Proiectul Ar cula on

Transcription

1 Proiectul Ar cula on Prioritate acordată corelării structurilor naționale şi europene de informare şi consultare Ghid metodologic Această publicație este finanțată de Comisia Europeană. Informațiile conținute în acest document nu reflectă neapărat poziția Comisiei.

2 2 Acest ghid nu ar fi putut fi conceput fără aportul diferitelor persoane care au acceptat să răspundă la întrebările noastre, precum și fără comentariile participanţilor la seminare. Le mulţumim foarte călduros tuturor. Acest ghid le aparţine și lor.

3 Cuprins 1. Prezentarea proiectului 4 Acţiunile proiectului 5 Partenerii din cadrul proiectului 6 2. Competențele comitetelor europene de întreprindere 8 Rolul comitetelor europene de întreprindere 8 3. Procesul de revizuire și impactul noii directive: câteva repere 12 Cerințe în materie de corelare 13 Noul rol al avizului din partea CEÎ Corelarea: o miză legală 20 Corelarea - o cerință legală 20 Jurisprudența în materie de corelare 23 Noțiunea de transnaționalitate 28 Un caz practic de acțiune în justiție care implică corelarea proceselor de informare-consultare și alegerea țării în care va avea loc aceasta Corelarea în practică 32 Pregătirea agendei necesită o fază de coordonare 32 Colaborare în privința avizului emis de Comitetul European de Întreprindere 35 Mijloacele de comunicare reprezintă un element determinant CEÎ poate să devină una dintre pârghiile dialogului social național: rolul acordurilor-cadru 38 3

4 1. Prezentarea proiectului Problema corelării proceselor de informare şi consultare are un loc central în revizuirea directivei privind comitetele europene de întreprindere din Noua directivă prevede ca acest punct să poată să facă obiectul unei negocieri între partenerii sociali şi să fie consemnată în acordurile comitetelor europene de întreprindere care utilizează această directivă ca referinţă. Desigur, în comitetele de întreprindere existente, majoritatea acordurilor nu fac referire la ea. Totuşi, în special după transpunerile directivei privind informarea şi consultarea la nivel naţional (directiva 2002/14), această armonizare s-a realizat şi practic. Această situaţie a generat practici foarte diferite, în funcţie de situaţii, de procesele şi componenţele comitetelor europene de întreprindere. Obiectivul principal al proiectului este susținerea reprezentanților personalului în cadrul negocierii acordurilor care corelează procesele de informare şi consultare în Europa, dar și, în sens mai larg, de a-i susține în aplicarea concretă a practicilor de corelare, punându-le, în acest scop, la dispoziție acest ghid și, de asemenea, un centru de resurse pe pagina web 4

5 Proiectul, ale cărui momente cheie au fost două seminare (unul la Varșovia, în martie 2012, și celălalt la Madrid, în iunie 2012), a analizat practicile existente în mai multe CEÎ din numeroase sectoare diferite (agroalimentar, servicii financiare, metalurgie, industria lemnului/constru cţiilor, chimie), din 5 ţări: Polonia, România, Franţa, Spania şi Regatul Unit. Pe baza analizei practicilor de corelare a proceselor de informare-consultare, acest proiect va conduce la redactarea unui ghid metodologic destinat partenerilor sociali implicaţi în dialogul social european prin intermediul comitetelor europene de întreprindere. Acţiunile proiectului - Constatarea situaţiei în plan juridic şi al practicii problematicii corelării proceselor de informare-consultare la nivel local şi european. - Identificarea cazurilor de bune practici acolo unde comitetele europene de întreprindere au integrat deja un proces de informare şi consultare care corelează nivelurile local şi european, în practică şi prin acord sau prin regulament intern. - Sensibilizarea partenerilor sociali faţă de caracterul inovator al directivei 2009/38. - Crearea unui ghid metodologic pentru punerea concretă în aplicare a corelării proceselor de informare-consultare. - Formarea persoanelor resursă în problema corelării proceselor de informare-consultare în cadrul organizaţiilor partenere. 5

6 1. Prezentarea proiectului Ghidul se bazează pe analiza unui chestionar completat de cca. treizeci CEÎ și pe un studiu aprofundat al situației a 10 dintre acestea (studii de caz). Aceste studii de caz au servit drept referință pentru definirea structurii ghidului în cadrul seminarului de la Varșovia. Ghidul, redactat de experți externi, a fost apoi discutat de reprezentanții salariaţilor și sindicalişti în cadrul unui seminar la Madrid. Acest ghid este, așadar, rezultatul colaborării unui grup de peste 30 de persoane. Fiecare membru al grupului și-a pus amprenta asupra rezultatului. Spiritul prezentului ghid este de a-i stimula pe reprezentanții aleși din CEÎ, dar și pe repre zentanții locali ai salariaţilor, să plaseze problema corelării nivelurilor informării-consultării în centrul practicilor și strategiilor proprii. Este vorba, de fapt, de o nouă dimensiune care ar putea să aibă un substanțial efect de pârghie pentru a fortifica capacitatea organismelor de reprezentare a personalului în impulsionarea unor procese de informare-consultare cu conținut și efecte reale. Acest ghid nu este unul practic ori teoretic și cu atât mai puțin unul juridic. El este un ghid metodologic, în sensul în care propune o metodă cu scopul de a lua în considerare cerința de corelare la toate nivelurile, dar și în diferitele aspecte ale activității unui CEÎ, de la organizarea ordinii de zi până la contestarea deciziilor angajatorului. Acest ghid (și resursele de pe pagina web ) încearcă să promoveze o schimbare de perspectivă bazată pe europenizarea practicilor diferitelor CEÎ. Acest ghid nu este unul practic ori teoretic și cu atât mai puțin unul juridic. El este un ghid metodologic, în sensul în care propune o metodă cu scopul de a lua în considerare cerința de corelare la toate nivelurile, dar și în diferitele aspecte ale activității unui CEÎ, de la organizarea ordinii de zi până la contestarea deciziilor angajatorului. Acest ghid (și resursele de pe pagina web 1 ) încearcă să promoveze o schimbare de perspectivă bazată pe europenizarea practicilor diferitelor CEÎ. 6

7 Promotorul proiectului: S. Partner / Grupul Syndex, Polonia S.Partner este un cabinet de expertiză economică şi socială creat în 2005, filială a grupului Syndex, cu sediul la Varşovia, în Polonia. Parteneri: NSZZ Solidarnosc, Polonia FS Metarom - Cartel Alfa, România (Federația Sindicală a Metalurgiştilor din cadrul Cartel-Alfa) CFDT, Franța, MCA-UGT, (Federația Metalurgiștilor din cadrul UGT), Unite, Regatul Unit, NSZZ METAROM 7

8 2. Competenţele comitetelor europene de întreprindere Rolul comitetelor europene de întreprindere În momentul de față există aproape de comitete europene de întreprindere (CEÎ) active care, împreună, implică cca de persoane, reprezentând milioane de lucrători din Europa. Societățile multinaționale cu cel puţin de angajați în Europa 2, din care cel puțin 150 de lucrători în fiecare din cel puțin două state membre ale UE, au obligația, conform legii, de a înființa un Comitet European de Întreprindere. Dacă cel puțin 100 de angajați sau reprezentanţii acestora, din cel puțin două filiale sau entități situate în cel puţin două state membre diferite, fac o solicitare în acest sens, angajatorul este obligat să demareze o negociere. Aceasta vizează toate societățile cu activitate în Europa. Astfel, dacă o societate are sediul central în SUA dar întrunește criteriile de mai sus, ea este obligată să înființeze un Comitet European de Întreprindere. De altfel, legislația națională aplicabilă pentru determinarea obligațiilor societății și funcționării CEÎ este stabilită în funcţie de statul european în care aceasta are sediul central 3. 8

9 CEÎ sunt organisme de reprezentare a angajaților, înființate la nivelul unui grup sau al unei entități a acestuia, care creează, pentru lucrătorii europeni ai societăților multinaționale, dreptul la informare și consultare în privința problemelor transnaționale, la nivel european, prin intermediul reprezentanților lor. Aceștia din urmă reprezintă întreaga forță de muncă europeană din societatea dumneavoastră și nu doar interesele colegilor de uncă aparținând aceleiași unități. Rolul CEÎ în cadrul procesului de informareconsultare depinde de tipul de informare și de situația cu care se confruntă. Informații generale privind societatea În cadrul acestui scenariu, CEÎ primesc informații generale despre o serie de subiecte. Rolul CEÎ este de a analiza informațiile prezentate de angajator, în conformitate cu interesele lucrătorilor europeni, și de a informa angajatorul în privința neclarităților, precum și de a-i solicita acestuia explicații. Pentru a-și putea asuma acest rol, CEÎ poate să recurgă la asistență din partea unui expert, a cărui misiune va fi, în acest caz, de a face informațiile accesibile, comprehensibile și, de asemenea, de a le pune în context și de a furniza o analiză independentă. 9

10 2. Competenţele comitetelor europene de întreprindere Informații privind o anumită inițiativă propusă de angajator Când angajatorul prezintă o propunere specifică, de exemplu un plan de restructurare, CEÎ, în numele salariaților din Europa, are obligația de a analiza în profunzime planul, recurgând, dacă este necesar, la ajutorul experților externi, pentru a se asigura că propunerea angajatorului este cu adevărat în interesul salariaților din Europa. CEÎ are, la această etapă, dreptul de a propune alternative față de planul angajatorului sau de a atenua orice efect negativ al planului. De fapt, rolul CEÎ nu este, pur și simplu, de a se opune propunerilor prezentate de angajator, ci, în aceeași măsură, de a analiza în detaliu planul și de a se asigura că acesta reprezintă o propunere rezonabilă, în contextul pieței în care activează societatea și că informațiile prezentate de angajator în sprijinul propunerii sale sunt solide și că planul ia în considerare toate aspectele necesare. Întrebare: Când sunt aduse subiecte în atenția CEÎ? CEÎ are dreptul de a discuta orice subiect considerat transnațional. Conform noii directive, subiectele transnaționale sunt cele considerate a fi importante pentru salariații din Europa, din punctul de vedere al domeniului de aplicare, efectelor potențiale, precum și cele care vizează transferul de activitate între state membre. 10

11 ? Întrebare: Ce poate să aștepte un reprezentant local din partea CEÎ Noua legislație specifică limpede că reprezentanții unui CEÎ trebuie să se asigure că întreaga forță de muncă cunoaște subiectele discutate în cadrul CEÎ și că reprezentanții locali ai angajaților trebuie să fie implicați în acest proces. Așadar, reprezentanții angajaților de la nivel european trebuie să colaboreze cu reprezentanții locali pentru a pune în practică un proces consecvent și fluid pentru a genera o mai bună corelare între cele două niveluri ale informării și consultării. Aceasta nu doar va lărgi baza de sprijin a CEÎ, ci va și crește legitimitatea rolului CEÎ pentru toţi salariaţii și conducere. La acest nivel se află de asemenea şichestiunea corelării nivelurilor informării-consultării. 11

12 3. Procesul de revizuire și impactul noii directive: câteva repere Directiva 2009/38 din 6 mai anulează și înlocuiește Directiva 94/45, care reglementa a crearea noilor CEÎ. Directiva 2009/38 din 6 mai a fost publicată la 15 mai 2009, cu o dată de intrare în vigoare stabilită la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre ale UE dispuneau de doi ani (de la data intrării în vigoare a directivei) pentru a transpune textul în dreptul național, ceea ce însemna că directiva ar fi trebuit să fie transpusăpână cel târziu la 5 iunie 2011, în toate țările UE 4. Astfel, orice nou CEÎ constituit cu începere din 5 iunie 2011 trebuie să respecte regulile Directivei 2009/38, acestea fiind aplicabile inclusiv la renegocierea unui acord aplicabil unui CEÎ preexistent. În schimb, în conformitate cu articolul 14 al Directivei 2009/38, obligațiile ce decurg din Directiva 2009/38 nu se aplică societăților de dimensiune comunitară care dispun de un Comitet European de Întreprindere constituit pe baza unui acord semnat anterior, adică celor pentru care: - a fost încheiat un acord în temeiul articolului 13, alineatul 1 din directiva 94/45/ 12

13 CE sau în temeiul articolului 3, alineatul 1 din directiva 97/74/CE sau dacă astfel de acorduri au fost adaptate pe baza modificărilor intervenite în structura socie tăților sau grupurilor de societăți; - a fost încheiat un acord în temeiul articolului 6 din directiva 94/45/CE între 5 iunie 2009 și 5 iunie Cerințe în materie de corelare Unul dintre elementele-cheie ale noii directive este cel al corelării informării și consultării între nivelurile național și european. La considerentul 37 din directivă se precizează că Din motive de eficacitate, coerență și securitate juridică, este necesară o corelare între directivele și nivelurile de informare și consultare a lucră torilor stabilite prin dreptul și practica de la nivel comunitar și/sau național. Trebuie să se acorde prioritate negocierii acestor modalități de corelare în cadrul fiecărei societăți sau grup de societăți. În lipsa unui acord pe acest subiect și în cazul în care sunt prevăzute decizii care ar putea duce la modificări importante ale modului de organizare a muncii sau la modificări ale contractelor de muncă, procesul trebuie să se desfășoare concomitent la nivel național și la nivel european, fiind respectate competențele și sfera de intervenție corespunzătoare ale organismelor de reprezentare ale lucrătorilor." Cele două procese, european și național, sunt autonome. 13

14 3. Procesul de revizuire și impactul noii directive: câteva repere Exprimarea unui aviz de către comitetul european de întreprindere nu trebuie să aducă atingere capacității conducerii centrale de a organiza consultările necesare, respectând, în același timp, termenele prevăzute de legislațiile și/sau practicile naționale. Legislațiile și/sau practicile naționale trebuie, eventual, să fie adaptate pentru a permite comitetului european de întreprindere, dacă este cazul, să fie informat înaintea sau concomitent cu organismele naționale de reprezentare ale lucrătorilor, fără a se reduce nivelul general de protecție a lucrătorilor. Această obligație de corelare este, de altfel, definită la articolul 12, conform căruia... Informarea și consultarea CEÎ sunt corelate cu informarea și consultarea organismelor naționale de reprezentare ale lucrătorilor, ținând seama în mod corespunzător de competențele și sfera de intervenție a fiecăreia dintre acestea. Modalitățile de corelare a informării și consultării CEÎ cu informarea și consultarea organismelor naționale de reprezentare a lucrătorilor sunt stabilite prin acordul de instituire. ( ) În lipsa unor astfel de modalităţi definite prin acord,... procesele de informare și de consultare se desfășoară în cadrul CEÎ, precum și în cadrul organismelor naționale de reprezentare ale salariaţilor în cazul în care se prevăd decizii care ar putea să producă modificări importante ale organizării muncii sau ale contractelor de muncă. Astfel, conform articolului 6 din directivă,... modalitățile de corelare a informării și consultării CEÎ și a informării și consultării organismelor naționale de reprezentare a lucrătorilor trebuie să fie prezente în acordul de instituire al oricărui CEÎ înființat în conformitate cu noua directivă. 14

15 Întrebare:? Nivelul național sau nivelul european - căruia să îi cordăm prioritatea Subiectul priorității între nivelul național și cel european al procesului de informare și consultare trebuie să fie reglementat în cadrul acordului de instituire al CEÎ (articolul 12 din directivă). Aceeași directivă prevede că În lipsa unor astfel de modalităţi definite prin acord,... procesele de informare și de consultare se desfășoară în cadrul CEÎ, precum și în cadrul organismelor naționale de reprezentare a lucrătorilor. În expunerea de motive, directiva enunță principiul următor: legislațiile și/sau practicile naționale trebuie, eventual, să fie adaptate pentru a permite comitetului european de întreprindere, dacă este cazul, să fie informat înaintea sau concomitent cu organismele naționale de reprezentare ale lucrătorilor. Se pare, așadar, că soluția preferată este informarea prealabilă a CEÎ și, dacă aceasta nu este posibilă, cel puțin informarea simultană. Totuși, numeroase țări nu au păstrat decât principiul concomitenței și încă nu există niciun criteriu definit privind organismul prioritar în procesul de informare-consultare; această problemă face parte, în mod logic, din politica și strategia diferitelor federații sindicale implicate. Totuși, oricare-ar fi dispozitivul de corelare ales, acesta va trebui să includă obiectivul armonizării practicilor de la nivelul național, pentru a permite tuturor delegaților CEÎ să își exercite mandatul în condiții similare, printre care figurează accesul la informații și dreptul la consultare suficiente în propria lor țară. 15

16 3. Procesul de revizuire și impactul noii directive: câteva repere Această obligație de corelare și cooperare între diferitele niveluri de reprezentare implicate îi vizează, în aceeași măsură, și pe membrii CEÎ, deoarece articolul 10 din directivă prevede că membrii comitetului european de întreprindere informează reprezentanții lucrătorilor unităților sau ai întreprinderilor aparținând unui grup de întreprinderi de dimensiune comunitară sau, în absența reprezentanților, totalitatea lucrătorilor cu privire la conținutul și rezultatele procedurii de informare și consultare pusă în practică 5. Această noutate introdusă de directivă evidențiază coordonarea necesară între diferitele niveluri (sindicale și de reprezentare) implicate în procesul de informare-consultare și face necesară punerea în practică a unor mecanisme de coordonare și o structurare a raporturilor între organizațiile sindicale și cele de reprezentare a lucrătorilor. Câteva exemple Conform articolului 10 din acordul Michelin În vederea concilierii efectului util al informării-consultării Comitetului Restrâns cu rolurile atribuite de legislațiile naționale organismelor de reprezentare a personalului și celor sindicale, se subînțelege: că anunțarea evenimentelor excepționale în sensul prezentului articol se va efectua simultan către secretarul CEÎ și secretarii organismelor de reprezentare a personalului din țările vizate. Articolul 13 al acordului EADS prevede că În cazul problemelor transnaţionale care vizează cel puţin două din diviziile grupului, informarea şi consultarea vor avea loc în primul rând în cadrul CEÎ EADS, iar apoi în cadrul comitetelor europene ale diviziilor. În cazul problemelor transnaţionale care vizează doar o divizie, procesul de informare şi consultare este iniţiat în cadrul comitetului european al diviziei respective; dacă subiectul abordat este unul important, CEÎ EADS este informat în timpul următoarei întruniri cu conducerea centrală. Procesele naţionale de informare-consultare sunt iniţiate după prima întrunire a CEÎ EADS şi prima întrunire a CEÎ aferente diviziilor. În situaţii excepţionale, organismele naţionale de reprezentare pot fi contactate concomitent cu CEÎ şi comitetele europene ale diviziilor. 16

17 Noul rol al avizului din partea CEÎ Una dintre noutățile majore din noua directivă este importanța atribuită avizului exprimat de CEÎ în cadrul procesului de consultare. În fapt, absența definiției noțiunii de consultare în directiva precedentă, 94/45, se traducea prin ineficiența CEÎ și a proceselor de consultare, neproducându-se încă, astfel, efectul util dorit de ansamblul cadrului juridic european și de preconizările jurisprudenței. Pentru a contracara aceste deficiențe, considerentul 14 din directiva 2009/38 prevede că Este necesar ca modalitățile de informare și consultare a lucrătorilor să fie definite și puse în practică astfel încât să se asigure eficacitatea lor în raport cu dispozițiile prezentei directive. În acest scop, informarea și consultarea comitetului european de întreprindere ar trebui să permită transmiterea, în timp util, a unui aviz către întreprindere, fără a afecta capacitatea de adaptare a acesteia. Numai purtarea unui dialog la nivelul la care se elaborează orientările și implicarea efectivă a reprezentanților lucrătorilor permit anticiparea și gestionarea schimbărilor. Întrebare:? Ce înseamnă efectul util Principiul efectului util este unul dintre principiile de bază ale dreptului comunitar. Acest principiu implică faptul că dispozițiile legislative trebuie să producă un efect, să servească scopurilor pentru care au fost stabilite. Exemplu: consultarea reprezentanților lucrătorilor presupune existența unui dialog social între partenerii sociali, care trebuie să aibă un efect util, un efect constructiv; aceasta implică faptul că conducerea nu poate să se mulțumească cu îndeplinirea pur formală a obligațiilor sale de consultare și să pună în practică deciziile adoptate inițial, fără nicio modificare, fie ea și una minimă. Cerința efectului util a putut să conducă jurisdicțiile la anularea acțiunilor în cazul cărora întreprinderile nu au făcut dovada faptului că au permis critica și posibilitatea de schimbare a deciziei inițiale. 17

18 3. Procesul de revizuire și impactul noii directive: câteva repere Modalitățile de instituire a avizului CEÎ reies din dispozițiile de la articolul 2, punctele f și g, din directivă: Primirea de informații pertinente, furnizate într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzător, astfel: - necesitatea de a asigura accesul la informații cu suficient timp înainte, astfel încât să permită membrilor CEÎ să analizeze informațiile și să își însușească informațiile; - posibilitatea ca membrii CEÎ să pună întrebări necesare unei bune înțelegeri a informațiilor, precum și de a solicita informațiile suplimentare considerate necesare și de a primi, din partea conducerii, răspunsurile la întrebările puse. Exprimarea unui aviz într-un termen rezonabil, astfel: - imposibilitatea de a exprima avizul CEÎ în ședința în decursul căreia membrii aleși au fost informați despre proiectul care face obiectul dezbaterii. Exprimarea unui aviz privind măsurile propuse, astfel: - necesitatea de a exprima un aviz motivat, structurat și autonom,în mod ideal aceasta implică de asemenea necesitatea de a organiza o coordonare între membrii CEÎ, pre cum și la nivelul federațiilor sindicale naționale și europene vizate. Exprimarea unui aviz care ar putea să fie luat în seamă în cadrul întreprinderii de dimensiune comunitară, astfel: 18 - posibilitatea de a formula contra-propuneri; - obligația conducerii de a oferi un răspuns motivat la avizul CEÎ. Exemplele precise de procese de redactare și exprimare a unui aviz sunt aproape inexistente în acordurile de instituire ale CEÎ; cu toate acestea, trebuie să se țină seama de mai multe elemente: - determinarea informațiilor necesare pentru exprimarea unui aviz motivat; - posibilitatea de a recurge la un expert tehnic în vederea interpretării informaţiilor necesare pentru redactarea unui aviz motivat; - stabilirea unui calendar care să permită: analizarea informațiilor primite; solicitarea, după caz, de informații suplimentare; schimburi constructive între membrii CEÎ şi conducere; formarea unei opinii în privința subiectului tratat; organizarea elaborării avizului (coordonarea între membrii CEÎ și federațiile sindicale naționale și europene), incluzând posibilitatea de a oferi contra-propuneri. - Determinarea modalităților de exprimare a avizului: în scris, verbal... și a destinatarilor respectivului aviz; - Organizarea transmiterii avizului spre exterior: către federațiile sindicale naționale sau europene, reprezentanții lucrătorilor din dife rite țări, ansamblul lucrătorilor, massmedia...

19 Întrebare:? Nu suntem mulțumiți de acordul nostru. Putem să îl schimbăm Posibilitatea și modalitățile de renegociere a unui acord în vederea introducerii modificărilor induse de noua directivă vor depinde în primul rând de dispozițiile conţinute în acord. Astfel, noua directivă 2009/38 precizează că unul dintre elementele care trebuie să figureze în acordul de instituire este data intrării în vigoare a acordului și durata acestuia, modalitățile conform cărora acordul poate fi modificat sau denunțat, precum și cazurile în care acordul este renegociat și procedura de renegociere a acestuia inclusiv, după caz, atunci când intervin modificări ale structurii întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. În orice caz, în dreptul european unul dintre principiile de drept este cel al libertății părților de a pune capăt unui contract de așa manieră încât, teoretic, nimic să nu se poată opune dorinței uneia dintre părți (reprezentanții angajaților și conducerea) de a denunța acordul; în acest caz s-ar aplica procesul de negociere prevăzut în directiva 2009/38, iar pe durata negocierilor nu ar mai exista CEÎ. Pe de altă parte, în cazul unei schimbări importante a structurii întreprinderii și în absența unei clauze de adaptare 6 în acordul inițial, acesta trebuie renegociat. O asemenea eventualitate are mare șanse de a surveni, ținând seama de multiplele restructurări, fuziuni, cesiuni și achiziții din sânul marilor întreprinderi. În acest caz, renegocierea este obligatorie. Se impun dispozițiile noii directive, îndeosebi în materie de corelare a nivelurilor de informare consultare. În timpul renegocierii rămâne în vigoare vechiul acord și, prin urmare, CEÎ continuă să funcționeze. Procesul de negociere este definit în directiva 2009/38: - O condiție prealabilă: întreprindere care angajează cel puțin de lucrători în statele membre și cel puțin 150 de lucrători în fiecare din cel puțin două state membre diferite ; - conducerea centrală inițiază negocieri pentru instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare, din proprie inițiativă sau la cererea scrisă a cel puțin 100 de lucrători sau a reprezentanților acestora din cel puțin două întreprinderi sau unități situate în cel puțin două state membre diferite ; - Desemnarea unui organism special de negociere care va avea componența, competențele, sarcina și mijloacele prevăzute la articolul 5 din directiva 2009/38: organismul special de negociere poate solicita să fie asistat în activitatea sa de către experți la alegerea sa, care poate cuprinde reprezentanți ai organizațiilor sindicale competente recunoscute la nivel comunitar. Experții și reprezentanții sindicali respectivi pot asista, cu titlu consultativ, la reuniunile de negociere, la solicitarea organismului special de negociere; Conducerea centrală și organismul special de negociere trebuie să negocieze într-un spirit de cooperare pentru a ajunge la un acord ; Acordul negociat trebuie să corespundă dispozițiilor de la articolul 6 din directiva 2009/38. 19

20 4. Corelarea: o miză legală Corelarea o cerință legală Noile dispoziții ale directivei 2009/45 s-ar impune tuturor, inclusiv în lipsa acordului sai a renegocierii acordului și, în fapt, jurisprudența viitoare, conducând la o definire mai aprofundată a acestor dispoziții, se va impune, de asemenea, tuturor acordurilor. Conform ETUI 7, Institutul de Cercetare al Confederației Europene a Sindicatelor: nu există nicio obligație de renegociere (cu excepția absenței clauzei de adaptare), însă este imposibilă derogarea de la noile reglementări, inclusiv pentru acordurile vechi, în baza art. 13, cărora li se impun drept referințe noile noțiuni de informare și consultare transnaționale a lucrătorilor și sunt supuse cerinței clauzei de adaptare. Pentru acordurile ce decurg din vechea directivă (art. 6), este aplicabil un număr de dispoziții. 20

21 O astfel de doctrină decurge din faptul că noua directivă intenționează (să soluționeze) problemele întâmpinate în aplicarea practică a Directivei 94/45/CE (... și să remedieze) insecuritatea juridică cauzată de anumite dispoziții din directiva menționată sau de lipsa anumitor dispoziții. Realizarea unor astfel de obiective trece prin preluarea noilor dispoziții inclusiv de către CEÎ existente. Printre aceste dispoziții impuse tuturor CEÎ, unele sunt centrale pentru problematica corelării între nivelul național și cel european: - Noțiunea de transnaționalitate; - Cerința de corelare între nivelul național și nivelul european; - Definițiile informării și consultării; - Obligația de informare a lucrătorilor. Din această doctrină reiese că, în cazul unei acțiuni în justiție din partea unui CEÎ, aceste dispoziții și transpunerile lor în legislația națională ar trebui să constituie puncte de referință pentru tribunale 8. 21

22 Recapitularea aplicării noii directive Până la 5 iunie 2011 Din 6 iunie 2011 În caz de procedură de renegociere a termenilor clauzei de adaptare După renegocierea conform clauzei de adaptare Acorduri în baza vechiului articol 13 (semnate înainte de 22 septembrie 1996) Niciunul - Definirea noțiunilor de informare și consultare (art. 2, (1), f și g) - Definirea noțiunii de transnaționalitate (art. 1, (4) - Adaptare în caz de modificare substanțială a structurii (art. 13) Articolele , 6, 7 Toată directiva revizuită Acorduri în baza vechiului articol 6 (semnate între 22 septembrie 1996 și 5 iunie 2009) Niciunul (doar Directiva 94/45/CE) - Principiul eficienței și al luării de decizii eficace (articolul 1, (2) - Definirea noțiunii de transnaționalitate (art. 1, (3) și 1, (4) + corelarea între nivelul național și cel european de reprezentare a lucrătorilor (art. 12) - Definirea noțiunilor de informare și consultare (art. 2, (1), f și g) - Reprezentarea colectivă a intereselor lucrătorilor (art. 10, (1) - Dreptul la formare (art. 10, (4) - Adaptare în caz de modificare substanțială a structurii (art. 13) Articolele , 6, 7 Toată directiva revizuită Acorduri provizorii (semnate sau revizuite între 6 iunie 2009 și 5 iunie 2011) Niciunul (doar Directiva 94/45/CE) Cel puțin: - Principiul eficienței și al luării de decizii eficace (articolul 1, (2) - Definirea noțiunii de transnaționalitate (art. 1, (4) - Definirea noțiunilor de informare și consultare (art. 2, (1), f și g) - Adaptare în caz de modificare substanțială a structurii (art. 13) Articolele , 6, 7 Toată directiva revizuită Alte acorduri (semnate după 6 iunie 2011) Nu se aplică Reformă totală Reformă totală Toată directiva revizuită 22 Sursa: S. Picard, 2010, doc. citat, P.37

23 Întrebare: Are CEÎ dreptul la acțiune în justiție? Da, dar doar în principiu. Noua directivă conferă membrilor CEÎ mijloacele necesare de aplicare a drepturilor care decurg din prezenta directivă, pentru reprezentarea, în mod colectiv, a intereselor lucrătorilor. Totuși, capacitatea de a acționa în justiție depinde de legislațiile naționale. Nu toate legislațiile conferă CEÎ personalitate juridică (cum ar fi, de exemplu, cazul în Franța, Germania, Regatul Unit); uneori, doar membrii individuali au dreptul de a acționa în justiție, ca și semnatari ai acordului. În anumite cazuri, sindicatele pot iniția acțiunea în justiție, fie în numele CEÎ, fie împreună cu acestea. În anumite țări, cum ar fi Luxemburgul, posibilitățile de recurs nu sunt explicite. Este, așadar, important ca legislația națională de referință să fie cunoscută membrilor CEÎ și ca aceștia să beneficieze de formare în acest sens. Jurisprudența în materie de corelare Nu există, în momentul de față, jurisprudență legată de directiva 2009/38, în materie de corelare a nivelurilor de informare-consultare. Putem să considerăm, totuși, că jurisprudența legată de directiva 94/45 poate servi drept busolă pentru interpretarea cerințelor de corelare între diferitele niveluri de informare-consultare, cu atât mai mult cu cât noua directivă dorește să ofere răspunsuri la imperfecțiunile directivei 94/45. Jurisprudența reamintește, astfel, că informarea și consultarea nu sunt simple formalități. Lipsa consultării CEÎ poate să antreneze suspendarea unei decizii și chiar anularea acesteia, independent de dreptul societății la acțiune. Invocarea acestui drept nu poate să permită nepunerea în practică a procesului de informare și consultare și cade în sarcina angajatorului să realizeze tot ce este necesar (începând prin asigurarea accesului rapid și fără piedici la informații) pentru ca procesul de informare-consultare să se deruleze într-un mod satisfăcător și într-un termen care să convină ambelor părți. 23

24 4. Corelarea: o miză legală Suspendarea restructurării Goodyear la Amiens, pentru neconsultarea CEÎ. În ianuarie 2010, curtea de apel Versailles a confirmat hotărârea Curții Superioare Nanterre din 28 august 2010, de suspendare a planului de restructurare a uzinei de anvelope Goodyear de la Amiens-Nord, care prevedea suprimarea a 820 de locuri de muncă, până când Goodyear Dunlop Tyres France nu și-ar fi îndeplinit obligația de consultare față de GEICF (forumul european). Curtea a impus o consultare a GEICF cel mai târziu în aprilie În fapt, noua cerință de corelare întărește rolul legislației, deoarece face posibilă corelarea acțiunilor în justiție atât la nivel european, cât și la nivel național. Cunoașterea jurisprudenței naționale și nu doar a celei a Curții Europene de Justiție devine, astfel, o necesitate pentru definirea unei strategii privind inițierea unei proceduri legale. Nu doar pentru că face referire la o directivă europeană este jurisprudența națională o resursă pentru tribunalele din toate țările europene, ci și, îndeosebi, pentru că poate permite alegerea terenului pe care se va juca partida, iar acest teren este departe de a fi neutru. Anumite țări ca Franța, Germania, dar și Austria și țările scandinave, au o concepție mai exigentă în privința dreptului la informare și consultare. Cerința de corelare permite utilizarea acestor diferențe în materie de interpretare a legislației. Angajatorii nu se privează nici ei de această opțiune, după cum o dovedește cazul Visteon, în care societatea și-a mutat activitatea în Regatul Unit, după crearea CEÎ pe baza dreptului german. La 25 mai 2012, un tribunal german a respins reclamația CEÎ Visteon care solicita aplicarea legislației germane. 24

25 ? Întrebare: Care este miza cadrului legal de referință Cum este determinat acesta Conform articolului 4, punctul (1) din directivă, Conducerea centrală este responsabilă de crearea condițiilor și mijloacelor necesare pentru instituirea CEÎ.... În conformitate cu acest articol, legislația aplicabilă CEÎ este cea a țării în care este situată conducerea centrală a întreprinderii sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. Conform articolului 4, punctul (2), alineatul 1 din directivă În cazul în care conducerea centrală nu este situată într-un stat membru, reprezentantul conducerii centrale într-un stat membru, care urmează să fie desemnat, dacă este necesar, își asumă (această) responsabilitate. Conform acestui articol, legislația aplicabilă este cea a țării unde este situat reprezentantul desemnat de conducerea centrală. Aceasta face trimitere la noțiunea de reprezentant al conducerii centrale: simpla desemnare de către conducerea centrală nu implică faptul că persoana desemnată este reprezentantul efectiv, în sensul juridic al termenului. În sfârșit, articolul 4, punctul (2), alineatul 2 precizează că În absența unui astfel de reprezentant, responsabilitatea revine conducerii unității sau întreprinderii din grup care angajează cel mai mare număr de lucrători într-un stat membru. Conform acestui paragraf, legislația aplicabilă CEÎ ar fi cea a țării în care se află numărul cel mai mare de lucrători. Problema legislației aplicabile CEÎ nu este lipsită de importanță, deoarece există diferențe substanțiale între legislațiile naționale de reglementare a CEÎ și alegerea uneia sau a alteia dintre ele poate avea consecințe importante asupra funcționării CEÎ și asupra posibilităților de recurs în cazul nerespectării dispozițiilor legale. 25

26 4. Corelarea: o miză legală În materie de corelare a diferitelor niveluri de informare, reiese din jurisprudență că procesele de consultare de la nivelurile național și european trebuie să fie autonome. Existența unui proces la nivel european nu suprimă cerințele de informare-consultare de la nivelul național și nici reciproca nu este valabilă. Hotărârea curții de casație Camera socială, 16 ianuarie 2008 (Bull. n 6, pourvoi n ) Gaz de France susținea, în speță, că aceleași informații fuseseră primite de comitetul european și cel național și că, astfel, cel dintâi era suficient de bine informat. Hotărârea precizează: consultarea celor două comitete nu are nici același obiect, nici același domeniu de aplicare. Independent de problema cronologiei consultărilor organismelor național și european, care nu făcea obiectul acestei discuții, hotărârea afirmă, așadar, caracterul autonom al celor două consultări. Rezultă, de altfel, din expunerea de motive a directivei, că obiectivul acesteia este de a asigura informarea corectă a lucrătorilor unei societăți aparținând unui grup de dimensiune comunitară, atunci când deciziile care îi afectează sunt luate într-un alt stat membru. Competența sa, este, așadar, transnațională, spre deosebire de cea a organismului național. În privința cronologiei, jurisprudența încă nu există. În fapt, noua directivă aduce, în acest sens, o noutate față de directiva din După cum am precizat deja, în expunerea de motive, directiva enunță principiul următor: legislațiile și/sau practicile naționale trebuie, eventual, să fie adaptate pentru a permite comitetului european de întreprindere, dacă este cazul, să fie informat înaintea sau concomitent cu organismele naționale de reprezentare ale lucrătorilor. Se pare, așadar, că soluția preferată este informarea prealabilă și, dacă aceasta nu este posibilă, cel puțin informarea simultană. În orice caz, o informare-consultare a CEÎ după informarea-consultarea organismelor naționale nu mai este acceptabilă, în ciuda faptului că numeroase societăți procedează încă în acest fel. În trecut, jurisdicțiile au subliniat de mai multe ori cerința de informare prealabilă a CEÎ, ceea ce în realitate nu s-a întâmplat întotdeauna. 26

27 Continental: Hotărârea Curții Superioare, Sarreguemines 9 Reprezentanții salariaților estimau că decizia adoptată de grup, de închidere a uzinei lor, nu fusese precedată nici de consultarea CÎ, nici de cea a CEÎ, nici de cea a la nivel de unitate. Reprezentanții cereau suspendarea procedurii de consultare, atâta timp cât CEÎ nu a fost/ar fi fost informat sau consultat. Salariații au obținut sprijinul parchetului, care a decis suspendarea procedurii, îndeosebi din motivul absenței informării-consultării CEÎ de la nivel european. Pe de altă parte, conducerea susținea că nu exista o cronologie impusă pentru difuzarea informațiilor și că nu are nicio obligație legală de a consulta CEÎ înaintea structurilor de reprezentare franceze. În hotărârea sa, curtea constată că nici Codul Muncii, nici directiva 94/45 nu indică o cronologie a informării și consultării comitetelor de întreprindere. Ordinea consultărilor nu este prevăzută și, așadar, poate să aibă loc în orice fel de ordine sau concomitent, subliniază curtea. Putem estima că această consultare poate să meargă de sus, unde se adoptă decizia, în jos, unde este aplicată, dar putem, de asemenea, să estimăm că consultarea CE european ar fi cu atât mai fructuoasă cu cât acest organism ar beneficia de clarificări, prin intermediul avizelor din partea comitetelor centrale de întreprindere și al comitetelor. Ținând seama de caracterul vag al directivei, formularea acordurilor va fi factorul determinant și deciziile justiției vor fi adoptate îndeosebi pe baza dispozițiilor menținute în acorduri, cum ne dovedește cazul GDF SUEZ din

28 4. Corelarea: o miză legală Hotărârea GDF-Suez 2011 La 26 aprilie 2011, Curtea Superioară din Paris a anulat crearea unui centru comun de cercetare al GDF Suez, care grupa entități franceze și belgiene (fără a implica, totuși, o mobilitate geografică) din motivul neconsultării prealabile a CEÎ, conform obligației din acordul de instituire al CEÎ și, îndeosebi, conform articolului 4-2 din acesta, care prevede: CEÎ este consultat obligatoriu în privința orientărilor grupului în materie de politici de cercetare și dezvoltare. Tribunalul stipulează astfel că ținând seama de caracterul transnațional al proiectului, coerența în consultarea organismelor de reprezentare a personalului și voința de a obține un efect util justificau consultarea prealabilă a comitetului european de întreprindere, ținând seama de viziunea de ansamblu pe care o posedă doar acest organism de reprezentare ; stipulează, de asemenea, următoarele: comitetul central de întreprindere poate să emită un aviz fără a-l aștepta pe cel din partea CEÎ, evident, sub condiția ca acesta să fi fost suficient de bine informat la nivelul său, ceea ce curtea consideră că nu a fost cazul. Noțiunea de transnaționalitate CEÎ este competent în problemele transnaționale. Pentru conducerile societăților, noțiunea de transnaționalitate este adesea limitată la problemele care afectează mai multe țări, concomitent. Este, totuși, posibil un concept mai larg al transnaționalității: o problemă ar fi transnațională din momentul în care nu mai este locală, fie din punctul de vedere al efectelor, fie din punctul de vedere al procesului decizional. Un astfel de concept de transnaționalitate reprezintă un puternic efect de pârghie pentru consultarea la nivel european, deoarece în marile grupuri, majoritatea deciziilor sunt adoptate la nivel central. Astfel, o restructurare într-o singură țară europeană, decisă însă de conducerea europeană, poate să dea ocazia unei consultări la nivel european. Acesta este, în orice caz, spiritul jurisprudenței britanice pe acest subiect. 28

29 Cazul British Airways: o definiție largă a transnaționalității La 6 decembrie 2006, tribunalul din Bruxelles a dat o hotărâre, în urma reclamației CEÎ British Airways, o societate cu sediul în Regatul Unit, de absență a consultării în privința delocalizării centrului de servicii clienți de la Viena. În hotărâre, judecătorul stipulează că este transnațională orice decizie adoptată în altă țară decât cea vizată de măsura respectivă. Un caz practic de acțiune în justiție care implică corelarea proceselor de informare-consultare și alegerea țării în care va avea loc aceasta Un grup multinațional anunță comitetul restrâns despre un program de restructurare care implică: - închiderea definitivă a mai multor unități de producție în Belgia și transferul producției către alte unităţi ale grupului; - opriri temporare ale producției în Franța și Spania. CEÎ decide, prin secretarul său, să fie consultat în privința restructurării și, concomitent, se lansează o procedură de informare-consultare în Belgia și Franța, pe când în Spania nu este lansat niciun proces. În Belgia, procedura de informare-consultare se derulează conform reglementărilor legii Renault și pe baza acestei legislații conducerea blochează orice fel de transmitere de informații către membrii CEÎ, precum și către expertul CEÎ, pe o lungă perioadă de timp; pe de altă parte, organizațiile sindicale belgiene pun numeroase întrebări și inițiază un lung proces de informare destinat creării unei soluții alternative locale. Vor exista, în sânul CEÎ, voci care să critice absența informațiilor transmise. 29

30 4. Corelarea: o miză legală Două organizații sindicale prezente în unitate (din patru) decid să se adreseze în justiție, la tribunale franceze; alegerea tribunalelor franceze era justificată prin: - cunoașterea jurisprudenței, cunoașterea interpretării textelor de lege și prezenţa unui consultant juridic în Franța; - cunoașterea parțială a reglementărilor juridice ale țării în care se află sediul grupului multinațional și lipsa consultantului juridic de încredere. Acest exemplu dovedește în ce măsură este important să se verifice cum se situează practicile în raport cu respectarea principiilor legale dacă nu dorim ca un drept cum este informarea şi consultarea să fie încălcat. O simplă modificare a caracteristicilor consul tării (devenită, în acest caz, permanentă) poate să slăbească poziția reprezentanților personalului dacă nu sunt luate garanţii suficiente. Hotărârea dată de tribunalele franceze la începutul lui 2012 este în echilibru între: - condamnarea grupului pentru nerespectarea principiului informării-consultării anterioare opririi instalaţiilor; - disculparea grupului în privinţa caracterului evident ilicit al problemei create de oprirea respectivă. Dacă hotărârea judecătorească a fost adusă la cunoştinţa CEÎ, aceasta nu a modificat, totuşi, cursul procedurilor europene de informare-consultare. Conducerea societății argumentase prin faptul că inițiase un proces de informare-consultare permanent și nu unul clasic, acordând, astfel, o deosebită importanță avizului CEÎ. Acest proces de informare consultare permanent, necorespunzând niciunei definiții, nici din lege, nici din acord, conducerea a contestat că vreun proces de consultare fusese solicitat de CEÎ. 30

31 31

32 5. Corelarea în practică Pregătirea agendei necesită o fază de coordonare Adunarea plenară a CEÎ nu poate să obțină efectul util prevăzut de legislația comunitară decât dacă a fost pregătită de reprezentanții lucrătorilor; această pregătire începe cu definirea subiectelor ce urmează a fi introduse pe ordinea de zi. Directiva 2009/38 nu cuprinde dispoziții exprese de stabilire a ordinii de zi, dar acest subiect este, în general, abordat în acordul de instituire al CEÎ și, în absența unor astfel de prevederi, se recomandă să fie precizat în regulamentul intern de funcționare al CEÎ. În orice caz, ordinea de zi a adunării: - nu trebuie să fie fixată unilateral de conducere, ci secretarul și/sau comitetul restrâns trebuie aibă controlul asupra acesteia și să poată să aducă pe ordinea de zi subiecte suplimentare față de cele definite de conducere; - trebuie să fie optimizată și să nu fie supraîncărcată cu aspecte secundare, pentru a se aborda aspectele importante în câteva minute; - transmiterea ordinii de zi definitive și a do cu mentelor necesare bunei derulări 32

33 a adunării trebuie să se efectueze înaintea adunării CEÎ și într-un termen care să permită membrilor săi să se pregătească în mod adecvat; - problemele de interes național, în măsura în care nu prezintă o dimensiune transnațională, trebuie să fie de resortul organismelor naționale de informare-consultare. Totuși, CEÎ, în momentul în care trimite problema spre discutare la nivelul național, ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica dacă discuția a avut loc întradevăr. În acest sens, informarea CEÎ în privința procesului de informare consultare de la nivelul național este o condiție a bunei corelări între diferitele niveluri. Este necesară punerea în practică a unui proces de coordonare între secretar și/ sau comitetul restrâns, pe de o parte, și totalitatea membrilor CEÎ, pe de alta, pentru ca aceștia să poată să își exprime punctul de vedere în privința ordinii de zi; această coordonare este un aspect esențial al corelării între nivelurile europene și naționale. 33

34 5. Corelarea în practică Câteva exemple (bune și rele practici) Gras Savoye: Înaintea adunării, reprezentanții conducerii și personalului pot să propună subiecte pentru ordinea de zi. Ordinea de zi este decisă, de comun acord, de președintele și secretarul CEÎ Gras Savoye. În caz de dezacord în privința conținutului ordinii de zi, aceasta este stabilită de președinte. EDF: Președintele și secretarul determină de comun acord ordinea de zi. În absența unui acord în privința conținutului ordinii de zi, aceasta este stabilită de președinte. Cu toate acestea, cererea de înscriere a unui punct pe ordinea de zi, formulată de majoritatea reprezentanților salariaților, trebuie să fie pusă în practică. Faurecia: Proiectul de ordine de zi pregătit de conducere este transmis persoanei de legătură cu patru săptămâni înainte de data adunării anuale. Persoana de legătură trimite celorlalți membri ai CEÎ Faurecia, reprezentanți ai personalului, acest proiect de ordine de zi. Persoana de legătură comunică Coordonatorului punctele pe care le dorește adăugate pe ordinea de zi. Coordonatorul le comunică tuturor reprezentanților, prin , cu cel puțin două săptămâni înainte de data adunării, ordinea de zi și documentele anexate. Philip Morris: secretarul și secretarul adjunct definesc de comun acord ordinea de zi a fiecărei întruniri a CEÎ; ei trebuie să stabilească, de asemenea, lista de documente care vor fi trimise din timp membrilor. Secretarul adjunct este responsabil de luarea în calcul a solicitărilor reprezentanților aleși în procesul de pregătire a ordinii de zi. 34

35 Colaborare în privința avizului emis de Comitetul European de Întreprindere Unul dintre principalele elemente introduse de noua directivă 2009/38 este cel al caracterului formal al avizului emis de CEÎ: consultarea este stabilirea unui dialog și schimbul de opinii între reprezentanții lucrătorilor și conducerea centrală sau orice alt nivel mai adecvat de conducere ; aceasta trebuie să se realizeze într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzător, care să le permită reprezentanților lucrătorilor să emită un aviz, pe baza informațiilor puse la dispoziția lor, privind măsurile propuse la care se referă consultarea, fără a afecta responsabilitățile conducerii, și într-un termen rezonabil, care poate fi luat în considerare în cadrul întreprinderii de dimensiune comunitară sau al grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară Elaborarea avizului comportă punerea în practică a unui dispozitiv de cooperare pe mai multe nivele: - Coordonare internă între membrii CEÎ; - Coordonare și corelare a CEÎ în calitatea sa de organism de reprezentare (prin intermediul secretarului și/sau comitetului restrâns) cu federația sindicală europeană pertinentă (prin intermediul coordonatorului sindical european); - Corelare și coordonare între membrii CEÎ și federațiile sindicale naționale de care aparțin; - Coordonare între diferitele federații sindicale naționale (federația sindicală europeană putând să aibă un rol în această coordonare); - Colaborarea CEÎ (prin intermediul secretarului și/sau comitetului restrâns) cu expertul tehnic al CEÎ. Astfel, etapele necesare pentru derularea unui proces de consultare eficient, elaborarea și exprimarea unui aviz motivat și pertinent cuprind: - Primirea informaţiilor oferite de conducere în timp util; - Colaborarea CEÎ cu expertul tehnic pentru a stabili perimetrul de intervenție al acestuia din urmă, analiza informațiilor primite și solicitarea de informații suplimentare considerate necesare pentru înțelegerea dosarului; - Schimbul de informații între membrii CEÎ și decizia asupra metodologiei și/sau poziției comune de adoptat; - Coordonarea între fiecare din membrii CEÎ și federațiile sindicale ale acestora pentru a determina poziția lor în privința respectivului dosar; - Coordonarea între diferitele federații sindicale naționale prin intermediul coordonatorului sindical european; - Prezentarea rezultatelor lucrărilor expertului în cadrul CEÎ; - Elaborarea unui aviz comun al CEÎ, în funcție de pozițiile diferitelor federații sindicale (naționale și europene), posibila elaborare de contra-propuneri; - Exprimarea unui aviz motivat; - Răspunsul motivat al conducerii la avizul emis de CEÎ. Procesul de emitere a unui aviz motivat, în conformitate cu criteriile de mai sus, implică derularea sa pe o perioadă de timp mai mult 35

36 5. Corelarea în practică sau mai puțin îndelungată și imposibilitatea de a organiza procesul de informare-consultare într-o singură şi unică zi; de fapt, necesarul efect util al unui proces de informare și consultare implică organizarea a cel puțin două ședințe ale CEÎ și coordonarea internă și externă a CEÎ în perioada dintre cele două (sau mai multe) ședințe. Avizul CEÎ trebuie să fie comunicat reprezentanților personalului de la nivelul național. De asemenea, avizele organismelor naționale ar trebui să fie comunicate secretarului CEÎ. Această comunicare este o condiție a corelării între diferitele niveluri ale informării-consultării, dar și a informării pur și simplu a lucrătorilor, a cărei importanță este reamintită de noua directivă. Un exemplu de bună practică de coordonare CEÎ Bosch a dezvoltat o practică ce se aplică în toate cazurile excepționale care afectează viața societății: orice decizie de vânzare sau de închidere a societăților din grup trebuie să fie anunțată CEÎ cu un an înainte; după anunțare, negocierea măsurilor de aplicat este derulată de comitetul restrâns cu sprijinul coordonatorului FEM, care asigură coordonarea transnațională. Astfel, un proces de informare-consultare-negociere a fost inițiat cu câtva timp în urmă între conducere și CEÎ (prin intermediul comitetului restrâns lărgit), privind vânzarea unei părți din activitățile Bosch care vizează mai multe unităţi din Europa; CEÎ este informat deja de doi ani despre procesele de negociere cu potențialii cumpărători. Recent, Bosch a informat comitetul restrâns că a găsit un cumpărător și că un proces de discuții cu comitetul restrâns (cu o durată prevăzută de șase luni) a fost inițiat pentru ca acesta să se pronunțe în privința procesului și să își dea avizul. Sunt prevăzute întâlniri cu FEM, cu conducerea, cu cumpărătorii etc., în vederea obținerii garanțiilor necesare pentru ca CEÎ să îşi dea acordul. e buyers, to obtain the guarantees required so that the EWC can give its approval. 36

37 Mijloacele de comunicare reprezintă un element determinant În vederea punerii în aplicare a unui proces de corelare și coordonare, mijloacele de coordonare între diferiții parteneri sunt factori determinanți. Situația este aceeași și pentru mijloacele de traducere și interpretariat între două întruniri, paginile dedicate pe intranetul societății, punerea la dispoziție a mijloacelor de comunicare (computer, conferință web etc.) pe care numeroși membri ai CEÎ nu le au deloc la dispoziție. Câteva exemple de bune practici Bosch: CEÎ dispune de o revistă internă trimestrială în care toți membrii CEÎ pot să scrie articole despre actualitatea sindicală, industrială, socială etc. din țara lor, precum și despre activitatea CEÎ; versiunea electronică a revistei este difuzată tuturor lucrătorilor Bosch. EDF: CEÎ dispune de un buget de funcționare propriu, din care o parte este dedicată traducerii documentelor, informațiilor și corespondenței pentru a facilita comunicarea între membrii CEÎ și ai Biroului Restrâns. Articolul 8.5 din acord prevede că Membrii CEÎ au acces la societățile din perimetrul grupului pentru a-i întâlni, la sediile lor, pe reprezentanții aleși ai personalului sau pe reprezentanții sindicali. Ei pot să viziteze siturile societăților cu acordul prealabil al conducătorului societății vizate. EADS: Pe pagina web a grupului există o rubrică specifică, dedicată CEÎ EADS, în care membrii CEÎ pot să introducă informațiile considerate utile pentru ansamblul lucrătorilor. Tot în această rubrică se găsesc procesele-verbale ale întrunirilor CEÎ. 37

38 6. CEÎ poate să devină una din pârghiile dialogului social naţional: rolul acordurilor-cadru Din ce în ce mai des, mondializarea economiei implică situarea centrelor de decizie în alte țări decât cele vizate de măsurile adoptate, chiar şi în zone foarte îndepărtate; aceasta implică faptul că deciziile adoptate de responsabilii societății și consecințele acestora asupra lucrătorilor nu țin de conducerile și organizațiile sindicale naționale. Din acest motiv, actorii sociali tradiționali se găsesc adesea pe tușă în privința accesului la interlocutori pertinenți, dar și în privința capacității de negociere. Diferitele directive comunitare precizează clar că CEÎ sunt organisme de informare și de consultare și că nu sunt considerate, în nici o circumstanță, organisme de negociere transnațională; acest rol de negociere revine organizațiilor sindicale, în majoritatea cazurilor naționale, dar și europene, pe anumite subiecte și în anumite situații. În schimb, și în calitatea sa de organism de dialog transnațional, CEÎ dezvoltă de câțiva ani o anumită capacitate de negociere pe anumite subiecte care nu aduc direct atingere 38

39 prerogativelor de bază ale organizațiilor sindicale, ci pe subiecte care fac parte din viața de zi cu zi a lucrătorilor; aceste subiecte fac parte din ceea ce se numește drept flexibil și includ subiecte cum ar fi responsabilitatea socială a întreprinderii, dezvoltarea durabilă, egalitatea profesională, codurile de conduită etc.; acordurile negociate astfel și adoptate în cadrul CEÎ au aplicabilitate generală în cadrul întreprinderii sau al grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. Câteva exemple EADS: articolul 6 al acordului CEÎ prevede că CEÎ și conducerea centrală a EADS pot să decidă punerea în practică a unor procese de negociere privind aspecte transnaționale care vizează întregul grup. În acest caz, un comitet de negociere este creat. Un număr substanțial de acorduri a fost adoptat în ultimii ani în cadrul CEÎ EADS, vizând nu doar subiecte de drept flexibil (egalitate, respectarea drepturilor omului etc.), ci și negocierea cotei variabile din salariul senior managers ai EADS sau punerea în practică a unui sistem participativ și de cointeresare la nivelul grupului. Nestlé: un cod de conduită pentru membrii CEÎ a fost semnat în 2005, tratând conduita necesară în cazul transferurilor de producție și al programelor de restructurare. Axa: un acord-cadru referitor la participarea la schimbările din societățile grupului AXA situate în Uniunea Europeană a fost semnat în 2011 de conducerea grupului, UNI Europa Finance și toate organizațiile sindicale reprezentative din Franța. Acordul cuprinde trei angajamente din partea partenerilor sociali: - Definirea unui demers comun de anticipare a schimbărilor structurale care pot să afecteze profesiile din cadrul grupului și de confirmare a pertinenței nivelului european în discutarea problemelor legate de locurile de muncă în cadrul grupului; Crearea unui Observator al profesiilor europene în cadrul biroului CEG; - Rolul acestuia este de a privi în perspectivă evoluția principalelor profesii din cadrul grupului, pentru a anticipa transformările și a lua în seamă acțiunile ce urmează a fi desfășurate în paralel cu schimbările și de a păstra astfel locurile de muncă; - Adoptarea unei serii de măsuri cu privire la menținerea angajabilității salariaților AXA din Europa și asistenţă pentru colaboratorii ale căror posturi ar putea fi afectate de transformările sectorului și ale societății. 39

40 ADDENDA 1. Îndeosebi fișele de prezentare a proceselor de informare-consultare din țările participante la proiect. 2. Legislația în acest sens este aplicabilă în cazul UE 27, exceptând Liechtenstein, Islanda și Norvegia. 3. Vezi,, date despre noțiunea de sediu central (p. 25, Care este miza cadrului legal de referință?...). 4. Resurse: textele legilor de transpunere sunt disponibile la adresa de mai jos: Transpunerea constă pentru un stat membru în votarea unei legi (sau emiterea unui decret) sau în solicitarea către partenerii sociali naționali de a negocia și încheia un contract colectiv național care să preia, cel puțin la nivel minim, dispozițiile din directivă. Directiva nu are aplicabilitate directă, ci se aplică prin intermediul legislațiilor naționale sau a contractelor colective naționale. 5. Dreptul britanic prevede posibilitatea ca fiecare lucrător să depună reclamație, dacă acesta consideră că nu a fost informat corect. 6. Clauza de adaptare este o clauză care prevede demersurile necesare în cazul unor schimbări importante în structura întreprinderii. 7. Séverine Picard, 2010, Comités d entreprise européens: guide syndical pour le directive 2009/38/CE, ETUI, Brussels. 8. Această abordare va necesita confirmarea în instanță. Altfel nu reprezintă decât o interpretare. 9. Sursa: Liaisons sociales. 40

41 41