SĂ ACŢIONĂM ASUPRA SCHIMBĂRII CLIMEI PRIN INTERMEDIUL STANDARDELOR!

Transcription

1 MESAJUL ZILEI MONDIALE A STANDARDIZĂRII 14 octombrie 2009 SĂ ACŢIONĂM ASUPRA SCHIMBĂRII CLIMEI PRIN INTERMEDIUL STANDARDELOR! Dl. Jacques RÉGIS Preşedinte CEI Dl. Alan MORRISON Preşedinte ISO Dr. Hamadoun TOURÉ Secretar general ITU Lumea se confruntă cu o provocare critică. Sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră conduce la creşterea temperaturii medii a pământului. În consecinţă, sunt anunţate schimbări climatice dramatice şi comunitatea ştiinţifică prevede importante evenimente economice, sociale şi de mediu pe planeta noastră. Principalii specialişti din acest domeniu au propus o serie de soluţii practice care vizează combaterea schimbărilor climei. Aceste soluţii cuprind standardele publicate de principalele trei organizaţii internaţionale de standardizare: Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI), Organizaţia internaţională de Standardizare (ISO) şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT). În raportul său cu caracter novator publicat în 2007, Grupul Interguvernamental de Experţi în Domeniul Evoluţiei Climei (GIEC) a citat standardele publicate de CEI, ISO şi UIT ca fiind un mijloc de atenuare a schimbărilor climatice astăzi; ele au potenţialul de a reduce efectele acestor schimbări în viitor, pe măsură ce noile tehnologii se dezvoltă. Cele trei organizaţii mondiale îşi coordonează lucrările pentru a garanta guvernelor, industriei şi societăţii instrumentele necesare care permit să se combată schimbările climatice mondiale şi să se sprijine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin creşterea eficacităţii energetice, facilitând astfel dezvoltarea durabilă. STANDARDIZAREA octombrie 2009

2 Standardele elaborate de cele trei organizaţii influenţează toate domeniile identificate în raportul GIEC, în care coexistă tehnologii, politici, măsuri, cerinţe şi oportunităţi de atenuare, sectoare cuprinzând aprovizionarea cu energie, transporturile, construcţiile, industria, agricultura, exploatarea pădurilor şi deşeurile. ISO, CEI şi ITU oferă un sistem de standardizare care elaborează standarde ce abordează următoarele aspecte ale luptei contra schimbărilor climatice: supravegherea şi măsurarea emisiilor de gaze cu efect de seră; măsurarea amprentei de carbon a reţelelor şi produselor; proiectarea şi construcţia locuinţelor şi a locurilor de muncă cu bun randament energetic; stabilirea de criterii de evaluare pentru bune practici cuprinzând etichete ecologice de eficacitate energetică; promovarea de bune practici în managementul şi proiectarea de mediu şi managementul energetic; difuzarea de tehnologii novatoare care permit reducerea efectelor schimbărilor climei; promovarea introducerii de tehnologii şi servicii novatoare cu bun randament energetic. Standardele internaţionale oferă responsabililor politici, industriei şi utilizatorilor instrumentele comune de care au nevoie pentru a lucra împreună şi a înfrunta schimbările climatice. Cele trei organizaţii partenere oferă, de asemenea, un sistem complet la care naţiunile şi sectorul privat pot participa pentru a stabili priorităţi care permit să se facă faţă schimbărilor climatice din anii viitori. Astfel, ele oferă soluţii practice care au potenţialul de a face parte din orice acord internaţional care derivă din Protocolul de la Kyoto. Standardele CEI, ISO şi UIT oferă guvernelor şi industriei din întreaga lume cele mai bune modele posibile la care se poate face referire în orice decizie politică sau în orice lucrare viitoare referitoare la climă. Cele trei organizaţii lucrează împreună cu alte organizaţii internaţionale pentru a se asigura că participanţii la viitoarea conferinţă a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climei, care va avea loc la Copenhaga (Danemarca), între 7 şi 18 decembrie 2009, cunosc foarte bine soluţiile oferite de standardele internaţionale existente şi viitoare. 2 STANDARDIZAREA octombrie 2009

3 EVENIMENT PROIECTUL SMEST STANDARDIZARE, INOVARE ŞI IMM-URI LE PROJET SMEST NORMALISATION, INNOVATION ET PME SPERANŢA STOMFF, redactor, Direcţia Publicaţii, ASRO L objectif de ce projet est de promouvoir des instruments efficaces pour mettre en œuvre les politiques européennes dans le domaine des PME. Les partenaires du projet vont organiser tout d abord la formation des formateurs parce que l un des objectifs principaux du projet est d assurer une réponse claire à toute question et aux doutes que pourraient avoir les représentants des PMES quant aux normes et à la normalisation Mots clés: normalisation, innovation, projet SMEST, PME, Union Européenne Începând cu februarie 2008, organismele de standardizare naţionale din Olanda (NEC/NEN), Suedia (SIS), Ungaria (MSZT) şi Slovenia (SIST) au demarat un proiect pentru sprijinirea IMM-urilor. Obiectivul principal a fost încurajarea implicării IMM-urilor din cele 12 noi organisme naţionale de standardizare care au devenit membri CEN şi CENELEC începând cu 1997, ţări care au aderat la Uniunea Europeană, în procesul de standardizare european. Proiectul va fi finalizat în februarie Proiectul este iniţiat şi finanţat de Comisia Europeană şi de AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb). Ţinta acestuia este să promoveze instrumente eficace pentru implementarea cu succes a politicilor europene în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Partenerii din proiect vor organiza şi asigura, în primul rând, formarea de formatori, deoarece unul din principalele obiective ale proiectului este să asigure un răspuns clar, prietenos la orice întrebare şi îndoială pe care o pot avea reprezentanţii IMM-urilor, legate de standarde şi standardizare. La nivelul economiei Uniunii Europene, întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol important, reprezentând 95% din afacerile din Europa şi asigurând 55% din locurile de muncă din sectorul privat. Din această cauză, Cehia a devenit membru CENELEC în noiembrie 1997, urmată de Malta, în octombrie 2001, Ungaria şi Slovacia în iunie 2002, Lituania în iunie 2003, Estonia, Letonia, Polonia şi Slovenia în ianuarie 2004 şi Cipru în februarie Ultimele două venite sunt România, care a devenit membru cu drepturi depline în martie 2006 şi Bulgaria, în ianuarie STANDARDIZAREA octombrie 2009

4 dezvoltarea IMM-urilor a devenit crucială pentru creşterea economică şi menţinerea şomajului în cote rezonabile. Şi, mai mult decât atât, aceste afaceri mici sunt cheia dinamismului economic şi al inovării. O implicare corespunzătoare a IMM-urilor în dezvoltarea tehnologică şi inovare o reprezintă garanţia implementării bunelor practici pe pieţele europene şi garanţia competitivităţii economiei europene. Pe de altă parte, diferite studii au arătat impactul şi contribuţia standardizării în economia unor ţări. Standardele, în cadrul pieţii europene, joacă un rol esenţial şi pe piaţa internă a oricărei ţări, aducând beneficii atât producătorilor, cât şi consumatorilor prin eliminarea barierelor tehnice din calea comerţului, îndeplinirea cerinţelor de securitate, promovarea competitivităţii şi inovării. I. Rolul standardizării Un studiu finanţat de Departamentul Comerţului şi Industriei din Marea Britanie, intitulat The Empirical Economics of Standards, identifică trei căi specifice prin care standardele contribuie la creşterea economică: 1. Bază pentru creşterea economică: standardele contribuie la creşterea profitabilităţii prin îmbunătăţirea eficienţei şi reducerea costurilor, creşterea încrederii consumatorilor. 2. Promovarea pe piaţă: standardele asigură un acces mai facil pe piaţa internă, cât şi pe pieţele externe. 3. Încurajarea inovării: standardele stimulează inovarea şi asigură suportul afacerilor de la concepţie la produsul final. Există două căi prin care standardizarea poate juca un rol esenţial, constituind legătura dintre inovare şi IMM-uri: 1. Standardizarea face capabilă inovarea şi poate constitui o barieră contra rezultatelor nedorite: o ţintă importantă pentru standardizare este să ajute la crearea unei infrastructuri tehnologice puternice, deschise şi bine organizate, care va servi ca bază pentru creşterea inovării. 2. Companiile pot avea beneficii din utilizarea şi dezvoltarea acestei infrastructuri: companiile pot avea un start mai bun faţă de competitori, utilizând oportunităţile oferite de standardizare. În acest fel, ele pot reduce costurile şi creşte calităţile produselor/serviciilor oferite. Pot reduce riscurile legate de noile tehnologii şi cele legate de lansări noi pe piaţă. Standardele le pot ajuta să dezvolte produse şi servicii bazate pe cele mai noi tehnologii; mai mult, companiile pot avea numeroase beneficii din participarea la activitatea de standardizare naţională şi europeană. II. Rezultatele preconizate ale proiectului Printre rezultatele proiectului, putem enumera: 1. Un set de materiale de instruire care vor fi dezvoltate în beneficiul celor 12 ONS-uri, noi membri CEN şi CENELEC, pentru a promova implicarea IMM-urilor în cadrul standardizării europene. 2. Cursuri de instruire (formare de formatori), organizate în cele 12 ţări implicate pentru: a. ONS-urile din ţările implicate, cu scopul de a asigura transferul cu succes al cunoştinţelor din domeniul standardizării către IMM-uri. b. Către o parte din IMM-uri şi altor părţi interesate din fiecare cele 12 ţări implicate. 3. Disponibilitatea setului de materiale de instruire şi către alte ONS-uri, membre CEN şi CENELEC, sau alte părţi interesate din Uniunea Europeană. 4. Website dedicat pentru a se asigura accesul facil către informaţii şi creşterea gradului de conştientizare privind importanţa participării IMM-urilor la activitatea de standardizare. Site-ul va funcţiona atât pe perioada proiectului, cât şi după încheierea acestuia. 4 STANDARDIZAREA octombrie 2009

5 5. Workshop de o zi, pentru a discuta rezultatele proiectului şi a promova, în general, importanţa participării IMM-urilor la activitatea de standardizare. Aceste manifestări se desfăşoară după următorul program: DatA Ţara 6 mai 2009 Cehia 13 mai 2009 Bulgaria 20 mai 2009 Cipru 3 iunie 2009 Estonia 10 iunie 2009 Ungaria 17 iunie 2009 Letonia 1 septembrie 2009 Lituania 9 septembrie 2009 Polonia 16 septembrie 2009 Malta 23 septembrie 2009 Slovacia 30 septembrie 2009 Slovenia 7 octombrie 2009 România 19 novembrie 2009 Belgia Materialele dedicate IMM-urilor sunt axate pe trei mari direcţii: conştientizare, informare şi participare. Acestea răspund la câteva întrebări deosebit de importante: Cum pot standardele să mă ajute la menţinerea şi dezvoltarea afacerii? Cum sunt standardele înrudite cu reglementările? Ce standarde relevante există pentru produsele şi serviciile mele? Cum pot utiliza aceste standarde? Care ar fi beneficiile pe care le-aş putea avea din participarea la activitatea de standardizare? Cum pot participa la activitatea de standardizare naţională şi europeană? Răspunsuri la aceste întrebări, şi mai mult decât aceasta, le veţi putea afla prin participarea dvs. la seminarul cu tema: Importanţa standardizării pentru IMM-uri, un eveniment care vine în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră în data de , la Hotel Ramada Plaza, Sala Europa, Bucureşti. Pentru mai multe informaţii, puteţi accesa site- ul: şi STANDARDIZAREA octombrie 2009

6 ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAŢIEI 16 OCTOMBRIE JOURNÉE MONDIALE DE L ALIMENTATION LE 16 OCTOBRE Dr. ing. SPERANŢA STOMFF, redactor, Direcţia Publicaţii, ASRO La Journée Mondiale de l Alimentation a été créée par les pays membres de la FAO, à la 20-ème Conférence Générale de l organisation, en novembre Le thème de cette année s intitule: La realisation de la sécurité alimentaire pendant les périodes de crise Mots clés: alimentation, normalisation, système de management, chaîne alimentaire, traçabilité, règlementation Ziua Mondială a Alimentaţiei a fost înfiinţată de către ţările membre FAO, la a 20-a Conferinţă Generală a organizaţiei, în noiembrie Delegaţia maghiară, condusă de fostul ministru maghiar al Agriculturii şi Alimentaţiei, Dr. Pál Romany, a jucat un rol activ în organizarea Conferinţei FAO şi a sugerat ideea de a sărbători în întreaga lume o zi dedicată alimentaţiei. De atunci, s-a observat că, în fiecare an, în tot mai multe ţări a crescut gradul de conştientizare a problemelor legate de sărăcie şi foamete. STANDARDIZAREA octombrie 2009

7 Începând cu anul 1981, Ziua Mondială a Alimentaţiei a adoptat o temă diferită în fiecare an, în scopul de a evidenţia zonele necesare pentru acţiune şi a oferi un cadru comun de discuţii. Pentru anul acesta, tema este una de mare actualitate: Realizarea securităţii alimentare în perioade de criză. Şi în acest domeniu, standardizarea internaţională şi europeană sunt implicate prin elaborarea şi implementarea unor standarde cu impact deosebit. Amintim în primul rând seria de standarde internaţionale din familia ISO Familia ISO specifică cerinţele pentru un sistem de management al siguranţei produselor alimentare şi a fost pusă în aplicare de peste 700 de organizaţii, în 60 de ţări. Standardele pot fi utilizate de orice tip de organizaţie în lanţul alimentar, variind de la producătorii de furaje, producătorii de materii prime, până la fabricanţii de produse alimentare, operatorii de transport şi de stocare, inclusiv, subcontractanţii de pe pieţele de desfacere cu amănuntul şi din domeniul serviciilor alimentare. Toate standardele din familia ISO au fost adoptate ca standarde naţionale şi traduse în limba română. SR EN ISO 22000: Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar, specifică cerinţele de bază pentru un sistem de management al siguranţei produselor alimentare de-a lungul lanţului alimentar, până la punctul de consum final. SR ISO/TS 22004: Sisteme de management al siguranţei alimentului. Recomandări de aplicare pentru ISO 22000:2005 oferă indicaţii cu privire la utilizarea ISO 22000, care au la bază principiile de analiză a riscurilor şi punctelor de control (HACCP), sistem dezvoltat de către Comisia Codex Alimentarius şi care este proiectat pentru a fi aplicat, împreună cu celelalte standarde relevante. SR EN ISO 22005: Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fundamentale pentru proiectarea şi implementarea sistemului precizează cerinţele de bază necesare pentru proiectarea şi punerea în aplicare a unui sistem de trasabilitate. SR ISO/TS 22003: Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare a sistemelor de management al siguranţei alimentelor, cerinţe dezvoltate pentru organismele de audit şi organismele de certificare a sistemelor de management. Certificarea unui sistem de management al siguranţei alimentelor conform SR EN ISO este un mijloc de a furniza asigurarea că o organizaţie are implementat un sistem de gestionare a siguranţei alimentelor în conformitate cu politica sa. La nivelul Uniunii Europene, preocuparea pentru igiena alimentelor este reglementată prin directive şi standarde. CEN Comitetul European de Standardizare are un grup de lucru special dedicat acestui scop - Standard Task Group, WP1.8 TG1. Industria alimentară este unul dintre sectoarele cele mai puternic reglementate, a declarat Jean-Charles Cavitte de la Direcţia Generală de Sănătate şi Protecţia Consumatorilor a Comisiei Europene. Acest lucru nu este fără motiv. Crize recente legate de alimentaţie, cum ar fi scandalul dioxinei sau produsele modificate genetic, sunt exemple bune în acest sens. De asemenea, există o anumită confuzie în cadrul publicului larg, în special faţă de organismele modificate genetic (OMG-uri), care indică lipsa de transparenţă în anumite zone. La nivelul standardizării europene, principalele comitete tehnice cu preocupări în domeniul alimentaţiei şi domeniile conexe şi echivalentul lor naţional sunt redate în tabelul următor. CT CEN CT ASRO Numărul CT Denumirea Numărul CT Denumirea 174 Sucuri din fructe şi vegetale 97 Fructe, legume, tutun şi produsele lor 194 Ustensile care vin în contact cu hrana 88 Produse şi articole de uz casnic 275 Analizarea alimentelor metode Produse agroalimentare şi metode de orizontale 95 analiză 302 Lapte şi produse lactate 307 Seminţe oleagenoase, grăsimi vegetale şi grăsimi animale şi produse din acestea 180 Seminţe de consum 327 Furaje pentru animale 95 Produse agroalimentare şi metode de analiză 338 Cereale şi produse din cereale 180 Seminţe de consum STANDARDIZAREA octombrie 2009

8 Dintre standardele nou apărute, pe parcursul anului 2009, enumerăm câteva din domeniul produselor agroalimentare Indice SR EN ISO 1736:2009 SR EN ISO 1737:2009 SR ISO 1738:2009 SR ISO 1739:2009 SR EN ISO 1854:2009 SR ISO 2171:2009 SR ISO 2294:2009 SR 2444:2009 SR ISO 2446:2009 SR EN ISO 2450:2009 SR ISO 3103:2009 SR ISO 3356:2009 SR ISO 3432:2009 SR ISO 3433:2009 SR ISO 3509:2009 SR ISO 3728:2009 SR ISO 3976:2009 SR ISO 4149:2009 SR ISO 5538:2009 SR ISO 5554:2009 SR ISO 5738:2009 SR ISO/TS 6090:2009 SR ISO 6611:2009 SR ISO/TS 6733:2009 SR 7001:2009 SR ISO 8260:2009 SR EN ISO 8381:2009 SR ISO :2009 SR ISO 8870:2009 SR ISO :2009 Titlu Lapte praf şi produse din lapte praf. Determinarea conţinutului de grăsime. Metoda gravimetrică (Metoda de referinţă) Lapte concentrat îndulcit şi neîndulcit. Determinarea conţinutului de grăsime. Metoda gravimetrică (Metoda de referinţă) Unt. Determinarea conţinutului de sare Unt. Determinarea indicelui de refracţie al grăsimii (Metodă de referinţă) Urdă. Determinarea conţinutului de grăsime. Metoda gravimetrică (Metoda de referinţă) Cereale, leguminoase şi produse derivate. Determinarea conţinutului de cenuşă prin calcinare Carne şi produse din carne. Determinarea conţinutului de fosfor (Metodă de referinţă) Îngheţată. Cerinţe de calitate Lapte. Determinarea conţinutului de grăsime Smântână. Determinarea conţinutului de grăsime. Metoda gravimetrică (Metoda de referinţă) Ceai. Prepararea infuziei pentru examenul organoleptic Lapte. Determinarea fosfatazei alcaline Brânză. Determinarea conţinutului de grăsime. Butirometru pentru metoda Van Gulik Brânză. Determinarea conţinutului de grăsime. Metoda Van Gulik Cafea şi produse din cafea. Vocabular Îngheţată de fructe şi de lapte. Determinarea conţinutului de substanţă uscată totală (Metodă de referinţă) Grăsime de lapte. Determinarea indicelui de peroxid Cafea verde. Examinarea olfactivă şi vizuală şi determinarea impurităţilor şi a defectelor Lapte şi produse de lapte. Eşantionare. Inspecţie prin atribute Produse din carne. Determinarea conţinutului de amidon (Metodă de referinţă) Lapte şi produse de lapte. Determinarea conţinutului de cupru. Metoda fotometrică (Metodă de referinţă) Lapte şi lapte praf, zară şi zară praf, zer şi zer praf. Determinarea activităţii fosfatazei Lapte şi produse de lapte. Enumerarea unităţilor care formează colonii de drojdii şi/sau mucegaiuri. Tehnica de numărare a coloniilor la 25 grade C Lapte şi produse din lapte. Determinarea conţinutului de plumb. Metoda spectrometrică de absorbţie atomică cu cuptor de grafit Smântână. Cerinţe de calitate Lapte şi produse din lapte. Determinarea pesticidelor organoclorurate şi a policlorbifenililor. Metoda prin cromatografie gaz-lichid capilară cu detectare prin captură de electroni Alimente pe bază de lapte pentru sugari. Determinarea conţinutului de grăsime. Metoda gravimetrică (Metoda de referinţă) Unt. Determinarea conţinutului de apă, a substanţei uscate negrase şi a grăsimii (Metodă de rutină). Partea 1: Determinarea conţinutului de apă Lapte şi produse de lapte. Determinarea termonucleazei produse de stafilococii coagulazopozitivi Lapte şi produse de lapte. Enumerarea bacteriilor presupuse Escherichia coli. Partea 2: Tehnica de numărare a coloniilor pe membrane la 44 grade C STANDARDIZAREA octombrie 2009

9 EDITORIAL PROBLEMATICA CERTIFICĂRII ENSEMBLE DE PROBLÈMES LIÉS À LA CERTIFICATION TATIANA AXENTUŢĂ, jurist administrator drepturi de autor şi drepturi conexe, ASRO La certification est devenue presque une condition obligatoire pour toute société roumaine dans le contexte européen. Les étapes du processus de certification suivent la norme selon laquelle la société en question désire se faire certifier. Au moment ou l on parle certification, la norme doit faire déjà partie des documents de certification. Elle peut-être légalement achetée à l ASRO, l organisme national de normalisation. Notre société est sujette à des transformations rapides, le processus d adoption de nouvelles normes s est accéléré et leur adoption en tant que normes nationales par la méthode de la traduction est plus difficile. L ASRO est seule à même de mettre à votre disposition une traduction officielle des normes européennes et internationales Mots clés: certification, norme européenne, norme internationale, traduction, fonds européens CERTIFICARE CU SAU FĂRĂ STANDARD? În contextul european, certificarea a devenit aproape o condiţie obligatorie pentru orice firmă românească, o garantare a calităţii produselor sau serviciilor oferite de firma respectivă. Astfel, din ce în ce mai multe firme îşi certifică sistemul de management al calităţii (ISO 9001), sistemul de management al mediului (ISO 14001), sistemul de management pentru laboratoarele de încercări (ISO 17025), sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OHSAS 18001), sistemul de management al siguranţei alimentului (ISO 22000), sistemul de management pentru securitatea informaţiei (ISO 27001) şi sistemul de management al responsabilităţii sociale (SA 8000). Etapele procesului de certificare evaluarea sistemului actual de desfăşurare a activităţii, proiectarea sistemului, instruirea managementului, întocmirea documentaţiei, implementarea sistemului urmăresc standardul în baza căruia firma respectivă doreşte să se certifice. Din această cauză, achiziţionarea standardului este o condiţie sine-quanon obligatoriu, deoarece, înainte de certificare, firma trebuie să aibă implementat un sistem de management, sistem care poate fi realizat tot în baza standardului. 3. Instruirea managementului 2. Proiectarea sistemului 4. Întocmirea documentaţiei 1. Evaluarea sistemului actual 5. Implementarea sistemului STANDARDIZAREA octombrie

10 ETAPELE PROCESULUI DE CERTIFICARE Ce se întâmplă cu firmele care nu au un sistem de management implementat? În principiu, toate firmele au un sistem de management implementat (în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară), deoarece acest sistem priveşte în primul rând sistemul de organizare şi funcţionare a firmei, sistem care o ajută să ofere produse sau servicii de calitate. Însă în momentul în care vorbim de certificare, standardul nu trebuie să lipsească din documentaţia de certificare, fiind o condiţie care, dacă nu este îndeplinită, constituie o neconformitate considerată minoră, dar la două neconformităţi minore, nu poate fi acordată certificarea. Achiziţionarea legală a standardului se poate face doar de la organismul naţional de standardizare Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) aşa cum este reglementat de OG 39/1998, cu modificări, şi care priveşte activitatea de standardizare. Lipsa unui sistem de management certificat, care a fost doar implementat, nu ajută firmele care doresc să participe la licitaţiile publice sau să acceseze fonduri structurale, deoarece în cele mai multe cazuri, existenţa certificării sistemului de management este o condiţie obligatorie care trebuie îndeplinită cumulativ cu alte condiţii. LIMBA ÎN CARE SE REALIZEAZĂ CERTIFICAREA Din ce în ce mai multe multinaţionale au intrat pe piaţa din România. Acest lucru a făcut ca multe din actele şi documentele pe care acestea le realizează în cadrul activităţilor de zi cu zi să fie realizate în altă limbă decât limba română. Şi atunci se pune întrebarea: multinaţionalele îşi fac certificarea în limba pe care o folosesc pe plan intern sau în limba română? Multe dintre multinaţionale au certificate sistemele de management, dar foarte puţine figurează în bazele de date ale ASRO ca achiziţionând în prealabil standardul respectiv. În cazul în care certificarea s-a făcut în altă limbă decât româna, se poate presupune că a fost achiziţionat standardul respectiv de la organismul care l-a emis. Dar în situaţia în care sistemul de management a fost certificat în limba română, achiziţionarea standardului de la ASRO este obligatorie. În privinţa limbii în care s-a realizat certificarea sistemului de management, mai intervine şi un alt aspect în cazul în care s-a făcut după un standard care nu a fost tradus în limba română, dar a fost adoptat ca standard naţional înseamnă că tot personalul cunoaşte limba respectivă, de la portar şi până la directorul general. Societatea de azi suferă schimbări rapide şi din această cauză procesul de adoptare de noi standarde europene s-a accelerat, astfel încât adoptarea lor ca standarde naţionale prin metoda traducerii este mai dificilă. Din această cauză, de cele mai multe ori, standardele sunt adoptate prin filă de confirmare sau anunţ, păstrând conţinutul în limba în care au fost adoptate ca standarde europene. Însă organismul naţional de standardizare ASRO este singurul în măsură să ofere o traducere oficială a standardelor europene şi internaţionale pentru că dispune de un serviciu de traduceri care face astfel posibilă utilizarea în limba română a standardelor europene şi internaţionale. 10 STANDARDIZAREA octombrie 2009

11 NECESITATEA UTILIZĂRII STANDARDELOR ÎN ACHIZIŢIILE PUBLICE LA NÉCESSITÉ DE L UTILISATION DES NORMES DANS LES ACQUISITIONS PUBLIQUES MARIAN LEAUA, jurist ASRO La normalisation joue un rôle déterminant dans l assurance d un système d acquisitions publiques compétitif et ouvert, avec le respect de tous les principes se trouvant à la base de la procédure d attribution des contrats d acquisition publique. Les normes servent en tant que points de référence solides dans l essai de définir le plus exactement et le plus clairement les spécifications techniques et les exigences essentielles comprises dans la documentation d attribution parce que celles-ci reflètent l expérience et les connaissances des experts dans un domaine de l économie et la nécessité de l adoption est renforcée par la consultation d un public large Mots clés: normes roumaines, normes européennes, acquisitions publiques, autorité contractante, opérateur économique Standardizarea are un rol determinant în asigurarea unui sistem transparent de achiziţii publice competitiv şi deschis, cu respectarea tuturor principiilor care stau la baza procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Standardele servesc ca puncte de referinţă solide în încercarea de definire cât mai clar şi exact a specificaţiilor tehnice şi cerinţelor esenţiale cuprinse în documentaţia de atribuire, deoarece acestea reflectă experienţa specialiştilor şi cunoştinţele experţilor implicaţi în elaborarea acestora, dintr-un anumit domeniu al economiei, iar necesitatea adoptării este întărită de consultarea publicului larg, precum şi a celor cărora li se adresează. Referirea la standarde pentru definirea specificaţiilor tehnice este necesară deoarece altfel există riscul ca documentaţia de atribuire să fie concepută în mod personalizat, iar fondurile publice să se cheltuiască pe produse/servicii realizate după documentaţia proprie a unei firme sau asociaţii profesionale. Acest lucru este cu atât mai necesar în actualele condiţii economice, când resursele financiare sunt limitate, iar o mai bună raţionalizare a lor de către instituţiile statului ar trebui să reprezinte o prioritate de prim rang. Ghidul ISO/CEI 2:1996, defineşte standardul ca fiind un document stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun şi repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, cu scopul de a se obţine gradul optim de ordine într-un anumit context. Standardele reflectă rezultatele activităţii desfăşurate în comun, ce implică toate părţile competente şi sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele relevante: producători, utilizatori, laboratoare, autorităţi, consumatori etc. Standardele sunt procese active, ele bazându-se pe experienţa reală şi conduc la rezultate materiale în practică; ele stabilesc un compromis între cele mai ridicate niveluri de progres şi constrângerile economice ale timpului. Achiziţiile publice desemnează întregul proces de cumpărare de la terţi şi acoperă contracte de furnizare de bunuri, prestare de servicii şi executare de lucrări. Aceste procese se întind pe tot ciclul de viaţă, de la conceptul şi definirea iniţială a nevoilor şi necesităţilor de achiziţii, până la sfârşitul de viaţă a unui bun sau a unei lucrări sau până la finalizarea unui contract de servicii. Reglementarea procedurilor şi a regulilor în care se desfăşoară achiziţiile publice au suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. În prezent, cadrul legal care reglementează aceste reguli este stabilit de următoarele acte normative: Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, modificată şi completată prin Legea nr. 128/2007, OUG nr. 94/2007, HG nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de Aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006, Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de STANDARDIZAREA octombrie

12 achiziţie publică, Directiva Europeană 17/2004/CE, Directiva Europeană 18/2004/CE. Unul din principiile importante care stau la baza acestor reglementări priveşte înlăturarea barierelor comerciale, astfel încât să se asigure libertatea de mişcare a bunurilor şi serviciilor în Uniunea Europeană, iar decizia de achiziţii în sectorul public să se ia în mod nediscriminatoriu, respectându-se tratamentul egal, transparenţa şi proporţionalitatea, corelaţia între necesitate, obiectul contractului şi cerinţele solicitate. În acest sens, standardizarea are un rol determinant în asigurarea unui sistem transparent de achiziţii publice competitiv şi deschis, cu respectarea tuturor principiilor care stau la baza procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Chiar dacă aplicarea standardelor depinde de acţiunile voluntare ale părţilor interesate, ele servesc ca puncte de referinţă solide în încercarea de definire cât mai clar şi exact a specificaţiilor tehnice şi cerinţelor esenţiale cuprinse în documentaţia de atribuire, deoarece acestea reflectă experienţa specialiştilor şi cunoştinţele experţilor implicaţi în elaborarea acestora, dintr-un anumit domeniu al economiei, iar necesitatea adoptării este întărită de consultarea publicului larg, precum şi a celor cărora li se adresează. Unul din impedimentele care uzurpează desfăşurarea normală a procesului de achiziţii publice îl reprezintă înscrierea în documentaţiile tehnice a unor specificaţii tehnice discriminatorii, de natură să favorizeze un agent economic sau altul. Această practică contravine clar principiului nediscriminării, enunţat atât de cadrul normativ european, cât şi de cel naţional, care prevede asigurarea unei concurenţe reale, astfel încât toţi operatorii economici să aibă şansa de a depune oferte şi de participa la procedura de atribuire. Soluţia optimă identificată de către Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru combaterea acestor practici, a fost utilizarea standardelor ca modalitate de definire a specificaţiilor tehnice cuprinse în caietul de sarcini, cât şi raportarea la standarde în situaţia inversă, când autoritatea contractantă nu inserează referiri la standarde în documentaţia de atribuire, dar operatorul economic alege să facă dovada îndeplinirii specificaţiilor tehnice prin raportare la un standard. Astfel, în acest mod, operatorul economic are deplina libertate de a opta între modalităţile de îndeplinire a cerinţelor tehnice solicitate de autoritatea contractantă, neputându-i-se impune urmarea unei căi anume, atât timp cât face dovada că respectarea specificaţiilor tehnice s-a făcut prin referire la următoarele documente: un standard naţional care adoptă un standard european, o omologare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană, un standard internaţional, alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene. Această soluţie a fost îmbrăţişată şi de legiuitorul român care a consacrat acest aspect la art. 36, alin. 1 şi 2, din OG nr. 34/2006. Enumerarea cuprinsă în lege este exhaustivă, iar ordinea documentelor referenţiale este de strictă interpretare. Mai mult decât atât, din întreaga reglementare cuprinsă în legislaţia naţională rezultă fără echivoc că autorităţile contractante au obligaţia de a defini specificaţiile tehnice, prin referire, de regulă, în următoarea ordine de prioritate, la standarde naţionale care adoptă standarde europene, la omologări tehnice europene, la standarde internaţionale sau la alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene. Referirea la standarde pentru definirea specificaţiilor tehnice este necesară deoarece altfel există riscul ca documentaţia de atribuire să fie concepută în mod personalizat, iar fondurile publice să se cheltuiască pe produse/servicii realizate după documentaţia proprie a unei firme sau asociaţii profesionale. Acest lucru este cu atât mai necesar în actualele condiţii economice, când resursele financiare sunt limitate, iar o mai bună raţionalizare a lor de către instituţiile statului ar trebui să reprezinte o prioritate de prim rang. În situaţii determinate de necesităţi obiective, autoritatea contractantă poate defini specificaţiile tehnice fără să facă referiri la standarde. Este situaţia, spre exemplu, a proiectelor cu caracter inovator derulate de către autoritatea contractantă, atunci când utilizarea standardelor ar fi incompatibilă cu obiectul contractului sau situaţia în care obiectul contractului îl reprezintă achiziţionarea unor produse compatibile cu echipamentele deja existente. Totuşi, în afară de situaţiile particulare care pot apărea, lipsa utilizării referirilor la standardele naţionale, atunci când ele există, reprezintă o încălcare a prevederilor legale în domeniu. O altă obligaţie a autorităţilor contractante este să precizeze în documentaţia de atribuire regulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care sunt în vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe tot parcursul îndeplinirii contractului de lucrări ori de servicii, sau să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările 12 STANDARDIZAREA octombrie 2009

13 respective. Considerăm alături de alţi specialişti că şi în acest domeniu standardizarea poate oferi soluţii viabile care pot ajuta operatorii economici participanţi la procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, ţinând cont de faptul că există o multitudine de standarde care stabilesc reglementări tehnice pe acest palier. În acest sens, prezentăm cu titlu de exemplu, câteva standarde din acest domeniu: - SR EN 365:2005, Echipament individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime; - SR EN ISO AC:1999, Acustică. Zgomot emis de maşini şi echipamente. Măsurarea nivelurilor de presiune acustică ale emisiei la locul de muncă şi în alte poziţii; - SR EN ISO 6385:2004, Principii ergonomice de proiectare a sistemelor de muncă; - SR ISO 8762:2000, Aerul locului de muncă; - SR EN :2004, Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Locuri de muncă interioare;. În concluzie, în contextul economico-financiar actual, în care resursele financiare sunt tot mai limitate, recurgerea la standarde în scopul de a defini cât mai exact specificaţiile tehnice şi cerinţele esenţiale din caietul de sarcini, reprezintă o pârghie importantă în mecanismul de optimizare a costurilor de achiziţie şi o modalitate importantă prin care cu aceleaşi resurse materiale se pot achiziţiona produse şi servicii de un înalt grad calitativ care să corespundă cerinţelor pieţei care devin tot mai restrictive din acest punct de vedere. Pentru elaborarea şi urmărirea unei documentaţii tehnice care face referire la standarde, atât autorităţile contractante, cât şi furnizorii produselor sau serviciilor, trebuie să se informeze periodic cu privire la noutăţile în domeniul standardizării naţionale, prin mijloacele puse la dispoziţie de organismul naţional de standardizare Asociaţia de Standardizare din România. - SR EN 14402:2003, Atmosfera locului de muncă. Ghid pentru aplicarea şi utilizarea procedurii de evaluare a expunerii la agenţi chimici şi biologici. STANDARDIZAREA octombrie

14 STANDARDIZAREA EUROPEANĂ EUROCODURILE UN INSTRUMENT PENTRU APLICAREA REFERENŢIALELOR EUROPENE ESENŢIALE LES EUROCODES UN OUTIL POUR L APPLICATION DE RÉFÉRENTIELS EUROPÉENS ESSENTIELS JEAN-CLAUDE TOURNEUR Les eurocodes remplacent progressivement tous les codes nationaux de calcul des structures. Après que les experts européens les ont établis, sous forme de normes européennes, depuis une trentaine d années, il faut maintenant les appliquer. Dans ce cadre, l Institut National de Recherche en Informatique (INRIA) a conçu, avec l École Nationale des Ponts et des Chaussées, un logiciel libre et gratuit pour les calculs numériques techniques et scientifiques de haut niveau, SCILAB. Présentation de cette offre et retour sur des documents qui servent aussi dans le cadre de deux directives européennes clés Mots clés: structures, eurocodes, directives européennes, logiciels Eurocodurile înlocuiesc treptat toate codurile naţionale de calcul al structurilor. După ce experţii europeni le-au stabilit sub formă de standarde europene, de 30 de ani, ele trebuie acum să fie aplicate. În acest cadru, Institutul de Cercetare în Domeniul Informaticii şi al Automaticii (INRIA), împreună cu Şcoala Naţională pentru Poduri şi Şosele, a proiectat un software gratuit pentru calculele tehnice digitale şi ştiinţifice de înalt nivel SCILAB. Articolul de faţă prezintă această ofertă şi Eurocodurile înlocuiesc treptat toate codurile naţionale de calcul al structurilor. examinează documentele care se utilizează în cadrul celor două directive europene-cheie. În faţa creşterii continue a cerinţelor în domeniul securităţii, fiabilităţii şi rezistenţei lucrărilor, experţii europeni care au lucrat timp de 30 de ani pentru a redacta de pagini de eurocoduri, recunosc că, oricare ar fi măsurile de precauţie luate la nivel colectiv, aproape toate responsabilităţile civile şi penale rămân în sarcina proiectantului structurilor. Totuşi, eurocodurile sunt standarde care permit mai ales respectarea cerinţelor celor două directive europene importante: Produse de construcţie (89/106/CEE), în primul rând. Aplicate la proiectarea şi calculul clădirilor şi al lucrărilor de geniu civil, eurocodurile permit să se asigure stabilitatea lucrărilor, prescrisă de către această directivă, şi să se ţină seama în mod deosebit de aspectele de rezistenţă la incendii şi seisme. Această directivă europeană pune şase cerinţe esenţiale pentru clădiri şi lucrările de geniu civil. Două dintre ele sunt îndeplinite de conformitatea cu standardele naţionale care transpun eurocodurile ca standarde naţionale: rezistenţa mecanică şi stabilitatea în caz de incendiu, pe de altă parte. 14 STANDARDIZAREA octombrie 2009

15 Directiva Pieţe publice (18/2004/CE articolul 23-3): eurocodurile constituie baza tehnică a pieţelor publice de studii ale lucrărilor în cadrul directivei. Specificaţiile tehnice sunt formulate prin referirea la standardele naţionale care transpun standardele europene (ATE), la specificaţiile tehnice comune (stabilite după o procedură recunoscută de statele membre), la standardele internaţionale, la alte referenţiale tehnice stabilite de organismele europene de standardizare, la standardele naţionale, la agrementele tehnice naţionale. Fiecare referinţă prevăzută de directivă trebuie să fie însoţită de menţiunea sau echivalent. De asemenea, ele pot fi formulate din punct de vedere al performanţelor sau al cerinţelor funcţionale. Eurocodurile, publicate sub formă de standarde europene EN stabilite pe baza standardelor europene provizorii ENV, redactate între 1990 şi 2000 sunt în număr de 10. Eurocodurile contribuie în Europa la realizarea pieţei interne de 490 de milioane de locuitori pentru lucrările de artă sau construcţii şi vin în sprijinul dinamismului ingineriei şi întreprinderilor franceze, atât în Europa, cât şi în afara ei, afirmă Tri Thien Nguyen, de la Direcţia de Afaceri Europene şi Internaţionale (DAEI) a Ministerului Ecologiei, Dezvoltării şi Amenajării Durabile (MEDAD). Ele au consecinţe economice asupra competiţiei internaţionale, cu obţinerea de contracte de lucrări publice. Autorităţile rutiere franceze şi germane, sensibile la aceste provocări, utilizează eurocodurile pentru construcţia de poduri, din Dar dacă eurocodurile contribuie la generalizarea filozofiei securităţii construcţiilor, de acum înainte la toate materialele se vor aplica abordarea semiprobabilistică cu stări limită, care nu era folosită într-o primă etapă decât pentru beton (BAEL-BPEL). Eurocodurile comportă, în plus, avantajul unor opţiuni pe care nu le ofereau textele franceze. Aceste opţiuni deschise pe plan european vor trebui tranşate la nivel european de către prescriptor sau, eventual de proiectant, când ele nu sunt efectuate în anexele naţionale. În cadrul elaborării acestor anexe, pot fi definite unele opţiuni referitoare la nivelul de securitate. Această posibilitate, deschisă statelor membre în cadrul subsidiarităţii, le va permite să răspundă în mod specific la riscurile care apar la unele lucrări. poate realiza o reciprocitate a verificărilor şi controalelor, care garantează securitatea, fiabilitatea şi rezistenţa lucrărilor proiectate. Aceasta permite să se sporească producţia individuală şi colectivă a proiectanţilor, precum şi o mai bună competitivitate a întreprinderilor pe piaţa europeană şi pe cea internaţională. SCILAB este un software open source, de calcul digital, capabil să răspundă la toate necesităţile pieţei. El furnizează un puternic mediu de dezvoltare pentru aplicaţii ştiinţifice şi de inginerie. Software-urile pentru calcul digital sunt indispensabile pentru numeroase domenii de activitate, pentru sectorul cercetării şi ingineriei şi, în mod deosebit, pentru sectoarele producătoare şi utilizatoare de înaltă tehnologie (telecomunicaţii, energie, construcţia de automobile, aviaţie, domeniul spaţial, informatică, automatică, chimie, industria petrolieră, construcţii şi lucrări publice). SCILAB şi-a dovedit eficacitatea în marile centre de cercetare şi în industriile de proiectare a automobilelor şi avioanelor, în marile şcoli de inginerie şi universităţi, precum şi SCILAB-Eurocoduri În acest context, software-ul SCILAB capătă un sens deplin. Fiind un software pentru calcule digitale tehnice şi ştiinţifice de înalt nivel, elaborat de INRIA şi ENPC, el facilitează trecerea la eurocoduri. Total gratuit, el este uşor accesibil şi poate fi utilizat de către oricine, precizează Claude Gomez, de la INRIA. Se STANDARDIZAREA octombrie

16 SCILAB Fiind un software pentru calcule digitale tehnice şi ştiinţifice de înalt nivel, elaborat de INRIA şi ENPC, el facilitează trecerea la eurocoduri. Total gratuit, el este uşor accesibil şi poate fi utilizat de către oricine, precizează Claude Gomez, de la INRIA. în toate domeniile în care se utilizează calculul ştiinţific. Soft-ware-ul este produs din mai 2003 de către INRIA. În ceea ce priveşte eurocodurile, SCILAB oferă responsabililor un acces liber la toate eurocodurile-sursă şi sporeşte capacitatea lor de verificare într-un mod practic şi eficace prin redactarea de coduri-sursă de care au nevoie. Potrivit afirmaţiei lui Claude Gomez, pentru o competitivitate sporită cu alte coduri concurente, abordarea cât mai apropiată de realităţi este decisivă atât în comportamentul materialelor, cât şi în evaluarea acţiunilor asupra structurilor. Eurocodurile prezintă o anumită sporire a complexităţii. Puterea şi bogăţia SCILAB sunt avantaje puternice contra utilizării prea frecvente a metodelor simplificate, mai puţin performante decât cele principale. El facilitează accesul la metodele mai complexe ale eurocodurilor, pentru a se proiecta la un cost optim, ţinându-se seama de specificitatea fiecărei necesităţi particulare a utilizatorului lucrării. SCILAB are propriul său limbaj de programare, întrucât este un sistem deschis, el permiţând interfaţa cu alte software-uri şi limbaje de programare. Unul dintre obiectivele fundamentale ale sistemului SCILAB constă în faptul ca cei de ingineri europeni care utilizează eurocodurile să facă acelaşi lucru în acelaşi timp. SCILAB îşi propune automatizarea de către proiectanţi a unui mod transparent, verificabil şi controlabil de către toată lumea al calculelor curente, făcute în mare număr de către majoritatea birourilor de studii tehnice. Modurile de calcul sau funcţia trebuie să ajute la rezolvarea cazurilor celor mai curente în domeniul construcţiilor şi al lucrărilor publice: fiecare poate vedea şi verifica înregistrările calculelor făcute deja de alţii, poate semnala eventualele erori, poate reutiliza înregistrările efectuate, poate face alte înregistrări, respectând regulile simple de calitate sau poate trimite noi înregistrări pe site-ul comun, ajutându-i pe alţi utilizatori, care le vor verifica în cursul utilizării. Avizul Ministerului Ecologiei, Dezvoltării şi Amenajării Durabile: eurocodurile o schimbare culturală Eurocodurile, standarde europene de justificare a construcţiilor, nu vor întârzia să se impună proiectanţilor de clădiri şi lucrări de geniu civil. Controlul riscurilor constituie obiectivul acestei metode descrise în standardul european. Este vorba despre reducerea lor la un nivel acceptabil. Standardul conduce la o dimensionare optimizată a lucrărilor, pentru un nivel de securitate omogen şi explicit: materialele vor fi bine repartizate, acolo unde ele sunt necesare, fără supradimensionare. Eurocodurile se aplică în mod voluntar. Recunoscute de autorităţile celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ele permit să se verifice conformitatea cu cerinţele esenţiale de securitate a construcţiilor (directiva 89/106/CEE) şi constituie baza tehnică a pieţelor publice şi a lucrărilor şi serviciilor (directiva 2004/18/CE). Ele sunt texte europene cu caracter deschis, de filozofie anglo-saxonă, adică bazate pe libertate şi responsabilitate, care răstoarnă tradiţia franceză a textelor de reglementare, stabilite, validate şi declarate obligatorii de către stat, a căror aplicare exonerează factorii de orice responsabilitate. Contrar regulilor actuale de calcul, eurocodurile sunt mai degrabă culegeri de metode de dimensionare disponibile, spre uzul contractanţilor, decât reguli de calcul care indică limite sub formă de cifre, care nu trebuie depăşite în exploatarea performanţelor materialelor utilizate de obicei: betonul, amestecul oţel-beton, lemnul, zidăria, aluminiul etc. Portul Rouen Portul autonom Rouen (Seine Maritime) a experimentat formatul eurocodurilor pe întregul său chei pe piloţi (structură şi fundaţii), aplicând recomandările 16 STANDARDIZAREA octombrie 2009

17 Rosa Feedback-urile au permis colectarea opiniilor. În primul rând, costul cheiului nu a fost modificat în raport cu evaluarea prealabilă, bazată pe o predimensionare tradiţională. Potrivit unui expert, metodologia cere verificări în numeroasele situaţii ale proiectului, fapt care conduce la înmulţirea calculelor. Putem aştepta de la formatul eurocodurilor ca ele să ofere mai multă rigoare în ipotezele de calcul, să îmbunătăţească comunicarea între participanţii la proiect şi să conducă la lucrări care prezintă un înalt nivel de securitate, mai omogen şi mai explicit. Portul autonom a ales proiectul de construcţie a cheiului pe piloţi nr. 3 de la Honfleur, din estuarul Senei, pentru a experimenta pe întreaga lucrare (structură şi fundaţii) aplicarea formatului eurocodurilor, bazându-se pe recomandările aplicative generale Rosa 2000 publicate de Centrul de Studii Tehnice Maritime şi Fluviale (CETMEF), autoritatea naţională competentă. Concluzia responsabililor: Dimensionarea completă a unei lucrări structură şi fundaţie cu eurocodurile este posibilă din punct de vedere tehnic şi rezonabilă din punct de vedere economic. Demersul de verificare conform formatului semiprobabilistic s-a dovedit fructuos întrucât oferă rigoare mai ales în zona de amonte a proiectului în definirea ipotezelor de calcul. Eurocodurile incită la întărirea recunoaşterilor prealabile sol, domeniul hidraulic fapt care cere ca fiecare să cunoască bine referenţialul. Potrivit altui expert, finalitatea tehnică a eurocodurilor nu este să se modifice economia dimensionărilor; ea trebuie să permită proiectanţilor să folosească corect coeficienţii aplicaţi în abordările de securitate, adică să trateze incertitudinile, acolo unde apar, printr-un demers riguros şi structurat care îmbunătăţeşte şi omogenizează fiabilitatea construcţiilor. Ministerul Ecologiei, Dezvoltării şi Amenajării Durabile conchide: Putem aştepta de la demersul eurocodurilor, după o fază de familiarizare indispensabilă şi sub rezerva unei cercetări comune a simplificărilor, să ofere mai multă rigoare în ipotezele de calcul, să îmbunătăţească comunicarea între factorii care intervin în proiect şi să conducă la lucrări care prezintă niveluri de securitate mai omogene şi mai bine explicate. Standardele referitoare la eurocoduri adoptate până în prezent de Asociaţia de Standardizare din România INDICE SR EN 13369:2004 SR EN 1990:2004 SR EN 1990:2004/A1:2006 SR EN 1990:2004/NA:2006 SR EN :2004 SR EN :2004/NA:2006 SR EN :2004 SR EN :2004/NA:2006 SR EN :2005 SR EN :2005/NA:2006 SR EN :2006 SR EN :2004 SR EN :2005 SR EN :2007 TITLU Reguli comune pentru produsele prefabricate din beton Eurocod: Bazele proiectării structurilor Eurocod: Bazele proiectării structurilor Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă naţională Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încercări utile pentru clădiri Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încercări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acţiuni generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acţiuni generale Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă naţională Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni generale. Încărcări date de zăpadă Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni generale. Încercări date de zăpadă. Anexă naţională Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acţiuni generale Acţiuni ale vântului Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Structuri generale. Acţiuni termice Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale Acţiuni pe durata execuţiei Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acţiuni generale Acţiuni accidentale STANDARDIZAREA octombrie

18 SR EN :2004 SR EN :2004/NB:2006 SR EN :2007 SR EN :2006 SR EN :2004 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN :2006/AC:2006 SR EN :2006 SR EN :2006/AC:2006 SR EN :2007 SR EN :2006 SR EN :2006/AC:2006 SR EN :2007 SR EN :2007 SR EN :2007 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN :2006/AC:2006 SR EN :2007 SR EN :2007 SR EN :2007 SR EN :2004 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN :2004 SR EN :2004/AC:2006 SR EN :2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 2: Acţiuni din trafic la poduri Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 2: Acţiuni din trafic la poduri. Anexă naţională Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 3: Acţiuni induse de macarale şi utilaje Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri şi rezervoare Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale Calculul comportării la foc Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton Proiectare şi abateri constructive Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri şi rezervoare Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oţelului Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oţelului Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-11: Proiectarea structurilor cu elemente întinse Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-4: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oţeluri inoxidabile Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-5: Elemente structurale plane solicitate în planul lor Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-9: Oboseală Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-9: Oboseală Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 2: Poduri de oţel Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 3-1: Turnuri, piloni şi coşuri. Turnuri şi piloni Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 3-2: Turnuri, piloni şi coşuri. Coşuri Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli generale şi reguli pentru poduri Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi. Reguli comune şi reguli pentru clădiri Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi Reguli comune şi reguli pentru clădiri Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-2: Generalităţi. Calculul structurilor la foc 18 STANDARDIZAREA octombrie 2009

19 SR EN :2004/AC:2006 SR EN :2005 SR EN :2006 SR EN :2005 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN :2004 SR EN :2004 SR EN :2006 SR EN :2005 SR EN :2007 SR EN :2004 SR EN :2005 SR ENV :2002 SR ENV :2004 SR ENV :2004 SR ENV : 2004 SR ENV :2004 SR ENV :2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-2: Generalităţi Calculul structurilor la foc Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 2: Poduri Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcţii de zidărie armată şi nearmată Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale şi execuţie zidărie Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 3: Metode de calcul simplificate pentru construcţii de zidărie nearmată Eurocod 7: Proiectare geotehnică. Partea 1: Reguli generale Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 3: Evaluarea şi consolidarea construcţiilor Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 4: Silozuri, rezervoare şi conducte subterane Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 6: Turnuri, piloni şi coşuri Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-5: Reguli generale. Structuri precomprimate cu cabluri pretensionate neaderente şi exterioare Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel - Partea 1-6: Reguli generale Reguli suplimentare pentru rezistenţa şi stabilitatea structurilor membrană Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-7: Reguli generale Reguli suplimentare pentru rezistenţa şi stabilitatea structurilor de plăci rigidizate încărcate în afara planului lor Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 4-2: Silozuri, rezervoare şi conducte pentru transportul fluidelor. Rezervoare Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 5: Piloţi şi palplanşe Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 6: Structuri pentru căi de rulare Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 297, septembrie 2009 STANDARDIZAREA octombrie

20 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ TENDINŢE ÎN DOMENIUL MOBILIERULUI TENDANCES DANS LE DOMAINE DU MOBILIER L article porte sur un domaine en pleine expansion, tout en fournissant quelques chiffres se rapportant au commerce international avec les produits de mobilier. C est l Asie qui est en tête. La structure ouverte du processus ISO pour l élaboration des normes a le but de promouvoir la participation de toute l industrie du mobilier producteurs, exportateurs, importateurs, vendeurs et consommateurs. C est un processus dynamique, ainsi que le témoignent les chiffres suivants: un nombre de 5 parmi les 21 normes portant sur ce domaine ont été révisées en Cinq encore ont été révisées en Sur l agenda de travail de l ISO figurent encore 11 normes qui sont censées paraître à la fin de 2010 Mots clés: mobilier, commerce international, norme internationale ISO, méthodes d essai, sûreté, durabilité, résistance de la surface BO WADLING, preşedinte al ISO/TC 136, Mobilier Cu o creştere la nivel mondial a pieţei de mobilier şi o continuă extindere a comerţului peste graniţe, actualizarea standardelor ISO în domeniu oferă producătorilor, cumpărătorilor şi vânzătorilor deopotrivă oportunitatea de a influenţa tendinţele pentru anii următori în mobilier. Între 2007 şi 2010 această revizuire sistematică a 21 de standarde va determina importante linii directoare cum ar fi: siguranţa, durabilitatea, rezistenţa suprafeţei, metode de încercare şi altele. Între timp, activitatea în cadrul ISO/TC 136 continuă să se desfăşoare, ceea ce a servit industriei de mobilier începând încă de la începutul anilor 1970, având în vedere întotdeauna eficienţa în producţie, siguranţa pentru consumatori şi produse durabile. Comitetul a făcut o primire călduroasă participanţilor din industrie, fapt relevat de setul cuprinzător de standarde elaborate graţie acestei participări. Asia conduce în domeniul exportului Producţia globală de mobilier a atins în 2004, 221,5 miliarde euro, o cifră impresionantă, dar care reprezintă o creştere de numai 1% faţă de anul precedent. Mai mult, demnă de atenţie este creşterea globală de 7% în comercializarea mobilierului care a fost evaluată la 69,7 miliarde de euro, expansiune foarte rapidă la export, condusă de ţările asiatice. Exportul producătorilor de mobilier din Europa se ridică la 34,9 miliarde euro, echivalentul a 36,6 % din totalul producţiei şi 52,1 din totalul exportului de mobilier. Ţările asiatice sunt acum a doua mare regiune exportatoare de mobilier, transportând peste graniţe produse în valoare de 20,2 miliarde euro în 2004 (o creştere cu 13 %), cu o evaluare de 30% din totalul exportului. 20 STANDARDIZAREA octombrie 2009

21 China devine, clar, regiunea exportatoare principală în Europa, cu aproape 13,4 miliarde euro (+ 25 %). Pe partea de import, zona ANALS (Acordul Nord- American al Liberului Schimb) rămâne cel mai mare cumpărător de mobilier, cu un total la import atingând 22,3 miliarde euro, din care 18,1 miliarde vin din U.S.A. Aproape jumătate din importul american este originar din China, iar 63% din totalul importului este expediat din ţările asiatice. Participarea unei largi zone a celor implicaţi în industrie este esenţială pentru rezultatul de succes al acestui proces Globalizarea comerţului cu mobilier creşte uniform cererea de acceptare a liniilor directoare, ceea ce permite cumpărătorilor să compare produsele diferiţilor furnizori, în timp ce condiţiile pieţii devin previzibile producătorilor. Procesul de standardizare a mobilierului pentru perioada , ca şi colaborarea cu ISO/TC 136, Încercări standarde, conduce spre modernizarea standardelor ISO, pentru a satisface aceste cerinţe în vederea unei deschideri, transparenţe globale, consens şi coerenţă tehnică. Avantajele participării Participarea unei largi zone a celor implicaţi în industrie este esenţială pentru rezultatul de succes al acestui proces. Beneficiile contribuţiei la dezvoltarea standardelor sunt multiple: -acces din timp la specificaţii, prototipuri şi legislaţie; - o mai bună înţelegere a standardelor şi a bazei proiectelor, a meseriei şi a compromisurilor făcute în timpul elaborării lor, a condiţiilor de funcţionare şi a mediilor în care ele se folosesc; - relaţiile şi contactele sunt făcute ca să poată deveni resurse tehnice; - riscurile comerciale sunt reduse prin micşorarea costurilor de dezvoltare; - abilitate îmbunătăţită de a identifica viitoarele tendinţe; - capacitatea de a influenţa standardul ce va rezulta; - dezvoltarea personalului prin asigurarea oportunităţii de a lucra cu cei ce reprezintă conducerea, direcţia acestui domeniu şi de a fi parte a procesului de elaborare a standardelor, ceea ce intensifică cooperarea şi facilitează consensul. - imaginea de lider a corporaţiei este sporită. Echilibrul dintre producător şi necesităţile cumpărătorului Structura deschisă a procesului ISO pentru elaborarea standardelor are ca scop să promoveze întreaga industrie de mobilier: producători, exportatori, importatori, vânzători şi consumatori. Prin natura sa, procesul : - creează soluţii conduse de piaţă; - reflectă toate interesele, inclusiv întreprinzătorii micii şi mijlocii (SMEs), consumatori, legiuitori, industrie şi mediu; - promovează o competiţie corectă, evitând concentrările neavantajoase de putere economică; - reduce costurile pentru dezvoltare şi producţie; - creşte diversitatea şi calitatea furnizorilor pentru producători şi cumpărători. Cinci din cele 21 de standarde ISO referitoare la mobilier au fost revizuite în anul Altele cinci au fost elaborate în 2008, iar alte 11 figurează pe agenda de lucru cu termenul: sfârşitul lui Revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO ( Editor: gasiorowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: sales@iso.org. Standarde în domeniul mobilierului adoptate în ultimii ani de Asociaţia de Standardizare din România INDICE SR 1124:2008 SR 5223:2008 SR 5402:2008 SR 6009:2006 SR 770:2006 SR CEN/TR :2005 TITLU ÎN LIMBA ROMÂNĂ Mobilier de lemn curbat. Condiţii tehnice generale de calitate Mobilier de lemn. Condiţii generale de ambalare Mobilier. Tapiţerie. Condiţii generale de calitate Mobilier de lemn. Finisare transparentă şi opacă. Condiţii tehnice generale de calitate Mobilier de lemn. Condiţii tehnice generale de calitate Mobilier pentru birou. Mobilier pentru depozitare. Partea 1: Dimensiuni STANDARDIZAREA octombrie

22 SR EN :2006 SR EN :2006 SR EN 1022:2005 SR EN 12720:2009 SR EN 12721:2009 SR EN 12722:2009 SR EN 13721:2005 SR EN 13722:2005 SR EN :2005 SR EN :2005 SR EN 14074:2005 SR EN 14703:2007 SR EN 14727:2006 SR EN 14749:2006 SR EN 15187:2007 SR EN 15372:2008 SR EN 15373:2007 SR EN 15570:2008 SR EN :2007 SR EN :2007 SR EN 581-1:2006 SR EN 581-3:2007 SR EN 716-1:2008 SR EN 716-2:2008 Mobilier. Evaluarea aprinderii mobilierului tapiţat. Partea 1: Sursă de aprindere: ţigară aprinsă Mobilier. Evaluarea aprinderii mobilierului tapiţat. Partea 2: Sursă de aprindere: flacără echivalentă unui chibrit Mobilier de uz casnic. Scaune. Determinare a stabilităţii Mobilier. Evaluarea rezistenţei suprafeţelor la lichide reci Mobilier. Evaluarea rezistenţei suprafeţelor la căldură umedă Mobilier. Evaluarea rezistenţei suprafeţelor la căldură uscată Mobilier. Evaluarea gradului de reflexie a suprafeţelor Mobilier. Evaluarea gradului de luciu al suprafeţelor Mobilier pentru birou. Mobilier pentru depozitare. Partea 2: Cerinţe de securitate Mobilier pentru birou. Mobilier pentru depozitare. Partea 3: Metode de încercare pentru determinarea stabilităţii şi rezistenţei structurii Mobilier pentru birou. Mese de lucru pentru birou şi mobilier pentru depozitare. Metode de încercare pentru determinarea rezistenţei şi durabilităţii părţilor mobile Mobilier. Asamblări pentru scaune cu alte utilizări decât cele casnice dispuse pe un rând. Cerinţe de rezistenţă şi metode de încercare Mobilier de laborator. Corpuri de depozitare pentru laboratoare. Cerinţe şi metode de încercare Mobilier de uz casnic şi de bucătărie. Elemente pentru depozitare şi blaturi de lucru. Condiţii de securitate şi metode de încercare Mobilier. Evaluarea efectului expunerii la lumină Mobilier. Rezistenţă, durabilitate şi securitate. Cerinţe pentru mese cu alte utilizări decât cele casnice Mobilier. Rezistenţă, durabilitate şi securitate. Cerinţe pentru scaune cu alte utilizări decât cele casnice Accesorii pentru mobilier. Rezistenţa mecanică şi anduranţa balamalelor şi a componentelor acestora. Balamale pivotante pe un ax vertical Mobilier. Scaune şi mese pentru instituţiile de învăţământ. Partea 1: Dimensiuni funcţionale Mobilier. Scaune şi mese pentru instituţiile de învăţământ. Partea 2: Cerinţe de securitate şi metode de încercare Mobilier de exterior. Scaune şi mese de uz casnic, colectiv şi de camping. Partea 1: Cerinţe generale de securitate Mobilier de exterior. Scaune şi mese de uz casnic, colectiv şi de camping. Partea 3: Cerinţe şi încercări mecanice de securitate pentru mese Mobilier. Paturi fixe şi paturi pliante de uz casnic, pentru copii. Partea 1: Cerinţe de securitate Mobilier. Paturi fixe şi paturi pliante de uz casnic, pentru copii. Partea 2: Metode de încercare Traducere: Alexandru Alexandrescu, din ISO FOCUS, vol. 6, nr. 8, septembrie STANDARDIZAREA octombrie 2009

23 ISO CONSIDERĂ CĂ STANDARDELE CONFERĂ ÎNCREDERE ÎN TIMPUL CRIZEI FINANCIARE MONDIALE POUR L ISO, LES NORMES SONT CRÉATRICES DE CONFIANCE DURANT LA CRISE FINANCIÈRE MONDIALE Le Rapport annuel ISO 2008 souligne la capacité des normes internationales à créer la confiance durant la crise financière mondiale actuelle Mots clés: crise financière mondiale, normes, confiance Raportul anual ISO 2008 subliniază capacitatea standardelor internaţionale de a oferi încredere în timpul crizei financiare mondiale actuale. Potrivit raportului, în esenţă, standardele internaţionale au ca scop crearea încrederii. Când produsele sau serviciile respectă specificaţiile sau cerinţele unui standard ISO, se creează încrederea în faptul că ele încorporează caracteristici esenţiale. Aceste caracteristici sunt mai ales: calitatea, ecologia, securitatea, fiabilitatea, compatibilitatea, interoperabilitatea, eficienţa şi eficacitatea. Standardele ISO ajută şi la garantarea că aceste avantaje sunt obţinute la un cost avantajos. Raportul intitulat: Standardele ISO. O încredere integrată, declară că pentru organizaţii, punerea în aplicare a standardelor ISO reprezintă un mijloc de a integra încrederea în oferta lor, adăugând că tot mai multe promovează conformitatea produselor sau serviciilor lor cu standarde ISO ca valoare adăugată. Cu alte cuvinte, ISO este pe cale de a deveni o marcă internaţională puternică, sinonimă cu încrederea. Secretarul general al ISO, Robert Steele, a declarat: Acest raport anual al ISO arată cum, în vremuri de stabilitate, precum şi în perioade de risc, ISO şi produsele sale oferă instrumente concrete pentru a stabili încrederea, a reduce incertitudinea şi a gestiona riscurile într-o lume globalizată. Conform raportului, în 2008, această atitudine a standardelor internaţionale ISO de a asigura încredere a devenit mai importantă când repercusiunile crizei financiare mondiale au atins toate domeniile de activitate şi pe cele economice, în lume. Când criza a izbucnit în 2008, generând o scădere a consumului şi o reducere a carnetelor de comenzi, reducerea activităţii a devenit standardul, cu excepţia ISO, ceea ce dovedeşte întreaga încredere a părţilor implicate din sectorul public şi din cel privat în organizarea şi pertinenţa globală a standardelor sale. La sfârşitul anului, sistemul ISO număra 157 de membri naţionali (ulterior, numărul acestora a crescut la 161), reprezentând 98% din economie şi 97% din populaţia lumii. În 2008, ISO a publicat de standarde, ridicând colecţia sa la de standarde. ISO a cunoscut o intensificare a activităţii sale, cu înfiinţarea a două comitete tehnice care au sarcina de a elabora standarde pentru biocombustibili solizi şi cuptoare industriale şi echipamente tehnice asociate şi lărgirea domeniului său de activitate prin crearea a şapte comitete de proiect pentru elaborarea de standarde în următoarele domenii: STANDARDIZAREA octombrie

24 facturarea serviciilor de reţea; retragerea produselor; sistem de management al securităţii traficului rutier; managementul energiei; securitatea produselor de consum; comerţ transfrontalier cu bunuri de second hand; dispozitive tehnice împotriva contrafacerii. Raportul anual ISO 2008 oferă exemple de standarde ISO publicate în timpul anului, care au scopul de a stabili încredere în domenii precum: continuitatea activităţilor, comerţul electronic, protecţia mediului, sănătatea, inovarea, sistemele de măsurare, securitatea şi durabilitatea. Aceste exemple sunt completate de o sinteză a rezultatelor obţinute de ISO în Traducere: Maria Bratu Comunicat de presă ISO 1239/ STANDARDIZAREA octombrie 2009

25 O COMPILAŢIE PE CD A STANDARDELOR GENERICE ISO 9000 CUPRINDE ULTIMA EDIŢIE A STANDARDULUI ISO 9001 ŞI PROIECTUL VIITORULUI STANDARD ISO 9004 UNE COMPILATION SUR CD DES NORMES GÉNÉRIQUES ISO 9000 COMPREND LA DERNIÈRE ÉDITION D ISO 9001 ET LE PROJET DE LA FUTURE ISO 9004 ISO 9001:2008, la dernière édition de la norme de management de la qualité la plus largement utilisée dans le monde, figure dans une nouvelle collection sur CD des normes génériques de la famille ISO 9000 Mots clés: compilation, CD, famille des normes ISO 9000 ISO 9001, ultima ediţie a standardului de management cel mai utilizat în lume, figurează în noua ediţie pe CD a standardelor generice ale familiei ISO Colecţia de standarde ISO ISO Managementul calităţii pe CD conţine 18 standarde (un proiect şi două rectificative tehnice). Colecţia cuprinde ISO 9001:2008, ultima ediţie a standardului care stabileşte cerinţele pentru un sistem de management al calităţii şi care poate fi utilizat în scopuri de certificare de către întreprinderi şi organisme care doresc verificarea conformităţii lor cu standardele de către un auditor independent. La sfârşitul lui 2007, de certificate de conformitate cu precedenta ediţie, ISO 9000:2000 fuseseră acordate în 175 de state. CD-ul conţine, de asemenea, proiectul de standard internaţional ISO/DIS 9004, Managementul succesului susţinut de organizaţie. Abordarea managementului calităţii. Aceste documente sunt completate de alte standarde generice din familia ISO 9000, elaborate de comitetul tehnic ISO/TC 176, Managementul calităţii şi asigurarea calităţii, generic însemnând că acelaşi standard poate fi aplicat de orice organism din întreprindere, indiferent de dimensiunea ei, în orice domeniu de activitate, fie că este vorba de o întreprindere comercială, de o administraţie sau de un departament ministerial. Celelalte standarde tratează următoarele aspecte: principii esenţiale şi vocabular; îmbunătăţirea performanţelor; planurile calităţii; proiectele; managementul configuraţiei; procese şi echipamente de măsurare; documentaţia sistemului; realizarea de avantaje financiare şi economice; formare; selecţia consultanţilor şi utilizarea serviciilor lor; auditul sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu; STANDARDIZAREA octombrie

26 tratarea reclamaţiilor; coduri de conduită pentru satisfacţia clienţilor; rezolvarea conflictelor. Colecţia de standarde ISO ISO 9000 Managementul calităţii (ISBN ) reuneşte pe un CD toate documentele sus-menţionate în franceză şi engleză. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente str. Mendeleev, nr , sector 1, Bucureşti, telefon: , fax: ; Traducere: Maria Bratu Comunicat de presă ISO nr. 1236/2009 ASRO Biroul Mărci de Conformitate (ASRO BMC) a acordat S.C. CS VISION S.R.L. Braşov Licenţa pentru utilizarea mărcii naţionale de conformitate SR-S, în urma certificării conformităţii produsului Terminal de informare publică cu touch screen, tip TOM TOUCH, model TT INT clasic cu cerinţele standardului SR EN :2006, Echipamente pentru tehnologia informaţiei. Securitate. Partea 1: Prescripţii generale. Perioada de valabilitate a licenţei: STANDARDIZAREA octombrie 2009

27 ISO LANSEAZĂ UN BULETIN ELECTRONIC CU PRIVIRE LA EVALUAREA CONFORMITĂŢII L ISO A LANCÉ UN BULLETIN ÉLECTRONIQUE SUR L ÉVALUATION DE LA CONFORMITÉ L ISO a lancé un bulletin électronique intitulé ISO/CASCO enewsletter sur l évaluation de la conformité - nom donné aux processus utilisés pour démontrer qu un produit ou service, un système de management ou une organisation satisfait à des exigences spécifiées telles que celles d une norme internationale ISO Mots clés: produit, service, évaluation de la conformité, bulletin électronique ISO a lansat un buletin electronic intitulat ISO/CASCO enewsletter cu privire la evaluarea conformităţii, denumire acordată proceselor utilizate pentru a demonstra că un produs sau un serviciu, un sistem de management sau o organizaţie satisface cerinţele specificate într-un standard internaţional al ISO. Cumpărătorii, utilizatorii, clienţii şi consumatorii, precum şi organismele de reglementare, au o încredere sporită în produse, servicii, sisteme şi organizaţii când acestea din urmă sunt conforme cu standarde ISO. Or, procesele de evaluare a conformităţii, persoanele şi organizaţiile trebuie, la rândul lor, să fie demne de încredere. De asemenea, în afară de standardele referitoare la produse şi servicii, ISO elaborează standarde cu privire la evaluarea conformităţii prin intermediul ISO/CASCO, Comitetul său pentru evaluarea conformităţii. Secretarul general al ISO, Robert Steele, a afirmat: Standardele şi activităţile asociate de evaluare a conformităţii sunt estimate a avea un impact asupra a 80% din comerţul mondial de mărfuri. O bună cunoaştere a standardizării internaţionale şi a evaluării conformităţii este, deci, utilă managerilor, precum şi organismelor de reglementare. Noul buletin electronic va ajuta să se împărtăşească o asemenea cunoaştere. ISO/CASCO enewsletter, recent lansat, care va apărea într-o primă perioadă de trei ori pe an, va menţiona standardele, produsele şi activităţile care se referă la evaluarea conformităţii. Preşedintele ISO/CASCO, Olivier Peyrat, scrie în numărul de lansare: Buletinul este iniţial destinat membrilor ISO/CASCO, dar obiectivul său este să se facă din acesta o preţioasă sursă de informaţii pentru toate persoanele interesate de evaluarea conformităţii. Primul număr conţine rapoarte concise cu privire la reuniuni recente şi viitoare ale ISO/CASCO şi informaţii cu privire la noile standarde în curs de pregătire, inclusiv pentru certificarea produselor, serviciilor, proceselor sau persoanelor şi pentru inspecţie. Link-uri ghidează cititorul către informaţii mai amănunţite pe Web site-ul ISO care cuprinde o secţiune consacrată evaluării conformităţii. Abonamentul la buletin este gratuit şi se poate face rapid şi uşor pe Web site-ul ISO la această pagină. Traducere: Maria Bratu Comunicat ISO 1237/2009 STANDARDIZAREA octombrie

28 VIITORUL STANDARD ISO 26000, REFERITOR LA RESPONSABILITATEA SOCIALĂ, ESTE PUBLICAT CA PROIECT DE STANDARD INTERNAŢIONAL LA FUTURE NORME ISO 26000, RELATIVE À LA RESPONSABILITÉ SOCIÉTALE, EST PUBLIÉE EN TANT QUE PROJET DE NORME INTERNATIONALE La future norme ISO 26000, Lignes directrices sur la responsabilité sociétale, a atteint une étape importante dans son élaboration avec sa publication en tant que projet de norme internationale Mots clés: responsabilité sociétale, lignes directrices, projet de norme internationale ISO, parties intéressées Viitorul standard internaţional ISO 26000, Ghid referitor la responsabilitatea socială, se află la ora actuală în fază de publicare ca proiect de standard internaţional DIS Draft International Standard). O perioadă de votare de cinci luni (de la 14 septembrie 2009 până la 14 februarie 2010) a început, în cursul căreia organismele naţionale de standardizare vor putea vota şi face comentarii legate de text. Organizaţiile de legătură participante pot face şi ele comentarii. Acestea vor fi discutate la următoarea întrunire a Grupului de Lucru referitor la Responsabilitatea Socială (ISO/WG SR), care lucrează la elaborarea standardului ISO până în mai Dacă votul la acest proiect de standard internaţional se va bucura de succes, documentul, cu eventuale modificări, va circula în rândul membrilor ISO ca proiect de standard internaţional (FDIS). Dacă votul va fi pozitiv, ISO va fi publicat ca standard internaţional cel târziu în Standardul ISO va furniza un ghid armonizat, relevant la nivel global, bazat pe consens internaţional între experţii reprezentanţi ai principalelor grupuri de părţi interesate şi va încuraja implementarea celor mai bune practici în domeniul responsabilităţii sociale la nivel mondial. Standardul ISO va furniza un ghid armonizat, relevant la nivel global, bazat pe consens internaţional între experţii reprezentanţi ai principalelor părţi interesate şi va încuraja implementarea celor mai bune practici în domeniul responsabilităţii sociale la nivel mondial. Introducerea la proiectul de standard internaţional include următoarele mesaje esenţiale, declarând că ISO 26000: furnizează un ghid asupra principiilor subadiacente ale responsabilităţii sociale, subiectele şi problemele-cheie care se referă la responsabilitatea socială şi la modurile de integrare a comportamentului responsabil din punct de vedere social în strategiile, sistemele şi procesele organizaţionale existente; este destinat a fi util tuturor tipurilor de organizaţii din sectorul public, cel privat şi non-profit, indiferent dacă sunt mari sau mici şi indiferent dacă sunt situate în state dezvoltate sau în curs de dezvoltare; nu este un standard pentru sisteme de management. Nu este destinat unor scopuri de certificare, de reglementare sau contractuale; este destinat a fi utilizat de cei care încep să trateze responsabilitatea socială, dar şi de cei care posedă deja o anumită experienţă în implementarea ei. Un număr de 92 de state şi 42 de organizaţii cu statut de legătură participă la ISO/WG SR sub conducerea comună a organizaţiilor de standardizare din Brazilia (ABNT) şi Suedia (SIS). Şase grupuri de principale părţi interesate sunt reprezentate: industria, 28 STANDARDIZAREA octombrie 2009

29 guvernul, organizaţiile din domeniul muncii, consumatorii, organizaţiile neguvernamentale şi serviciile. Ghidul ISO se inspiră din cele mai bune practici elaborate în baza iniţiativelor din sectorul public şi privat ale responsabilităţii sociale. Corespunde cu declaraţiile şi convenţiile relevante ale Naţiunilor Unite şi ale constituenţilor săi, mai ales ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OMM) şi completează aceste declaraţii şi convenţii. ISO a încheiat un memorandum de înţelegere cu OMM pentru a asigura coerenţa cu standardele din domeniul muncii ale acestei organizaţii. ISO a încheiat memorandumuri de înţelegere şi cu Biroul Global Compact al Naţiunilor Unite şi cu Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, pentru a spori cooperarea privind elaborarea ISO Pentru mai multe informaţii cu privire la ISO şi la Grupul de Lucru al ISO referitor la Responsabilitatea Socială, a se vedea Web site-ul dedicat al ISO: Acesta include documente care oferă contextul iniţiativei ISO referitor la responsabilitatea socială, documente şi comunicate de presă cu privire la înaintarea lucrărilor şi la modul de desfăşurare, la membrii şi la structura grupului de lucru referitor la responsabilitatea socială, la modul de participare la elaborarea ISO 26000, un newsletter, precum şi alte informaţii. Multe dintre ele sunt disponibile în mai multe limbi. Documentele de lucru, care includ proiectul de standard internaţional, pot fi accesate la : wgsr. Traducere: Maria Bratu Comunicat de presă ISO nr. 1245/2009 STANDARDIZAREA octombrie

30 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA DE STANDARDIZARE NAŢIONALĂ CONFERĂ IMPORTANTE AVANTAJE ÎNTREPRINDERILOR ROMÂNEŞTI LA PARTICIPATION À L ACTIVITÉ DE NORMALISATION CONFÈRE D IMPORTANTS AVANTAGES AUX EN- TREPRISES ROUMAINES JENI TOMA, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO Les normes sont élaborées dans le cadre des comités techniques sur quelques principes bien définis: consensus, demande du marché, transparence et ouverture. À l activité de normalisation participent des acteurs intéressés de tous les domaines d activité: production, commerce, autorités, instituts de recherche et d enseignement Mots clés: normalisation, comité technique, élaboration des normes, information În contextul actual al circulaţiei internaţionale a produselor, economia necesită tot mai multe standarde care să deschidă pieţele. Acestea sunt elaborate în mod deschis, cu participarea tuturor factorilor interesaţi, în special a producătorilor. Standardele referitoare la securitatea maşinilor, a jucăriilor, a instalaţiilor de transport pe cablu, la managementul mediului, certificare, metrologie, acreditarea laboratoarelor, dar şi standarde specifice de produs, cum ar fi cele pentru anvelope, şuruburi, rulmenţi, scule, vin în sprijinul producătorilor în încercarea acestora de a cuceri noi pieţe de desfacere şi a se menţine pe ele. Întreprinderile mici şi mijlocii româneşti ar trebui să fie interesate atât de utilizarea standar- delor, cât şi de elaborarea lor, şi să participe activ la activitatea de standardizare naţională, desfăşurată în cadrul comitetelor tehnice de profil şi coordonată de ASRO. Elaborarea standardelor se negociază între părţile interesate, având la bază principii bine definite: 1. cererea pieţei: înainte de a fi iniţiată o activitate de standardizare, trebuie să se determine dacă standardul este necesar din punct de vedere al beneficiului economic, al intereselor publice şi dacă este cerut de majoritatea părţilor interesate. Dacă aceste două condiţii nu sunt îndeplinite, atunci este greu de atins consensul şi nici piaţa nu are nevoie de standardul respectiv; 2. deschidere: standardizarea este deschisă tuturor părţilor interesate. Ele au dreptul de a participa şi de a contribui la elaborarea standardelor naţionale; 3. consens: standardele se adoptă numai atunci când este întrunit consensul, adică acordul general al tuturor părţilor interesate, obţinut după concilierea tuturor argumentelor conflictuale; 4. transparenţă: standardele sunt planificate şi elaborate prin intermediul unui proces deschis. Asociaţia de Standardizare din România are responsabilitatea de a aproba standardul conform procedurilor, 30 STANDARDIZAREA octombrie 2009

31 asigurând astfel legitimitatea democratică a documentului. Aceasta stabileşte infrastructura, procedurile de verificare şi publicare şi managementul pentru procesul de standardizare. Participarea la activitatea de standardizare naţională în cadrul comitetelor tehnice ale ASRO are un rol important în creşterea competitivităţii companiilor implicate. Astfel, accesul din timp la informaţiile privind soluţiile propuse, permite întreprinderilor româneşti să îşi poată adapta într-o fază incipientă produsele şi serviciile la evoluţiile viitoare. Acestea pot prevedea atât schimbările care vor fi necesare din punct de vedere tehnologic, cât şi cheltuielile generate de acestea şi, prin urmare, încă din momentul în care standardul intră pe piaţă, agentul economic poate fi competitiv. Posibilitatea de a influenţa conţinutul standardelor, chiar de a adapta conţinutul acestora la specificaţiile propriilor produse şi servicii constituie un avantaj pentru participanţii la activitatea de standardizare, care determină cheltuieli reduse de adaptare. Dat fiind faptul că standardul porneşte de la o necesitate a pieţei, prin participarea la activitatea de standardizare, se pot reduce la minimum riscurile de a iniţia o activitate productivă sau de cercetare şi dezvoltare în direcţii care nu sunt cerute de piaţă. Având în vedere că la activitatea de standardizare participă factori interesaţi din toate domeniile (producţie, comerţ, autorităţi, institute de cercetare şi de învăţământ), se deschide posibilitatea realizării de contacte directe cu specialiştii din domeniu, cu potenţialii clienţi sau parteneri de afaceri. În cadrul ASRO, sunt active în momentul de faţă 227 de comitete tehnice. În acest moment, numărul total de standarde române în vigoare puse la dispoziţia utilizatorilor este de , din care sunt adoptări ale unor standarde europene, iar de standarde internaţionale. Numărul de standarde creşte intens atât pe plan internaţional, european, cât şi naţional întrucât globalizarea şi complexitatea tot mai mare a produselor generează o necesitate sporită de armonizare. Comerţul extins ca o reţea ce acoperă întreg mapamondul necesită, de asemenea, nişte reguli. Este dificil ca totul să fie reglementat şi economia să fie încadrată în legi şi documente deoarece procesul de schimbare a acestora este lent, lipsit de flexibilitate şi din această cauză legislaţia rămâne în urma dezvoltării tehnice, uneori chiar împiedicând-o. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a optat pentru o Nouă Abordare a reglementărilor tehnice care dirijează punerea pe piaţă a anumitor produse. În cadrul acesteia, armonizarea legislativă se limitează la cerinţele esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească produsele introduse pe Piaţa Unică, pentru a beneficia de liberă circulaţie în această zonă. Specificaţiile tehnice ale produselor care îndeplinesc cerinţele esenţiale definite în directive sunt stabilite în standarde armonizate care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale. Ca urmare a acestei abordări, organizaţiile europene de standardizare (CEN, CENELEC, ETSI) au elaborat foarte multe standarde pe baza mandatelor primite de la Consiliul Europei, pentru a completa cerinţele esenţiale din directive. Acestea au fost adoptate ca standarde române în proporţie de peste 95%. Cine hotărăşte elaborarea unui standard? Numeroase standarde române sunt adoptări de standarde europene şi internaţionale. Dar orice parte interesată (întreprindere, asociaţie profesională, autoritate) poate avea iniţiativa elaborării unui standard. Primul pas este de a înainta o propunere însoţită de un proiect către Asociaţia de Standardizare din România. Această propunere este repartizată comitetului tehnic de profil, pentru a fi discutată STANDARDIZAREA octombrie