DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE. Dimension économique des exploitations agricoles
|
|
- Geoffroy Giroux
- il y a 7 ans
- Total affichages :
Transcription
1 ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI Tomul LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006 DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ALEXANDRU TOFAN * Dimension économique des exploitations agricoles Resumé L auteur présente la méthodologie de calcul de la dimension économique des exploitations agricoles utilisée par le réseau d information comptable agricole et fait une comparaison avec la méthodologie roumaine. On analyse la distribution par classes de grandeur des exploitations et explique les causes de la mauvaise dimension des exploitations agricoles individuelles. 1 Introducere Tranziţia agriculturii din fostele ţări socialiste la economia de piaţă readuce în discuţie mult disputata problemă privitoare la superioritatea marii sau micii producţii agricole. Mercantiliştii au fost partizanii exploataţiei mici, considerând-o capabilă de maximum de intensitate. Fiziocraţii, o parte din clasicii englezi şi din marxişti susţin superioritatea marii exploataţii, singura în stare să obţină un surplus economic pentru existenţa societăţii. Economiştii adepţi ai situaţiei de mijloc consideră că într-un stat sănătos trebuie să predomine exploataţiile mijlocii, iar exploataţiile foarte mari, ca şi cele foarte mici, trebuie să fie doar o excepţie. Fiecare categorie de exploataţii are avantaje, dar şi dezavantaje. De aceea, discuţia despre superioritatea absolută a uneia sau alteia are în bună măsură un caracter dogmatic. În practică trebuie ţinut seama nu numai de criteriul economic, ci şi de cel social şi ecologic, nu numai de interesul economic privat, ci şi de interesul economic naţional, de abundenţa sau raritatea factorului de producţie natural, de numărul populaţiei, de tradiţii etc. În orice caz, mica producţie în agricultură a supravieţuit în decursul mai multor secole, în ciuda schimbărilor petrecute. Ea a rezistat în economia socialistă şi rezistă şi în economia de piaţă [Popescu, 2001, 86]. 2 Concepte şi indicatori Realizarea unui nivel raţional de concentrare a producţiei agricole, care să permită, în acelaşi timp, valorificarea avantajelor evidente ale concentrării (posibilitatea de a folosi mai eficient mijloacele de mecanizare, reducerea unor consumuri specifice de resurse, rotaţia culturilor etc.), dar şi evitarea neajunsurilor acestei forme de organizare (depăşirea capacităţii cadrelor de conducere, sporirea riscurilor şi altele) reprezintă un desiderat major al oricarei exploataţii. Pentru a exprima nivelul de concentrare a elementelor necesare producţiei dintr-o întreprindere, precum şi a rezultatului însuşi, în terminologia curentă din ţara noastră se * Profesor doctor, Catedra de statistică, prognoză, economie agroalimentară şi a mediului, Facultatea de economie şi administrarea afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, atofan@uaic.ro
2 124 ALEXANDRU TOFAN foloseşte noţiunea de mărime a întreprinderii. Alături de aceasta, se utilizează frecvent termenul de dimensiune. De obicei, noţiunea de mărime reflectă latura calitativă a procesului de concentrare a producţiei (rezultatul), iar dimensiunea oglindeşte latura cantitativă. Între cele două concepte se interpune conceptul de intensivitate a producţiei, care arată gradul de valorificare a resurselor de bază prin investiţii succesive de capital. Dimensiunea exploataţiilor agricole se exprimă, în primul rând, prin suprafaţa de teren (dimensiunea teritorială) sau prin efectivul de animale. Alţi indicatori, ca numărul de personal sau indicatorii de dotare (volumul capitalului de exploatare, numărul de tractoare şi maşini agricole etc.), caracterizează în mod indirect dimensiunea unităţilor agricole. In Uniunea Europeană, mărimea exploataţiilor agricole este caracterizată prin 2 indicatori: dimensiunea fizică, exprimată prin numărul de hectare suprafaţă agricolă utilizată (SAU) şi dimensiunea economică, exprimată prin numărul de unităţi de dimensiune europene (UDE). O unitate de dimensiune europeană corespunde unei anumite sume de marjă brută standard (MBS), exprimată în monedă unică (ECU sau EURO). Această sumă se actualizează periodic la inflaţie. De exemplu, în anul 1980 o UDE valora 1000 ECU, în 1982, 1100 ECU, iar în prezent, 1200 Euro. Practic, o UDE echivalează cu aproximativ 1,5 hectare cultivate cu grâu. MBS pe hectar sau pe cap de animal este definită ca fiind valoarea producţiei pe ha/cap, minus costul factorilor de producţie variabili. Serviciile care gestionează Reţeaua de Informare Contabilă Agricolă (RICA) stabilesc, la fiecare doi ani, pentru fiecare regiune, cuantumul unitar al MBS pentru toate producţiile vegetale şi animale. În acest fel, în funcţie de suprafaţa agricolă utilizată şi de efectivul de animale pe care îl deţine, fiecare exploataţie agricolă a UE îşi poate determina cuantumul total al MBS. Totalul MBS, exprimat în euro, se împarte la 1200, rezultând astfel numărul de UDE al exploataţiei respective. În funcţie de numărul de UDE pe care îl întrunesc, exploataţiile agricole sunt încadrate în 6 clase de dimensiune economică în felul următor: clasa 1: 0 - <4 UDE; clasa 2: 4 - <8 UDE; clasa 3: 8 - <16 UDE; clasa 4: 16 -<40 UDE; clasa 5: 40 - < 100 UDE; clasa 6: >= 100 UDE. Exploataţiile care depăşesc anumite praguri ale dimensiunii economice sunt considerate exploataţii profesionale şi intră în câmpul de observaţie al RICA. Celelate exploataţii sunt considerate neprofesionale sau de agrement şi nu fac obiectul preocupărilor RICA. Pragurile minime ale dimensiunii economice a exploataţiilor agricole sunt distincte pentru fiecare stat membru al UE, ceea ce reflectă marea diversitate de structuri agricole întâlnite. De pildă, pentru anul 2004, pragul dimensiunii economice variază foarte mult, între 1UDE (Cipru) şi 16 UDE (Belgia, Olanda şi Marea Britanie), ca în tabelul 1. 3 Evoluţii şi tendinţe În ţările occidentale (avem în vedere aici, în primul rând, Uniunea Europeană şi S.U.A.), exploataţiile agricole cele mai performante s-au dovedit cele privat-familiale, gestionate în regie proprie sau în arendă. In acest tip de exploataţii activitatea productivă se îmbină cu viaţa familială, lucrările sunt executate aproape în totalitate de membrii familiei, iar munca salariată (sezonieră, mai ales) este puţin utilizată. La prima vedere, s-ar părea că exploataţiile agricole familiale trebuie să fie neapărat mici sau mijlocii. Urmând aceeaşi logică, am putea considera că toate exploataţiile mari şi foarte mari au un caracter capitalist, bazat pe munca angajată. Analizând situaţia din ţările dezvoltate din punct de vedere economic, constatăm, însă, că această judecată este tot mai mult contrazisă de realitate. In aceste ţări, exploataţiile familiale, care sunt preponderente în agricultură, nu mai pot fi considerate în totalitate exploataţii mici şi foarte mici. Dotarea
3 Dimensiunea economică a exploataţiilor agricole 125 tehnică foarte ridicată permite aici obţinerea unui nivel substanţial al productivităţii muncii, astfel că o singură familie poate lucra mai multe zeci şi chiar sute de hectare. In acest fel, exploataţiile familiale, atât după mărimea suprafeţei,cât şi după puterea lor economică, se deplasează tot mai mult spre grupa celor superioare-medii, mari şi foarte mari, iar pe plan naţional se manifestă o tendinţă de creştere a dimensiunii medii a exploataţiilor agricole. Tabel nr. 1 Pragul minim al dimensiunii economice a exploataţiilor agricole pentru statele membre ale UE Ţara Pragul dimensiunii economice (în UDE) Belgia, Olanda, Marea Britanie 16 Danemarca, Germania, Franţa, Luxemburg, 8 Austria, Finlanda, Suedia, Marea Britanie (Irlanda de Nord), Malta Slovacia 6 Italia, Cehia 4 Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, Ungaria, 2 Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Slovenia Cipru 1 Sursa: accesat pe 30 martie 2006 Tendinţa de creştere a dimensiunii medii este însoţită în mod firesc de o altă tendinţă aceea de reducere a numărului total de exploataţii agricole. Reducerea respectivă are la bază dispariţia în fiecare an a unui număr important de exploataţii agricole mici, neviabile din punct de vedere economic. Procesul acesta a fost favorizat însă de forţa economiei occidentale care a putut oferi locuri de muncă şi surse de câştig în alte ramuri neagricole fermierilor care au părăsit agricultura. Fenomenul de reducere a numărului de exploataţii agricole şi de creştere a dimeniunii medii a unei exploataţii se întâlneşte, cu intensitate diferită, în majoritatea tărilor lumii. El este mai pregnant în ultima jumătate a secolului XX şi, mai cu seamă, în Statele Unite ale Americii şi Europa de Vest. In Statele Unite, de pildă, în decurs de 5 decenii, între anii 1940 şi 1990, numărul fermelor s-a redus de aproape 3 ori [Otiman, 2001]. In acelaşi interval de timp, dimensiunea medie a unei ferme a sporit de la 70,4 ha la 200 ha. Evoluţia aceasta a fost stimulată de exodul rural, proces accelerat după război ca efect al integrării forţei de muncă în industrie şi în sfera serviciilor. Aceeaşi evoluţie o întâlnim şi în California cel mai dezvoltat stat federal numai că aici, după 1980, asistăm la un fenomen invers de creştere a numărului de ferme şi de reducere a dimensiunii medii a fermelor. Acest fenomen, generalizat după 1990 pe tot teritoriul S.U.A., se explică, pe de o parte prin saturarea sectoarelor neagricole cu forţă de muncă, iar pe de altă parte, prin reorientarea unei părţi a populaţiei spre rural şi reinstalarea în ferme. In Europa, unde suprafaţa agricolă este mai restrânsă, sporirea dimensiunii medii a exploataţiilor înregistrează un ritm mai redus decât în Statele Unite. Aici s-au luat măsuri speciale pentru restructurarea exploataţiilor agricole şi realizarea unor structuri viabile din punct de vedere economic. La un deceniu de la constituirea Pieţei Comune, în 1968, Planul Mansholt (după numele ministrului olandez al agriculturii la acea vreme) prevedea pentru anii nişte limite de dimensiune destul de îndrăzneţe: ha pentru fermele cerealiere, de capete pentru fermele de vaci cu lapte, de capete pentru fermele de porci ş.a.m.d. Ca urmare a măsurilor luate în cadrul Politicii Agricole Comune, pe ansamblul celor şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene, numărul total de exploataţii agricole s-a redus între anii 1967 şi 1997 cu 42%. Cele 6 ţări comunitare au pierdut astfel
4 126 ALEXANDRU TOFAN 2,7 milioane de exploataţii, cele mai multe pierderi fiind înregistrate în Franţa (1 milion de exploataţii), Germania (700 mii) şi Italia (660 mii). Aproape jumătate din exploataţiile dispărute erau de dimensiuni mici (1,3 milioane exploataţii cu mai puţin de 5 ha suprafaţă agricolă utilă), astfel că, pe ansamblu celor şase, se produce o creştere a dimensiunii medii a unei exploataţii de la 10 ha în 1967 la 17 ha în 1997 [Vidal, 2000]. Creşterea dimensiunii fizice a exploataţiilor agricole este însoţită de creşterea mai rapidă a dimensiunii economice, ceea ce înseamnă că mai importantă decât creşterea suprafeţei este intensificarea producţiei pe unitatea de suprafaţă. In acest sens, tipic este cazul Italiei unde, între anii 1975 şi 1995, dimensiunea medie fizică a unei exploataţii agricole a sporit cu numai 14,6% (de la 7,5 la 8,6 ha), iar dimensiunea medie economică a crescut cu 562,5% (de la 3,2 mii ECU la 21,2 mii ECU). Tendinţa generală de creştere a dimensiunii exploataţiilor agricole, manifestată în Uniunea Europeană, ascunde însă o mare diversitate de situaţii în funcţie de localizarea geografică şi orientarea tehnico-economică a exploataţiilor. In niciun caz, nu putem vorbi de o uniformizare sau standardizare a dimensiunii fermelor, care să fie preluată ca model infailibil pentru agricultura noastră. Tendinţa pe termen lung este aceea de creştere a dimensiunii, dar aceasta nu înseamnă că toate fermele din UE sunt mari şi foarte mari sau că toate fermele mici sunt ineficiente. La ora actuală în UE se observă o îmbinare a exploataţiilor mici, mijlocii şi mari cu o tendinţă de deplasare spre exploataţii mari. In altă ordine de idei, cea mai recentă anchetă efectuată în UE, confirmă caracterul familial al majorităţii exploataţiilor agricole. Astfel din cele aproape 6,8 milioane de exploataţii recenzate, 96% sunt deţinute de o singură persoană (individ), 3% de societăţi şi numai 1% de un grup de persoane fizice. Pe de altă parte, ancheta a arătat că 63% din exploataţiile agricole din UE folosesc mai puţin de o unitate de lucru anuală (UTA, în franceză, unité de travail année, reprezintă munca efectuată într-un an de o persoană care lucrează în regim full-time într-o exploataţie agricolă, adică 2200 de ore pe an) şi numai 12% din exploataţii folosec mai mult de 2 UTA (procentul exploataţiilor cu mai mult de 2 UTA este mai ridicat în Olanda 36% şi Luxemburg 30%). Din totalul muncii depuse într-un an în exploataţiile agricole din UE (6346 mii UTA), 73,2% este muncă familială, 16,3% este efectuată de lucrători angajaţi şi numai 10,5% reprezintă munca lucrătorilor sezonieri [Charlier, 2002]. O situaţie recentă ne arată că în cele 25 state din Uniunea Europeană exploataţiile agricole de mici dimensiuni sunt încă destul de numeroase (tabelul 2). La nivelul anului 2003, pe ansamblul UE existau în total aproape 9,9 milioane exploataţii. Dintre acestea, aproape 62% (6,1 milioane exploataţii) utilizau mai puţin de 5 ha. Exploataţiile agricole de dimensiuni foarte mari (peste 50 ha) nu sunt foarte numeroase în Uniunea Europeană (6,8% din numărul total). Totuşi ele ocupă aproape două treimi din suprafaţa agricolă totală a UE, ceea ce le conferă o importanţă economică deosebită. În ţara noastră, exploataţiile agricole de mici dimensiuni reprezintă 93,8% din numărul total de exploataţii şi ocupă 35,5% din suprafaţa agricolă totală. Exploataţiile de ha şi, mai ales, cele de ha sunt foarte slab reprezentate. Luate împreună, aceste două categorii reprezintă numai 1% din numărul total de exploataţii şi ocupă doar 5,4% din suprafaţa agricolă a ţării. Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole din România este de circa 5 ori mai redusă decât cea înregistrată pe ansamblul Uniunii Europene. Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă numărul foarte mare de exploataţii în ţara noastră. Avem aproape 4,5 milioane de exploataţii, adică peste 50% din numărul total al exploataţiilor UE-25, ceea ce, să recunoaştem, este exagerat de mult, deoarece îngreunează gestionarea cotelor de producţie, a subvenţiilor şi, în general, a oricărei măsuri de politică agricolă.
5 Dimensiunea economică a exploataţiilor agricole 127 Clasa de mărime (ha) Tabel nr. 2 Situaţia comparativă a exploataţiilor agricole din UE şi România, în anul 2003 Uniunea Europeană (25) România Număr % din % din Număr % din exploataţii numărul suprafaţa exploataţii numărul (mii) total agricolă (mii) total % din suprafaţa agricolă totală totală Total Dimensiunea medie (ha) Sursa : L agriculture dans l Union Européenne Informations statistiques et économiques 2005 Pentru comparaţii, iată care este dimensiunea medie a exploataţiilor agricole, exprimată în hectare, la nivelul anului 2003 : Belgia 25.4, Cehia 79.4, Danemarca 54.7, Germania 41.2, Estonia 21.6, Grecia 4.8, Spania 22.1, Franţa 45.3, Irlanda 32.3, Italia 6.7, Cipru 3.5, Letonia 11.8, Lituania 9.2, Luxemburg 52.3, Ungaria 5.6, Malta 1.0, Olanda 23.5, Austria 18.7, Polonia 6.6, Portugalia 10.4, Slovenia 6.3, Slovacia 29.8, Finlanda 29.9, Suedia 46.1, Marea Britanie 57,4. In România, după decembrie 1989, ca urmare a decolectivizării şi dezetatizării agriculturii, structurile de organizare a producţiei s-au multiplicat şi diversificat. In locul CAP-urilor desfiinţate au apărut foarte multe gospodării agricole subdimensionate şi, mai ales, slab echipate. Pe ruinele unor CAP-uri au apărut noi forme asociative (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale), reglementate de Legea nr.36/1991, dar, din varii motive, aceste forme asociative nu s-au bucurat de un succes prea mare. Pe de altă parte, multe dintre fostele IAS-uri au fost divizate în mai multe societăţi comerciale în vederea privatizării. Consecinţele acestor modificări sunt atât pozitive, cât şi negative. Pozitiv este faptul că proprietatea privată şi-a intrat în drepturile sale fireşti, ajungând să fie predominantă în agricultura noastră. Consecinţele negative ţin de fărâmiţarea exagerată a proprietăţii asupra pământului. Foarte multe dintre unităţile agricole nou apărute sunt de dimensiuni prea mici, iar terenul este excesiv parcelat. Recensământul General Agricol din anul 2002 ne arată că, în agricultura noastră, coexistă 2 tipuri de exploataţii: exploataţii agricole individuale, preponderent ţărăneşti şi unităţi cu personalitate juridică (societăţi/asociaţii agricole, societăţi comerciale, unităţi cooperatiste etc). Dintre acestea, cele mai importante sunt exploataţiile agricole individuale care, la sfârşitul anului 2002, numărau 4,46 milioane de unităţi (99,5% din numărul total de exploataţii), ocupând peste 55% din suprafaţa agricolă utilizată a ţării [INS, 2004]. Majoritatea acestor exploataţii are însă un caracter de subzistenţă (autoconsum) şi nu comercial, iar dimensiunea medie a unei gospodării este foarte redusă (1,73 ha). Din totalul de 4,46 milioane exploataţii agricole individuale, peste 3,4 milioane exploataţii produc numai pentru consumul propriu şi numai 92,2 mii exploataţii produc în principal pentru vânzare. Anchetele RICA efectuate în fiecare an în ţările membre ale UE demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că exploataţiile agricole mai mari sunt mai eficiente. Rezultatele economice obţinute de exploataţiile care se situează în clasele superioare de dimensiune economică (mai mult de 40 UDE) sunt categoric mai mari decât cele obţinute de exploataţiile din clasele inferioare (mai puţin de 8 UDE). Este posibil ca acest adevăr să fie
6 128 ALEXANDRU TOFAN valabil şi în ţara nostră. Deocamdată, însă, nu avem încă suficiente argumente pentru a confirma superioritatea exploataţiilor mari şi în agricultura românească, deoarece, până acum, RICA a funcţionat doar experimental în România, iar datele colectate prin anchete sunt foarte sumare şi puţin reprezentative. Având în vedere cuantumul unitar al MBS (circa 100 euro/ha la cultura grâului, de exemplu) stabilit prin cele 3 anchete RICA finalizate până în prezent, apreciem că foarte puţine din cele peste 4,2 milioane de exploataţii cu 0-5 ha depăşesc pragul minim de 8 UDE fixat pentru dimensiunea economică a exploataţiilor mijlocii. Situaţia exploataţiilor agricole româneşti denotă necesitatea unei politici de ajustare structurală, după modelul celei din UE, care să promoveze exploataţia agricolă de tip familial, viabilă din punct de vedere economic. Conştientă de necesitatea unei astfel de politici, puterea politică de la Bucureşti a iniţiat recent un program destul de ambiţios pentru modernizarea structurilor de producţie din agricultură. Cadrul legal pentru susţinerea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole este oferit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privin exploataţiile agricole, aprobată prin Legea nr. 166/2002, împreună cu Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 49/2002 şi completate prin HG nr. 734/2002. In temeiul acestor acte normative, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor sprijină prin diverse mijloace înfiinţarea de exploataţii agricole performante, prin forme de asociere profesională şi de producţie, compatibile cu cele existente în Comunitatea Europeană, inclusiv prin implementarea unor programe Phare de dezvoltare rurală. Principalul element de noutate adus de actele normative menţionate mai sus vizează stabilirea unor dimensiuni minime pentru exploataţiile agricole. Aceste dimensiuni minime, prevăzute în articolul 5 al OUG nr. 108/2001 şi modificate prin Legea 166/2002, sunt diferenţiate pe sectoare ale producţiei agricole şi pe zone de relief. De pildă, pentru sectorul vegetal, exploataţiile care cultivă cereale, plante tehnice şi medicinale, dimensiunea minimă este de 110 ha în zona de câmpie şi 50 ha în zona de deal. Exploataţiile agricole care respectă dimensiunile minime stabilite sunt considerate exploataţii comerciale. Ele beneficiază de sprijinul direct al statului, prin facilităţi financiare pentru investiţii şi subvenţii pe produs. Exploataţiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la art.5 din OUG 108/2001 sunt considerate exploataţii familiale.acestea se bucură de un sprijin mai redus din partea statului: servicii de consultanţă gratuite, stimulente pentru obţinerea producţiei marfă şi pentru aplicarea agriculturii ecologice. 4 Concluzii Incercând o evaluare a măsurilor luate în ţara noastră pe linia creşterii dimensiunii exploataţiilor agricole, trebuie să spunem că, în principiu, acestea sunt în consens cu cele din UE. Ideea de a avea exploataţii agricole mai mari ni se pare normală, având în vedere perspectiva aderării României la UE. Condiţionarea acordării sprijinului financiar din partea statului de îndeplinirea unui anumit prag de dimensiune a exploataţiilor este, însă, discriminatorie. Ea poate ascunde, aşa cum sublinia academicianul Păun Ion Otiman, dorinţa puterii politice de a reface fostele CAP-uri, botezate acum exploataţii agricole [Otiman, 2001]. Pe de altă parte, dimensiunile fizice minime stabilite ni se par exagerate. Ele se aseamănă cu cele fixate la începutul Politicii Agricole Comune prin Planul Mansholt, dar sunt mai mari decât cele utilizate în prezent în Uniunea Europeană. După părerea noastră, politica de concentrare a producţiei agricole trebuie axată îndeosebi pe creşterea dimensiunii economice a exploataţiilor. Aceasta înseamnă intensificarea producţiei şi sporirea randamentelor obţinute. Măsurile de sporire a dimensiunii fizice, oricum ar fi ele concepute, conduc la dispariţia unui mare număr de
7 Dimensiunea economică a exploataţiilor agricole 129 gospodării ţărăneşti mici şi foarte mici. Problemele sociale implicate aici sunt însă, deocamdată, prea dificile pentru statul român. Bibliografie Charlier, H., Principaux résultats de l enquête communautaire , Statistiques en bref, Nr. 22/2002, thème 5, EUROSTAT. Otiman, I., P., Exploataţiile agricole în România mai catolice decât cele din Europa?, Adevărul Economic Nr. 45 (501), 7-13 noiembrie Popescu., M., Agricultura României de la economia de comandă la economia de piaţă, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Informare şi Documentare Economică, Bucureşti, Vidal., C., Toujours moins d exploitations, mais plus grandes, Statistiques en bref Nr. 1/2000 thème 5, Eurostat. *** L agriculture dans l Union Européenne Informations statistiques et économiques *** Recensământul General Agricol 2002, vol. 1, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2004.
La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration
La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé
Plus en détailAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012
MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE
Plus en détailPsihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).
Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:
Plus en détailResponsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.
Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta
Plus en détailSUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI
U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina
Plus en détailAdriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie
LA PROBLEMATIQUE DE LA TRADUCTION JURIDIQUE : QUELQUES ASPECTS SUR LA TRADUCTION DES TERMES JURIDIQUES EN ROUMAIN Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de
Plus en détailDATE DE IDENTIFICARE PROIECT :
Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice
Plus en détailDISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)
TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.
Plus en détailAide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique
QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU
Plus en détailRevenu agricole 2013 : une année délicate pour les productions céréalières
Agreste Champagne-Ardenne n 4 - Juillet 2015 Réseau d information comptable agricole En 2013, le Résultat Courant Avant Impôt (RCAI) moyen des exploitations agricoles champardennaises couvertes par le
Plus en détailLes exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures?
Les exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures? Benoît Pagès 1, Valérie Leveau 1 1 ARVALIS Institut du
Plus en détailPremières estimations pour 2014 Le revenu agricole réel par actif en baisse de 1,7% dans l UE28
194/2014-15 décembre 2014 Premières estimations pour 2014 Le revenu agricole réel par actif en baisse de 1,7% dans l UE28 Par rapport à 2013, le revenu agricole réel par actif 1 a diminué de 1,7% dans
Plus en détailLa Roumanie : une romane inconnue
La Roumanie : une romane inconnue Louis Delcart J ai décidé d écrire ce texte à la suite d un article lu dans De Morgen, dans lequel le journaliste affirme sans vergogne que la ville de Sibiu (Hermannstadt)
Plus en détailPLAN DEVELOPPEMENT EXPLOITATION - DESCRIPTION DE L EXPLOITATION REPRISE - 1 Caractéristiques globales LES FACTEURS DE PRODUCTION Productions SAU FONCIER Mécanisé (en %) Irrigué (O/N) Autres Observations
Plus en détailConference "Competencies and Capabilities in Education" Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE
IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE L IMPORTANCE DES LOGICIELS ÉDUCATIFS DANS LE PROCESSUS D ENSEIGNER ET D ÉTUDIER Carmen Bal 1 Abstract La pratique scolaire impose une
Plus en détailTHESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST
UNIVERSITÉ DE GRENOBLE UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST THESE Pour obtenir les grades de DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST Spécialité : Informatique
Plus en détailImpact économique du secteur des coopératives. George Karaphillis CED Institute, Cape Breton University
Impact économique du secteur des coopératives George Karaphillis CED Institute, Cape Breton University Tendances Les coopératives au Canada 350 300 250 200 150 100 50 0 Les coopératives en Nouvelle- Écosse
Plus en détailCNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur.
MODELE EUROPEEN DE CURRICULUM VITAE INFORMATIONS PERSONNELLES Nom [TOADER MIHAELA ] Adresse [ Castanilor 2/36, 400341 CLUJ-NAPOCA, ROUMANIE ] Téléphone +40 722 502 168 Télécopie - Courrier électronique
Plus en détailLES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol.
LES ESCALIERS I. DÉF I NIT I O N Un escalier est un ouvrage constitué d'une suite de marches et de paliers permettant de passer à pied d'un niveau à un autre. Ses caractéristiques dimensionnelles sont
Plus en détailCONGRES REGIONAL CTA/ ATPS DE LA JEUNESSE EN AFRIQUE
CONGRES REGIONAL CTA/ ATPS DE LA JEUNESSE EN AFRIQUE Exploiter le Potentiel de la Science, de la Technologie et de l Innovation dans les chaînes Agro-alimentaires en Afrique : Créer emplois et richesse
Plus en détailCHAPITRE VI - LES SOLDES COMPTABLES ET LES INDICATEURS DE REVENU
CHAPITRE VI - LES SOLDES COMPTABLES ET LES INDICATEURS DE REVENU 1. Le compte de production... 129 2. Le compte d exploitation... 129 3. Le compte de revenu d entreprise... 130 4. Les indicateurs de revenu
Plus en détailUTILISATION CONTEMPORAINE DU CHEVAL DE TRAIT
Le cheval, UTILISATION CONTEMPORAINE DU CHEVAL DE TRAIT un moteur d insertion écologique, durable, économique, créatif... Une énergie renouvelable. Un brin d Histoire... Les années de Gloire et le déclin.
Plus en détailSEMINAIRE SUR LES RISQUES AGRICOLES
SEMINAIRE SUR LES RISQUES AGRICOLES ASSURANCE ET REASSURANCE EL AURASSI le 10 juin 2007 Alger LA REASSURANCE DES RISQUES AGRICOLES EN ALGÉRIE Expérience de la CCR Présentation de la CCR Historique de la
Plus en détailUniversita Degli Studi di Milano. Facoltà di Agraria. Dipartimento di Economia e Politica Agraria Agro-alimentare e Ambientale
Universita Degli Studi di Milano Facoltà di Agraria Dipartimento di Economia e Politica Agraria Agro-alimentare e Ambientale Seminari del CICSAA Centro Interuniversitario per la Cooperazione allo Sviluppo
Plus en détailUNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE
CES Working Papers Volume VII, Issue 1 UNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE Galina ULIAN * Lucia CASTRAVET ** Silvestru MAXIMILIAN *** Résumé: Dans l étude ci-dessous on a été réalisé une interprétation
Plus en détailVol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu
BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 2/2010 144-150 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,
Plus en détailRÉSULTATS DE L OBSERVATOIRE TECHNICO-ÉCONOMIQUE DU RAD Synthèse 2011 - Exercice comptable 2010
Les essentiels du Réseau agriculture durable RÉSULTATS DE L OBSERVATOIRE TECHNICO-ÉCONOMIQUE DU Synthèse 2011 - Exercice comptable 2010 Réseau d information comptable agricole du Ministère de l Agriculture,
Plus en détailL intérêt technico-économique. avec simulations à l'appui
L intérêt technico-économique Titre de du l'engraissement diaporama des mâles avec simulations à l'appui Christèle PINEAU Institut de l'elevage Christele.Pineau@idele.fr Matthieu COUFFIGNAL ARVALIS, Institut
Plus en détailAutodiagnostic d'exploitation préalable aux demandes d'aides aux investissements
PREFET DE LA REGION LIMOUSIN Autodiagnostic d'exploitation préalable aux demandes d'aides aux investissements A remplir par tous les demandeurs sauf les JA et les CUMA/ASA DEMANDEUR Numéro OSIRIS :...
Plus en détailMerci de retourner ce document complété par courrier, fax ou mail (Joindre un plan de situation des bâtiments)
15, rue Gustave Eiffel, ZI Jarny-Giraumont 54800 JARNY Votre référence / Intervenant: N : Diagnostic MENAO N : Notre référence / Intervenant: M. / Mme : M. / Mme : Téléphone : Téléphone : 03 82 20 39 70
Plus en détailPLAN D'ENTREPRISE - PCAE
Modèle document national Version du 17/03/2015 PLAN D'ENTREPRISE - PCAE Cadre réservé à l'administration Date de dépôt du dossier : / / 1. RENSEIGNEMENTS SUR LE CANDIDAT Identification Nom / Prénom : -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Plus en détailPrésentation de la situation actuelle et projetée au niveau législatif, économique, incitant financier et imposition technique
Présentation de la situation actuelle et projetée au niveau législatif, économique, incitant financier et imposition technique Salon Best 19 octobre 2013 Situation en Région wallonne Coût d achat du courant
Plus en détail«Bases de données géoréférencées pour la gestion agricole et environnementale en Roumanie»
«Bases de données géoréférencées pour la gestion agricole et environnementale en Roumanie» Dr. Alexandru BADEA Directeur Applications Spatiales Agence Spatiale Roumaine Tél : +40(0)744506880 alexandru.badea@rosa.ro
Plus en détailEn zones herbagères, un système spécialisé lait, tout herbe
Cas type HL 1 En zones herbagères, un système spécialisé lait, tout herbe Rouen Évreux Amiens Beauvais Arras Lille Laon Culture à faible densité d'élevage Herbagère à forte densité d'élevage Mixte à moyenne
Plus en détailL assurance récoltes en France
P A C I F I C A - A S S U R A N C E S D O M M A G E S L assurance récoltes en France Colloque FARM - Pluriagri du 18 décembre 2012 Thierry LANGRENEY Directeur général de Pacifica L assurance, un outil
Plus en détailI. PHILOSOPHY OF EDUCATION II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF
TABLE OF CONTENTS I. PHILOSOPHY OF EDUCATION GABRIEL ALBU The Mirror And Self-Training. Petroleum-Gases University Of Ploieşti [ROMANIA]... 12-20 II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF
Plus en détailR y o aume aume du du Maroc Mar Mai 2009
Royaume du Maroc PLAN MAROC VERT Mai 2009 ENJEUX Enjeux économiques Contribue pour 19 % du PIB national 15% production 4% Agro industrie Rôle capital dans la stabilité macro économique Enjeux sociaux Emploie
Plus en détailJournée technique ARRA Gestion quantitative de la ressource en eau
Journée technique ARRA Gestion quantitative de la ressource en eau Etude Volumes Prélevables sur les Usses 2010-2012 5 avril 2013 SMECRU Syndicat Mixte d Etude du Contrat de Rivières des Usses Le bassin
Plus en détailLA CHARTE REGIONALE D ACCES AUX AIDES AGRICOLES
LA CHARTE REGIONALE D ACCES AUX AIDES AGRICOLES Version A Aide sollicitée auprès du Conseil Régional de Picardie au titre de (cocher l aide sollicitée) : o L investissement en agriculture biologique o
Plus en détailCaisse Nationale de Mutualité Agricole
Séminaire national sur la vulgarisation, l appui-conseil et les bonnes pratiques agricoles Le rôle des Assurances Agricole dans le développement de la politique du renouveau Agricole et Rural Présentation
Plus en détailDes systèmes d information partagés pour des parcours de santé performants en Ile-de-France.
Des systèmes d information partagés pour des parcours de santé performants en Ile-de-France. Colloque du 19 juin 2013 Centre de conférences Marriott, Paris Des systèmes d information partagés pour des
Plus en détailHave the courage to do your own thing, and tell what you really think, not what other people have told you to think. Why else should anyone want to be an academic? Susan Strange, presidential adress 1995
Plus en détailLa Bio pour quoi faire? Une vision du monde de la Bio et quelques perspectives
La Bio pour quoi faire? Une vision du monde de la Bio et quelques perspectives Juin 2012 Lionel FRANCOIS Sommaire La Bio, pourquoi? La Bio c est quoi? La situation de la Bio Les acteurs du Bio Le paysan
Plus en détailCe que vaut un sourire
Ce que vaut un sourire Un sourire ne coûte rien et produit beaucoup. Il enrichit ceux qui le reçoivent, sans appauvrir ceux qui le donnent. Il ne dure qu un instant, mais son souvenir est parfois éternel.
Plus en détailDOCUMENTS NECESSAIRES A L ELABORATION DU DOSSIER DE GESTION AGRICOLE
CEGACIA Centre de gestion agréé du commerce et de l industrie de l Aisne Rue Antoine Parmentier Zac la Vallée 02100 SAINT QUENTIN DOCUMENTS NECESSAIRES A L ELABORATION DU DOSSIER DE GESTION AGRICOLE De
Plus en détailÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE
ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE Le système national d enseignement est ouvert selon la loi aussi pour les citoyens étrangers. L inscription des citoyens étrangers dans le système éducationnel roumain est
Plus en détailCHAPITRE III - LES CONSOMMATIONS INTERMÉDIAIRES
CHAPITRE III - LES CONSOMMATIONS INTERMÉDIAIRES 1. Présentation générale... 91 2. Les consommations intermédiaires hors TVA... 91 3. Les consommations intermédiaires hors TVA déductible... 102 4. Sources
Plus en détailLes producteurs des végétaux d'ornement
67 è Congrès de la Fédération Nationale Les producteurs des végétaux d'ornement 23/24 juin 2011 Le VÉGÉT L en CAPIT LE Dossier congressiste en Île de France, à Paris à l'espace du Centenaire Paris C est
Plus en détailPAC. ce qui change. vraiment
PAC 2014 2020 ce qui change vraiment Dotée d un budget préservé de l ordre de 9,1 milliards par an, la nouvelle pac entrera pleinement en application en 2015 et sera le cadre commun de l agriculture européenne
Plus en détailGHANA. Les relations commerciales de la Belgique avec le
Les relations commerciales de la Belgique avec le GHANA Cette note est également disponible sur le site internet de l Agence pour le Commerce extérieur : www.abh-ace.be P a g e 1 TABLE DES MATIÈRES 1 La
Plus en détailProcédures pour l importation et l exportation de denrées alimentaires et objets usuels
Service de la consommation et des affaires vétérinaires 155, ch.des Boveresses 1066 EPALINGES Téléphone +41 (0)21 316 43 43 Télécopie +41 (0)21 316 43 00 Courriel info.labocant@vd.ch Procédures pour l
Plus en détailStatistique Agricole. Mémento. L essentiel sur : le territoire. le contexte européen. le contexte européen. les structures. les productions animales
Mémento Décembre 2014 Statistique Agricole L essentiel sur : le contexte européen le contexte européen le territoire FRANCE - Édition 2014 les productions animales les structures les données économiques
Plus en détailCancer bronchique primitif: données épidémiologiques récentes
Cancer bronchique primitif: données épidémiologiques récentes Pr Jean Trédaniel Service de pneumologie et oncologie thoracique Groupe Hospitalier Paris Saint Joseph Université Paris Descartes Sources Données
Plus en détailCrédit d impôt en faveur de l agriculture biologique
Crédit d impôt en faveur de l agriculture biologique Note d information et d analyse FNAB Paris, le 10 avril 2014 Mode d emploi du dispositif CI-Bio pour les exercices 2011 à 2014 (pour les déclarations
Plus en détailAgricultures paysannes, mondialisation et développement agricole durable
Agricultures paysannes, mondialisation et développement agricole durable Marcel MAZOYER professeur à La Paz juillet 2 007 Contenu 1. Une situation agricole et alimentaire mondiale inacceptable 2. Développement
Plus en détailLes 5 à 7 du SYRPA. Photographie et évolution de la population agricole professionnelle française
Les 5 à 7 du SYRPA Photographie et évolution de la population Quels enseignements en tirer pour vos actions de communication? Christophe SEMONT 1. Hyltel en quelques mots 2. Les concepts du recensement
Plus en détailImage de la carte bancaire auprès des porteurs - France
Image de la carte bancaire auprès des porteurs - France Rapport d étude 7 novembre 2005 Contacts TNS SOFRES : Florence de MARIEN 01.40.92.45.59 Benjamine DUROUCHOUX 01.40.92.45.14 BDX R_42GV07_01 Département
Plus en détailYum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net
Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02
Plus en détailRéseau de formateurs : Denis Ducamp, Vincent Michecoppin, Marie-Line Zanon
ACADÉMIE D ORLÉANS-TOURS BACCALAURÉAT STG ÉCONOMIE-DROIT PROPOSITION D ÉVALUATION TYPE SUJET BAC AVRIL 2006 Période d évaluation : premier trimestre année de terminale STG. Points du programme testés :
Plus en détailCOMPÉTITIVITÉS ET REVENUS AGRICOLES DANS LES SECTEURS AGRO-ALIMENTAIRES DES PECO
Octobre 2001 COMPÉTITIVITÉS ET REVENUS AGRICOLES DANS LES SECTEURS AGRO-ALIMENTAIRES DES PECO IMPLICATIONS AVANT ET APRÈS ADHÉSION POUR LES MARCHÉS ET LES POLITIQUES DE L UE Par Alain Pouliquen* * Directeur
Plus en détailDIAGNOSTIC DE DURABILITE du Réseau Agriculture Durable
DIAGNOSTIC DE DURABILITE du Réseau Agriculture Durable Guide de l utilisateur 2010 Si vous êtes amenés à utiliser cet outil, merci d indiquer votre source. Réseau agriculture durable - Inpact Bretagne
Plus en détailL Europe devient un espace unique de paiement en euro «SEPA»
L Europe devient un espace unique de paiement en euro «SEPA» dès le 1 er février 2014 SEPA 2014 L Europe devient un espace unique de paiement en euro «SEPA» dès le 1 er février 2014 Après le passage à
Plus en détailEtude du potentiel de développement aux abords des gares du Boulonnais
Etude du potentiel de développement aux abords des gares du Boulonnais 6 octobre 2011 Atelier des Méthodologies du Foncier EPF Sommaire I. Contexte de l étude et objectifs II. La méthodologie III. Présentation
Plus en détailLe français dans la formation professionnelle des traducteurs spécialisés
Le français dans la formation professionnelle des traducteurs spécialisés (le cas de la République de Moldova) ZBANT Ludmila docteur ès lettres, professeur universitaire Université d Etat de Moldova, Chisinau,
Plus en détailIngénierie des Systèmes Industriels
Ingénierie des Systèmes Industriels Type et durée du programme de master: master complémentaire, 2 ans Partenaire: ENSIACET-GI (INP Toulouse, France) Objectifs du programme: - Préparer des professionnels
Plus en détailRépublique de Côte d Ivoire NOTE D INFORMATION UN INSTRUMENT PROFESSIONNEL AU CŒUR DU DEVELOPPEMENT AGRICOLE ET DES FILIERES DE PRODUCTION
République de Côte d Ivoire NOTE D INFORMATION UN INSTRUMENT PROFESSIONNEL AU CŒUR DU DEVELOPPEMENT AGRICOLE ET DES FILIERES DE PRODUCTION Investir pour le futur Anticiper - Innover 01 BP 3726 ABIDJAN
Plus en détailConcrete example of land consolidation connected to motorway passage and development annexes
Concrete example of land consolidation connected to motorway passage and development annexes Exemple concret d un remembrement lié au passage d une autoroute et développements annexes Robert BERGES, Géomètre-Expert
Plus en détailLa lettre électronique du service économie agricole de l'essonne n 3 juillet 2012
La lettre électronique du service économie agricole de l'essonne n 3 juillet 2012 Cette lettre du service d'économie agricole (SEA) de la DDT de l'essonne est gratuite. Elle peut librement être recopiée
Plus en détailLe miscanthus : opportunités énergétiques à la ferme. Laurent Somer, ValBiom asbl Sankt Vith / Saint-Vith 13 juin 2014
Le miscanthus : opportunités énergétiques à la ferme Laurent Somer, ValBiom asbl Sankt Vith / Saint-Vith 13 juin 2014 Plan de l exposé Pourquoi du miscanthus? Chaudières polycombustibles : aspects techniques
Plus en détailAVANT-PROPOS. Directeur de la Division de la statistique de la FAO
AVANT-PROPOS L Annuaire statistique de la FAO fournit une sélection d indicateurs par pays sur l alimentation et l agriculture. Les données proviennent de FAOSTAT, la base de données statistique de l Organisation
Plus en détailPOURQUOI VISIOLYS? SOMMAIRE VOUS PROPOSE : Un monde qui bouge COMPRENDRE. Analyses et adaptations SE REPÉRER SE PROJETER ET CHOISIR
POURQUOI VISIOLYS? EXPERTISE STRATÉGIE ÉCONOMIE Visiolys est né de la volonté commune des deux entreprises de conseil en élevage Clasel et Eilyps de se projeter dans un monde en pleine mutation, de permettre
Plus en détailCatalogue professionnel Ä. Ç Licence d exploitation du logiciel Ä MERCATOS Ç DÑveloppement SEEG NTIC Edition
Catalogue professionnel Ä. Ç Licence d exploitation du logiciel Ä MERCATOS Ç DÑveloppement SEEG NTIC Edition PROPOSITION COMMERCIALE - LICENCE D EXPLOITATION (rayer toutes les mentions inutiles avant signature
Plus en détailCLIKÉO 3. OPCVM respectant les règles d investissement et d information de la directive 85/611/CE modifiée. Prospectus simplifié
CLIKÉO 3 Éligible au PEA OPCVM respectant les règles d investissement et d information de la directive 85/611/CE modifiée Prospectus simplifié Le FCP CLIKÉO 3 est construit dans la perspective d un investissement
Plus en détailDepuis déjà plusieurs années, consommation et production mondiales évoluent quasiment au même rythme.
37 Introduction Introduite en 1638, la culture de la canne connaît son apogée dans les années 60 avec une production annuelle de plus de 1,5 millions de tonnes. Depuis 1965, l'évolution de la filière est
Plus en détailProgramme Agroforesterie 2006/08. Groupe de Travail GT1
Mission DAR Année et N du projet : 2005 N 321 Programme Agroforesterie 2006/08 Groupe de Travail GT1 Outils d aide à la décision en agroforesterie Responsable de groupe : Christian Dupraz (INRA) R 1.2
Plus en détailClaudio J. Reis de Carvalho Embrapa Labex Europe. René Poccard-Chapuis Cirad DP Amazonie
Forêts, agricultures et développement territorial em Amazonie : du local au Global La conception du dispositif partenarial EMBRAPA/ UFPA/ Cirad en Amazonie Orientale Claudio J. Reis de Carvalho Embrapa
Plus en détailConventions de calcul pour la réalisation des cas types en agriculture biologique
Conventions de calcul pour la réalisation des cas types en agriculture biologique Conjoncture retenue pour la construction des cas-types Prix de la viande bovine Conjoncture 1 er trimestre 2012 Prix des
Plus en détailUne espèce exotique envahissante: Le Roseau commun. ou Phragmites australis
Une espèce exotique envahissante: Le Roseau commun ou Phragmites australis Indigène vs exotique Il y a deux sous-espèces de Phragmites australis, L indigène: n envahit pas le milieu, cohabite avec les
Plus en détailObjectifs stratégiques et opérationnels 2009-2011: état des lieux
Agence fédérale pour la Sécurité de la Chaîne alimentaire Objectifs stratégiques et opérationnels 2009-2011: état des lieux Comité de consultation du 30/11/2011 Objectifs stratégiques 2 16% 9% 29% 46%
Plus en détailLe commerce extérieur de l Allemagne et de la France en 2012 Aspect global et gros plan sur l agro-alimentaire
Le commerce extérieur de l Allemagne et de la France en 2012 Aspect global et gros plan sur l agro-alimentaire Michel Ferret FranceAgriMer/MEP Première partie : Généralités I-Méthodologie Méthodologie
Plus en détailCenter for the Study of the Imaginary. Proceedings. of the International Symposium held at the New Europe College, Bucharest April 6-7, 2001
Center for the Study of the Imaginary NATION AND NATIONAL IDEOLOGY PAST, PRESENT AND PROSPECTS Proceedings of the International Symposium held at the New Europe College, Bucharest April 6-7, 2001 New Europe
Plus en détailLa consolidation comptable
La consolidation comptable Préparé par: Barzali Samia Errajraji Wafae Mounadi Hajar 2009/2010 Plan de travail: I/Rappel de cours: 1. La consolidation : définition, objectifs; 2. Les étapes des travaux
Plus en détailLES CONSTRUCTIONS EN ZONE AGRICOLE
Direction départementale des territoires PRÉFET DES HAUTES-ALPES Service d'appui territorial Application du droit des sols LES CONSTRUCTIONS EN ZONE AGRICOLE D'une manière générale, les zones naturelles
Plus en détailAide au codage des emplois (professions et secteurs d activité) lors d enquête en face à face : l outil CAPS
Aide au codage des emplois (professions et secteurs d activité) lors d enquête en face à face : l outil CAPS Garras L.(1), Prevot C. (3), Lemonnier J.(3), Palmer G.(3), El Yamani M.(1), Pilorget C.(1,2)
Plus en détailDocument d Entrée en Relation
52 impasse des chanterelles 83230 Bormes les mimosas Mobile. 06 09 76 07 06 Tel-Fax. 04 94 15 15 22 Email. davidverdeil@numaconseil.com Site web. www.numaconseil.com Document d Entrée en Relation Vous
Plus en détailPROGRAMME D ACTION 2014-2015 COMMISSION FÉDÉRALE DÉMARCHE CITOYENNE
PROGRAMME D ACTION 2014-2015 COMMISSION FÉDÉRALE DÉMARCHE CITOYENNE ACTIONS PHARES 2014-2015 1. Trophées «Femme sur tous les terrains» 2. Déclinaison de l Eco Charte Interne 3. Un supporter ou insupportable?
Plus en détailDAIRYMAN aux Pays-Bas
DAIRYMAN aux Pays-Bas Frans Aarts, Wageningen-UR 15 October 2013 Le secteur laitiers Néerlandais: Une place importante Une production intensive 65% des surfaces agricoles dédiées à la production laitière
Plus en détailBédarrides. Le Pontet. Vedène. Avignon. Morièreslès-Avignon. Châteaurenard
CA du Grand PROVENCE-ALPES-COTE D'AZUR 17 rue Menpenti 13387 MARSEILLE CEDEX 10 Tél. : 04 91 17 57 57 Fax : 04 91 17 59 59 http://www.insee.fr Territoire Cartographie de la zone 13 communes, 4 chefs-lieux
Plus en détailBilan Carbone des interventions viticoles
Chambre d agriculture de Vaucluse Bilan Carbone des interventions viticoles Silvère DEVEZE Chambre d Agriculture de Vaucluse Tél : 04.90.23.65.65 fax : 04.90.23.65.40 email : accueil@vaucluse.chambagri.fr
Plus en détailRejoignez nous. Partners. Partenaire du réseau
Rejoignez nous QUI SOMMES-NOUS? RÉSEAU 360 COURTAGE Spécialisés dans le courtage en assurance de biens et de personnes, nous sommes au coeur d'un métier complexe qui demande une écoute et une réactivité
Plus en détailL agriculture luxembourgeoise en chiffres 2013
L agriculture luxembourgeoise en chiffres 2013 (données disponibles au 1 ier avril 2013) MINISTERE DE L AGRICULTURE, DE LA VITICULTURE ET DU DEVELOPPEMENT RURAL SERVICE D ECONOMIE RURALE L agriculture
Plus en détailCONTROLE DES STRUCTURES DEMANDE D AUTORISATION D EXPLOITER. Avant de remplir cette demande, lisez attentivement la notice d information.
MINISTERE DE L AGRICULTURE ET DE LA PECHE cerfa DIRECTION DEPARTEMENTALE DES TERRITOIRES DU PUY DE DOME N 11534* 02 N de dossier : Site de Marmilhat_BP43 63370 LEMPDES Tél : 04-73-42-14-78 ou 04-73-42-14-59
Plus en détailune belle entreprise pour la Somme
Janvier 2013 L Agriculture, une belle entreprise pour la Somme La Ferme Somme en quelques chiffres L agriculture, une belle entreprise pour la Somme 1 2 L agriculture, une belle entreprise pour la Somme
Plus en détailProduits dérivés Related products
! Airwell Residential, delivering well-being for 60 years in all weathers, and improving all the while Produits dérivés Related products 2 Sommaire Table of contents Produits dérivés 2014 Related products
Plus en détailLeadership financier dans une période incertaine. Restaurer et regagner la confiance et rebâtir la richesse
Leadership financier dans une période incertaine Restaurer et regagner la confiance et rebâtir la richesse Ordre du jour Le besoin de leadership Cadre du leadership financier Restaurer la confiance Regagner
Plus en détailEVALUATION DE LA MISE EN ŒUVRE DE LA CONSOLIDATION DU PROGRAMME DE
REPUBLIQUE ALGERIENNE DEMOCRATIQUE ET POPULAIRE MINISTERE DE L AGRICULTURE ET DU DEVELOPPEMENT RURAL EVALUATION DE LA MISE EN ŒUVRE DE LA CONSOLIDATION DU PROGRAMME DE DÉVELOPPEMENT AGRICOLE Evaluation
Plus en détailDÉVELOPPEMENT DE COURS ÀDISTANCE JEUDI DU NUMÉRIQUE 14/10/2010 M. LUCAS - UF SPI - ENITAB
DÉVELOPPEMENT DE COURS ÀDISTANCE JEUDI DU NUMÉRIQUE 14/10/2010 M. LUCAS - UF SPI - ENITAB > Plan Objectifs école de cours à distance Cours opérationnels pour 2010/2011 Exemple de cours à distance Cours
Plus en détailAccès des populations rurales au capital en Agroland
PROGRAMME DE FORMATION AUX POLITIQUES DE LA FAO Programme de renforcement des capacités sur les politiques et les stratégies relatives à l'agriculture et au développement rural Ressources en ligne pour
Plus en détailL'agriculture française depuis cinquante ans : des petites exploitations familiales aux droits à paiement unique
L'agriculture française depuis cinquante ans : des petites exploitations familiales aux droits à paiement unique Maurice Desriers* Depuis cinquante ans, la part de l'agriculture dans l'économie nationale
Plus en détailLe droit de préemption en matière immobilière
Le droit de préemption en matière immobilière C est le truc le plus grave à louper. I Le preneur à bail rural C est surement le texte le plus ancien dans notre droit positif actuel. Cela date de 1945.
Plus en détail