creştine Că venim şi noi la tine Noi la Viflaim am fost Unde s-a născut Hristos Şi-am văzut şi pe-a sa mamă Pe care Maria o cheamă Cum umbla din casă-n casă Ca pe fiul

Plus en détail