Procesul de descentralizare in Franta: modernizarea impartirii administrativ-teritoriale si autonomia colectivitatilor locale

Dimension: px
Commencer à balayer dès la page:

Download "Procesul de descentralizare in Franta: modernizarea impartirii administrativ-teritoriale si autonomia colectivitatilor locale"

Transcription

1 Procesul de descentralizare in Franta: modernizarea impartirii administrativ-teritoriale si autonomia colectivitatilor locale Prof. univ. dr. Andre Cabanis In tarile cu traditie latina, precum Franta, in care predomina dreptul roman, statul beneficiaza de mare prestigiu si are o responsabilitate care nu se situeaza la acelasi nivel in tarile anglo-saxone. In plus, cetatenii se asteapta ca statul sa le asigure bunastarea. Pe langa acestea, se mai adauga in Franta o traditie centralizatoare care determina acordarea unei importante mai mari puterilor publice decat oricarei alte institutii, precum si misiunea de a apara interesul general si de a consolida unitatea nationala. In mod clar, desi colectivitatilor teritoriale li se recunoaste faptul ca sunt mai apropiate de cetateni in raport cu preocuparile acestora, iar intreprinderile private sunt considerate mult mai dinamice, sectorul public national continua sa exercite o mare putere de atractie. Recompensele scazute, o ierarhie adesea apasatoare, o importanta mai mica acordata avansarii bazate pe merit nu sunt suficiente pentru a indeparta persoanele capabile de la angajarea in sectorul public 1. Acum un secol si jumatate Alexis de Tocqueville remarcase deja acest lucru. Din aceasta rezulta, explica el, un anumit sentiment de superioritate la functionarii statului si mai ales printre membrii care detin functii inalte, adica printre cei care, supusi aceluiasi statut si avand aceeasi pregatire, ocupa posturile cele mai ridicate in ierarhia administrativa 2. Procesul de descentralizare este totusi in derulare, chiar daca se izbeste de greutatile istorice cu o impartire administrativ-teritoriala arhaica si inadaptata (I) dar, care cunoaste o accelerare rapida de la marea reforma din 1982 (II). I Principalul obstacol: o impartire administrativ-teritoriala arhaica si inadaptata Impartirea administrativ-teritoriala franceza prezinta destul de multe dezavantaje. Daca am vrea sa marim paradoxul la maximum, am putea sustine ca exista acolo o consecinta a vointei, a epocii revolutionare, de a institui o impartire administrativ-teritoriala nationala mai moderna si mai rationala decat cea existenta la sfarsitul Vechiului Regim, aceasta din urma rezultand dintr-o evolutie de aproape o mie de ani, tragandu-si originile din infruntarile feudale 1 Olivier DUHAMEL si Philippe MECHET (prezentati prin) SOFRES, L état de l opinion 2000, Seuil, Paris 2000; sub rubrica Tineri si intreprinderi : functia publica ar constitui alegerea profesionala pentru 29% dintre acestia, inaintea marilor intreprinderi (28%) si PME (19%) ceea ce semnifica importanta acordata securitatii locului de munca de catre o generatie care intampina dificultatii in a intra pe piata locurilor de munca (pag. 271). Se mai poate adauga ca dificultatea de a ramane la locul de munca este cea care determina acordarea unei importante deosebite sigurantei, in masura in care intrarea in functia publica nu pare a fi usoara; in plus, acelasi sondaj arata ca, printre asteptarile din partea intreprinderilor, dorinta de siguranta figureaza printre primele. 2 Alexis de TOCQUEVILLE, L Ancien Régime et la Révolution, 1856 ; a doua parte, capitolul 2: centralizarea administrativa este o institutie a fostului regim si nu opera revolutiei si nici a imperiului, asa cum se spune ; capitolul 3: ceea ce numim astazi tutela administrativa este o institutie a fostului regim ; capitolul 5 centralizarea s-a introdus in mijlocul fostelor puteri si le-a luat locul fara sa le distruga ; capitolul 6: obiceiurile administrative sub fostul regim. * Traducerea si adaptarea Lect. univ. dr. Alina Profiroiu; Prep. univ. drd. Mihaela Pacesila 1

2 ale Evului Mediu. Pana la Revolutie impartirea administrativ-teritoriala s-a bazat, pe de o parte, pe existenta unui anumit numar de orase principale, ceea ce noi am numi astazi metropole de echilibru, care dispuneau de o puternica autonomie, si, pe de alta parte, pe afirmarea progresiva a provinciilor, de marime diferita, dar care aveau la baza pe un puternic atasament al populatiei fata de identitatea lor specifica, acest atasament mentinandu-se chiar pana in prezent, desi aceste provincii nu mai exista oficial de aproape doua secole. In majoritatea tarilor europene, acest sistem aparut putin cate putin in aceleasi conditii ale aceleiasi epoci, s-a mentinut pana in zilele noastre, modificat, adaptat, dar niciodata bulversat, contrar a ceea ce au realizat revolutionarii de la Dorinta de a se rupe complet de traditiile Vechiului Regim se evidentiaza mai ales, din punct de vedere simbolic, prin abandonarea tuturor numelor traditionale si prin decizia de a prefera, pentru noile unitati departamentale, denumiri unice imprumutate din geografie, in mod esential nume de rauri, uneori de munti sau chiar de mari sau oceane limitrofe. Pe aceasta baza au fost definite 83 de departamente 3, in prezent in numar de o suta, prin adaugarea departamentelor de peste mare si prin aparitia departamentelor de pe Sena si de pe Sena-Oise. La ora actuala, avand in vedere miscarile populatiei, acestea sunt destul de eterogene din punct de vedere al greutatii demografice (peste 2,5 milioane pentru nord, cel mai populat, mai putin de o suta de mii pentru Lozère, cel mai redus). Acestea sunt insa destul de mici pentru a constitui un esalon pertinent care sa joace un rol normal la un asemenea nivel, intermediar intre comune si stat, adica in mod normal destinat a servi ca punct de sprijin politicilor publice de amenajare a teritoriului si de dezvoltare regionala. In ceea ce priveste comunele, s-a decis, la inceputul revolutiei si dupa cateva ezitari, determinate de dorintele populatiei, cu scopul de a reduce acest nivel de administrare, de a le alinia la cea mai mica circumscriptie care se poate imagina, aceea care corespundea parohiei Vechiului Regim 4, deci unei mixturi foarte fine a teritoriului, bazata pe o retea de biserici atat de apropiate, astfel incat orice cetatean sa poata participa usor la slujbele de duminica. Pe aceasta baza au fost create mai bine de de comune, numar absurd de mare, cu teritorii uneori atat de microscopice, incat era evident pentru toti ca erau necesare regrupari, ceea ce a determinat, putin cate putin, reducerea lor la Un lucru important legat de comune este exodul rural pe care l-au atins acestea, astfel incat ele au ajuns sa nu mai aiba populatie rezidenta si sa nu subziste decat gratie alegatorilor veniti din comunele invecinate, dar inscrise in acele circumscriptii. 3 Este revelator faptul ca primele proiecte de impartire administrativ-teritoriala in Franta, prin crearea departamentelor, inainte si la inceputul Revolutiei, erau bazate pe un mod de delimitare geometrica. In 1779, Letrosne propune o impartire pe trei nivele de circumscriptii, toate incadrandu-se unele unele in altele: 25 de generalitati, 250 de districte si 4500 de arondismente (proiecte reluate de Robert de Hesseln, care propune 81 de unitati denumite contrées). In 1789 dupa unele propuneri, realizate in general pe baza geometrica, de Duport (70 de departamente) si Siéyès (50 de provincii), Thouret proiecteaza 81 de departamente (dintre care si Parisul si unitatile din 18 locuri de coasta), fiecare divizat in noua districte, care, la randul lor, erau divizate in noua cantoane. In final, dupa examinarea contrapropunerilor facute de Barère, Barnave si Mirabeau (care combat ideea divizarii geometrice), Adunarea Nationala a aprobat un numar inspirat de Thouret (intre 75 si 85 de departamente) si o delimitare bazata pe dorinte uneori contradictorii ale populatiei, care reia anumite frontiere provinciale ((Jacques GODECHOT, Les institutions de la France sous la Révolution et l Empire, PUF, Paris 1998). 4 Este revelator faptul, ca primele proiecte de impartire comunala in Franta, inainte si la inceputul revolutiei, erau bazate pe grupuri politice relativ importante, asa cum o dovedesc proiectele lui Letrosne si ale lui Sieyès si asa cum se regaseste in proiectele care prevad circumscriptii ce aduna 4000 de locuitori. Simultan, municipalitatile iau nastere in mod spontan in numeroase orase si sate. In final, Adunarea adopta o solutie care tinde sa egalizeze asimilarea comunelor cu parohiile. 2

3 Cu toate acestea si in ciuda argumentelor de bun simt legate de insuficienta bugetelor unor asemenea teritorii, care nu beneficiaza decat de venituri provenind din taxe funciare, in ciuda tuturor stimulentelor financiare imaginabile constand in acordarea de subventii in cazul in care ele acceptau sa fuzioneze cu comunele vecine mai importante, aceste regrupari aparent indispensabile au fost impiedicate de razboaie incredibile, de rivalitati legate de trecut, care tin mai mult de reminiscente decat de amintiri, de vanitati puternice care nu aveau nici o miza reala. Dincolo de impartirea de care se vorbeste, in fata deschiderii Europei asupra noilor democratii provenite din fostul bloc comunist, care facea ca in Franta sa existe un numar de comune aproape egal cu cel al tuturor statelor Uniunii Europene luate la un loc, trebuie sa recunoastem ca vechea mixtura teritoriala stabilita de biserica in vechiul regim, continua sa-i satisfaca pe francezi din punct de vedere al democratiei de poximitate, deoarece in sondajele organizate in fiecare an in ceea ce priveste tipul de alesi de care se simt mai apropiati, sondaje din care senatorii si deputatii ies regulat ca fiind cei mai putin bine pozitionati, primarii sunt cei care figureaza in mod regulat in frunte 5. Al treilea tip de structuri, cel reprezentat de regiuni, a fost creat mult mai recent, dar avand la baza un proces mai vechi, demarand din timpul celor doua razboaie mondiale. In ambele cazuri este vorba de a contribui la organizarea aprovizionarii intr-un cadru mai larg decat cel al departamentelor, cu comitete consultative de actiune economica instalate in 1915 in cadrul regiunilor militare, cu prefecti regionali numiti de guvern, care adauga la competentele lor in materie de aprovizionare, responsabilitati in domeniul politiei. In final, o data cu reinstaurarea pacii, regiunile preiau delimitarea lor durabila, cu 23 de circumscriptii de actiune regionala, reduse la 21 in 1960, definite in functie de zona de influenta a metropolelor de echilibru, pe care politica de amenajare a teritoriului vrea sa le favorizeze, pentru a compensa puterea de atractie exercitata de Paris. Se poate observa o anumita dificultate in Franta in ceea ce priveste un nou nivel de descentralizare, fara a fi implantata aici rapid o autoritate capabila sa exercite tutela in numele statului, prin faptul ca prefectii regiunilor sunt instituiti incepand din 1964, chiar inainte de a fi instalat Consiliul Regional, in 1972, cu o functionare asemanatoare celei a Consiliului general. Cel putin 21 de regiuni metropolitane 6 furnizeaza un cadru relativ bine adaptat politicilor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare economica, cu o populatie in medie de aproximativ 2,5 milioane de persoane fiecare, comparabile cu comunitatile autonome spaniole si cu regiunile italiene, dar pe jumatate ca marime in raport cu landurile germane 7. De asemenea, trebuie subliniat faptul ca autoritatile publice aloca mijloace financiare necesare unor politici eficace de amenajare si de dezvoltare, ceea ce nu s-a mai intamplat in ultimii ani. Dincolo de problema dezangajarii economice a statului, care depaseste in mod evident propunerea noastra, si fiind vorba de problema impartirii administrativ-teritoriale care depaseste 5 A. CABANIS si M. L. MARTIN, «L'image de l'administration et des fonctionnaires en France», in Mélanges en l'honneur du professeur Jean Vincens, Toulouse 1998, p La care trebuie adaugata Corsica, divizata in doua departamente si cele patru regiuni care nu cuprind decat un departament: Guadeloupe, Martinique, Guyane si Réunion (in aceste regiuni- departamente exista in acelasi timp un consiliu general si un consiliu regional, cu majoritati politice diferite, ajungandu-se la situatia in care, chiar daca corpul regional este acelasi, sistemul electoral al celor doua adunari poate sa nu fie identic). 7 Jean-Claude BOYER, Laurent CARROUE, Jacques GRAS, Anne LE FUR et Solange MONTAGNE-VILETTE, Franta. 26 de regiuni, Armand Colin, Paris 2005, p. 8-9: se face adesea referire la o talie europeana, simbolizata de Renania-Westphalia sau de Bavaria, uitandu-se faptul ca Germania are de asemenea mici landuri, precum Brème sau Sarre. Este adevarat ca marimea medie a regiunilor franceze, (ca numar de locuitori), este aproximativ jumatate din cea a landurilor germane, dar ea este comparabila cu cea a regiunilor italiene si spaniole. 3

4 in special cadrul de actiune al prefectilor, se poate constata o noua evolutie. Ea are in vedere teritoriile de peste mare. Discursurile de independenta si-au pierdut mult din vehementa, cu atat mai mult cu cat, situatia insulelor vecine, care au ajuns la deplina suveranitate, descurajeaza foarte mult solicitarea unei rupturi complete de Franta. Apare astfel o noua solutie, bazata pe trei principii, care ar fi parut iconoclastice juristilor clasici acum cativa ani. Este vorba mai intai de acceptarea unei pluralitati de statute, astfel incat fiecare circumscriptie sa poata negocia o situatie particulara in ceea ce priveste repartizarea competentelor intre centru si periferie si sa poata avea propria organizare cu un loc diferit recunoscut reprezentantului statului. Este vorba, in al doilea rand, de statute oficiale evolutive: nu numai ca nu se mai solicita legiferarea pentru deceniile urmatoare, dar se afirma din contra, ca textele actuale sunt provizorii in ceea ce priveste datele convenite inainte pentru renegocierea noilor echilibre, ceea ce face mai usor obtinerea acordului tuturor partilor, pentru ca nimic nu mai este considerat a fi durabil. Este vorba, in sfarsit, de notiunea de suveranitate partajata, care permite satisfacerea tuturor susceptibilitatilor si a tuturor scrupulelor si, dincolo de un concept pe care unii il vor judeca in contradictoriu in ceea ce priveste termenii, se evita astfel, ca nici una dintre parti sa nu-si piarda locul. Aceste trei noutati sustin in mod ostentativ contrariul a ceea ce era o data considerat ca fiind criteriul progresului juridic, bazat pe unitatea si perenitatea statutelor si pe apararea suveranitatii nationale. Acordul de la Nouméa din 21 aprilie 1998 asupra statutului Noii Caledonii este cel care a deschis aceasta noua cale, in conditii in care autorii sai aveau deplina constienta a revolutiei juridice pe care o realizau, ceea ce este in acord cu solutia data de primul ministru Michel Rocard ce a fost declarata cu placere spre perplexitatea profesorilor de drept public uimiti de noutatea si ineditul obiectului constitutional. Modelul Nouméa a avut o serie de adepti si se regaseste in elementele legii din 9 mai 2000, destinata sa furnizeze Mayottei etapele care sa-i permita se acceada eventual la departamentalizare, in cadrul legii din 15 noiembrie 2000, care permite evolutia statutelor acestor regiuni stabilimente publice monodepartamentale precum Martinique, Guadeloupe, Guyane et Réunion, in cadrul proiectului propus cu privire la Corsica si respins in final prin referendum. In mod evident, este in puterea reprezentantilor puterii centrale, care au titlul de prefect sau care au pastrat vechea denumire de guvernator, de a se adapta la aceste situatii de fiecare data diferite, evolutive si in care nu au in mod exclusiv dreptul de a avea ultimul cuvant 8. Aceasta priveste de asemenea circumscriptiile metropolitane si face apel din ce in ce mai mult la tehnicile contractualizarii si ale voluntariatului. Pe aceasta baza, legea din 4 februarie prevede, intr-adevar, generalizarea impartirii teritoriului in pays, acestea din urma definite ca un teritoriu ce prezinta coerenta geografica, culturala, economica si sociala. Specialistii au discutat indelung pentru a determina daca este potrivit sa favorizeze notiunea de «bassin de vie» - bazin de viata sau de «bassin d'emploi - bazin de angajare. Principiul este ca regruparea trebuie sa se efectueze pe baza de voluntariat intre comunele vecine si mai ales avand un proiect comun de dezvoltare pregatita, cu punerea in aplicare de noi echipamente, locuri de dezvoltare a noilor activitati, recunoasterea solidaritatilor si mutualizarea mijloacelor. Prefectii sunt cei care trebuie sa insoteasca procesul de negociere intre alesii locali pentru a-i orienta catre regrupari 8 A. CABANIS et M.-L. MARTIN, Les institutions publiques de la France de 1875 à nos jours, Ellipses, Paris 2001, p Legea nr din februarie 1995 de orientare pentru amenajarea si dezvoltarea teritoriului (LOADT); Marie- Hélène DOUCHEZ: Cercetarea spatiului optimal pentru dezvoltarea rurala: politica franceza a regiunilor in M. R. BEN HAMMED si J.-P. THERON (dir.), Les politiques publiques de développement rural, PUSST, Toulouse, 1999, p

5 viabile si eficace, pentru a-i face sa valideze ansamblul partenerilor, in special colectivitatile locale de nivel superior, in sfarsit de a prevedea un stimulent financiar al statului pentru proiectele stabilite in comun. Apare aici, pentru functionarii cu autoritate, obisnuiti mult timp sa se impuna, decat sa negocieze, o ocazie de a-si manifesta capacitatea de adaptare la practicile administrative, care favorizeaza parteneriatul in dauna subordonarii. In acest stadiu, se impune ideea unei divizari suple, evolutive, favorizand punerea in aplicare a politicilor comune, ce corespund unor situatii schimbatoare, deci bazate pe regrupari provizorii, in contradictie cu fostele principii bazate pe perenitatea frontierelor administrative si pe unificarea statutelor. Pentru unii, aceasta inseamna repunerea in chestiune a unor valori pe care acestia le considerau intangibile. Pentru multi, este o libertate regasita, poate mai mare ca niciodata in trecut, dar care, in mod paradoxal, face mai necesar ca niciodata mentinerea unitatii nationale in jurul reprezentantului local al statului. II Marea reforma a descentralizarii din 1982 Legea din 2 martie 1982 privind drepturile si libertatile comunelor, departamentelor si regiunilor 10 adoptata la indemnul lui Gaston Defferre pe atunci ministru de interne, constituie unul dintre elementele importante ale primei experiente de guvernare socialista intre 1981 si Previziunile politice se asteptau la reforme profunde si durabile mai ales in domeniile economice si sociale prin intermediul politicilor de nationalizare si prin imbunatatirea dreptului muncii. Dar este fara indoiala ca pe plan administrativ, pentru prima oara in Franta, socialismul va fi cel care va lasa amprenta cea mai neta, o data cu incheierea uneia dintre etapele decisive a procesului de descentralizare. Este adevarat ca, in acest domeniu ca si in altele, sperantele erau considerabile, uneori alimentate din vechile ranchiune si revanse, in cazul de fata de catre alesii locali impotriva corpului prefectural. Este adevarat de asemenea, ca anumite evolutii terminologice, precum schimbarea provizorie a numelui prefectilor in comisari ai Republicii 11, sau afirmarea putin cam rapida a eliminarii tutelei 12 au tinut uneori loc reformelor reale si au determinat ca acestea sa nu fie realizate. O data cu textele din 1982 si 1983 lucrurile s-au schimbat profund; aceasta cu atat mai mult cu cat in toate cazurile, care nu fusesera prevazute cu cativa ani in urma, intr-o epoca in care, de mult timp obisnuita sa constate distorsiuni traditionale intre discursurile oficiale descentralizatoare si reformele timide in acest sens, fiecare isi imagina ca modelul napoleonian era atat de solid ancorat in obiceiurile administrative franceze pentru a fi afectat altfel decat de o maniera superficiala. In acest domeniu, dificultatea inerenta a oricarei puteri de a abandona prerogativele sale se adauga comportamentelor adanc inradacinate in sanul populatiei obisnuita a se adresa mai degraba statului decat autoritatilor locale alese, asa de prompta in recunoasterea competentei sale decat in denuntarea responsabilitatilor sale in caz de probleme, cele doua reactii fiind in mod 10 Legea nr din 2 martie 1982, JORF 3 martie Titulatura de comisar al republicii este utilizata in Franta in perioade dificile: in 1848 la inceputul celei de A doua Republici, in 1944 in timpul Eliberarii, in 1968 intr-un discurs al generalului de Gaulle care nu si-a insusit imediat acest punct de vedere, in 1981 dupa victoria lui F. Mitterand si a Partidului Socialist la alegerile prezidentiale si legislative. 12 Au existat discutii in anii 1960 in ceea ce priveste termenul de tutela, cu atat mai dificil de suportat de catre alegatori cu cat el evoca o situatie de incapacitate in dreptul privat, v. M. WALINE care insista pe faptul ca tutelele civile si administrative nu au nici acelasi scop, nici aceleasi proceduri (Précis de droit administratif, Sirey, Paris 1963, p. 424) si G. Vedel care afirma ca termenul de tutela este prost ales. (Droit administratif, PUF, Paris 1963, p. 424). 5

6 natural legate. Fara indoiala ca primarul in virtutea apropierii sale si a caracterului personalizat al puterii sale ajungea sa se impuna ca personaj autonom si interlocutor reprezentativ 13. Fara indoiala aceasta tinea de faptul ca el se afla in mod oficial insarcinat cu puterea executiva a comunei, in timp ce opiniei publice ii era greu sa inteleaga mecanismul subtil si ingenios care facea din prefect rand pe rand reprezentant al statului central si autoritate de executie a departamentului. Generatii de pedagogi incercasera sa faca inteleasa aceasta situatie prin imaginea putin ridicola a prefectului, ca personaj cu doua caschete, ceea ce multi studenti o luau ca atare. Aceasta este, fara indoiala, marea noutate din Dincolo de noile atributii si mijloace de actiune conferite colectivitatilor teritoriale, atat pe plan tehnic si juridic, cat si pe plan uman si financiar, dincolo de atenuarea controlului exercitat de reprezentantul statului si transformarea regiunii in colectivitate teritoriala, transferul puterii executive a colectivitatii respective catre presedintele Consiliului general in cazul departamentului si catre presedintele Consiliului regional in cazul regiunii, constituie o schimbare capitala, din punct de vedere a functionarii reale a acestor structuri cat si a imaginii emblematice pe care si-o formeaza de acum inainte cetatenii. Ca urmare, de acum inainte executivele alese vor fi cele care pun in aplicare hotararile, care sunt ordonator de cheltuieli, care gestioneaza bugetul, care administreaza domeniul colectivitatii, in sfarsit care conduc serviciile administrative. In ceea ce priveste prefectul, in acelasi timp cu pierderea competentei executive, el si-a vazut atenuate prerogativele in materie de control al actelor emise de colectivitatile teritoriale ce compun circumscriptia asupra careia se intinde autoritatea sa 14. Asa cum s-a spus, afirmatia de eliminare a tutelei ascunde faptul ca aceasta era deja destul de redusa prin eliminarea aproape in totalitate a procedurilor de aprobare prealabila a deciziilor autoritatilor locale si ca ramane in domeniile mai sensibile, mai ales in materie de politie si finante, o putere de imixtiune inca destul de puternica in mainile statului, mai ales cand aceasta este manipulata in mod hotarat. Cat priveste controalele administrative directe, principiul caracterului executoriu al actelor autoritatilor locale este admis de aici inainte, mai ales cand este vorba de deliberarile organelor colegiale sau de deciziile organelor executive. Reprezentantul statului nu este totusi lipsit de competentele sale, deoarece el are dreptul, daca un act i se pare ilegal, de a sesiza un judecator administrativ pentru a-l convinge sa pronunte anularea. In mod concret, chiar daca a ramas valabil principiul naturii executorii al publicarii actelor emise de colectivitatile locale, o lege din 22 iulie a stabilit o lista destul de lunga de hotarari si de decizii care sunt supuse obligatiei de a fi transmise prefectului, si ca urmare, ceea ce ar fi trebuit sa ramana exceptie, a devenit regula. Astfel, toate hotararile consiliilor 13 Pana la cea de a treia republica si in afara de cateva perioade exceptionale, primarii sunt numiti. Cel mai adesea ei reprezinta un fel de ajutor al prefectului decat rivali ai acestuia. Acestia au inceput sa se afirme o data cu cel de al doilea imperiu, mai ales in marile orase cu majoritate republicana. Este de subliniat aici opinia a doi profesori de la Oxford, Sudhir Hazareesingh et Vincent Wright: Prefectii si primarii: o complementaritate conflictuala in capitolul privind cel de al doilea imperiu in Les communes et le pouvoir de 1789 à nos jours. (L. Fougère, J.P. Machelon si F. Monnier, dir.), PUF, Paris Cu privire la prefectul dezamagit v? Albert MABILEAU, autoritatea prefecturala a fost pe larg perturbata de procesul de descentralizare, respectiv marginalizarea la care a fost supusa. Prefectii au cunoscut o veritabila criza de identitate care s-a transformat in anii urmatori intr-o anumita dezamagire tradusa prin plecarea unui anumit numar de membrii din corpul prefectural in noile servicii teritoriale. (Le système local en France, Montchrestien, Paris 1994, p ). 15 Legea nr din 22 iulie 1982 privind drepturile si libertatile comunelor, departamentelor si regiunilor si care precizeaza noile conditii de exercitiu si de control administrativ privind actele autoritatilor comunale, departamentale si regionale, JORF 23 iulie

7 locale, documentele lor anexa, toate deciziile adoptate de executivele locale prin delegare din partea adunarilor lor, toate actele cu caracter normativ, toate masurile adoptate in materie de politie, toate deciziile de numire, de avansare, de sanctiuni grave ale functionarilor, toate conventiile nu devin executorii decat dupa receptionarea lor de catre serviciile prefectului sau ale subprefectului. Pornind de la aceasta, curge un termen de doua luni in cursul caruia reprezentantul statului poate cere tribunalului administrativ anularea actului pe care il considera ilegal. Aceasta regula in aparenta foarte simpla, care doreste sa protejeze autonomia colectivitatilor, precum si respectul legalitatii, ascunde o punere in aplicare destul de diferita in spatiu si nuantata in timp, in functie de modul in care serviciile ministeriale incurajeaza sau invers determina prefectul sa se arate mult mai exigent in responsabilitatea sa de supraveghere. Punerea in aplicare variaza in spatiu: controlul va fi in mod necesar si in mod natural mai ridicat fata de micile colectivitati, mai ales fata de micile comune, ai caror primari continua de altfel sa considere subprefectul ca fiind consilierul lor, daca nu chiar tutorele lor institutional; de altfel, personalitatea anumior alegatori, hotararea lor sau, din contra, lasitatea lor, preocuparea guvernului de a-i menaja, sau invers de a-i face sa simta proasta sa dispozitie sunt susceptibile de a ajunge la situatii destul de diverse, ceea ce era deja cazul inainte de dar punerea in aplicare este si nuantata in timp: decizia de transmitere la judecator este precedata din partea reprezentantului statului de solicitarea unor explicatii, de obiectii, de negocieri pentru obtinerea modificarii actului incriminat, sau, din contra, din partea colectivitatilor locale, de reexaminari ale consiliului inainte de transmiterea actului cu scopul de a evita dificultatile ulterioare, ba chiar solicitarea de atestare provizorie a non-recursului, angajamentul moral de a nu denunta actul catre jurisdictia administrativa. De o maniera generala, declansarea procedurii de contencios nu intervine in principiu decat dupa contacte destul de numeroase intre responsabilii colectivitatilor locale si reprezentantii statului cu scopul de a apropia punctele lor de vedere si de a evita lansarea unei proceduri aleatorii, atat pentru unii, cat si pentru altii. Aceasta noua tutela, sau daca vrem sa evitam termenul, aceasta noua modalitate de control, presupune, ca si in trecut, un dialog permanent intre diversele autoritati in cauza, care realizeaza controlul sau care sunt controlate. Cifrele publicate de ministerul de interne incearca sa dea o imagine pe cat posibil precisa acestor noi modele de control. Ele releva, de asemenea, importante disproportii intre numarul celor care controleaza si cel al actelor ce trebuie examinate. In timp ce in majoritatea prefecturilor exista un compartiment format din cel putin zece persoane care se ocupa de aceste probleme, numarul actelor transmise a trecut de la 2,7 milioane in primul an (de pe 1 aprilie 1982 pana pe 31 martie 1983) la 7,7 milioane in , cu o crestere in cursul anilor 1980, o relativa stabilitate in cursul primei jumatati a deceniului urmator, din nou o crestere in cursul celei de a doua jumatati a deceniului, in sfarsit o stabilitate aproape perfevta incepand cu anul se intelege in aceste conditii ca documentele care fac obiectul observatiilor sunt relativ putin numeroase (96000 in 2003) si mai mult inca cele care sfarsesc prin a antrena un recurs contencios (1605 in dupa un maximum in 1994: 2400). Repartizarea este de altfel destul de inegala pe departamente: in 2000 ultimul raport in care figureaza aceste informatii 18 este in regiunea Provinces Alpi Costa de Azur, in care recursurile au fost mai numeroase, cu 137 de recursuri in Alpii maritimi si 111 la Bouches-du-Rhône, in timp ce departementele din Aube, 16 Raportul guvernului catre Parlament privind controlul a posteriori a actelor colectivitatilor locale si a stabilimentelor publice locale, raportul al 19-lea, anii , 25 ianuarie 2005, p Idem, p Raport privind controlul actelor colectivitatilor locale,

8 de la Corrèze, de la Haute-Loire, din Jura, din Landes, din Orne, din Tarn et din teritoriul Belfort nu au cunoscut nici unul. Printre cauzele recursurilor, trei motive se afla in frunte in proportie diferita, si care au evoluat puternic in timp, dar care par, in mod curios, sa regaseasca procentajul de la inceputul anilor Este vorba mai intai de texte care privesc functia publica teritoriala, care sunt cele mai frecvent atacate (cu 48% din recursuri in 2003, deci pe primul loc). Aceasta se explica mai ale sprin preocuparea prefectilor de amentine principiul remunerarii comparabile cu cel a functiei publice a statului. A doua cauza a recursurilor priveste documentele de urbanism (23 % in 2003), ceea ce este de inteles atunci cand se stie complexitatea procedurilor si amploarea mizelor. Pe cea de a treia pozitie se afla licitatiile si contractele (11%), mult timp ocazii de practici ilegale la limita coruptiei, ceea ce explica vigilenta crescuta a autoritatilor de control prefectural, este adevarat, ajutate in indeplinirea acestei sarcini de institutiile insarcinate cu verificarea conturilor. Printre propunerile 19 prezentate in mod regulat ca susceptibile de a imbunatati controlul legalitatii, se poate cita reducerea actelor transmisibile si dezvoltarea teletransmisiei. O initiativa luata in 2002 a constat in punerea in aplicare la Lyon, cu titlu experimental, a unui pol interregional de sprijinire a controlului legalitatii. El a acoperit 20 de departamente din regiunile Rhône-Alpes, Auvergne, Bourgogne si Franche-Comté. La ora actuala tendinta este fie de a crea alti poli, fie catre extinderea competentelor sale in ansamblul teritoriului. Este banal sa se afirme ca institutia prefecturala, ca ansamblu al aparatului administrativ, dar poate mai mult decat alte componente, reflecta caracteristicile societatii franceze 20. Fara indoiala ca aceasta situatie caracterizeaza si ansamblul reprezentantilor statului de peste tot in lume. Au fost evocate evolutiile care au determinat sa se ajunga la situatia actuala, cu un prefect care, in secolul al XXI-lea incearca sa compenseze in Franta vicisitudinile legitimitatii constitutionale si care, in acelasi timp exprima continuitatea statului puternic centralizat, oricare ar fi regimul existent, care cauta un echilibru cat mai bun intre ordinea unui guvern slabit si apararea unui interes general pe care doreste sa-l intruchipeze 21. Totul se indreapta catre mentinerea tendintei actuale, perceptibila la nivelul statului, constand in diminuarea unui anumit numar de sarcini, care nu tin de prerogativele sale traditionale regaliene, termen vechi, care este utilizat uitandu-se faptul ca el este sinonim cu regal si ca are deci o conotatie putin ciudata intr-un regim republican. In aceste conditii procesul descentralizator s-a prelungit, fiind bazat pe patru principii enuntate de M. Devedjian, ministru delegat pentru libertatile locale, atunci cand pe 19 iulie 2002 la Avignon el a anuntat organizarea in toata Franta a unor consilii ale libertatilor locale: inscrierea regiunii in constitutie, la egalitate cu departamentul si comuna, dreptul de experimentare, garantarea autonomiei resurselor financiare ale regiunii, in sfarsit dreptul la referendum-ul local. In fapt, aceste consilii au aratat ca numerosi alesi locali nu erau altceva decat solicitanti de noi competente. Dincolo de teama destul de legitima ca transferul de putere sa nu fie insotit de transferul de resurse necesare, avand 19 raportul al 19-lea, anii , op. cit., p Cu privire la starea de spirit a membrilor corpului prefectural inainte si dupa reforma din 1982, v. A. CABANIS et M. L. MARTIN, 20 de ani dupa: doua anchete asupra corpului subprefectilor, , in Préfet et développement local, Paris 2002, p Béatrice GIBLIN (dir.), Nouvelle géopolitique des régions françaises, Fayard, Paris 2005, si mai ales ultimile paragrafe din introducerea generala: Astfel apare o noua reflectie privind rolul statului: daca in anii aripa stanga a denuntat dominatia opresiva, cu atat mai mult de acum inainte statul si-a regasit in ochii unora rolul sau protector, in particular impotriva junglei economice liberale. Ar fi chemat din nou statul pentru a garanta egalitatea intre cetateni si intre teritoriile natiunii? (p. 44). 8

9 in vedere asteptarile din ce in ce mai mari ale cetatenilor in materie de echipamente colective si de servicii publice, apare o anumita teama, aceea a cresterii decalajelor in materie de dezvoltare intre regiunile bogate si regiunile sarace, tendinta pe care statul pare singurul in masura sa o franeze, ba chiar sa o compenseze. Consecinta procesului de descentralizare cea mai direct perceptibila de catre opinia publica si fara indoiala cea mai importanta tine de cresterea fiscalitatii locale. Ea a fost de peste 21% in 2005 la nivel regional, ceea ce a declansat puternice polemici intre guvern si noii presedinti ai consiliilor regionale, aproape toata aripa stanga, incepand de la alegerile din martie 2004, dreapta fiind cea care acuza responsabilii socialisti de cresterea prelevarilor obligatorii in momentul in care politica nationala avea in vedere relansarea economiei prin reducerea fiscalitatii, presedintii recent alesi sau realesi plangandu-se de transferurile de competente din partea statului, fara existenta unor contrapartide necesare si promise, si cea care sublinia faptul ca impozitele regionale nu reprezentau decat 5% din fiscalitatea locala 22. Cresterea a fost de 4,3% pentru departamente ceea ce se justifica prin ponderea din ce in ce mai mare a acestora in bugetele de transferuri cu titlu de venit minim garantat (RMG), de alocari personalizate destinate garantarii autonomiei sau cu titlu de prestatii de compensatie pentru persoanele cu handicap. Pentru comune, in sfarsit, cresterea a fost de cel putin 1%. Dincolo de polemicile care pot declansa argumente din partea unora si din partea altora privind tendinta unui guvern de dreapta de a arunca vina pe colectivitatile locale si privind tendinta alesilor de stanga de a favoriza politicile costisitoare in mod inutil, se naste ideea ca data alegerilor constituie un element important pentru a explica evolutia prelevarilor fiscale: dupa alegeri, se maresc impozitele, aruncandu-se responsabilitatea asupra predecesorilor sau asupra sarcinilor stabilite, sperandu-se ca alegatorii se vor resemna atunci cand se va pune problema realegerii, perioada marcata de o reducere a presiunii asupra contribuabililor. Prevederile de evolutie a bugetelor locale in 2006 confirma aceasta tendinta Guillaume PERRAULT, Le PS fait flamber la fiscalité locale, in Le Figaro din 20 februarie Dincolo de titlul provocator, sunt prezentate argumentele celor doua parti.. 23 Evolutia din 2006 asa cum poate fi perceputa prin votarea bugetelor primitive, a fiscalitatii locale ar fi urmatoarea: 7,55 pentru regiuni (care se apropie de jumatatea mandatului), 4,1% pentru departamente (cu un sistem electoral care prevede o reinnoire pe jumatate din trei in trei ani) si 0,7% pentru comune (cu alegeri care se apropie, chiar daca ele au fost respinse in 2008 pentru a nu se interfera cu alegerile nationale). Presiunea imputabila impozitelor locale ar trece astfel de 3,1% in 2005 la 2% in (Dominique CHAPUIS, «presiunea fiscala locala va creste cu 2% in medie in 2006», Les Echos, 1 februarie 2006). 9

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé

Plus en détail

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012 MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE

Plus en détail

Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.

Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta

Plus en détail

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:

Plus en détail

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT :

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT : Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice

Plus en détail

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina

Plus en détail

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business) TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.

Plus en détail

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU

Plus en détail

Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie

Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie LA PROBLEMATIQUE DE LA TRADUCTION JURIDIQUE : QUELQUES ASPECTS SUR LA TRADUCTION DES TERMES JURIDIQUES EN ROUMAIN Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de

Plus en détail

BILANS REGIONAUX DE L EMPLOI

BILANS REGIONAUX DE L EMPLOI BILANS REGIONAUX DE L EMPLOI DANS L ECONOMIE SOCIALE EN 2013 Cécile BAZIN Marie DUROS Amadou BA Jacques MALET Octobre 2014 INTRODUCTION Pour la septième année consécutive, l Association des Régions de

Plus en détail

N 13 S É N A T. 30 octobre 2014 PROJET DE LOI

N 13 S É N A T. 30 octobre 2014 PROJET DE LOI N 13 S É N A T SESSION ORDINAIRE DE 2014-2015 30 octobre 2014 PROJET DE LOI relatif à la délimitation des régions, aux élections régionales et départementales et modifiant le calendrier électoral. (procédure

Plus en détail

Evolution de la collecte des RPU Réseau OSCOUR

Evolution de la collecte des RPU Réseau OSCOUR Evolution de la collecte des RPU Réseau OSCOUR Vanina BOUSQUET InVS St MAURICE 20 Mai 2014 Journée plénière de la FEDORU SOMMAIRE Etat des lieux des remontée de RPU Etat des lieux des structures régionales

Plus en détail

Dossier de candidature PME/PMI

Dossier de candidature PME/PMI Dossier de candidature PME/PMI Dossier de candidature PME PMI 1. Carte d identité de votre entreprise (Les parties 1 et 2 de ce document vont nous être utiles pour mieux vous connaître) Nom de l entreprise

Plus en détail

SOMMAIRE. I - Synthèse de l'activité 2014... 2. II - Secteur "Logement" métropole... 4

SOMMAIRE. I - Synthèse de l'activité 2014... 2. II - Secteur Logement métropole... 4 SOMMAIRE I - Synthèse de l'activité 2014... 2 II - Secteur "Logement" métropole... 4 ACTIVITE LOGEMENTS NEUFS + EXISTANTS... 4 ACTIVITE LOGEMENTS NEUFS... 9 ACTIVITE LOGEMENTS EXISTANTS... 13 ACTIVITE

Plus en détail

L Agence MD vous présente

L Agence MD vous présente L Agence MD vous présente 4 Millions d emails BtoB disponibles Focus sur les professions libérales Mise à jour de septembre 2014 1 La Meg@baseB2B 4 Millions d emails de décideurs disponibles L Agence MD

Plus en détail

Have the courage to do your own thing, and tell what you really think, not what other people have told you to think. Why else should anyone want to be an academic? Susan Strange, presidential adress 1995

Plus en détail

SECTEUR SANITAIRE ET SOCIAL

SECTEUR SANITAIRE ET SOCIAL SECTEUR SANITAIRE ET SOCIAL Etat du tissu associatif et bilan de l emploi du secteur non lucratif en 2013 En bref Le Centre de ressources DLA (CRDLA) du champ social, médico-social et santé poursuit son

Plus en détail

Politique européenne de cohésion 2007-2013 - Etat d avancement des programmes européens

Politique européenne de cohésion 2007-2013 - Etat d avancement des programmes européens au 1er Juin 2015 Politique européenne de cohésion 2007-2013 - Etat d avancement des programmes européens Sommaire Synthèse des objectifs Synthèse générale des programmes européens... 4 Synthèse générale

Plus en détail

au 1er novembre 2013

au 1er novembre 2013 au 1er novembre 2013 Politique européenne de cohésion 2007-2013 - Etat d avancement des programmes européens Sommaire Synthèse des objectifs Synthèse générale des programmes européens... 4 Synthèse générale

Plus en détail

La Caisse d Epargne, acteur de référence du capital investissement en région. - Juillet 2010 -

La Caisse d Epargne, acteur de référence du capital investissement en région. - Juillet 2010 - La Caisse d Epargne, acteur de référence du capital investissement en région - Juillet 2010 - Votre besoin en Capital Vous êtes dirigeant (ou futur dirigeant) d entreprise et vous souhaitez : Créer ou

Plus en détail

La preuve par. Principaux enseignements du bilan des PRT et. du recensement des projets télémédecine 2013

La preuve par. Principaux enseignements du bilan des PRT et. du recensement des projets télémédecine 2013 La preuve par Principaux enseignements du bilan des PRT et du recensement des projets télémédecine 2013 Le recensement Télémédecine 2013 01 Synthèse du recensement Télémédecine 2013 02 Répartition et maturité

Plus en détail

Réseau CAI Bpifrance L EQUIPE DES CHARGES D AFFAIRES INTERNATIONAUX UBIFRANCE

Réseau CAI Bpifrance L EQUIPE DES CHARGES D AFFAIRES INTERNATIONAUX UBIFRANCE L EQUIPE DES CHARGES D AFFAIRES INTERNATIONAUX UBIFRANCE [Mise à jour : 10 mai 2014] 1 L équipe Siège UBIFRANCE Paris Michel Bauza Chef de Département UBIFRANCE siège, Paris Téléphone fixe 01 40 73 35

Plus en détail

Bilan d activité des Groupes d Entraide Mutuelle (GEM) Année 2011. Caisse Nationale de Solidarité pour l Autonomie

Bilan d activité des Groupes d Entraide Mutuelle (GEM) Année 2011. Caisse Nationale de Solidarité pour l Autonomie Bilan d activité des Groupes d Entraide Mutuelle (GEM) Année 2011 Caisse Nationale de Solidarité pour l Autonomie Préambule : Les Groupes d Entraide Mutuelle (GEM), régis par les articles L. 114-1-1 et

Plus en détail

Liste des référents AERAS des établissements de crédit Version du 10 juillet 2013

Liste des référents AERAS des établissements de crédit Version du 10 juillet 2013 12/07/2013 1 Liste des référents AERAS des établissements de crédit Version du 10 juillet 2013 AXA BANQUE 01 55 12 83 67/82 68 BAIL ENTREPRISES 02 98 34 43 37 BANCO BPI - Succursale France 01 44 50 33

Plus en détail

Liste des référents AERAS des établissements de crédit Mise à jour au 28 août 2015

Liste des référents AERAS des établissements de crédit Mise à jour au 28 août 2015 02/09/2015 1 Liste des référents AERAS des établissements de crédit Mise à jour au 28 août 2015 AXA BANQUE 01 55 12 83 67/82 68 BAIL ENTREPRISES 02 98 34 43 37 BANCO BPI - Succursale France 01 44 50 33

Plus en détail

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02

Plus en détail

ETAT DES LIEUX DE LA FORMATION INITIALE EN METALLERIE. Atelier de 14h30 16h00

ETAT DES LIEUX DE LA FORMATION INITIALE EN METALLERIE. Atelier de 14h30 16h00 ETAT DES LIEUX DE LA FORMATION INITIALE EN METALLERIE Atelier de 14h30 16h00 Objectifs Identifier les zones en difficultés afin d éviter des fermetures De maintenir des effectifs suffisants dans les CFA

Plus en détail

COMPTE RENDU DE REUNION DU CONSEIL D ADMINISTRATION

COMPTE RENDU DE REUNION DU CONSEIL D ADMINISTRATION COMPTE RENDU DE REUNION DU CONSEIL D ADMINISTRATION Vendredi 8 octobre 2010 de 14h à 17h Salle de réunion Château MORARD Les Arcs Ordre du jour : - Point sur le dossier. - Préparation de la concertation

Plus en détail

Ingénierie des Systèmes Industriels

Ingénierie des Systèmes Industriels Ingénierie des Systèmes Industriels Type et durée du programme de master: master complémentaire, 2 ans Partenaire: ENSIACET-GI (INP Toulouse, France) Objectifs du programme: - Préparer des professionnels

Plus en détail

F.F.V. Réunions fédérales/réunions Aff.Générales/ Réunion 24/03/2000

F.F.V. Réunions fédérales/réunions Aff.Générales/ Réunion 24/03/2000 F.F.V. Réunions fédérales/réunions Aff.Générales/ Réunion 24/03/2000 PARIS, le 11 Avril 2000 PROCES VERBAL REUNION AFFAIRES GENERALES DU 24 MARS 2000 Présents : MM. SIMON, MERIC, VILLEROT, MARLIOT, Mmes

Plus en détail

LES MASTERS 2 DANS LE DOMAINE DES STAPS EN FRANCE 2012/2013 NORD-PAS-DE-CALAIS. Université Lille 2

LES MASTERS 2 DANS LE DOMAINE DES STAPS EN FRANCE 2012/2013 NORD-PAS-DE-CALAIS. Université Lille 2 LES MASTERS 2 DANS LE DOMAINE DES STAPS EN FRANCE 2012/2013 NORD-PAS-DE-CALAIS Université Lille 2 Master STAPS «Grand Nord» - Entraînement et Optimisation de la Performance Sportive _ option Préparations

Plus en détail

Semaine N 47/ Rapport de visite N 233 / Date d émission : 01/02/2012

Semaine N 47/ Rapport de visite N 233 / Date d émission : 01/02/2012 Direction du Développement des Activités Economiques Pôle du Développement du Territoire CONSEIL GENERAL DES VOSGES "à usage uniquement interne" Semaine N 47/ Rapport de visite N 233 / Date d émission

Plus en détail

Protocole concernant l organisation des élections des délégués territoriaux au sein d Harmonie Mutuelle prévues au cours du 1er trimestre 2013

Protocole concernant l organisation des élections des délégués territoriaux au sein d Harmonie Mutuelle prévues au cours du 1er trimestre 2013 Protocole concernant l organisation des élections des délégués territoriaux au sein d Harmonie Mutuelle prévues au cours du 1er trimestre 2013 Harmonie Mutuelle, mutuelle soumise aux dispositions du livre

Plus en détail

Form. tion. Magazine. spécial emploi. Le magazine de la formation de la chambre régionale de métiers et de l'artisanat de haute-normandie

Form. tion. Magazine. spécial emploi. Le magazine de la formation de la chambre régionale de métiers et de l'artisanat de haute-normandie Form tion Magazine Le magazine de la formation de la chambre régionale de métiers et de l'artisanat de haute-normandie spécial emploi Région Haute-Normandie Édito P 3 P 4 P 6 P 7 P 8 P 10 P 11 Engagé dans

Plus en détail

L épargne de tous au service de l intérêt général

L épargne de tous au service de l intérêt général L épargne de tous au service de l intérêt général 1 Pour la réussite de tous les projets Sommaire Un modèle unique et vertueux 4 Prêts au logement social et à la politique de la ville 7 Prêts au secteur

Plus en détail

Vol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu

Vol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 2/2010 144-150 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,

Plus en détail

Informatisation des données transfusionnelles

Informatisation des données transfusionnelles Informatisation des données transfusionnelles Dr Marie-France Angelini Tibert Coordonnateure régionale d hémovigilance Réunion - Mayotte Objectifs Optimiser et sécuriser les circuits Optimiser et sécuriser

Plus en détail

Ce document a été mis en ligne par le Canopé de l académie de Montpellier pour la Base Nationale des Sujets d Examens de l enseignement professionnel.

Ce document a été mis en ligne par le Canopé de l académie de Montpellier pour la Base Nationale des Sujets d Examens de l enseignement professionnel. Ce document a été mis en ligne par le Canopé de l académie de Montpellier pour la Base Nationale des Sujets d Examens de l enseignement professionnel. Ce fichier numérique ne peut être reproduit, représenté,

Plus en détail

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur.

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur. MODELE EUROPEEN DE CURRICULUM VITAE INFORMATIONS PERSONNELLES Nom [TOADER MIHAELA ] Adresse [ Castanilor 2/36, 400341 CLUJ-NAPOCA, ROUMANIE ] Téléphone +40 722 502 168 Télécopie - Courrier électronique

Plus en détail

Je tiens à remercier ici tout d abord la Chambre de Commerce et d Industrie de Lyon de m avoir permis de réaliser un stage passionnant au sein des

Je tiens à remercier ici tout d abord la Chambre de Commerce et d Industrie de Lyon de m avoir permis de réaliser un stage passionnant au sein des Je tiens à remercier ici tout d abord la Chambre de Commerce et d Industrie de Lyon de m avoir permis de réaliser un stage passionnant au sein des équipes travaillant à la création et à la reprise d entreprises

Plus en détail

THESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST

THESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST UNIVERSITÉ DE GRENOBLE UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST THESE Pour obtenir les grades de DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST Spécialité : Informatique

Plus en détail

DOSSIER DE PRESSE 2 CONCOURS COMMUNS 6 ECOLES HTTP://CC.IEP.FR. Contact presse : Catherine Amy

DOSSIER DE PRESSE 2 CONCOURS COMMUNS 6 ECOLES HTTP://CC.IEP.FR. Contact presse : Catherine Amy IntégrerSciencesPoAix en Provence,Lille,Lyon,Rennes,Strasbourg,Toulouse Lundi24juin2013 DOSSIER DE PRESSE 2 CONCOURS COMMUNS 6 ECOLES HTTP://CC.IEP.FR Contact presse : Catherine Amy Coordination de la

Plus en détail

TARIFICATION BANCAIRE :

TARIFICATION BANCAIRE : TARIFICATION BANCAIRE : L ENQUETE ANNUELLE CLCV - Mieux vivre votre argent 27 janvier 2012 Pour ce palmarès 2012, la CLCV et Mieux vivre votre argent ont passé en revue les tarifs applicables au 1er février

Plus en détail

Vous accompagner dans la gestion et les projets de votre exploitation agricole EXPERTISE COMPTABLE & CONSEIL

Vous accompagner dans la gestion et les projets de votre exploitation agricole EXPERTISE COMPTABLE & CONSEIL Vous accompagner dans la gestion et les projets de votre exploitation agricole EXPERTISE COMPTABLE & CONSEIL Vous accompagner dans la gestion et les projets de votre exploitation agricole KPMG accompagne

Plus en détail

MICROCREDIT CCOMPAGNEMENT RAPPORT D ACTIVITÉ SOCIAL

MICROCREDIT CCOMPAGNEMENT RAPPORT D ACTIVITÉ SOCIAL ÉDUCATION FORMATION UDGET INSERTION ORMATION MICROCREDIT CCOMPAGNEMENT RAPPORT D ACTIVITÉ 2012 EDUCATION INSERTION SOCIAL MESSAGE DE LA PRÉSIDENTE Florence RAINEIX Directrice générale de la Fédération

Plus en détail

Catalogue professionnel Ä. Ç Licence d exploitation du logiciel Ä MERCATOS Ç DÑveloppement SEEG NTIC Edition

Catalogue professionnel Ä. Ç Licence d exploitation du logiciel Ä MERCATOS Ç DÑveloppement SEEG NTIC Edition Catalogue professionnel Ä. Ç Licence d exploitation du logiciel Ä MERCATOS Ç DÑveloppement SEEG NTIC Edition PROPOSITION COMMERCIALE - LICENCE D EXPLOITATION (rayer toutes les mentions inutiles avant signature

Plus en détail

Bovins viande. Effectifs troupeaux et animaux par région en 2013. Total élevages. Nbre de veaux pesés en VA0. Nbre de veaux pesés en VA4

Bovins viande. Effectifs troupeaux et animaux par région en 2013. Total élevages. Nbre de veaux pesés en VA0. Nbre de veaux pesés en VA4 Bovins viande Effectifs troupeaux et animaux par région en 2013 Chif Régions Nbre de Nbre de Nbre de troupeaux troupeaux troupeaux adhérents adhérents suivis en en VA4 en VA0 engraissement Nbre de troupeaux

Plus en détail

Les élèves nouveaux arrivants non francophones en 2010-2011

Les élèves nouveaux arrivants non francophones en 2010-2011 note d information 12.1 MARS 38 1 nouveaux arrivants non francophones de plus de 6 ans ont été scolarisés au cours de l année scolaire 21-211 : 18 5 dans les écoles élémentaires, 16 2 dans les collèges

Plus en détail

Journée Environnement Industrie

Journée Environnement Industrie Journée Environnement Industrie Plan de l intervention Partie 1 : Bilan à mars 2011 des aides pour la «surveillance initiale» Partie 2 : Les aides post «surveillance initiale» 1 Bilan mars 2011 des aides

Plus en détail

«Quelle information aux patients en recherche biomédicale? Quels enseignements en retirer pour la pratique quotidienne?»

«Quelle information aux patients en recherche biomédicale? Quels enseignements en retirer pour la pratique quotidienne?» «Quelle information aux patients en recherche biomédicale? Quels enseignements en retirer pour la pratique quotidienne?» Dr Adeline Paris Unité de Pharmacologie Clinique Centre d Investigation Clinique

Plus en détail

DÉCLARATION PAR UN RÉSIDENT

DÉCLARATION PAR UN RÉSIDENT N 3916 N 11916 * 05 N 50869 # 05 DÉCLARATION PAR UN RÉSIDENT D UN COMPTE OUVERT HORS DE FRANCE 1. IDENTITÉ DU (OU DES) DÉCLARANT(S) (CODE GÉNÉRAL DES IMPÔTS : ART. 1649 A, 2 e ET 3 e AL. ; ART. 1758 ET

Plus en détail

Enquête nationale sur la mise en place des Écoles supérieures du professorat et de l éducation

Enquête nationale sur la mise en place des Écoles supérieures du professorat et de l éducation Enquête nationale sur la mise en place des Écoles supérieures du professorat et de l éducation Enquête menée du 1 er décembre 2013 au 15 janvier 2014 par le Bureau de liaison du Les 30 écoles supérieures

Plus en détail

La mobilité. Au service des Outre-mer

La mobilité. Au service des Outre-mer La mobilité Au service des Outre-mer L Agence de l Outre-mer pour la Mobilité (LADOM) est une agence d Etat au service des originaires et résidents des collectivités d outre-mer. LADOM a pour mission première

Plus en détail

TARIFICATION BANCAIRE :

TARIFICATION BANCAIRE : TARIFICATION BANCAIRE : L ENQUETE ANNUELLE CLCV - Mieux Vivre Votre Argent 25 janvier 2013 Pour ce palmarès 2013, la CLCV et Mieux Vivre Votre Argent ont passé en revue les tarifs applicables au 1er février

Plus en détail

Identification : ERDF-NOI-RAC-02E Version : V.3.0 Nombre de pages :14

Identification : ERDF-NOI-RAC-02E Version : V.3.0 Nombre de pages :14 3. ACCES RACCORDEMENT D Identification : -NOI-RAC-02E Version : V.3.0 Nombre de pages :14 Version Date Nature de la modification Annule et remplace V.1.0 17/10/2013 Version initiale -NOI-RAC-02E V.2.7

Plus en détail

NEGOCIATIONS EN COURS...2 EVOLUTIONS LEGISLATIVES ET REGLEMENTAIRES...2 A RETENIR...3 CONTACTS...4 SITE CFTC...5

NEGOCIATIONS EN COURS...2 EVOLUTIONS LEGISLATIVES ET REGLEMENTAIRES...2 A RETENIR...3 CONTACTS...4 SITE CFTC...5 Tous les mois, l actualité en bref de la Confédération sur l emploi et le chômage SOMMAIRE NEGOCIATIONS EN COURS...2 Signature Convention tripartite triennale 2012/2014: abstention de la CFTC... 2 Auditions

Plus en détail

Présentation du Programme PHARE. Direction générale de l offre de soins - DGOS

Présentation du Programme PHARE. Direction générale de l offre de soins - DGOS Présentation du Programme PHARE Les achats hospitaliers, levier majeur de performance pour les établissements Achats hospitaliers : 18 Milliards d euros en 2009 Non médicaux 42% Achats Hospitaliers Médicaux

Plus en détail

TABLE DES MATIERES 521

TABLE DES MATIERES 521 TABLE DES MATIERES 521 Claude GAUTIER Sandra LAUGIER... Présentation...5 I - LES LIEUX DU SENS COMMUN...25 Vincent DESCOMBES... Réflexions sur la pluralité des sens communs...27 Comment définir le sens

Plus en détail

Accelerating High Speed Internet Access. Tunisia June 25, 2015

Accelerating High Speed Internet Access. Tunisia June 25, 2015 Accelerating High Speed Internet Access Tunisia June 25, 2015 Intervention Summary Objective: Use ICT as a key accelerator for social and economic development (Digital Tunisia Strategy) Components to be

Plus en détail

Dossier de partenariat

Dossier de partenariat Dossier de partenariat C 008-20 2 s e n u e j e n ampag le don du sang : un autre moyen de vivre une expérience forte 09 L EFS : un acteur majeur de santé publique L EFS Créé en 2000, l Etablissement Français

Plus en détail

BNP Paribas accompagne vos projets innovants PÔLE INNOVATION

BNP Paribas accompagne vos projets innovants PÔLE INNOVATION BNP Paribas accompagne vos projets innovants PÔLE INNOVATION L innovation est une des composantes majeures de la performance. Elle nécessite de recourir à des investisseurs, de solliciter des financements,

Plus en détail

Médiation des relations inter-entreprises industrielles et de la sous-traitance

Médiation des relations inter-entreprises industrielles et de la sous-traitance Médiation des relations inter-entreprises industrielles et de la sous-traitance Septembre 2010 1 SOMMAIRE 1. Présentation de la Médiation des relations inter-entreprises industrielles et de la soustraitance

Plus en détail

Journées d économie de Lyon

Journées d économie de Lyon Journées d économie de Lyon Mercredi 9 novembre 2011 Clément Schaff, Mahdi Ben Jelloul www.openfisca.fr 1 Plan Présentation générale Présentation du logiciel Exemple de réformes: Bourguignon Muet Sterdyniack

Plus en détail

Développement des compétences, construction des parcours, prévention de la pénibilité et de l usure professionnelle, égalité professionnelle,

Développement des compétences, construction des parcours, prévention de la pénibilité et de l usure professionnelle, égalité professionnelle, Des secteurs professionnels et des territoires investis sur les conditions de travail et la qualité de vie au travail L Serge DELTOR Directeur de l ARACT LR Délégué régional de l ANACT Aider les secteurs

Plus en détail

Le Fonds spécial des pensions des ouvriers des établissements industriels de l Etat PRESENTATION GENERALE

Le Fonds spécial des pensions des ouvriers des établissements industriels de l Etat PRESENTATION GENERALE Le Fonds spécial des pensions des ouvriers des établissements industriels de l Etat PRESENTATION GENERALE Le Fonds spécial des pensions des ouvriers des établissements industriels de l Etat (FSPOEIE) constitue

Plus en détail

Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1

Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 2 appleôîôìè Ï ÈÔ ÏÂÎÙÚÈÎÔ & ÏÂÎÙÚÔÓÈÎÔ ÍÔappleÏÈÛÌÔ (πû ÂÈ ÛÙËÓ Úˆapple Î ŒÓˆÛË Î È ÏÏ ڈapple Î ÒÚ ÌÂ Û ÛÙ

Plus en détail

ISF et intermédiation : Collecte 2009

ISF et intermédiation : Collecte 2009 ISF et intermédiation : Collecte 2009 juillet 2009 1 Contexte et méthodologie Contexte: L AFIC et l AFG ont conduit une enquête pour suivre l impact des mesures dites «ISF PME», et en particulier, pour

Plus en détail

Chaque mois, IMS Health propose une vue de son référentiel ENTREPRISES, constitué à partir du répertoire SIRENE (source INSEE) valorisé

Chaque mois, IMS Health propose une vue de son référentiel ENTREPRISES, constitué à partir du répertoire SIRENE (source INSEE) valorisé Chaque mois, IMS Health propose une vue de son référentiel ENTREPRISES, constitué à partir du répertoire SIRENE (source INSEE) valorisé (fiabilisation & enrichissement), pour vous accompagner dans la compréhension

Plus en détail

Les exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures?

Les exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures? Les exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures? Benoît Pagès 1, Valérie Leveau 1 1 ARVALIS Institut du

Plus en détail

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN GABRIELA SCURTU ANDA RĂDULESCU Université de Craiova 1. INTRODUCTION 1.0. L attention que les spécialistes ont prêtée

Plus en détail

Décrets, arrêtés, circulaires

Décrets, arrêtés, circulaires Décrets, arrêtés, circulaires TEXTES GÉNÉRAUX MINISTÈRE DE LA CULTURE ET DE LA COMMUNICATION Arrêté du 21 décembre 2012 relatif au tarif annuel et aux modalités de publication des annonces judiciaires

Plus en détail

First Name last name

First Name last name GROUPE FINANCIER First Name last name Entity Province 16 e Congrès national 16 th National Conference Mai 2013 May GROUPE FINANCIER Robert Frances Président et chef de la direction Groupe financier PEAK

Plus en détail

La filière de l expertise comptable

La filière de l expertise comptable La filière de l expertise comptable Comptabilité Audit Conseil Gestion Finance Une promesse d avenirs CURSUS Débouchés Une filière qui offre des parcours de formation à la carte... La filière de l expertise

Plus en détail

Le cadre juridique de la démarche participative

Le cadre juridique de la démarche participative Le cadre juridique de la démarche participative Loi Administration Territoriale de la République (loi Joxe) de 1992 «Le droit des habitants de la commune à être informés des affaires de celle-ci et à être

Plus en détail

Rapport d activité. Rhône-Alpes Active Une finance solidaire au service de l emploi et des territoires

Rapport d activité. Rhône-Alpes Active Une finance solidaire au service de l emploi et des territoires Rapport d activité 2014 Une finance solidaire au service de l emploi et des territoires EN En 2014 3 668 emplois créés ou consolidés 907 projets accompagnés et 20,9 M mobilisés en Jean Jacques Martin Président

Plus en détail

Edition février 2015. CEGEDIM CD, droits réservés : GDR_201502

Edition février 2015. CEGEDIM CD, droits réservés : GDR_201502 1 Edition février 215 Chaque mois, CEGEDIM CD propose une vue de son référentiel ENTREPRISES, constitué à partir du répertoire SIRENE (source INSEE) valorisé (fiabilisation & enrichissement), pour vous

Plus en détail

Les Mutuelles du Soleil

Les Mutuelles du Soleil Les Mutuelles du Soleil Présentation La force d un groupe à vos côtés Histoire d un grand groupe 2004 : Création du groupe Les Mutuelles du Soleil, héritier de 75 ans d expérience Issues de plusieurs fusions

Plus en détail

Mutualité Fonction Publique 62 Rue Jeanne d Arc 75640 PARIS Cedex 13

Mutualité Fonction Publique 62 Rue Jeanne d Arc 75640 PARIS Cedex 13 62 Rue Jeanne d Arc 75640 PARIS Cedex 13 DIRECTION DE LA SANTE Département Relations avec les Professionnels de Santé Dossier suivi par : Monique LEFRANCOIS Réf. : 19/2005/ML/MPD Paris, le 22 décembre

Plus en détail

TARIFICATION BANCAIRE 15 janvier 2015 L ENQUETE ANNUELLE

TARIFICATION BANCAIRE 15 janvier 2015 L ENQUETE ANNUELLE TARIFICATION BANCAIRE 15 janvier 2015 L ENQUETE ANNUELLE CLCV - Mieux Vivre Votre Pour ce palmarès 2015, 140 banques de métropole et d outre-mer ont été passées à la loupe. Les tarifs analysés? Ceux en

Plus en détail

Bienvenue à Loire-Centre. Présentation de La Caisse d Epargne Loire-Centre

Bienvenue à Loire-Centre. Présentation de La Caisse d Epargne Loire-Centre Bienvenue à Loire-Centre Présentation de La Caisse d Epargne Loire-Centre Présentation Le Groupe BPCE 2 Un groupe puissant et solide Les groupes Banque Populaire et Caisse d Epargne se sont unis pour créer

Plus en détail

TARIFICATION BANCAIRE :

TARIFICATION BANCAIRE : TARIFICATION BANCAIRE : L ENQUETE ANNUELLE CLCV - Mieux Vivre Votre Argent 30 janvier 2009 Des packages plus chers que les services à la carte dans plus de 50 % des banques, des prix globalement à la baisse

Plus en détail

Observatoire de l équipement audiovisuel 2 ond semestre 2014. Département Télécom et Equipement Novembre 2014

Observatoire de l équipement audiovisuel 2 ond semestre 2014. Département Télécom et Equipement Novembre 2014 Observatoire de l équipement audiovisuel 2 ond semestre 2014 Département Télécom et Equipement Novembre 2014 Rappel Méthodologique Modes de réception TV À partir de 2014 : Niveau national et régional Enquête

Plus en détail

Place à. l innovation. sociale

Place à. l innovation. sociale Place à l innovation sociale Bilan d activité Alter Incub 2012 » Les 4 ans d Alter Incub Le 26 janvier 2012, Alter Incub a fêté ses 4 ans d existence aux côtés des porteurs de projets et des partenaires

Plus en détail

TARIFICATION BANCAIRE : L ENQUETE ANNUELLE DE LA CLCV

TARIFICATION BANCAIRE : L ENQUETE ANNUELLE DE LA CLCV TARIFICATION BANCAIRE : L ENQUETE ANNUELLE DE LA CLCV L année 2005 sera-t-elle l année des grands changements dans les relations banques - clients? Les établissements bancaires veulent en convaincre les

Plus en détail

Prêts bonifiés à l agriculture

Prêts bonifiés à l agriculture MINISTERE DE L AGRICULTURE, DE L ALIMENTATION, DE LA PECHE ET DES AFFAIRES RURALES Direction des affaires financières Sous-direction du financement de l agriculture Bureau du crédit Adresse : 78 bis, rue

Plus en détail

Les plateformes de travail collaboratif dans le projet ALFA

Les plateformes de travail collaboratif dans le projet ALFA Dossier du mois Septembre 2005 Les plateformes de travail collaboratif dans le projet ALFA Les outils de travail collaboratif sont proposés aux entreprises ALFA. A quoi servent-ils et comment y accéder?

Plus en détail

07/2013 - La dématérialisation de factures, un pari réussi pour T.T.O.M. et son partenaire Conex

07/2013 - La dématérialisation de factures, un pari réussi pour T.T.O.M. et son partenaire Conex There are no translations available. Le dernier chantier informatique en date chez T.T.O.M. traite donc de la dématérialisation de factures clients. Un dossier qui a été une belle occasion de mettre en

Plus en détail

FORMATION BUREAUTIQUE PLATEFORME INTERMINISTERIELLE Sites de proximité ACADÉMIE DE GRENOBLE. GRETA Adresse du siège

FORMATION BUREAUTIQUE PLATEFORME INTERMINISTERIELLE Sites de proximité ACADÉMIE DE GRENOBLE. GRETA Adresse du siège Annexe 1 FORMATION BUREAUTIQUE PLATEFORME INTERMINISTERIELLE Sites de proximité Code 38100 Grenoble 27, rue Anatole France 38030 Grenoble 74130 Bonneville 210 Quai du Parquet 74130 Bonneville 74540 Annemasse

Plus en détail

LA RESPONSABILITE FISCALE ET PENALE DU DIRIGEANT D ENTREPRISE

LA RESPONSABILITE FISCALE ET PENALE DU DIRIGEANT D ENTREPRISE Equipe de droit public COLLOQUE LA RESPONSABILITE FISCALE ET PENALE DU DIRIGEANT D ENTREPRISE CENTRE D ETUDES ET DE RECHERCHES EN FINANCES PUBLIQUES ET FISCALITE CENTRE DE DROIT PENAL 31 octobre 2008 Auditorium

Plus en détail

REGLEMENT CHALLENGE LEGRAND VDI Février 2014

REGLEMENT CHALLENGE LEGRAND VDI Février 2014 REGLEMENT CHALLENGE LEGRAND VDI Février 2014 Article 1. ORGANISATEUR La société LEGRAND SNC, au capital social de 6 200 000, immatriculée au RCS de LIMOGES, sous le numéro 389 290 586, dont le siège social

Plus en détail

Droits d enregistrement et taxe de publicité foncière sur les mutations à titre onéreux d immeubles et de droits immobiliers.

Droits d enregistrement et taxe de publicité foncière sur les mutations à titre onéreux d immeubles et de droits immobiliers. DIRECTION GÉNÉRALE DES FINANCES PUBLIQUES Droits d enregistrement et taxe de publicité foncière sur les mutations à titre onéreux d immeubles et de droits immobiliers. Taux, abattements et exonérations

Plus en détail

Analyse des correspondances avec colonne de référence

Analyse des correspondances avec colonne de référence ADE-4 Analyse des correspondances avec colonne de référence Résumé Quand une table de contingence contient une colonne de poids très élevé, cette colonne peut servir de point de référence. La distribution

Plus en détail

Sondage Politique provinciale Campagne électorale 2014. Rapport étude quantitative. 15 mars 2014

Sondage Politique provinciale Campagne électorale 2014. Rapport étude quantitative. 15 mars 2014 Sondage Politique provinciale Campagne électorale 2014 Rapport étude quantitative 15 mars 2014 Méthodologie MÉTHODOLOGIE SONDAGE INTERNET Un sondage Internet réalisé auprès du grand public dans l ensemble

Plus en détail

Liste des centres du sommeil homologués par la Société Française de Recherche et Médecine du Sommeil

Liste des centres du sommeil homologués par la Société Française de Recherche et Médecine du Sommeil Liste des centres du sommeil homologués par la Société Française de Recherche et Médecine du Sommeil Cette liste n est pas exhaustive. Le classement est effectué par ordre alphabétique de région (Alsace,

Plus en détail

Laure DELAHOUSSE Directrice Epargne Retraite. Epargne Retraite, l heure des choix FIER Paris avril 2012

Laure DELAHOUSSE Directrice Epargne Retraite. Epargne Retraite, l heure des choix FIER Paris avril 2012 Laure DELAHOUSSE Directrice Epargne Retraite Epargne Retraite, l heure des choix FIER Paris avril 2012 Epargne retraite, l heure des choix > L épargne retraite en France : l histoire d un non choix l exception

Plus en détail

Liste des laboratoires agréés pour la réalisation des analyses officielles dans le domaine de la microbiologie alimentaire

Liste des laboratoires agréés pour la réalisation des analyses officielles dans le domaine de la microbiologie alimentaire A - Dénombrement des micro-organismes aérobies à 30 C (= colonies aérobies = flore aérobie mésophile), Il regroupe les essais - Dénombrement des entérobactéries, suivants: - Dénombrement des Escherichia

Plus en détail

Le granit, c est dans nos veines!

Le granit, c est dans nos veines! Plusieurs choses ont changé depuis 1962, l année où ma famille a fondé A. Lacroix Granit. Changer, c est essentiel pour s adapter au marché. En effet, nous utilisons aujourd hui les techniques d extraction

Plus en détail

PREFECTURE DE LA LOIRE

PREFECTURE DE LA LOIRE PREFECTURE DE LA LOIRE R E C U E I L D E S A C T E S A D M I N I S T R A T I F S N SPECIAL - 28 Date de parution : 8 juin 2010 1 SOMMAIRE DU RAA SPECIAL N 28 DU 4 juin 2010 DIRECTION INTERDÉPARTEMENTALE

Plus en détail