REG-ATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL

Transcription

1 No. 59 UN EXEMPLAR : 5 RAM Duminich, 4 (6) Iunie 895 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRIME ABONAIENTOLUI IN REGATUL ROIANIRI 45 lel pe an; lei, 50 b. pe 6 lunt Primariele rurale 6 lei pe an. Abonarnentele Incep din Antâia di a fiecirel lima!, PRETUL HONAIENTULUI PERE SrIIINETITE 60 lel pe an; lel pe 6 hunt. Aponamentele se pot face la biurourile postale. l'ittiul ardlticiorilor PUTILICATILNIII JUDIUME U PLITESC mama GENERALA A MONITORULUI OFICIAL SI IKRIMERIEI STATali! Publicatiunile primarielor, comitetelor, ete.,lhata 80 b. Pia la 50 Hull, 5 lel ; mat lime de 50 linil,0el. BUCURESCI Citatiunile de hotdrnicie, linia 80 bald., Orl ce alte acte introduce In ele Bulevardul Elisabeta Incertiunile ei reclamele, linia lei% se platesc deosebit,ca ei publicatiunile, dupe lungime Anunciurile particulare, 50 banl linia de 0 Blare. Se fac abonamente lunare la Desbaterite parlamentare cu prat de lei pe lua Se gasese de vindare, eu nunadrul, Monitorut el Deshaterilelarcbioeurile din Capltall ei la vindatorit de 'Pare din diferite oraee. PARTE OFICIALI SUMAR Ministerul de interne: DecreteRaportPrescurtare de decret. Ministerut agriculturei, induatrieti, cancereiului i domenielor : Decret. Ministerul de justifie : Prescurtfirl de decrete. Ministerul lucriírtilor publice : PrescurtArt de decrete. Administratia Doneeniului Coremei : Decisiune. Rectificare. Circular5. PA(TS NEOFICIALAComunicirlDepead telegraficediversebuletin meteorologicrapórte. Anunciurl miniateriale (rectilicare), judiciare, aduiinistrative si particulate. PARTE OFICIALA Bueureseti, Innie MINISTERIIL DE INTERNE CAROL I, Prin gratia tul Dumne4ea i vointa nationail, Rege al Rominiel, La tog de falii i viitorti, siinétate : Asupra raportulul ministrului Nosrru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..88; Pe basa art. 4 din legea judetiana, Am decretat i decretim : Art. L Consiliul judetulut Iasi este autorisat ca, in sesiunea extraordinarl pentru care se aft convocai, si se ocupe i cu cestiunile urmatóre ) SA aviseze asupra construirel localurilor pentru scoll rurale; ) Idem in privinta construirel podulul peste apa Jijia; ) SA voteze deschiderea de credite suplimentare i extraordinare. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insarcinat cu executarea acestul decret. Dat in Bucurescl, la 0 Maia 895. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No CAROL I, Prin gratia lui Dumnoiled vointa Rege al Rominiel, La toti de falci viitorti, signètate: Asupra raportului ministrulul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..9 ; Pe basa art. 4 din legea judetiand, Am decretat decretim : Art. I. Consiliul Judetului Vilcea este autorisat ca, in sesiunea extraordinara pentru care se afit convocat, sa se ocupe cu cestiunile urmitóre ) SA aviseze asupra pentru construirea spitalulul din orasul HAmnicuVAIcea deschiderea creditului ce va mal fi necesar pentru completarea costult0 acestel lucrarl; ) Idem asupra traseului soselel vicinale MAciucaLalasu; ) Idem asupra cererel Dlui G. Arsenescu de a 'i se plati grajdulul ce a fost ocupat de escadronul de calitrasl teritorial; 4) Idem asupra ajutorulul pentru incendiatl; 5) Idem asupra cererel Dnel Maria BrAtianu pentru a 'i se da un ajutor; 6) Idem asupra sumelor cerute de directiunea telegrafelor postelor pentru linia telegrafica HorezZetrenI ; 7) Idem asupra cererel D procuror local de a se da o alta sala pentru curtea cu juratl; 8) Idem asupra propunerei ministerulul instructiunel publice de a se cumpëra pentru scoll charta in relief a pre), lucrata de maiorul N. Boerescu; 9) Idem la angaglarea de picherl In lucrul soselelor; 0) Idem asupra cererel mal multor locuitorl de a fi ajutatl cu porurnb; ) Idem la infiintarea unul oficid telegrafic la BAlcesci; ) Si legitimeze creditele deachise de delegatiunea judeliani in budgetul pe anul ; ) SA aviseze asupra decisiunel delegatiunel judetiane relativa la pensia decedatulul Sconhoffer; 4) SA aviseze la facerea necesarelor viremente de fonduri in budgetul pe exercitiu.89596, avisand si la mësurile cuvenite pentru Indreptarea situatiunei financiare a judetului; '5) SA aviseze asupra cererel regimentutut VAlcea de a 'i se ceda o baraca de lemn; 6) SA desemneze duol membri din consiliù cart sa ia parte In consiliul de igiena salubritate publica a judetulul; '7) SA aviseze la miçllócele necesare pentransforrnarea localelor ce ail fost ocupate de escadrónele permanente de dilarast, spre a servi de penitenciar, cum si asupra cererei N. Dobriceanu de a 'i se plati chiria vechiulul local; 8) SI destine fondul necesar pentru Intretinerea postel rurale; 9) SA aviseze la deschiderea creditelor necesare pentru plata diferitelor cheltuell rèmase neachitate. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insarcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 0 Main 895. CAROL Miniatru de interne, L. Catargl. No CAROL I, Prin gratia lui Dumne4eil si vointa Rege al Rominiel, La tofti de fatao viitorti, sdratate : &supra raportului ministrulul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..94 ; Pe basa art. 4 din legea judetiani, Am decretat i decretam : Art. I. Consiliul judetului Dorohoia este autorisat ca, in sesiunea extraordinarl pentru care se aflä convocat, sa se ocupe i cu cestiunile urmatóre ) Si voteze facerea necesarelor viremente de fondurl In budgetul ordinar al judetului pe exercitiul ;

2 78 MONITORUL OFICIAL ) Si aviseze la midhicele necesare pentru infiintarea unui al duoilea conductor in serviciul teohnic al judetului; ) SA decida ca suma prevèduta in budgetul drumurilor pe exercitiul curent pentru inapietruirea soselei RAdAutiSfivenI, sa se afecteze la continuarea hnpietruirei soselei DorohoidDarabanlRadáulT. Art. H. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insarcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 0 Maid T895. CAROL Millilitre de interne, L. Catargi. No CAROL I, Prin grapa lut Dumneded i vointa naponail, Rege al Romania, La too de fares' viitori, seinetate : Asupra raportului ministrulul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..96; Pe basa art. 4 din legea judetiani, Am decretat i decretäm : Art. I. Consiliul judetului Teleorman este autorisat ca, in sesiunea extraordinara pentru care se aflä convocat, sä se ocupe i cu cestiunile urmatóre : ) SA aviseze asupra construirel $oselel comunalevicinale din Basesc la gara Traian; ) Idem a $oselel vicinale dintre comuna Caravaneti cu setul nod; ) Idem a soselel care. leg comuna Alexandria cu cátunul Sterile ; 4) Idem asupra cererel locuitorilor catunulul Stefitnesci de a se deslipi de la comuna Antonesci si a se alipi la commie Bivolita; 5) Idem asupra cererei locuitorilor catunului Rata de a se deslipi de la comuna Basesci si a se alipi la satul nod; 6) Idem asupra cererel presedintelul tribunalului de a se acorda creditul necesar pentru completarea bibliotecel tribunalulul; 7) Si desemneze pe membri cari si ia parte in consiliul de igiena i salubritate publica a judeplul; 8) Idem pe membri earl sa ia parte in comisiunile de receppe a diferitelor lucrari. publice ale judetulul; 9) Idem pe membri carl sa ia parte in comisiunea pentru expositil agricole; 0) Idem pe rnembrul j supleantul cart sa ia parte in consiliul de revisie al recrutire); ) SA se pronunte asupra restulul de bent ce necesita construirea podulul de pe apa Tecuciu, situat pe sosétia StoborAsci Balacl. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insarcinat cu executarea acestut decret. Dat in Bucurescl, la 0 Maid 895. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No CAROL I, Prin grapa kit Dumneded i vointa nationail, Rege al Romania, La tori de favi viitori, siinétate : Asupra raportului ministrulut Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..40 ; Pe basa art. 4 din legea judepana, Am decretat i decretám : Art. I. Consiliul judetulul Muscel este autorisat ca, in sesiunea extraordinari pentru care se afla convocat, sa se ocupe i cu cestiunile urn:attire : ) SA voteze facerea necesarelor vinemente de fonduri in budgetul judetulul pe exercitiul 89495; ) SA aviseze la micllóceie necesare pentru echilibrarea budgetelor judetulul, fondul decimilor aditionale pe exercipul Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insarcinat cu executarea acestut decret. Dat in Bucuresci, la 0 Maid 895. CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No CAROL I, Prin grapa In! Dumneded i vointa naponali, Rege al Ron:kt, La totti de fatii i viitorti, stinétate : Asupra raportulul ministrulul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..404; Vedênd jurnalul consiliulul de ministri sub No. 6 din Maid 895; Pe basa art. i din legea maximulut si art. 97 din legea comunala, Am decretat i decretam Art. I. Comuna rurala Cosmesci, din judeul Falcid, este autorisata sa percépa taxele prevedute in alaturata lista, vidatä de consiliul ministrilor. Art II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insircinat cu executarea acestul decret. Dat in Bucuresci, la o Maid 895. CAROL Ministrn de interne, L. Catargi. No Lied de taxele incuviintate a se percepe de comuna runild Cosinescj, din judetul Falciti, dupe legea maximulul taxelor pi contributiunilor comunale. Lel B. 4 de la hectolitru vinuri de tot felul, atilt cele importate, cat si cele produse in comuna, ce se vor pune in consumatie la circlumile i stabilimentele de comercid. 5 idem bere de orl ce fel si de orl ce colore, atat importata, cat i fabricata in comuna, idem. 4 de la decalitru spirt de la 60 grade centesimale In sus (la temperature de grade R. sad 5 C.), idem. Iunie 85 Let B. 50 de la decalitru spirturt de la 4060 grade centesimale, idem. 90 idem spirturi de la 40 grade tarie In jos, idem. 60 idem tuica, adicit rachiuri de prune, drojdi si tescovinit, atat importate, cât ai fabricate in comuna, pina la maximum 40 grade centesimale tárie, idem. 40 de la litru cognac si rumuri la intrarea in comune. de la suta kilograme petroled rafina t, dis gaz, $i uleiü de schist rafinat, importat $i fabricat in comuna. pentru un extract de pe un act de nascere. idem de casatorie. pentru un bilet de identitate. 0 pentru inscrierea unei hotarirl divort. 50 pentru un bilet de vin4area unel vite marl. 5 idem micl. 0 pentru verificarea i marcatul unei mésurl i greutati. Duoè decimi asupra contribupunilor directe catre Stat. Ministru de interne, L. Catargl. Aceste taxe ad fost aprobate de consibul de ministri prin jurnaltil No. 6 din sedinta de MartI, Maid 895. CAROL I, Prin grape lui Dumneded i vointa naponala, Rege al Romania, La too de fatit i viitori, scinetate Asupra raportului ministrulul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No..40; Vedénd jurnalul consiliului de ministri sub No. din Maid 895; Pe basa art. I din legea maximului art. 97 din legea comunalá, Am decretat i decretam: Art. I. Comunele rurale Diosci i Vadastrita, din judetul Romanati, sunt autorisate a percepe taxele prevedute in aliturata lista, vidati de consiliul de ministri. Art. H. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insircinat cu executarea acestul decret. Dat in Bucuresci, la 0 Maid 895. CAROL Waist:cm de interne, L. Catargi. No Listi de taxele incuviintate a se percepe de coraunele rurale Diosci pi Vadastrita, din judetul Bomanap, dupe legea maximulul taxelor pi contributiunilor comunale. Lel B. Comuna Diosci 80 de la un decalitru spirturl de la 60 grade centesimale in sus (la ternperatura de grade R. sad 5 C.), ce se vor pune in consumatiune la carciumile i stabilimentele de comerciù. de

3 4 Iunie 895 MONITORCI, OFICIAL 7Ò Lel B. 80 de la un decalitru spirturi de la 4060 grade centesimale, idem. 50 idem spirturi de la 40 grade tide in jos, idem. 60 idem tuica, adica rachiuri de prune, drojdil i tescovina, atat importata, cat i fabricata in comuni, pan& la maximum 40 grade centesimale idem. de la suta kilograme petroieti rafinat, JS gaz, i uleiü de schist rafinat, importat i fabricat Iii corounfi. Comuna Widcistrita 0 de la hectolitru vinuri de tot felul, atat importate, cat si fabricate in comuna, ce se vor pune in consumatiune la carciumile i stabilimentele de comercid. de la decalitru spirturi de la 4060 grade centesimale, idem. idem spirturi de la 40 grade tirie in jos, idem. 50 idem tut* &dicä rachiuri de prune, drojdil i tescovini, atat importate, cat ai fabricate in comuna, pan a la maximum 40 grade centesimale tar* idem. 0 de la un litru cognacurl i rumuri, la intrarea in comunä. de la suta kilograme petroled rafinat, çlis gaz, i uleiti de schist rafinat, importate si fabricate in comuna. Ministru de interne, L. Catargi. Aceste taxe an fost aprobate de consiliul de ministri prin jurnalul sub No. din qedinta de Marti, Maid 895. (L. S. St.) CAROL I, Prin gratia lul Dumne4en si vointa naonail, Rege al Romaine!, La toti de ta i viitori, slinitate: Asupra raportulul ministrulul Nostru secretar de Stat la departamental de interne sub No..78; Pe basa art. 9 si 0 din legea comunala, Am decretat i decretam: Art I. Consiliul comune! rurale Bobulesci, din judetul Botosini, se disolva pentru motio vele aratate in sus citatul raport, numinduse membri in comisiunea interimara Dnit Gh. Bacaoanu, Th. N. Creciun i Toader Pascariu. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insarcinat cu executarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 6 Main CAROL Ministru de interne, L. Catargi. No..56. Raportnl Dlul ministru de interne catre M. S. Regele. Sire, VS4énd, din raportul Dlut prefect al judetulut Botosani No..59, ca printre membril consiliului comunei rurale Bobulesci, din acest judet, nu este nici unul cu sci;nta de carte pentru a putea fi ales primar in conformitate cu legea, din care causa interesele comunei sunt in suferinta; subsemnatul are onóre a ruga pe Majestatea VOstra sa binevoiasca a semna, pe basa art din legea comunala, alaturatul proiect de decret pentru disolvarea acelui consilit i instituirea unei comisiuni interimare compusa din Dnii Gheorghe Bacaoanu, Th. N. Creciun si Toader Pascariu, car! sa, gereze afacerile comunei pina la alegerea i instalarea noului consilit. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestitel Ventre, Prea plecat i prea supus servitor, Ministru de interne, L. Catargi. No , Maid. Prin decretul regal cu No..776 din Iunie 895, dupe propunerea facuta prin raport de D. ministro secretar de Stat la departamentul de interne, D. doctor G. P. Mironescu este numit provisorit in postui de medic al urbei TérguOcna, din judetul Bacat, in locul Dlui doctor A. Baly, permutat. MINISTERUL AGRICULTURE!, INDUSTRIEL COMERCIULUI I DOMENIELOR CAROL I, Prin gratia lui Dumne4et i vointa nationala, Rege al Rominiei, La tori de farci i viitori, scinétate: Asupra raportulut ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agriculture!, industriei, comerciului i domenielor sub No Am decretat i decretim : Art. I. Cu incepere de la Iunie 895, advocatura Statului din judetul Suceava se intrunesce cu advocatura Statulul din judetul Neamtu, sub conducerea unui singur advocat public. Art. II. D. Gheorghe I. Draghicl, advocat al judetulut Suceava, se numesce, pe cjiva de I Iunie 895, in postul de advocat al Statului clasa II pe langi instantele judecatoresci din judetele SuceavaNeamtu; iar D. Iorgu Nicolau, advocatul judetulul Neamtu, ramine in disponibilitate de la data ara tati mai sus. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculture!, industriel, comerciului j domenielor este insárcinat cu executarea presentulut decret. Dat in Bucuresci, la 9 Main 895. CAROL Ministru agriculture!, industrid, comercinlul i domenielor, P. P. Carp. No..75. MINISTERUL DE JUSTITIE Prin decretul regal No..7 din 9 Main 895, in urma propunerei facuti prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de justitie, sunt numiti : D. Louis Popazu, licentiat al facultatei juridice din Bucuresci, actual judecator de pace la Micesci, judetul Muscel, in aceeasi calitate la Adjud, judetul Putna, in locul Dlui N. tefariescu, licentiat de la aceeasi facultate, care trece in postul ocupat de D. Louis Popazu, dupe cererea ambilor judecatort. D. Al. C. Braescu, care a trecut duos examene la facultatea juridica din Bucuresci, intrunind conditiunile art. 57 din legea de organisare judecatorésci, ajutor la judecatoria de pace ValeaRea, judetul Baciù, in postul din not infiintat. Prin decretul regal cu No..7 din 9 Mait 895, in urma propunerei facuta prin raport de acelasi D. ministru, D. G. Gorschi, actual judecator de pace la Babadag, judetul Tulcea, este permutat in aceeasi calitate la Cogealac, din acelasi judet, in locul Dlui M. Theodorescu, care trece in postul ocupat de D. G. Gorschi. Prin decretul regal cu No..76 din Mait 895, In urma propunerel facuta prin raport de acelast D. ministru, D. Filip I. Apostol, licentiat al facultatei juridice din Iasi, intrunind condiliunile art. 58 din legea de organisare judecatorésci, este numit judecator de pace la Lespe4i, judetul Suceava, in locul Dlui St. Castroianu. Prin decretul regal cu No..676 din 6 Mait 895, in urma propunerel facuta prin raport de acelasi D. ministru, sunt numite, In posturile de ajutori de judecatoti din non infiintate la judecatoriile de pace, urmatórele persóne cari intrunesc conditiunile art. 57 din legea de organisare judecatorésca : D. Al. Dancovici, care a trecut trei examene la facultatea juridica din Bucuresci, ajutor la judecatoria de pace Danicei, judetul Arges. D. I. Vasiliu, actual ajutor la judecitoria de pace Harlau, dupe cerere, in aceeaal calitate la judecitoria No. Botosanl. D. I. Simionescu, fost ajutor de grefa, ajutor la judecatoria de pace Härläu, judetul Botosani, in locul Dlai I. Vasiliu, permutat.

4 740 MONITORUL OFICIAL D. N. Petrescu, fost ajutor de grefa, ajutor la judecitoria de pace Pechea, judetul Covurluid. D. Al. Antoniu, fast judecitor de pace, ajutor la judecatoria de pace erbinesci, judepl Dimbovita. D. N. Dimitrescu, actual ajutor de grefa la tribunalul Vâlcea, ajutor la judecatoria de pace Horezu, judepal Valcea. D. D. tefinescu, actual ajutor la judeca. toria de pace Stinisesci, judetul Tecucit, dupe cerere, in aceeag calitate la Mariaescl, judelul Putna. D. N. A. Mocanu, fost ajutor de ocol, ajutor la judecitoria de pace Stinisesci, judepl Tecucid, Ili locul DluI D. tefanescu, permutat. D. Gr. CosanoEconomu, care a trecut trel examene la facultatea juridici din BucurescI, ajutor la judecitoria de pace No. Severin. D. I. Dinescu, care a trecut trel examene la facultatea juridici din Bucurescl, ajutor la judecatoria de pace Ivesci, judepl Tecucid. D. C. Vasiliu, actual ajutor la judecatoria de pace No. I Craiova, in aceeaaï calitate la Strehaia, judepl Mehedinp. D. I. I. Sterian, care a trecut trel examene la facultatea juridica din Bucuresci, ajutor la judecatoria de pace No. t Craiova, in locul Dlul I. Vasiliu, permutat. D. G. Ionescu, actual ajutor la judecatoria de pace Saveni, judepl Dorohoit, in aceeast calitate la Mihaileni, din acelasi judet. Prin decretul regal cu No..709 din 7 Maid 895, in urma propunerd ficuti prin raport de aceas D. rninistru, sunt numip : D. I. I. Aoastasescu, care a trecut duoe examene la facultatea juridici din Bucurescl, intrunind conditiunile art. 57 din legea de organisare judecatorksca, ajutor la judecatoria de pace Babadag, judepl Tulcea, in postul din nod infiintat. D. C. Anastasiu, fost ajutor de ocol, intrunind conditiunile citatulul articol, ajutor la judecatoria de pace Sivetd, judetul Dorohoid, in locul D G. Ionescu, permutat. Prin decretul regal cu No..7 din 9 Mait 895, in urma propunerel facuti prin raport de acelaal D. ministru, sunt numip : D. C. Altangiu, care a trecut trel examene la facultatea juridica din Bucuresci, fost ajutor de judecator, intrunind condipunile art. 57 din legea de organisare judecatorésca, ajutor la judecatoria de pace Negresci, judetul Vasluid, in postul din nod infiiniat. D. I. D. Ripeanu, care a trecut trel examene la facultatea juridia din Bucuresci, intrunind conditiunile citatultd articol, ajutor la judecitoria de pace Uscap, judepl Neamp, in postul din nod infiintat. D. St. Dimitrescu, actual ajutor la judecatoria de pace Slavesci, judepl Teleorman, dupe cerere, in aceeaal calitate la judecatoria de pace Bals, judepl Romanap, ia locul Dlui G. Britianu, demisionat. Prin decretul regal cu No..76 din Maid 895, in urrna propunerel ficuti prin raport de acela0 D. ministru, sunt permutall: D. C. G. Motaa, actual ajutor de grefa la sectiunea I a tribunalultd IasI, in aceeaal calitate la sectiunea II a aceluia0 tribunal in locul vacant. D. G. N. Dimitriu, actual ajutor de grefa la tribunalul Tutova, In aceeaal calitate la sectiunea I a tribunalului Ia0, in locul Dlui C. G. Motaa, permutat. Prin decretul regal cu No..76 din Maid 895, in urma propunerel facuti prin raport de acelasi D. ministru, D. D. I. Gheorghiu, actual copist la judecatoria de pace Bucuresci No., este numit ajutor de grefa la tribunalul Valcea, in locul vacant. MUHSTERUL LUCRARILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No..764 din i Maid 895, dupe propunerea ficuti prin raport de D. ministru secretar de stat la departamentul lucrarilor publice, s'a priimt demisiunea Dlul Dimopol Constantin, pe diva de I Maid 895, din postul de conductordesemnator in administrapunea cailor ferate. Prin decretul regal cu No..765 din i Maid 895, dupe propunerea facuta prin raport de acelaal D. ministru, D. Turcan Constantin este reintegrat, pe diva de t Iunie 895, in postal de conductordesemnator la serviciul studiilor i constructiunilor dependinte de acest minister. ADMINISTRATIA DOMENIULUI CORONEI Prin decisiunea M. S. Regelul cu No. 8 din I lunie 895, data asupra raportulul Dlui administrator al DomeniuluI Corónel sub No..00 din i Iunie 895, D. August Berian, absolvent cu diploma al Academiel forestiere din Schemnitz, este numit, pe diva de I Iunie 895, in functiunea de silvicultorajutor in corpul silvic al Administraliel Domeniulul ConineI. RECTIFICARE In Monitorul oficial No. 44 din 8 Maid 895, la pagina ijio, colöna I, in publicarea decisiunel cu No. 9.0$ din 9 Maid, trecanduse, din eróre de manuscris, numele de G. I. Teodor, in loc de G. T. Teodor, se rectifica. Circulara DAM ministru cultelor si instructiunei publice cu No..440 din Iunie 895 care direcfmnile scólelor primare de ambe sexe ei institutele particulare din Capitaki. In interesul igienel i salubritatel mitelor publice primare i institutelor partiallare, primaria CapitaleI luand dispositiuni ca inspecpunile sanitare ale scalelor sá se hick pe viitor de duoi medic! comunall, Insárcinai speciall cu aceste visitapunl, conform unor instructiunl ce s'ad elaborat de consiliul de igieni, subscrisul are onare a ve 4 Iunie 84)5 atrage luarea Dvósträ aminte spre a va conforma intocmal prescrippunilor in ce privesce supraveghiarea scolaro, i sa dap tot concursul mediculul insfircinat cu inspecpun ea ai luarea masurilor sanitare, pentru prevenirea i combaterea bólelor contagióse. p. Ministru, D. Aug. Laurian. MOWN PARTE NEOFICIALA Bueuresei, lunie MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE Se aduce la cunoscintal generala al D. ministru Al. Marghiloman, ad interim la ministerul lucririlor publice, acordá audienp, la acest minister, Martea, la orele a. m. DEP/M TELEGRAFICE ;Set siciul privat al Motttortzka) Budapesta, 4 Iunie. 800 bliep brutari greviati s'ati dus inaintea easel unui patron ai ail spart geamurile. Polipa a inter venit ai a pus capat exceselor. S'ati fault sése arestirl. Viena, 4 Iunie.Comisiunea armatel a delegapunel ungare a adoptat, dupe explicapunile ministrulul de resbel, o resolupune care invitä pe ministru sá faca us de creditul de florin!, votat de delegapuni, i sd presinte, la anul viitor, planurile ai devisele pentru construirea unel a treia academii militare. Apol a adoptat 4 articole ale budgetulul ordinar al resbelulul. Petersburg, 4 Iunie. Catolicosul armenilor, monseniarul Mackerdicl, a facut visita ministrulul afacerilor straine, principele Lobanoff. Roma, 4 Iunie. Se asiguri ci ministrul justified va depune málne la Camera, dosarul afacerei Giolitti. Dnil Barzilai i Bonajuto aü depus cestiuni asupra procesului Giolitti. D. Blanc, raspundand la o cestiune a Dlul Rubini asupra EritreeT, a dis ci evenimentele din ultimil timpi aü fost o mare ai patriotici aplicare a planulul fundamental expus in 894. Ocuparea Kassalel este o indreptare care solupunea 040 internationale a problemei si a confirmat solidaritatea de fapt 0 de drept cu Englitera. Documentele ce va depune ministrul la Camera vor dovedi al Italia a intrat intr'o cale care, mal intaid modesti i prudenta, promite un viitor prosper. D. Rubini a pus de asemenea o cestiune asupra introducerel vinurilor italiane in AustroUngaria. Ministrul de comercid a expus natura nouilor masurl luate in urma ultimelor negociárl din Viena. Aceste masuri tind in mod exclusiv sa garanteze origina italiani a vinurilor introduse in AustroUngaria al pazéseal lealitatea transactiunilor. D. Rubini s'a declarat cu desaviraire satishicut. Ministerul a avut o victoria completi In

5 4 lunie 895 MONITORUL OFICIAL 74 alegerile pentru cornisiunea generala a budgetulul. Comisiunea alegerilor s'a constituit si a ales pe ministerialul Tondi presedinte. o intrunire de 50 deputan ai majori UPI s'a tinut asérit. D. Crispi a multumit majoritatel si a relevat marile resultate financiare realisate. A recomandat votarea mèsurilor financiare si a exprimat, terminând, Increderea sa in majoritate. (A.clamatiuni yin)). Portsmuth,4 Iunie.Iactul regal ',Osborne» a plecat la Hamburg, unde va 8 tepta pe ducele de York, pe care ' va conduce la serbarile de la Kiel. Bruxel, 4 lunie. Presedintele consiliulul a presentat Camerel proiectele privitóre la conventiunea dintre Belgia i Statul liber al Congulul, i autorisatia pentru Belgia de a acorda companiel de drum de fer al Congului un Imprumut ipotecar de lei. Proiectele trimis unel comisiuni. Petersburg, 4 lunie. Pe bordul In. crucisatorului n Rurik., care merge la Kiel, se aflit marele duce Ciril Wiadimirovitch. Londra, 4 lunie, Camera comunelor.d. Ashmead Bartlet a intrebat guvernul dacä are cunoscinta de verl o conventiune dintre Rusia si China in privinta veri unul imprumut. Sir Grey a râspuns cit se asigurii cá nicl o conventiune nu s'a incheiat Intre aceste dar cii nu póte da explicatiunl asupra negociarilor ce ar fi putut avea loc ieri. Camera a respins, cu 5 voturl contra a 7, propunerea Dlui Hayden de a sterge din budget paragraful privitor la ridicarea unel statui lul Cromwell. Kissingen, 4 Iunie. Perechia regalia a Danemarcel a plecat. Regina HanovreI a parasit patul. Viena, 4 Iunie. Corespondenta po Liticá afiä din Belgrad ca negociarile dintre representantil guvernulul sârb i aceia al celor trei grupe de bancherl vor incepe in curând la Carlsbad. ConstantinopoL 4 Iunie. Agentia din Constantinopol este autorisati si declare de nascocire curet/ scirea sliarulul National Zeitung din Berlin, dupe care o bandit de 540 armenl armati ar fi debarcat pe cósta SirieI, ar fi desarmat poiiia turca i ar fi inaintat asupra orasulul Alexandreta. Madrid, 4 Iunie. Principesa Asturiilor s'a bolnivit de pojar, dar Ma nu presinta gravitate; starea este satisfitatóre; nu s'a produs niel o complicatiune. Berlin,4 Iunie. ReichsAnzeiger, rele Wind &ass discursulul pronuntat de principele de Bismarck la 9 lunie inaintea nuniunet agricultorilor., frasi care dice a órecari ministri nu se pot separa de palatul ministerial, slice ca din greséli unele diare afi credut ca. ved InteacéstA frasa o alusiune la D. de Boetticher. piarul reamintesce deja, in Februarie 890, D. de Boetticher a exprimat dorinta de a se retrage i ci insul D. de Bismarck este acela care'l a hotarit sä pastreze functiunile. Mai tardiii, D. de Boettiher a cerut lmperatulul autorisatia de a se retrage, care 'I a refusat'o pi iiitr'o smisóre autografa care slice a nu póte sit renunte la serviciile sale, ca face apel la patriotismul sed i cere sa consacre i pe viitor activitatea sa pentru binele imperiului si al Impèratulul. Reshitza, 4 Iunie.Greva ia intindere; 450 lucratori al minelor din Secul s'ail agociat cu celalti grevisti. Christiania, 4 Iunie.Regele a priimit adi pe D. Svoerdrup, care a declinat misiunea de a forma cabinetul. San Francisco, 4 lunie. Dupe o scrisóre privata a unul matelot american, un torpilor japonez ar fi ficut naufragia In insulele Pescadores. Din 4 6men ai,echipagiulul numal unul ar fi scapat. tagentia romändl. MINISTERUL DE FINANCE Directinnea comptabilititei generale Se aduce la cunoscinta generall ca plata pensiunilor civile, pe luna Iunie 895, se va face cu incepere de la ale acestel lunl. In Capitalfi bonurile de pensiuni se vor libera i plati in dilele de si ale curentel, de la orele 9 a. m.; iar in celealte dile se vor libera de la orele 9 pânit la a. rn. i plati de la orele pana la p. m. No , Iunie. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE Calla ferate romans Se educe la cunoscinta generala ca articolul nhuma se taxéza pe base tarifului special No. V. No , Maill. D. I6n N. Hagianof, proprietar in comuna Manasia, plasa Cimpu, din judetul Imprumutând pe locuitoril din localitäti cu sum de lei, fara niel o dobânda, spre a curnpèra porumb xpentru hrana lor, ministerul II educe multumirile sale pentru acésta ofrandil. Ministerul exprima grin acésta multumirile sale persénelor de mal jos, call ai binevoit a face urmatórele donatiunl bisericel parochiale din comuna Vártopu, judetul Dolj, i anume D. Marin M. RAsteanu, o cruce de argint in valóre de 0 lei; D. Constantin Christea, o perechitt cununil de flori artificiale; Dna Elena S. P. Sandoi, o masa de pânzà. D. Marcu Fiser, arendasul mosiei Lisna, pendinte de comuna SuhArAu, din judetul Dorohca, oferind pe timp de duol anl, farit platä de chirie, o casa a proprietkel wade s'a instalat scóla din localitate; ministerul It aduce multumirile sale. DIVERSE In sliva de Maid a. c., locuitorul Radu Pavel, din catunul Slitiórele, pendinte de comuna Jilavele, judetul Iabomia, ducénduse la helesteul din marginea catunului cu 4 boi ca.sa 'I scalde, in urma a intrat singur In api i, nesciind sa inóte, s'a inecat. Cadavrul s'a gasit peste o orä i jumâtate. MINISTERUL AGRICULTURE, INDUSTRIEI, COMERCIULUI DOMENIELOR Scóla de arte I meseril din Bueuresci Programul orar al examenulul general de finele anulul seolar De la orele 8 a. m. 0 de la 4 p. m. Clasa I La 6 Iunie, aritmetica. n 8 n geometria. n 0 n technologia ferulul (elevil ferari). n 0 «technologia lemnulul(elevil lemnarl). n 4 «desemnul ornamental. n 8 n industrial. La n 0 n 4 n 6 La 8 n 8 n 0 n n 4 n 6 8 Clasa II Iunie, technologia ferulul ferari). technologia lemnulul (elevil lemnarl). masinl a gricole. aritmetica. geometria. desemnul industrial. ornamental. Clasa III Iunie, technologia ferului (elevil ferar). technologia lemnulul(elevii lemnar). masinl agricole. fisica. n mecanica. desemnul industrial. ornamental. Clasa IV La 6 Iunie, masinl agricole. 0 n desemnul ornamental. n industrial. 4 n comptabilitatea. 6 fisica. 8 n mecanica. La 7, 8 si 9 Iunie examenul de luearl practice si expositia de lucrarile executate de elevi In cursul anulul molar.

6 74 MONITORLa OFICIAL 4 Iunie 895 MINISTERUL DE RESBEL Ra ort de mi carea bolnavilor de ocht, grannloqi, de la 5 Aprilie 895. ;I.4... s % s!,..,. 0,,. g '' '' F=. 'L,,4, v. ''='.=, =.?.. g I eti =J El' I Garaisonele Craiova R.Vilcea Slatina T.Se verin T.Jiu Cara cal Craiova Cala fat Craiova Pitescl T.Severin Caracal Craiova / If Bistrita Bucovèl Bucurescl Pitesd Giorgio Bucurescl T.Migurele Bucuresci Térgo vista Pitescl C.Lung Bacurescl T.Magtirele Giurgiu Chitila Bucuresci. Tdrgoviste Nucet Laculete I ThrguOcna Focsaal Ploescl Buzèü R.Sarat Focsara Galati Numirea corpurilor de Val:A V; ci Regim. Dolj No. Vilcea No. Oltu No. I Meh. No. 7 Gorj No. 8 II RII No. 9 Rovine No. 6 Calafat No. artilerie /7 ellaras Escadronul tren Comp. l adrninistratie subsistenfa Inchisórea militara Scóla fiilor de mnitah suboficierilor Tibacaria armatel Totalul corpulra I Batalionul vénatorl Regim. geniil Arges No. 4 Vlasca No. 5,, MihaiiiVithul No. 6,, Teleorm. No. 0 IV Ilfov No. HI Dim b. No. RaduNegru No. 8 Muscel No. 0 artilerie. 6 0 cilitras 4 0 cetate Divisional gendarml Escadronul tren Compania gendarml sanitara de administr. depositelor, subsist. pirotechniel Arsenalal de constr. Inchisórea militara Scóla de oficteri art. si genii'» resbel administr. cavalerie Arsenalul de deposit Hergheha Pulberaria Totalul corpulul II Batalionul vénatorl Reg. genia Prahova No. 7 BuzAil No. 8 R.Sarat No. 9 Patna No. 0 Siret No z, E ' 5. =.. g 0.E FOP...!..oozwio i 8.)...,,.:.. r... c...) = r... I '!;: I...5 'ci a z5 = S xu _ Observatil.4 I p..n., :.,6. LI I. Garnisonele F. _. I is,c : 7'.:o c.d. :=....' ''' =..g ) <,, r,. ;. :,?...,,E,., ILI' :g. E. F.I 4,E....,. f f Calarasl I Tecuciii Ploescl Braila Focsani 7 Mang Ploescl Braila Galati 7» Térgsor Iasl Bérlad Iaa Roman PiatraN. Fölticeni Vasluia Bacaii Dorohoiii Roman Botosanl. DO Roman Iasi» 7) n. I»» Ostrov Constanta Tulcea Constanta 77 n. Ostrov Tecuciii Botosara Tecuciii Bucuresci Craiova,.. Lialat Numirea corpnrilor de trupa Reg. V Ialomita No. VI Tecucifi No. 4! Mircea No. artilerie» 7 cetate 5 calarasl, 6 Compania sanitara Escadronul tren Inchisórea militail Penitenciarul militar Totalul corpulul III Batalionul 4 vénator Reg. Cantemir No. StefancelMare o. Roman No. 4 Résboen No. 5 Suceava No. 6 VII Racova No.5 Bacati No. 7 VIII Dragos No. 9 4 artilerie 8 7 calarast 8 Escadronul 4 tren gendarml Compania 4 sanitara 4 de admin. Scóla fiilor de militarl Inclas6rea militara Totalul corpultd IV Batalionul vênatorl Reg. Constants No. 4 Tulcea No. 9 caaras Escadronul tren Seciia sanitara Inchurarea militara Divisional artilerie Compania 5 subsist. Bitii. Om rogim. Dim. So. V Totalul divis. Dobr. Galap Divisia echipagelor...=. Depositul flotilel 40. Inspectoratul portur. 4» kreenalul flotilel 4 5 Totalal corpul. flotilei 80 :F c %. K. 'C TT _.. 'T' Reg. Rosiorl 9 ),. If» 7 4 0,, 5 7/ /7 6 / 46 Tot. div. ind. de caval '.`''..=!. c=.,== i 5 : '! 60 :,. :: i i Observafil Garnisonele Nninirea corpurilor de arm&a 9 r., 4 FOP,...! t! g.. 6 e a. g t E '4 ni.,...,.servatii Garnisonele Numirm c )rpurilor de armata a : EliI 4, t,.. I &I r ob.,* Craiova BucurescI Galafl Ias Corpul I de armata 84 Il II 7 DI 74 IV 74 If Constanla Bucurescl Galatl Divisia Dobrogea Divis. incl. de cavalerie Corpul flotilel Total general

7 4.6 4 Iunie 895 MONITORUI OFICIAL 74 STATIUNI MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI I DOMENIELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMANIEI BULETIN ATMOSFERIC No. )65 OBSERVATIUNI: De la (4) Iunie 895, orele 8 dim.; In 4 ore De la () Iunie orele 8 séra Baro metrut redus la 06 si la nivelul Marei Temperatura aerului C. Observ. Variat. Observ.i Variat 5 76,a., 'ci ' Vêntul `6' ill. i t!. I Starea cer ului _ g vd.7 i.,0 Temperat. extr. is.5, Barome) trul 0 si la ni.,ivierleu I ' 5 i;,t. g Véntul o.;. '' r.`, 0$ 'F.: >,* Starea cerului Mamornita ! 79 E acop W 4 acop. Dorohoia SE 7 f. noros SE 8 noros W Benin Sotqani, NW 5 acop NW 4 f.noros!agi N 5 * Pcinc.Drag NNW 6 plóie N f. noros rarceiu acop. ; acop. Vasluiii I NNW 8 n it. noros r.ocna ' n noros Pogani N 6 f. noros n ;ctfa;i W noros p. noros OBSERVATIUNI iulina... ;onstanta N min SE senin Starea MArel linistita SSW Benin 7rdila E 7 f. novas SE plóie 4/zzéa NE * ;inaia : N céta N noros :CimpuLung acop f. noros ucuresci F SE f. noros NW p. noros kargiu E Benin E Benin..Mcigurele I 4 88 W 6 noros t 5 0. NE noros; 7orabia I. 80 W p.noros N f. noros :cracal WNW 5 f. noros p. noros ;triharef I. 75 S p. noros W * Wilimcinasci F.4 67 N acop N n :raiova I NW noros norm ;trihaia I NNW f.noros senin 'Severin I.8 74 WSW p. noros 5 7J NNW f. faros laiadear E acop WSW 4 n ;ofia(bulg) , NW n W * De la (4) Iunie 895, orele annagli?ucuresci SE noros 7 4] I I I I I Ierl nor si timo linistit. Plöie torentiali, insotitl de grindiná a *hit la Dr5gAnescl, In Vlasca. A mal plouat i hi Muntenia. In judetul Botosani vént tare. Barometrul s'a ridicat mult in MoldovadeSus, el ontinui a cresce in UM Ora. Temperatura s'a coborit mult in Moldova, in Muntenia cresce incet. AstAllt nor si timp linitit, barometrul stationar. unele localitall din Moldova si A plonat la : Bicaz (TarcAu).0 ram., T.Ocna.0 mm., T.M5gtirele.0 mm., PiatraNeamtu.0 mm., DrSgSnesci 8.5 mm., Corabia. mm., Broscent 7.5 min., Clucerésa 8 ram., Baclil 6. mm., Fölticeni 0. Bustenl 5.0 mm.,.sitrat, Moinescl, Predeal, Pitesel, Puciósa, RtuVadulul, Hangu, Prisacara, Burdujenl, Bistret, Bistrita, Scortent, Fälticent, Slatina, Bals. Extract de pe raportul general asupra mersului serviciului sanitar i s5nét5tei publice din judetul Covurluiil pe anul 894, adresat directiunei generale a serviciului sanitar de D. medic primar al acelul judet. Domnule director genirat, Conform art. 48 din legea sanitarä i dispositiunilor art. 54 din regulament, vin prin presentul a vé supune in estras situatiunea serviciului sanitar si a singtatel pu Mice a acestui judet din periodul anului 894, precurn i imbunatátnile ce mai ered a se introduce fatii cu salubritatea public& in genere i serviciulul in parte. ) Situatiunea geografica a judefulta distribuirea tu pe plái i comune Judetul Covurluid este eel mal de miaçlii Oi al Moldovel, märginit la r6sarit eu Prutul, la mia0.i cu Dunarea, la Nord cu judetele Tutova i Falciu, la apus cu judetele Tecuciii, RimnieuSairat i Briila, despartit prin Siret. Configuratiunea sa este aprópe a until paralelogram, eu o intindere de la Dunäre, unde este situatà capitala judetului, spre Nord de 98 kilometri i o lâtime miioeie de 40 kilometri, eu o suprafati formati mat mult de coline i vil, earl merg deseresand de la Nord spre Sud. Vide adapostese piriiase i laeuri, earl, pe alocurea smire6se, constitue intinse marecage, cari, unite si eu acele intretinute din inundatiuni sail de vèrsäri ale Prutulul, Siretulul i Dunärel, constitue in adevér prototipul mareeagelor de la gurile DunArei. Expositiunea este destul de favorabibl cu o inclinattune citre Sud i nefiind indestul de adapostit spre Nord,!neon giurat de ape mari, intre earl i lacul Bratesului este expus adesea la vênturi reel de Nord si violente, eârora, geatie, in mare parte se datoreza asanarea aerului dintr'o admosferi atât de palustra, etc. Solul in genere cel argilos i sablanos, destul de forth semangturilor, dar i favorabil stagnatiunel apelor din vat, cart vin din puh6e de pe coline, pe cari in genere sunt situate satele, constituind imense marecage. Am insistat adesea in rapértele mele scrintifice anterió:e pentru stárpirea sag irnputinarea acestor marecage, si pâni la realisarea acestel imperi6se dorinte, iml permit a reveni i in special asupra mare! necesitáti de a se can alisa Prutul sag cel putin a se 'Mari printr'un dig de halagig mai inalt si solid, cu care fapt s'ar inlesni navigatiunea acestui important rig i s'ar salva de inundatil peste.000 hectare de primént fertil, salvind i populatiunile mirginase de imense fluviuri marecagi6se carl II otravesce perpetud. Apa potabilfi in genere, existi si se extrage in mare parte din fôntrini sad puturl cam de la suprafati, ceea ce face ea in timpuri secetóse sa &spark din care causii atât populatia, eitt si vitele, cam suferi. Aceste fôntini nu earn sunt in conditiunile cerute de igiena publiea. S'ag ficut, insa, eitevaferieite inceputurl

8 744 MONITORUL OFICIAL spre ameliorare, totusi este inel mult de Mcut pe acésti cale. Vegetatiunea In raport cu Intinderea terenului este fórte restrinsi i mai cu semi In partea sudici a judetului este cu totul despiduriti. Ethnografia i distribuirea. Judetul Covurluiti are 4 plisl administrative si medieale cu 7 comune rurale (afari de eitune), ocupat de o populatiune care se urci, de pe ultimul recensamint fäcut la finele acestui an, la cifra de 7.86 suflete, cea mal mare parte de nationalitate romini, afari de 44 catolici, mahometanl,.74 mosaici, stabilip mai cu sémit In tirguorele Beresci, Driguseni i Pechea. Demografia. Dupe cit am vadut, Intréga nóstri populape se urea la cifra de 7.86 suftete, sail pe sexuri, avem 7.66 barball si 5.74 femei; ne revine 4,46 suflete pe kilometru patrat, i dad la acésta se va mal adioga i populapunea capitalel Galati, care este de , ne va da un total de ai atuncl revine pe kilometru patrat 4,6 suflete. Natalitatea. In anul 894 ail fost.66 nasceri satl. ortodoxl, 7 catolici, un armean pi 47 israelip, de unde reese ca erestinii aü dat 46,6 la mie, catolicil 5,4 israelitil Mortalitatea a fost de.069, din cari.09 ortodoxi, 0 catolici, lipovean, mahometanl, mosaicl si 4 necunoscup. Dupe vorsti avem tabloul urmitor,e, I._ ', 4i)'5' 44 cf5' Din acésta se vede, dar, ci ortodoxii ad avut o mortalitate de 4,80 la mie, catolicit,67 si israelipl 8,74 ; va si did crestinil pierd mal mult de cat top, consecinta logica si a condipunilor igienice cu mult mal superióre In earl se gisese celealte riturl visivis de rornini. Asemenea pi in ce privesce vérstele, del se vede ca vérsta cea mai cercati in mortalitate este de la 0 an si de la 5 ani. Comparind niscutil anului 894 cu cel precedent 89, ne di un mic plus de 7 suflete pentru eel d'intéig. La morp, InsA, din nefericire avem un plus de 56 mal mult de cit ai anulul 89. FicAnd bilanta dintre niscup i morp In general al anului 894, ne dà un exeedent de 97 la naseeri, cifri de si Imbucuritóre, dar inferiöri anului 89, care era 85, ceea ce face ca anul 894 si piardi visivis de 89 cu 554. Matrimonialitatea. In cursul acestui an s'a lnregistrat 98 cisitoril, din earl israelitl, ceea ce revine,85 cununil la mia de creptini pi,56 la israelip. Vérsta cea mal frecuenti la earl s'ail contractat aceste cisitoril este intre 8 pima la 5 ant ) Serviciul sanitar i administrativ propria çlis Fiecare plasi administrativi io are si personalul sanitar, adici, avem ca personal 4 medicl de plasi, doctori in medicini, dintre earl unul numit cu decret regal, duol cu contract si unul provisorig; fiecare plasi 4 are si vaccinatorul ség. Agenti sanitari am avut 9 plitip de comunit i móse 5 tot comunale. Intregul acest personal, condus de nol, 's a indeplinit atributiunile sale eu destul zel si pe cat le ati fost posibil In limitele regulamentelor sanitare si a ordinelor dat, afari de D. Dr. Rabinoviel, ce care din causa unor usurinte In servicid, a atras, prin onor. directie, severi observapun e. Midlócele de transport de si deficile din lipsa in mare parte de osele, totusl parte din personal, avind trisurile lor i parte angaglate de la particulari, se deplaseaza eu promptitudine ori de cite ori sunt champ pentru afaceri ale serviciului. Judetul mal posedi un spital In comuna Pechea, condus de Dr. Korn, angagiat cu contract, un subchirurg care este si intendent. Pe Magi acest spital ma! functionézi si o farmacie care deservesce si mare parte din comunele rurale cu medicamente earl le adueem brute din strdinétate si le prefarmacistul I. Alexiu, un demn, capabil harnie functionar. In ce privesce organele sanitare administrative locale, regret a o spune ca earl de örecari exceptiuni totusl nu s'ail petruns Ina de importantul rol ce ag de Indeplinit fapi de legile i regulamentele sanitare, i mai cu sémi in ce privesce mésurilor de isolapune i altele pentru combaterea maladiilor infectióse i contagióse. Acest din urmi rol ' apteptim In mare parte a fi indeplinit cu mal multi cunoscinti de agentil sanitari, a ciror Infiintare tretue si devini o realitate, siintr'un mod mal definit cu puteri discretionale, adici a fi investip i cu puterea de a chiima in judecati pe cel abituti, etc. ) Salubritatea publidi a judetuluti starea Tratind despre sol si ape, se póte deja deduce ci starea de salubritate a judetului nu este din cele mal laudabile; astfel ca mai tóti partea sudestici abundi in marecage car! fac ca mal tótá populatiunea nairginase si 'I suporte consecintele. Satele mal cu sémi cele de Sud nu se gisesc nici ele in condipuni mal fericite, de si parte din ele asedate pe pante sad colint bine expuse, Insi fad nici un plan, nu ail ulip, nu arl ogradl i constitue grimidirl de case si dote Mri niel un stil sad estetici Ġunóele abundi inci In mare parte din comuni nu numal prin ogrisli, dar chiar in midlocul Téranil mai ag tristul obiceig ca In primivéri sa astupe orlce vaiôce sat rape for 4 Iunie 895 mate din plo! chiar prin midlocu satelor, fará ca autoritatea comunali si se misce a le interslice acésta. Trebue sa flu drept i si mirturisese ci In unele localitàti s'ag ficut cite ceva, dar mai avem inci mult pima sá seipim cornunele de aeeste risideuri insalubre i cart caracterisi un trist trecut. Casele de locuit se construese in genere din vilitucl i ciamuri pe furci de stejar; de si in gener uscate, dar peretii Sind subtirl se récesc curênd in timpul ernei i devin frigurose. Invelitorile de stuf (trestie grósi de balta), coceni i ovar pe aloeurea; Inciperile, hag, fiindule strimte si compuse, casele nurnai de cite o tindi si o cameri sag cel mult cite un mic chilerapl, devin In timpul ernei cuiburi infecte ale diferitelor maladii, precum febratifoidi, etc., cari, o data intrate, cu greg se scot, de! sätenul In nepisarea lul clorme in acelap pat cu bolnavul rains de cea mai eontagiósi i pericolósi maladie. Midlócele de Incildit cu totul vitióse. Este, dar, de dorit ca noul regulament pentru constructiunea caselor tërinesei sit devimá eat mai curénd o realitate ; de o cam drat( fie el aplicat cel putin pentru formarea nouilor sate a Improprietiriplor din anil trecup i anul curent. Institutiunile i localele publice Scolile. De si comunele mai avute afi ficut ceva In acésti directie, totusi rémine mult de ficut i judetului care, ajutat de noua lege a invetimintului, ar trebui cu o ora mal inainte se fad un imprumut, si via in ajutorul comunelor sérmane si In special a celor din Horincea, Zimbru parte din Siret a eiror scoli sunt departe de a insusi cele ma! elementare condipuni igienice. Localurile de subprefecturl In mare parte, precum i casarmele i aresturile de pe Biagi ele In rele conditiuni, find instalate in cite o ma' térinésci prea putin adaptati usului. lama! arestul judetulul instalat intr'o cad privati neincipétóre, In cit anul acesta a si eclatat o epidemie de febri tifoidi Intre detinup, care cu greti si marl sacrificil s'a putut stinge. Institufiuni sanitare. Judetul are duoè spitale, unul rural la Bujor cu 6 paturi, altul la Peehea judetian cu 0 paturi. Localele acestor spitale sunt constructiuni noul dupe planurile tip, adoptate de onor. minister, directia sanitari, si se gisese in cele mal bune condipuni igienice. Starea sanitarii, proprin Yisä. Matadi! acute 4) Morbiditatea sari patologia judefului. Fati cu cele descrise se pote lesne intervedea ei cadrul maladiilor sag manifestirilor palustre predomini in patogenia bolelor acestul judet de la cele mai simple febre intermitente ORA la maladiile intestinale ca diarheele, disenteriile, etc., earl sunt maladil aprópre endemice. Tifosul malaria, si anul acesta ca i cel

9 4 Iunie 895 MONITORUL OFICIAL 745 precedent, 'Oa desfisurat fenomenele sale si in special in comunele Tulucesci, Independenta, Beresci, Cavadinesci, Foltesci, etc., luind din cind n dud eluvele unel ade Orate epidemil. Maladiile aparatului respirator 0 toracice. Maladiile locomofiunei, incepênd de la reumatisme articulare simple mono si poliarticulare cronice. Maiadiile aparatului genitourinar, ca blenoragia i cistitele i metritele la femel. Maladiile pielei, de naturei inteclióse transmisibile, precum carbuneul si scabies. Maladiile aparatului auditiv, precum otorheele purulente, etc. /Miele chirurgicale, precum abscese, flegmime, operate la domicilid si in spitale. Maadiiie ochilor. De la simple conjunctivae catarale, foliculare, pina la con junctiviti granulósi, care pirea localisati In comunele Pechea i SloboziaConachi; dar, din nenorocire, dupe o ancheti scrupulósi, s'a constatat ci ea ocupa i alte comune circumvecine. Cu acésti ocasie s'ad gisit cit avem in tot judetul 9 granulosi, confirmap si de D. inspector Dr. Blasian, trirnis expres pentru acésta. Mësurile de combatere ce s'aii luat sunt : calutarea de Dna medicl respectivi pe la domicilid, parte in spitale restul pe la alti specialisti, in Galal, cu ajutóre priimite cie la judet. Maiadi cronice Avem ea endemice cahecsiile palustre cu ingurgitapi a diferitelor organe splagnice. Tuberculosa pulmonarel a luat asemenea o intinsi proportiune in populatiunea rurali, i acésta, dupe pirerea nóstrit, din cause insusientei siteanulul, procurindu'si alimentele de hrani in genere de la vite suspecte si din cause aglomerirei lor In odil strimte, intunecóse i neaerisite in timpul ernei. Sifilisul, care de si existi in mod latent, anul acesta s'a mal creeat noul isvóre de infectie prin mulpmea lucritorilor de diferite naponalitlip, venip din töte pirple la lucririle de terasament a liniel noul Grelap Bided. Pelagra. Anul acesta constat o descrescere In numèrul pelagrosilor, astfel din 78 semnalati anul trecut 89, 4 avem numal 458; acésti impupnare o atribuim parte prin tratarea lor In spitale i ameliorarea in traiù, precum i imputinarea paludistilor. Epidemiologia In cursul acestui an am avut a inregistra, pe lingi epidemiile de angini difterici, disenteria, febra tifoidi i tusea convulsivi, o pandemie de febri eruptivi, precum: morbill, scarlatini, cari gisind organismele debilitate deja de influenta ce bintuise pe la inceputul anulul, a causat o intinsi morta Mate. Complicapunile cele mal frecuente fatale ale morbililor all fost bronchitele capitare i bronchopneumoniile. Asistenta publicei Acésti importanti parte a medicinel rurale a censistat anul acesta in spitale, unul rural in Bujor cu 6 paturi, altul judepan la Pechea cu consultatiuni gratuite la dispensariile lor i altul In Galati, Elisebeta Wilma Rsgina, subvenponat de judet. Mt:iscarea bolnavilor in aceste spitale a ) In spitalul rural din Bujor aii intrat 74 bolnavi, cari ad &cut 8.5 slile. Din acestia afi e it 676, ad murit si ad rims 5. Costul de fiecare bolnav a fost 4 lei, 84 haul. ) In spitalul judepan din Pechea, cu 0 paturi, citutat 77 bolnavl, Rand 7.0 dile de diutare. Din acestia ad esit 95 vindecap, 87 ameliorap, 4 nevindecap, morp si rèmasi la Ianuarie 9. A costat pe judet 5. lei, in care intri. si plata unul farmacist, a until' laborant si furnisarea farmaciel, ceea ce revine pentru fiecare bolnav tratat 4 lei si bani. ) In spitalul Elisabeta Damns Regina s'ad priimit din judet 06 bolnavi, cari ad ficut.0 ylile de cautare. De aci ad esit vindecall 48, ameliorati 5, nevindecap morti 0. Fati cu subventiunea de lei, priimitä, revine pentru fiecare bolnav 47 lei si 7 bull. Ordonanfele gratuite distribuite bolnavilor sërmani ad atins anul acesta enorma cal% de 9.96, adici cu.99 mal mare ca anul trecut, ceea ce denoti enorma morbiditate a anulul ce expira, si care ne di si bilantul activititei personalului medical. Aceste ordonante se repartisézi dupe cum urmözi : al De la dispensarul spitalului Bujor ; b) De la dispensarul spitalulul Pechea ; el De medicul primar al judetului 596 ; d) De Dnil medici de plási Distribuite pe la domiciliti : a) De medicul primal 70. ; b) De Dnil medicl de plasi.054. Femeile lehuze asistate de mósele comunale aft fost in numdr de.05, din carl avorturl. Copii vaccinafi i revaccinati ati fost in numör de 0.6, din cari vaccinap cu succes.75, fill succes 70, revaccinap cu succes.87, fill succes.5. si nepresentap la control 797. Copii gàsiç i crescup de asistenta publicit att fost. Orbi, surdomuli i cretini. S'ad constatat 6 orbl, surdomup ail fost 7, sad 4 barbell si 9 femei, i cretinl 4. Actele medicolegale. S'ail eliberat in cursul acestui an un numir de 8, din cari : a) Date de medicul primer 78 ; bl De Dana medici de plasi 04. Acestea repartisate dupe cum se vede in tabela No.. Activitatea consiliului de igietter Consiliul de igienä i salubritate publici a pnut In cursul anului 6 sedinte, consecrate In mare parte la salubritatea cornunelor, a fántinelor, a scólelor, a caselor rinesci, etc., dupe cum se specifici In raportul nostru general. Imbunitiprile cerute, i call parte din ele s'ad introdus de consiliul judetian, aunt asemenea specificate de nol in raportul sub No. 55. Acésta fiind, Dle director general, in extract, starea sanitari a judetului Covur Wit pe anul 894, ye rog sa binevoiti a priirni deosebita mea consideratiune i stimi ce ye port. Medicprimar, Dr. N. I. Seiveanu. Extract de pe raportul general asupra mersulul serviciulul sanitar i sänetätel publice din judotul Prahova, in cursul anulul 894, adresat directiunef generale a serviciului sanitar de D. medicprimar al acelul judet. Domnule director general, Conform art. 48 din legea sanitari, am onore a ye inainta urmitorul report general asupra serviciului sanitar si a sinetitei publice din judetul Prahova pe anul expirat 894, precum i asupra mèsurilor necesare pentru imbunititirea stirei igienice a locuitorilor si a salubrititel publice a localitätilor. Judetul Prahova este unul din cele mal intinse i mal populate judete din téri; suprafata sa este de kilometri pitrap 99 metri ; populapunea sa, exceptind comuna de resedinta Mesa, este de 4.45 suflete. Din punctul de vedere administrativ, judeul Prahova este impirtit in.0 plisi; iar din punctul de vedere sanitar, In cinci circumscrippuni medicale, de örece disposipunile legei sanitare, care pretinde ca fiecare plasi si aibi cite un medic, ad Ames pini in present ne &plicate. Dupe circumscrippunilo sanitare, populapunea rurali a judepilui Prahova se afli impartiti in modul urrnitor : ) Plaiul PrahovaPelesiu suflete ) a TeleajenVèrbiliu 47.0 a ) Plasa FilipeseiTirgsor a 4) n CricovPodgoria a 5) a CimpaCrivina a Total a Acésti populatiune este respinditi in 49 comune rurale; mal sunt, insi, si 6 comune urbane, a ciror populatiune este precum urmézi.:.) Urbea Sinaia s tiftete ) a Cimpina....0 a ) a Sli nic. a 4) a Went'..709 a 5) «Filipescl.50 6) a Urlap Total Considerind raportul numérului populapunel cu suprafata totali a judetulul, resulti ci pe un kilometru patrat se afli aproximativ 5 locuitori, ceea ce ne di patru pogine de fiecare individ. In ceea ce privesce miscarea acestei populapuni, nu ne am putut'o procure de la serviciul statistic al judetului de cit pe anil 89 si 894, de órece pe anil de mal Ina

10 746 MONITORUL OFICIL inte nu s'a oprit concepte de pe tabelele seatistico. in aintate directiei statisticel generale, chiar pe aceeti duos ani din urine, nu avem decesele clasificate dupe ete4, dupe cum ar fi fost de dorit ; pe viitor, insá, vom lua mësuri pentru a avea o statistica mai detaliate. Nascup. Cesatoriti Mort!. Anul 89, comune rurale Ortodoxi. i Alt:, Mud. j Ortodoxf. Alte riturl. Ortodoxi. Alte rituri Anu/ 89, comune urbane f Ortodoxl. 66 Nascup. Alte riturl. 5 Ortodoxi. 4 CasAtorip Alte rituri. 9 Ortodox!. 495 Morp.. Alte rituri. 9 Anul 894, comune rurale f Ortodoxi Ntiscuti. Ì Alte Mud.. 77 Ortodoxi Casatorip I Alte rituri.. 4 Ortodox! Morp.. A Alte rituri.. 0 Anul 894, comune urbane Ortodoxl. 58 NAscup. t Alte rituri... Ortodoxl Casetorip A Alte rituri... 5 I Ortodoxi. 5 Morp. A Alte rituri... Din tablout de mal sus resulte ca, in anui 89, rnortalitatea, in raport cu nascerile, a fost de 6/ /0 pentru ortodoxl de 40 0/0 pentru alte rand in comunele rurale ; iar in cele urbane de 64/0/0 pentru ortodoxi ei de 760/0 pentru a lte ritunl. Mortalitatea, dar, a fost pe anul 89 ma! mare la romeni ca la strein! pentru sate td viceversa pentru comunele urbane. In anul 894, inse, atit la orase, cat ei la sate, mortalitatea a fost ma mare la romini ca la streini ; cad avem in coinunele rurale 59/4 A) la ortodox! ei 6 0/0 la strein!, iar in cele urbane 60 / 0/0 pentru ortodoxi 48 0/0 pentru alto ritura Acéste mortalitate, mai mare la ortodoxi de eat la streini, nu se póte atribui, de órece conditiumle de localitate si epidemil aü fost aceleael pentru top, de cit relelor conditiunt igienice In cari treesee populapunea rural& ei mai ales sistemului vipos de alimentatiune adesea din causit de lipse, dar de ordinar din cause obiceiurilor. Top cunósnem locuintele terenesci cu pimént pe jos in loc de pardoséta, lipsite de aer si lurnine suficienta ; si de ei ma! Vote casele ail cite duoe oat i o Una, in realitate, fuse, nureal una servesce de locuinte, mal ales in timpul iernel, unde locuesce 6 sad 7 pers6ne, i pe langa acestia cite o date ei animate domestice ; posturile stint asemenea fórte riguróse i mai ales copal, dupe Intel:care, eufere fórte mutt de acest regim; nu e, der,' de mirare ca epidemiile, intre cari cele ma! multe afi fost intre copii, de ei nu aü fost grave prin sines!, mortalitatea, a fost destul de mare, ei acésta in convalescente, cáci, pe langa ce copid nu aveat o alimentatiune surniente, dar totd'odate, erat lásai numai in cemaee, pnin curte, expust fiind la recéle, care a causat diferite complicatiuni pulmonare i male. Judetul Prahova este jumttate localitell de munte, o patrime podgorie i restul cimp ; o multime de cursuri de ape il strebate de la Nord, la Sud, cu directiune inebriate mai mutt sail mat Min de la apus spre rasarit; plecind din acéste directiune avem urmettrele cursuri de apii. Cricovu Duke, Provita, Prahova, Verbiliu, Teleajenu, CricovuSerat ei Ialomia, limit& intre judetul Prahova i Ilfov; nuineroel afluenp se varse in aceste cursuri de apa ma! principale. Hydrografia judetulul este, dar, fórte favorabila ei nu am avea de cit se ne felicitem, dace aceste cursurl de ape ar fi canalisate, cite! In acest cas ele ar putea se serve pentru irigapuni bine intocmite, ceea ce ar produee abundenta in recolte, mal ales in timpul de secete, pe cat tirnp astadl atbia lor find potmolita, apele curg pe suprafate solului, se reverse, pe cinapi! la cele mal mici ploi, lesend In urma tor belt! i lacurl, astfel in cit paludismul, in acest judet, este mal cornun de cet ar putea cineva se se astepte la nisce localitati muntóse. Icéste potmolire a albie! riurilor sag a cursurilor de ap e. secundard din acest judet este causata In mare parte prin nomolurl, ce aceste ape aduc de la isvórele lor, unde malurile, find despadorite fare nici o regula, se surpa in timpul ploilor. A colts cause este a arata totd'odati i remediul, care consist& in a se opri devasterile de pedurl in localitetile muntese, a se impaduri din nod malurile, arnenintate de surpare In timpul ploilor, ei a se adenci albiile cursurilor de apa, ceea ce, pe Fine stêrpirea paludismultd, ar eves ei avantagiul de a da mil de pogóne agriculturel. Personalul sanitar. Servicial sanitar al judetului s'a indeplin it de subsemnatul mediced primar, cu ajutorut a 5 medic! de circumscrippune; au mal funcponat ei cite un medic de urbe, in Sierria, Slanic, Campine Valeni, eel duol din urine fiind insarcitotd'odate si cu serviciul de medic al spitalultd, ce judetul intrepne in CAinpine ei Veleni, asistap fiecare de cite un subchirurg, care face serviciul si de intendent. Mósele de plesi au fost suprimate din budget, functionand numal cite o mtett in urbele Campine, Sinaia, Valen! i Urlap. Vaccinatorii asemenea at List suprimall din budget, in locul cerora afi fost angaglati 4 agenp sanitarl pentru casurl de epidemii, cart fiind totd'odate insarcinati i cu vaccinarea, acéste operapune nu s'a putut execute intr'un mod complet. Agentl sanitari pentru comune n'am avut nici unul, astfel in cat, dupe cum se póte vedea, in 4 Iunie 895 privinta personalultd sanitar, nici una din dispositiunile legei sanitare n'at fost inci aplicate. Pentru 55 comune, cu un nurnor total de 457 catune, departate unele de altale, ei cu drumuri adesea impracticabile In tirnpuri de iarni ei de ploi, am avut numai 5 medici pentru 0 pliel si 4 agenti sanitar! de &AO, In loc de minimum de cite 0 admiel de lege, atit pentru mediel, cit pentru agenti sanitari de pleei; niel o móse de plase, nicl un agent sanitar comunal. In asemenea conditiuni, inspectiunile comunelor nu s'at facut si nicl nu se puteail face de medicii de pleei de duct ori pe tune, conform regulamentulul serviciulul sanitar de judet, i nici chitin o data pe tune, In töte anotimpurile i In timpul de epidemii, cind medical trebue sa steruiasce mai multe dile in aceeael comune. Inspectiunile acute de medici in anul trecut afi fost urmatórele : 95 inspecpuni acute de medicul plâei CimpuCrivina, 50 de medicul pleeel CricovuPodgoria, de medicut plied FilipesciThrgeor, 7 de medicul plaiulul TeleajenuVArbiled ei 9 de medicul plaiului PrahovaPelesu; 55 inspectiuni acute de medicut primar al judetului, de uncle se póte vedea ce medicii de plesi, cari ufl feeut mal putine inspectiuni, aunt: medicul Oise! Filipesci TOrgeoru i medicul PrahovaPelesu. Acesta S8 datoresce conditiunel ca medicul plasel FilipesciTêrgeoru avea totd'odate si functiunea de medic al penitenciarului Margineni; iar rnedicul plaiutul Prahova Pelesu facea serviciul la duot penitenciare, Telega i Mislea, obligat find sa face 0 visite lunare la fiecare, astfel In cit jumetate din tun& era intrebuinp te pentru aceste servicil. E de dorit ea pe viitor, mal ales cit timp vom ayes cite un medic pentru duoë directinnea general& a penitenciaretor SA angagieze meaci special!, sat, in casuri de imposibilitate, mediculul de plase sa nu ' fie perrais se feat mal mutt de patru visite lunare, i acésta la un singur penitencier, iar nu la duoê,precum s'a tolerat medicului plaiultd PrahovaPeleeu. Mivarea epidemiilor. Epidemiite observate in decursul anului 894 at fost epidemil de bóle de copil, scarlatine, rugeoll ei tuse convulsive, cari afi bintait 55 de comune ; aft mai fost i epidemi! de febri tifoidi in comuna TêrgeoruVechid, gastroenterite In comuna Mani ei uu cas de cholera in catunul Goceni. dependinte de comuna Tomsani. Numtrul bolnavilor de aceste epidemil a fost de.946 berbap.489 femel, cu o mortalitate de 99 barbap ei 57 femei. Casul de choler& din Cioceni s'a ivit la 8 August anul trecut, cam la aceeael epee& died s'a ivit primul cas In comuna Netoti in anul 89. De ei examenul bactereologic al organelor inaintate de noi, dupe autopsie, a dovedit presenta abondent& de baccill choleric! in continutul intestinelor, acesta a fost singurul cas observat; cu tóti atentiunea medicului de plea agentului sanitar instalat in localitate alte casurl non! nu s'at mat putut dovedi.

11 4 Iunie 895 Dad ne am putut explica origin& de importatitine a primului cas de cholera din Netoti, de órece individut se bolnavise pe drum,venind din judetul la lomita, unde exis taú casurl de cholera, nu ne putern, compt de proveninta in fectitreel pentru unicul cas din Cmceni, cad de si aceste localitall nu sunt departate una de alta, intervalul de un an nu se permite s admitem,c& bolnewt!. din Cioceni a putut sit fie infectat din Netoti, ca i meseria sa de paracliser la biserica a putut sa 'I punt{ In contact err verl un choleric saü cti obiecte infectate. Dupe teoria. insa, a lui Metchincof, microbul choleric ar putea sa existe In tubul intestinal mai mult tiny, unde degenerazi, dae. se afla in presenta altor microbi mal forti; sunt, insa, unii miarobl a dror presenta in intestine, de ei indiferent& prin sineel, cu o actiune favorabilä asupra desvoltfirel microblor cholerici, exaltand puterea tor virulenta; astfel In cat epidemiile de cholera ar depiede mai mutt de coincidenta acestor microbi favorisanp, carl aü lipsit p6te in Cioceni, de cat de presenta microbilor cholericl cart s'aü constatat. Pentru combaterea acestor epidmil. pe ling& ajutorut medical, s'a instalat In comune bantuite i ate un agent sanitar insárcinat cu executarea prescriptitmilor medicate i cu supraveghiarea, pentru ca isolarea i desinfectarea s& se faca in limitele putincióse. Dad, instt,desinfectarea presinta dificultati, isolarea mal ales a pers6nelor dinteaceeael familie este adesea imposibila, neavand locale pentru a separa pe eel bolnevi de restul familiel; cat pentru isolarea caselor, pazitoril, insarcinap cu acest servicit, paraseail postul indat& ce nu mal eraii observap, sad cornunicari cu casele infectate; condipunea ca casele, mai ales in localitatile de munte, sunt departate una de alta, i tame locuitorilor de a comunica cu casele infectate, ne a ajutat mai mult In acésta privinta de cat pizitoril pe cart nu se plate compta. Ajutor medical. Pe tang& bolnavil afectap de diferite epidemii,personalut medical a mal avut la cautare i alte casurl de bola; intre acestea cele mal nurneröse au foit diferite rnanifestatiuni ale paludismulul in numèr de 5.79 casurl ei 440 pelagrosl; nurnarul sifiliticilor a fost de 4; nurnarul total al bolnavilor care aü priimit ajutor medical oi medicamente, din partea personalulul medical judetian, a fost de 5.0 indiviçii, repartisati dupe cum urtnéza : La domiciliii Medicul de judet 66; medicil de plasä 4.76; medicul de urbe 6. La dispensare Medicul de judet 45; medicii de plasa 4.; melicil de urbe _990 ; medicil de spitale Vaccinarea i revaccinarea s'a filcut in anul precedent in töte comunele; avand, insa, numal 4 agent.' sanitari insarcinati cu MONITORIJL OFICIAL acésta operapune, de la care adesea owl distrael, trimisi fiin prin comune, pentru aplicarea mésurilor de politie sanitara, in casuri de epidemii, i pe de alta parte lipsa de concurs suficient din partea autoritatilor comunate si lipsa copiilor din comune, earl sunt luap de parinpi lor la munca câmpulei, coincidand cu epocile de eaccinare, töte acestea aii fost cause ca acésta operatiune, ei mal ales revaccinarea, nu s'a putut face la top cel inscrisi in registrele respective. Cu töte aceste conditiuni nefavorabile, numérut total al operapilor a fost de.708, dintre cart 9.64 vaccinall cu succo, 558 vaacinati far& succes, revaccinati cu succes.478, revaccinap féra succes 47, iar 60 vaccinati i revaccinati cart nu s'ad presentat la control. Vaccinarea i revaccinarea s'a facut cu vaccin animal procurat de directiunea generala sanitark, In unele casurl vaccinui n'a dat resultate satisfacatóre, ceea ce a fost un inconvenient sitntitor In acest judepunde. fiind nurnal 4 vaccinatorl platip numai cu 00 lel lunar, ad lost sa reincépa lucrarea din nod; pe de alth parte, concursul da t de administratie nefiind acela$ in töte comunele ei depindand da traivitatea ai bunavointi a primarulul, nu se putea sci de mal Inainte cap se pate vaccine i revaccina inteo comuna, pentru a putea aprovisiona pe vaccinator cu lisofa suficienta; in unele casurt vaccinul de prisos se alteréza ei In altele nu este sufident. Acte medicolegale. Personalul medical, pe linga dutarea bolnavilor, find insarcinat,dupe lege, ei cu lucririle medicolegale, care le ocupa o mare parte din timp, ingreunindule serviciul, resultatul acestor lucrári pe aunt 894 a fost dupe cum urmkt medicul primar a liberat 78 acte medicolegale, rnedicil de plael 57, medical de urbe 60 ei medicil spitalelor 9, ceea ce face un total de 748 acte me ricolegale liberate, dintre cart 7 autopsil, 7 pentru aborturi. 9 pentru defloritri, pentru sudomil, 08 pentru vulnerari, 6 pentru contusiuni, 0 pentru constatarea facultittilor mintale, 7 pentru diferite hole si 40 pentru scutiri de contributiunl. Totalul femeilor lehuze, asista te de móee de urbe, in tot cursul anului expirat, ei de masele de plael in cursul primelor trei luni ale anului pin& la Aprilie, and aü fost suprimate prin budget, a fost de 6, dintre carl 4 facerl ei aborturl. Resultatul serviciului obstetrical nu este satisficativ din causa lipsel de personal suficient, care ar trebui sa se sporési, hafiintinduse maiee comunale, cite una pentru trei sad patru comune, del o mace& pentru duoé phial, cum erati in sull trecup, nu pate fi de Did un folos, de órece comuneie find departate una de alta, mifwat nu póte ajunge Did o data la timpul favorabil pentru intervenire. Miecarea bolnavilor tratati in spitalele judetiane a fost iii numér de 494 pentru spitalul Caalpina ei 8 pentru spitalul 747 Cit privesce verificarea morplor, acésta s'a ficut numal in comunele urbane Campine, Sinaia, Valeni si Slanicu, cart ad avut medial; resultatul tabelelor No. s'a insintat Dv ósträ cu raportul nostru No. 08 din 5 Februarie a. c., asemenea i resultatul tahelelor No., 4 ei 5, de orbi, surdomutl, cretini, alienati oi copii gasip, inaintanduse cu raportul No. 7 din Martie tot acest an, nu gasim util a mal reveni. Prostituate recunoscute nu exist& in niel una din comunele urbane din judet, cu atilt mai pupn in comunele rurale. Consiliul de igiena si de salubritate public& al judetailul a tinut 0 eedinte din convoaari, cite s'ad ficut In cursul anului precedent, dupe cum am avut deja oreare a vé reports; absente nemotivate, carl aii impedicat pnerea regulata a eedintelor, ad fost faeute mal ales de 0nii membri, cari, dupe art. 6 al regulamentului respectiv, hu se pot amenda. Intru cit privesce lucrarile de asanare a comunelor, desecarea báltilor, alimentapunea populapunel cu apa curaté, avem de raportat: In anui trecut Mart lucrarl de canalisare pe cursul apei Vátniu, care adesea inunda mai multe localitall din plasa Cimpului, cart lucrari, msa, ar trebui cornpletate; asernenea s'a umplut eu pilmant sanatos un lac din centrul cornunei Slanic, uncle se varsa laturile la penitenciar, infectind localitätile de prin preglur; aceste lucrarl, insé, trebuesc continuate, cad la Slanic si in alte comune mai sunt bop atat naturale, cat i produse de diferite W ear) ale liniilor ferate i pentru topirea calnepel; In ceea ce privesce cursurile de spa earl, dupe cum am aratat, curg töte pe suprafata solulul, ar trebui bate adâncite, pentru a impedica desele véesarl, cari se produc la cele mai mici crescerl in volufnul de spa. Curatenia cornunelor, sleirea rea repetata impreglurul puturilor pentru a nu se produce baltace ei nortaie, oprirea de a se tine cantitati marl de baligare ei de a se arunca borhoturt in comune, aunt recomandate neeontenit de medici autoritétilor comunale, cu ocasiunea inspecpunilor, dad. nu se executtt cu stricteta, precurn d tsposipunile Iigi sanitare in genere, cause este, pan& la un órecare punct, lipsé de midlóce, dar numal putin ei lipsa de etaruinta din partea autoritatilor comunale, cad ordinele nu lipsese din partea administrapel superiare. Dispositiunea legel sanitare, ca fiecare msdic de plasa stt locuiascal la reeedinta subprefecturel, se executa; cat privesce miçllóce de transport prin comune, numal medicul plaeel CricovPo igoria ei medicul plaiului TeleajenVarbilad ad cal de trasuit celalp trel medicl de plael inchiriaza cal de calarie sad drute de la locuitorl. Judetul Peahova fiind, hisa, traversat de 5 liail ferate, pentru rapiditatea comunicapunel, medicii se serves; adesea de acest milloc de transport, cu care neputénd

12 748 MONITORUL OFICIAL transporta trasurile cu caii lor particulari neputénduse astfel servi de ele, In multe casurl aunt nevoili a face alte cheltuell de transport pentru a inchiria cal si triisuri din stalia In care se opresc, pentru a se transporta prin comune. Iii privinla personalulul medical al judelulu], mai avem onaire a ve raporta, Dle director, cat, afar& de fostul medic al plaiului PrahovaPeleeu, care, dupe cum am alltat mai sus, cumula prea multe funcliunl, pentru a le putea indeplini cum se cade, top celalli medici 'el aí dat tóte silintele pentru indeplinirea obligatiunilor prey& dute de lege ei regulamentele sanitare, dad acestea nu executat pe deplin, lipsurile de servicie nu le putem atribui de cat insuficientel personalului sanitar in genere, care n'a fost nici pe jumetate de cat minimum prevedut de lege. ve rog, Dnule director, a priimi asigurarea osebitei mele considerate. Medicprimar, Dr. Danielopol. ANUNCIURI MINISTERIALE MINSTERUL DE INTERNE Direcpunea general& a telegrafelor al postelor Oficiile telegrafice de la secliile polilienescl din Bucuresci desfiintanduse pe çliva de () Iunie, se aduce la cunoscinta generalit ca in /ocul acestor oficil, ei tot cu incepere de la menlionata datti, se infiinlézii 4 oficii telegratice sucursale in localul sectiunilor politienescl specificate mal jos : Sectia 49 din calea Moailor. 6 a strada Batiatei. 8, 9 Primilverel. a 8 a DealulSpirel. Aceste oficil sucursale vor face numal serviciile limitate de i de la 8 ei de la 6 sera; vor priimi serisorl recomandate de la public ai vor avea ei timbre postale de vinalare in deposit. No , Iunie. Se publici spre cunoscinla general& a, in diva de 8 lunie (0 babe) 895, orele 4 p. m., se va line licitatie, la directiunea general& a telegrafelor i postelor, pentru aprovisionarea a 00 gente de piele pentru posti el 00 gente de piele pentru unelte, cu urmatórele condiliuni : ) Licitalia se va tine prin oferte sigilate concurentil, spre a putea fi admiat, vor depune o cautiune provisorie de 5 la sutil, in numerarie sae efecte publice, din prelul total oferit. Supraoferte nu se priimesc. ) Adjudecatarul este tinut a se informa la direcliune despre resultatul cunoscend ci dad, In termen de 0 Vile de la data aprobarei, nu se va presenta si Incheie contract, cauliunea depusi va remilne in foh,sul Statulul, fara somaliune, far& judecata, nici punere In IntArdiare. ) Gentele vor fi de forma, dimensiunile calitatea modelelor ce se pot vedea la direcliune, in tete dilele de lucru, de la orele 5 p. m. Dupe adjudecaliune, modelele se vor Investi cu semnatura adjudecatarului. 4) Predarea se va face la depositul central al direonnei, In termen de 60 vile de la data ineheitirei contractulut, ei se vor priimi de comisiunea de verificare i receplie a directiunei. Verificarea se va face In maximum 0 Vile de la depunerea gentelor, constatanduse ca veri unele din gente nu intrunesc in totul conditiunile modelelor, furnitura se va respinge In total sae in parte, dupe cum direcliunea va crede de cuvi in la. 5) Plata se va face prin mandat asupra tesaurulul publie, dupe predare, luanduse de bast procesulverbal al comisiunel de verificare i receptie. 6) La incheiarea contractulul, anteeprenorul va depune o cautiune definitivä de 0 la sute din prelul total oferit. Acést& cauliune nu 'i se va libera de cat dupe totala predare i priimire a furniture! contractata, ei in cos de a nu se conforma condiliunilor, Intréga cautiune va remine in folosul Statulul, fad somatiune, farà judecatii, Did punere in intirdiare i contractul va fi de sine resiliat. 7) Dad In cursul anulul budgetar direcliunea va mal avea necesitate de asemenea gente, antreprenorul este obligat preda cantitatea cerufil, in termen de 40 4ile de la data comandel ce 'i se va fi cu pretul ei in conditiunile prevedute prin contract. In acest scop din cautiunea depusä 'i se va libera numai trel pärtl, iar o pätrime se va reline panä la finele anului budgetar, ei in cas de a nu executa veri una din comendl, restul de cauliune va remane in folostil StatuluI, far& somaliune, fad judecata, nicl punere in intardiare. Pe langli aceste conditiuni, concurente vor mai avea in vedere textul art din legea comptabilittlei generale a Statulul. No , Maiü 9. Iì diva de 4 (6) Iulie 895 se va tine licitalie, atat la prefecture judelului Dorohoit, pentru darea In antreprisii a transportulul expeditiunel ei de dletorl de la Dorohoie prin Darabanl la RAdAutl ai viceversa, de la Dorohoie la Herla ei viceversa ei de la Dorohoiü la Sivenl ei viceversa. Licitatia va fi cu oferte sigilate, earl se vor priimi pin& la orele 4 p. in. precis, dud se vor deschide. Supraoferte nu se priimesc. Condiliunile cut cart se cla in antreprisi acest transport sunt cele urmatóre : ) Transportul se va efectua de cate duoe ori pe septemini In fiecare directiune ei se va efectua cu de, trasurile i tete accesoriile antreprenorului. ) Träsurile vor fi de cele were, invelite pe arcurl, i vor fi construite astfel In pe ling& expeditie, sa petit iva duol sae 4 Iunie 895 trei pasagerl, osebit de conductor ai soldatul de escorta, in cas de necesitate de escorta. TrAsurile vor avea o lad& solid& ai legata cu cercurl de fer solide, cu incuetóre bunk pentru asigurarea mesageriilor i scrisorilor de valóre, remanend antreprenorul responsabil pentru ori ce perderl sae deteriodri a expediliei, provenite din causa trasurel. TrAsurile vor fi intrelinute totd'auna in bunit stare, mal cu sema interiorul lor, spre a nu se Alice nemullumirl caletorilor. La cea d'anteie reclamalie satt inspectie ce se vor semnala antreprenorulte. Dsa va fi dator sa faca imediat reparatiunile ce 'i se vor semnala, In termen cel mutt de 5 dile; In cas contrariti ele se vor efectua de directiune, In comptul garantiel antreprenorulul sae din ori ce bani va avea sti priimésca. ) Obiectele de mesageril, ce vor trebui transportate cu o cursa, nu vor putea trece peste greutatea de 400 kgr., afar& de expedilia de posta uaerg. 4) Abonamentele caletorilor j prisosul taxel bagagelor, peste greutatea gratis acordata de lege, va fi In profitul antreprenoralul. Taxa until loc va fi de 5 ban! de kilometru. Distanla acestor curse este : de la Dorohoel prin Darabanl la RAdAutl 5 kilometri ; de la Dorohoie la Berta 5 kilonaetri ei de la Dorohoie la SAveni kilometri. Fiecare caletor are dreptul la 0 kgr. bagage, pentru care nu se percepe nici o taxi; prisosul ce va trece peste 0 kgr. se va taxa conform legei taxelor postale. 5) Antreprenorul va fi dator a trimite wit i trasura la oficial sad gad cel purin cu o jumetate ora mal inainte de ora destinatet pentru pornirea expeditiei, conform orariulul pus de direcliunea postelor, care va avea dreptul a ' schimba orl cand va crede necesar, anuntand i pe antreprenor. 6) Maximum timpulub pentru parcurs intre punctele extreme se fixéza la 6 minute de kilometru, iar pentru limpid. de iarni se va acorda 9 mijaute pentru cáile nesoseluite. Timpul de iarnä se considera de la Octombre Ana la Aprilie. 7) In cas de inttlraliarea curselor peste orele fixate, antreprenorul va fi supus la o amenda de 5 lei pentru fiecare ora de inardiare. Se aparil de acéstä penalitate intärdiarile pro vocate din cans& de fort& majora, cari vor fi legalmente constatate prin proceseverbale, dresate In unire cu primiria satt politia locali i cu un orn al direzliunel postelor; constatai ile pentru cari urinézh a se aplica amanda, se vor face asemenea prin proceseverbale In &elate de catre diriginte satt conductor, in unire cu caletoril, dad vor fi, i un orn al antreprenorulub; In cas chid ar lipsi antreprenorul sail veri un orn al see, sad And aceatia ar refusa sh ia parte la dresarea proceselorverbale, ele se vor incheia de diriginte sail conductor In unire cu un agent al veil unei autoritall locale, ei amenable aplicate pe basa unor asemenea proceseverbale re

13 4 Innie 89e MONITORUL OFICIAL 749 min bine aplicate, fira verl un drept de pretentiune din partea antreprenorula 8) Când se va constata prin proceseverbale dresate in regulá cá caii saü trasurile antreprenorului sunt in próstá stare in at nu s'ar putea face serviciul in regula, directiunea are facultatea sag si angageze cal cumpere trásuri in comptul garantiel taxelor calátorilor sag subventiunei antreprenorului, spre a se putea efectua cursele conform conditiunilor, far& ca antreprenorul sit alba dreptul de judecatà sag a usa de drepturile reservate la articolul urmator. 9) In cas and contravenirile de la contract din partea antreprenorului vor fi repetate, directiunea it va da un singur avertisment, invitandu'l a 'al pune antreprisa in regula, i dui, pine in termen de 0 lile de la data avertismentulul, antreprisa nu va fi satisfacdtóre, ceea ce se va corestata prin proceseverbale, dresate in unire cu prefecture sad primeria locala, directiunea va putea resilia contraetul, publiand o singua licitatie, in termen de 5 dile, in comptul garantiel antreprenorulul; deed la acesta licitatie nu se va presenta niel un con curent, directiunea va putea s contracteze prin bunä Invoiala in comptul garantiei antreprenotului; iar pine va gasi un asemenea amator va usa de dispositiunile prevedute la art. 8 de mai sus. 0) Antreprenorul va permite mergerea gratis in trasurile. sale, osebit de conductor soldatul de escorta, DluI director ei subdireetor general, inspectori0 i amploiatilor telegrafopostall, precurn i Dlor inspectori financiarl, and merg in interesul serviciulul. ') Numdrul locurilor fiearei tresuri se va determine de directiune, i antreprenorulul nu ' este permis a angagla mal multi caletori de cat numárul acestor locurl; directiunea avdnd dreptul de control asupra angagiare alátorilor, biletele liberate nu vor fi valabile daa nu vor fi vidate de catre dirigintele respectiv, i conducto, rul va avea dreptul a nu admite in trasur& pers6nele earl nu vor avea biletele vidate de diriginte. ) Durata contractulul va fi de trei ani, cu incepere de la data lui, afara numal dacit va incepe sa circule o cale ferati, in care cas contractul va remitne resiliat de fapt, far& ca antreprenorul sa pieta pretinde veri o despegubire. ) Subventia ce va resulta la lieitatie se va pleti antreprenorulul cu analogie la finale fiearel lunl prin mandat asupra tesaurulul public. 4) Pentru asigurarea Statulul ca serviciul concedat se va inteplini conform conditiunilor, antreprenorul va fi obligat a depune, in termen de 5 dile de la aprobarea concesiunel, o garantie, in numerariti sag efecte de ale Statulul, echivalenta cu subventia pe luni. Pe Iângi acdsta se va considera ea garantie i caii, tasurile accesoriile de ori ce naturi, pe earl antreprenorul nu le va putea instaina in timpul duratel contactulul, spre a putea directiunea usa ei de ddnsele in easurile de abated prevedute la art. 9 ei 0 de mai sus. 5) Antreprenorul va fi dator s& alba träsurile in numdr suficient, astfel in at se nu se intrerupi serviciul in nicl tin cas; deteriorarea trasurilor nu'l va putea dispense de arnendile prevddute prin contract. 6) Antreprenorut este dator a observe ei a face se se pizesca, de catre personalul WI, art. ei aliniatele de sub acel articol din regulamentul postal, in cas de contravenire fiind pasibil de penalitátile acolo prevedute. 7) Orl ee servitor al antreprisel se va constata dominat de veil un vitig ei se va semnala de directiunea generalii, acel servitor sag vizitig se va departa imediat se va refusa de conductor in servicig; ori ce intardiare, ee ar resulta in efectuarea cursel prin refusul couductorulul de a accepta verl un vizitig a anti departare a fost ceruta, se va imputa antreprenorulul, conform art. 8 de mal sus. 8) Gaud directia ar crede necesar se se inmultdsca numárul curselor, antreprenorul va fi dator a complete antreprisa cu numárul cailor i trasurilor necesare pentru aeest adaos, in termen de 0 dile de la data avisulul ce va priimi de la directiune, adaoginduise i subventia proportional eu nurndrul curselor sporite. 9) Conductorul fiind eeful tasurei, antreprenorul sag omul sü va fi dator dea ascultare i see 'I execute ordinele de serviciil in timpul cursel ; in cas contraeiii antreprenorul va fi amendat cu subventia pe o di, 0) Antreprenorul va fi dator a opri trasura prin dreptul comunelor prin earl trece, spre a putea conductoril face schimbul expeditiunilor ei eu agentil postall de prin acele comune. ) Antreprenorul nu va putert transmite coutractul acestei antreprise altel persöne fiat consinatimdritul directiunel. ) Spre a fi admiel la licitatie, coneurentil vor depune o cautiune provisorie, in numerarig sag efecte de ale Statulul, in va 6re de.600 lel. In termen de 5 dile maximum de la aprobarea licit4iel, despre care este tinut a lua singur cunoscinpl la oficiul Dorohoiii, adjudecatarul se va presente la numitul oficid ca sit indbeitt contractul cuvenit. In cas de a nu fi urmator, cautiunea provisorie va amene in profitul Statului, firá judecatit, niel somatiune i fart nicl un drept de pretentiune din partea adjudecatarului. Taxa de timbru i inregistrare, ce va necesita facerea eontractulul, va fi, conform legei timbrulul, in sareina antreprenorulul. Pe ling& aasta, concurentil vor avea In vedere art din legea asupra comptabilititel generale a Statulul. No , Maiii 9. Directiunea generali a serviciului sanitar Pentru procurarea a opt bucati pompe cu aceesoriile lor i uneltele de incendiii necesare, destinate pentru inzestrarea urmatóreior spitale rurale ce se vor deschide din norl, i anume : In comuna Babadag, din judetul Tulcea. Ivesci Tecucig. e Parachioi, din judetul Constanta. In comuna Parincea, din judetul Baal. e e Rosnov Nearntu. e e TérguSaveni, din judetul Dorohoiii. In comuna TdrguSulita, din judetul Botoeanl, In comuna Tandarei, din judetul Ialomita. Se publicet spre cunoseinta generala cit, in elna de Mercuri, 5 Iulie 895, orele p. m., se va tine licitatiune public& la rninisterul de interne (in cabinetul directorulief general al serviciului sanitar). Licitatiunea se va tine prin oferte sigilate, conform legel asupra cernptabilitatei publice i coneurentii, spre a fi admiel la vor trebui sil depune, o data eu oferta, o garantie provisorie de 5 la sute din valórea totala ofertate, in numerariti sag efecte publice garantate de Stat. Conditiunile i modelele acestel furniturl se pot vedea, in fiecare di de lucru, la directiunea general& a serviciulul sanitar (serviciul spitalelor i ospiciilor). Supraoferte nu se priimesc. Dispositiunile art din legea asupra comptabilitatel publice sunt obligzttorii pentru tinerea licitatiunel. No , Iunie. Eforia spitalelor civile La 9 lunie 895, orele a. m., se va tine licitatiune, la eforie, pentru construetia unul canal in beton, din curtea spitalului Ploescl pane la Genie Dembu. Doritoril, de a lua parte la acesta!kitetiune, sunt invitall ca, in sus citata di ei ore, sit presinte ofertele Dlor sigilate, insotite de o garantie provisorie de 5 la suta; cunosednd ea garantia definitiva va fi de 6 la sute. Licitatiunea se va tine in conformitate cu art din legea comptabilitatei generale a Statulul. Caietul de sarcine, planul i pot vedea in cancelaria eforiel, in ori ce si ore de lucru. No , Iunie. devisul se MINISTERUL CULTELOR INSTR.UCTIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea cu titlu provisoria a catedrei de flaut i ansarnblu vocal la conservatorul de musici i declainatiuni din ministerul publica concurs pe çliva de Octombre 895. Concursul va incepe in çliva ariitatai, la orele, in localul conservatorului de musical si declamatiuni din Bucuresci. I. Conditiunile de admisibilitate la concurs aunt : Nationalitatea romani ; bl Diploma de terminare err succes a cur

14 750 MONITORUL OFICIAL sului de that ei a celui de canto la un conservator din Ore sad streinetate. II. Programa materelor : a/ Pentru put Cuneiscerea perfecte atet a constructiunel veeht, cit ei a constructiunei noui (sistem Boehm) a Ilautului ; Cumescerea perfect& a literature respective ; O executiune la prima vist& oi executiunea unor compositeuni de where, cum de exernplu sonatele originale pentru flaut ei piano de Johan Sebastian, Bach sad Baendel. b) Pentru ansambite vocal : Cunóscerea perfecti a proprietatilor vocei umane ei a modului de procedare pentru desvoltarea el rationale ; Probarea capacitate de a dirige studiul executarea unui ensamblu vocal de valóre; Cunóscerea perfects a literature respective de la inceput i One astäai. Procedarea de urmat in tinerea concursului este cea fixate prin regulamentul de aplicare al lege de concursurl de la 7 Martie 879. Aspirantil trebuesc se se inscrie la minister cu cel putin 8 pile mat lnainte de terrnenul concursului. No..96. * 895, Maid 7. Pentru ocuparea cu titlu provisoria, conform legel, a catedree de clinice infanta de la facultatea de medicine din Bueuresca ministerul public& concurs pe diva de Octombre 895. Concursul va incepe in eliva aratatet la orele, in palatul UniversaAtei din hat, cu aspirantii cari se vor presenta inaintea juriului examinator ce se va institui la timp. No , Maie 7. Pentru ocuparea cu titlu provisorid a catedrel de arheologie i antichiteti, din naei infiintate la facultatea de litere i filosofie din Iaol, ministerul publica concurs pe çliva de 0 Octombre 895. Concursul va incepe In aiutt aretatti, la orele din ai, in palatut UniversitAtei din Bucuresci, cu aspirantil cari se vor presenta Inaintea juriului exarnieator ce se va institui la amp, conform legel. No , Main 9. 5 Se educe la cunoscinta generale ce se revreca din concurs bursa de dreptul roman din fondul «beset* Niculescu., care era publicata pentru aitut de 5 Octombre 895, prin Monitorul oficial No. din 0 Maid 895. No..60. eae 895, Maie 0. Pentru ocuparea cu titlu provisoria a catedrei de logic& oi istoria filosofiei moderne, din nod infiintati la facultatea de litere oi filosofie din la9l, ministerul publica concurs pe (Pus. de 0 Noembre 895. Concursul va incepe in aitut aratate, la orele din ele In palatul Universitatei din Bucuresci, cu aspirantii cari se vor presenta inaintea juriului exarninator ce se va institut la timp, conform legel. No , Mahe 9. Directiunea scale primare de beep No. din Ploesci Ténérul Thorne. Demetrescu II, din Ploesci, perelend certificatul cu No. 8 din August 88, bberat de directiunea acestei scate, se publica spre cunoseinta general& anularea lui, liberinduse petitionarului, conform regulamentulue duplicatul cu No. 44 din Maid 895. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE Se da in intreprindere constructiunea a 4 podete pe calea napouali Foceani,Baced, sectiunea FoceaniMareeesch Valórea, de pe devis, este de lei 55.67, haul 65. Licitatiunea se va tine, la acest minister ei la prefecture judetului Putna, in aim de Julie 895, la orele 4 dupe amiaeli precis. Pentru formalitatile licitatiunel, cetimei lucrerilor de executat, costul tor partial, caietul de sardine special, forma ei osebitele clause ale contractutue Dnil concurenti pot lua informatiuni, de la minister ei de la prefecture, cu 0 dile inainte de licitatiune. D concurenti vor avea in vedere la licitatiune art din legea comptabilitetel generate a Statulul. Ofertele vor fi acute conform publicapine din Monitoral oficial No. 7 de la 7 Ianuarie 89. Supraoferte nu se priimesc. No eeee 895, Maki 7. Se de in lntreprindere reparatiunea eoseler nationale PloesciBuzed, intre kilometri Valórea, de pe devis, este de lei 6.57, bani 4. Licitatiunea se va tine, la acest minister ei la prefecture judetulue Buzed, in eliva de 5 Wire 895, la orate 4 dupe amiaai precis. Pentru formalitetile licitatiunei, catimei lucririlor de executat, costul lor partial, caietul de sarcine special, forma i osebitele clause ale contractului, Dnil concurenti pot lua informatiuni, de la minister ei de la prefecture, cu 0 dile inainte de licitatiune. Dnii concurenti vor avea in vedere la licitatiune art din legea comptabilitatei generate a Statului. Ofertele vor fi acute conform publicathine din Monitorul oficial No. 7 de la 7 lanuarie 89. Supraoferte nu se priimesc. No eeea 895, Maia 7. Se de in intreprindere constructiunea a 88 poduri i podete pe calea nationale BuhuelPiatraPrisicani, pe partea coprinse intre Piatra i Hangu. 4 Iunie 895 Valórea, de pe devis, este de lei 7.4, bent. Licitatiunea se va tine, la acest minister ei la preteetura judetului Neanetu, in eliva de lithe 895, la orele 4 dupe arniaeli precis. Pentru formalitetile icitaiunei, dame' lucrärilor de executat, costut tor partial, caietul de sarcine special, forma ei osebitele clauee ale contractului, Dnii concureap pot lua informatiuni, de la minister si de la prefecture, cu 0 elite Inainte de lieitatiune. Dnii concurenti vor ayes in vedere la lieitatiune art din legea comptabilitatei generate a Statului. Ofertele vor fi acute conform publicatimid din Monitorul oficial No. 7 de la 7 lanuarie 89. Supraoferte nu se priimesc. No ato 895 Meal 7. Celle ferate romäne Se educe la cunoscinta generale ce obiectele aratate mai jos, cad aa fust gesite in raiouul Odor ferate romene, in al duoilea semestru al mental. 894, ei cari nu ail fost reclamate pen& acurn, se vor vinde prin liawe de 8 Iunie st. v. (0 lulie st. n.) 895, la orele 0 a. m., la magazia de mare itaelet din Bucuresci, gara de Nord. Aceste obiecte sunt : diferite haine, rufe, palaria ghete, galo, urnbrele, bastane, geamantane, art!, menuei, revolvere, obiecte de metal ei altele. Cumperatorii vor avea a plati, peste pretul adjudecatiune, taxa de ambru ( lea (le procesverbal) i taxa de inregistrare ( la mad asupre pretului resultat). No , Iunie. MINISTERUL. AGRICULTURE!, INDUSTRIEI, COMERCIULUI DOMENIELOR Se publica spre generala cunoscinte ci, In eliva de Iunie 895, orele a. m., se vor vinde prin licitatiune orale, in localul prefecture judetului Mehedinp ei la primaria comunei Steehaia, 78 hectare, 6.0 m. p. padure, de pe mooia Statului VatraMonastireiStrehaia, din judetul Mehedinte si anume pe loturile maii No. pe loturile mici No.,,, 4, 5, 6, 7, 8, 6, 7, 8, 5, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 6, 6, 6, 64, 65, 66, 67, 68, 8, 95. Acest material se compune din Wang de nuiele, in verste. de ant, In amestec cu arbori de esenta stejar, ulm, frasin, plop, salcie, catine i altele. Condiaunile de vinelare se pot vedea atat la prefecture, cat i la primeria comunel respective. Amatoril, de a cumpera acest material, se vor presenta in localul acelor autoriteti, in aiva sus fixata, insotip fiind ei de garantia preveeuta prin conditiuni, care este in sume de lei 50. No , Maid.

15 4 Iunie 895 MONITORUI OFICIAL 75 Se publice spre generala cunoscinta cif, in diva de Iunie 895, orele a. na., se vor vinde prin hcitapune publice orale, in localul prefecturel judetuluì Badel,.08 arbori, diutre care 5 de specie stejar, bun) pentru lucru,. verdi oi 70 uscap, de specie stejar, 5 de specie fag oi 49 di ferite speed, buni pe ntru foc, din padurea Statulul HeiteniVrencenl,seria I, afeetape II, parcela D, lotul No., judetul Beall Aceoti arbor! au dunensiunea in =cumferinta, mesurap la rn. 0 de la sol, de la 0 m. 0 me in lungime de la 54 m., representeud un volum aproximativ de 489 m. c., sunt marcap cu clocanele silvice PS PS i aunt propuol a se extrage con 94.4 form preserippunilor de amenagiament. Conditiunile de vindare se pot vedea la prefecture respective. Amatorii, de a cumpëra acest material, se vor presenta in localul acelet autoritap, la aliva mal sus fixate, spre a concura,. Insoliti Iliad 0 de garantia preveduti prin conditiuni, care este in sume de lel 40. No , Maid. Se publica spre generala cunoscinti ce, in diva de lunie 895, orele a. m., se vor vinde prin licitatiune publica orale, in localul prefecturel judetului Baciii, 44 arborl, din cad 8 bradi in depericlune, 9 bradi uscap, caçiul, ei 4 fagl, din pidurea Statultd Schitulerumósa, cantonul BeteaNégras, i car) ad lungimea de la 4 in. i grosimea in circumferinta de la 0 m. 50 rn. 87. Conddiunile de vindare se pot vedea la pre fectura. Ainatorii, de a cumpera acest material, se vor presenta In localul acelei autoritáti, la dine mai sus fixate, spre a concura, insotiti find ai de garantia prevaduti prin condipunl, care este in slime de lei. No , Maid. Se publice spre generala cunoscinta el, diva de Iunie 895, orele a. ne, se vor vinde prin licitapune public& orala, In localul prefecturel judetulul Argeo, arbor), din car) 8.65 uscap in piclifire ai 4 dal* de specie stejar, bunl pentru foc, numal 8 bunl pentru lucru, din pidurea Statulul Brosceni, judetul Argea. Aceatl arbori ad dimensiunea In circurnferinta de la 0 m. 00. m de lungime de la 68 m., si sunt marcap cu clocanele silvice ai PuB Condipunile de vindare se pot vedea la prefecture. Amatord, de a cumpara acest material, se vor presenta in localul acelei autoritáti, la diva mal sus fixate, spra a concura, lnsotip fiind ai de garanpa prevedute prin condipuni, care este in stuni de lei..00. No , Maid. Se publice spre generala cunoscintii ca, in diva de Iunie 895, oreie a. m., se vor vinde prin licitatiune publice orale, In localul prefecture] judetului Muscel, 66 arborl, din cart uscap In piclóre 6 4 *up pe jos, de diferete esente, din pidurea Statului Gradiotea, judetuf Muscel. AcestI arbori ati. 6 m.0 in. lungime 0 m. 5 m. 0 in diametru, ai suet marcap cu ciocanele silvice P8: ai P9s, parte din aceotl arborl se pot intrebuinta ca lemn pen tru lucru. Conditiunile de vindare se pot vedea la prefecture. Amatorii, de a cumpera acest material, se vor presenta In localul acelel autoritep, la dine mal sus fixate, spre a coneura, insopp fiind ai de garantia preveduta prin condipun), care este In sum& de lel 7. No , Itmie. Se publica spre generala cunoscintit ci, in alitia de Itmie 895, orele a. m., se vor vinde prin licitapune orala, in localul prefecturei judetulul Mehedinp 0 la primeriacofnunel Punghina,.96 arborl verdl in picióre, aflap pe loturile ce se \rind din braniotea Coltoiu, de langa conecul din camp de pe moaia Statului Punghina, judetul Mehedinp. Aceoti arborl sunt de esente stejar, top mareati eu clocanul silvie representind un volum aproximativ de,4 m. c., 8.7 din. c. Coaddiunile de vindare se pot vedea atet la prefecture, cat ai la primária comunel respective. Amatoril, de a cumpera acest material, se vor presenta In localul acelor autoritap, In dine sus fixate, Insolitl Iliad 0 de garanttia prevaduti prin conddiuni, care este in suma de lei.000. No , Iunie. Se publici spre generala cunoscintä ce, in aline de Iunie 895, orele a. m., se vor vinde prin ficitatiune orale, In localul prefecturei judetulul Mehedinp 0 la primaria cornunel Punghina, 067 arborl verdi, in picióre, aflap pe loturile ce e vind din branietea Navligu, de pe moaia Statului Punghina. AceAl arborl sunt de esente stejar, toi mare* cu clocanul silvic V, representand un volurn aproxinaativ de 66 na. c., 7.76 din. c. Conditiunile de vindere se pot vedea stat la prefecture, cat ei la primaria comunel respective. Amatord, de a cumpéra acest material, se vor presents in localul acelor autoritall, in diva sus fixate, insotip fiind ai de garanpa prevealuta prin condipuni, care este In sum& de lei.000. No , Iunie. Se publiee spre generale cunoscinte ci, in diva de lunie 895, orele a. m., se vor vinde prin licitatiune publice orala, in localul prefecture) judetului Bead, arborl, &titre cad 5 bradì deperisanp, 8 bradi uscap pe jos ai 5 fagl, din paclurea Statulul SehituFrumósa, cantonul F'ata PlaiululRusu, ei cart au o lungime de m. m.; iar grosimea in circumferintal de 0 mi. 8 m. 0. Conditiunile de vindare se pot vedea la prefecture. AmatoriI, de a cumpara acest material, se vor presenta în localul acelei autoritall, la dim mal sus fixate, spre a concura, insoitl fiind ei de garardia preveduta prin conditiuni, care este in surnit de lei. No , Iunie. Se publice spre generala cunoscinte eel, in diva de Iunie 895, orele a. m., se vor vinde prin licitapune pu Mice orale, In localul"prefecturel judetului Bead, 9 arbor! deperisanp oi uscap pe jos, din pedurea Statulul SehituFrurnósa, cantonul CututuI, marcap cu ciocanele silvice A XVII P BP' iar ea speeilicare, dupe speb0 6, aceoti arbori sunt 4 bradl 0 49 fagi. Conddiunile de vindare se pot vedea la prefecture. Amatorii, de a curnpèra acest material, se vor presenta in localul acelel autoritati, la diva mal sus fixate, spre a concura, insopp find 0 de garantia prevadute prin conditiuni, care este In sume de lei 70. No , Iunie. Se publice spre generala cunoscinta ce, In diva de Iunie 895, orele a. m., se vor vinde prin licitatiune publice orate, in. localul prefecture! judetului &iced, 68 arborl, din cart 60 arbor! deperisantl 0 8 uscap, eaduti pe jos, de specie brad 0 fag, add rèspendill pe o suprafallt aproximativa de 00 hectare, in cantonul Rupture. Gropilor, din padurea Statului SelutuFrumósa. Aceotl arbor! aù dimensiunea In circurnferixitit de la 0 m. 50 m. 60 oi lungimea de la 4 m. m., represen tan d un volum de 67 m. c., 77, ei aunt marcap cu clocanele advice AP B J. Conddiunile de vinalare se pot vedea la prefecturt Amatoril, de a cumpëra acest material, se vor presenta In localul acelei autoriati, la iiia mai sus fixate, spre a concura, insotip fiind ai de garantia preveduta prin condipunl, care este in sum& de lei 08. No , Iunie. Se publice spre generals cunoscin ce, in ditia de Iunie 895, orele a. un, se vor vinde prin licitatiune publica orate, in localul prefectural judetulul Bead, 68 arbor], In depericlune ai uscap de pe jos, din earl 04 de esenta brad ai 64 fag], din padurea StatuluI SchituFrumósa, cantonul BeteaRugilor, wimp cu clocanele silvice A P XVII B P 5() Condipunile de vinçlare se pot vedea la prefectura. Amatoril, de a cumpera acest material, se vor presenta in localul aceld

16 75 MONITOMIL OFICT Al4 4 munie 895 la diva mai sus fixate, spre a concura, meoil find ai de garantia preveslute prin conditiuni, care este in sunlit de lei 98. No , Iunie. In conformitate cu art. 6 ai 4 din legea pentru instreinarea bunurilor Statulul, promulgate prin Monitorul oficial No. 6 din 7 Aprilie 889, urmind a se vinde de vecl bunurile me jos notate, din judetul Constanta, se educe la cunoscinta generale di, in slim de Septembre 895, orele a. m. i urmätörele, de nu se va termina in o singuri di, se va tine licitatie public:a orali, in localul prefecture! acelui judet. Supraoferte na se primesc. Dupe art. 8 din lege, pretul acestor bunull se va respuncle de odate, in termen de o luna de la data confirmärel publicata prin Monitorul oficial : ) 0 vie, remase Statulul de la emigratul Tánase Usum Stoian, in intindere suprafate totale ca de.940 in. p., situate in comuna Almalau, plasa SilistraNoue; se invecinesee la Nord cu trifle NI Ruse Mocoba si Stan Zaiu, la Est en via Statului de la emigratul Anastase Stoian Dogaru, la Sud cu aceeasi vie si la Vest cu via lui Tudor Dancu ; garantia provisorie este de lei Concurenta va incepe de la suma de lel 50. ) 0 vie, realest" Statultia de la emigratul 'Ivan Dulgheru, in intindere suprafata totale ca de.786 m. p., situate in comuna Almaliu, plasa SilistraNoue; se invecinesce la Nord cu via lui Anghel Ivan, la Vest cu via lui Inn Mocanu, la Sud cu via lui Tudor Dancu ai la Vest cu via lul Stane Stan; garantia provisorie este de)et. Concurenta va incepe de la suma de lei 8. ) 0 vie, remase Statulul de la emigratul Anastase Stoian Dogaru, in intindere suprafata totali ca de. m. p., situate In comuna Almaleu, plasa SilistraNoue; se invecinesce la Nord cu via tut Stan Zaiu, la Sud cu un drum, la Vest eu via lui Stan e Staniu i cu via Statulul de la emigratul Tinase Uzum Stoian; gerantia provisorie este de lel 4. Concurenta va incepe de la suma de lei 80. No , Maid 5. RE CTIFICARE Se publice spre generala eunoseinte cá anunciul cu No din 6 Maid 895 se rectifici in modul urmetor : In diva de 9 lunie 895, orele a. m., se va vinde prin licitatiune publica oralä, in localul prefecturel judetulul Putea 0 la primiria comunei Suraia, dreptul de cosire al fénulul aflat in poienile cu o suprafate aproximativa de 5 hectare, coprinsi in perimetrul parchetelor cu No. 6, 7 si 8 din pedurea StatuluI Dumbrevita, cantonul CotulPutnel, judetul Putua. Conditiunile de vindare se pot vedea la prefecture respective. Amatoril, de a curnpera acest fen, se vor presenta in localurile acelor autoritep, la diva mai sus fixate, spre a concura, insotiti fiind si de garantia prevedute prin conditiuni, care este in sume de lei 800. No , Iunie. MINISTERUL DE FINANCE Directiunea vdmilor Se public& spre cunoscinta generale ci, in dine de 5 Iunie 895, se vor vinde prin licitatiune, In localul biuroului vamal Burdujeni, 80 gr. preparatiunl farmaceutice, 0 kgr. sere de Mare, kgr. 0 gr. cosurt de nuele, kgr. 500 gr. oglindl in trei perel, fantesie, 50 gr. o perechiá aosoni de pasta, 500 gr. duoè albume cu oraant Dresda, 60 gr. tuburi de alamit pentru cartuse, 550 gr. idem de alame ai de carton idem, 50 gr. curea de paslk 60 gr. capse de alame, 50 gr. iatne de!artie, kgr. 870 gr. cosurl de nuele, kgr. tave de alame pentru menagiti, o armon icá vechia, 8 kgr. un geamantan, kgr. 600 gr. confectiuni de lane vechid, usate, 450 gr. fusti de métase cu bumbac, noue, 70 sorturl de bubac, cusute, 50 gr. basma de lane, necusute, 00 gr. confectiunl de bumbac, 50 gr. pilárie de piste, kgr. 700 gr. cartuse de carton, iacercate, 5 kgr. sad de inte, vechl, 9 kgr. 800 gr. lucreri de carton, kgr. 400 gr. confectiuni de bumbac, kgr. 900 gr. obiecte de table de fer, kgr. 950 gr. obiecte de tablä de tinichea, kgr.650 gr.obiecte de table de creme, simple, kgr. 950 gr. vase de porcelan, kgr. 800 gr. obiecte de sticle, taiate, 50 gr. sfesnic de nichel, 50 gr. linguri de cositor, kgr. 50 gr. obiecte de lemn, vapiste, kgr. 50 gr. obiecte de fer, 750 gr. obiecte de tuci, sine l suite, 00 gr. oglinda incadrati in lemn, kgr. 50 gr. rip*" de tucid, 00 gr. confectiuni din teseturi de bumbac, 9 kgr. 00 gr. efecte pentru corp, usate, 0 kgr. 700 gr. un cut& de lemn, kgr. 800 gr. cosurl de pae, 98 kgr. 500 gr. sad de MO, 480 gr. cos de nuele, kgr. 60 gr. frankcafe, kgr. 800 gr. pahare de sticle, 85 gr. o pilärie de paie, 50 kgr. sare de Mare, 500 gr. cost de nuele, kgr. 580 gr. sepun parfumat, 00 gr. bidinea de per de pore, kgr. 970 gr. tuburi de alami, 6 kgr, cider de lemn, 8 kgr. belie de lemn alb, kgr. 00 gr. sfesnice de alama, kgr. 50 gr. piulite de alai* kgr. 65 gr. fer de aline pentru celeat, 400 grame tali& de tinichea albe, 650 gr. bidinele de per, 6 kgr. 800 gr. lucrerl de bailie (sabléne), 570 gr. sepun parfumat, kgr. 50 gr. tuburl de carton pentru cartuee, kgr.5 gr. cos de nuele, kgr. 65 gr. peril de fibre de lemn, 885 gr. cornete de hartie, kgr. 800 gr. zemurl de fructe, 6 kgr. cartuse, 7 kgr. reclame de bailie, 50 gr. flori artificiale, 600 gr. peril de fibre vegetale, 500 gr. tuburi de alami, 750 gr. obiecte de lemn, kgr. 00 gr. eseng de tuice, 00 gr. lucriirl de hirtie, 650 tuburl de carton pentru cartuse, 550 frankcafe, kgr. 400 gr. sfesnice de Edema, 7 gr. perme de puf. Doritoril urrnezi a se presenta, in diva aretati, la mentionatul biurod vernal, spre a concura la licitatiune. No , Iunie. Casieria generald a judetului Braila Pers6nele mal jos notate, fiind condamnate de autoritetile judecetoresel la plate de amendl judiciare, i fiindce, dupe actele priimite de la agentil In drept, sunt dispitruti; casieria róga, In interesul fiseulul, bate autoritetile financiare ei administrative din téri, ca, dovedind domiciliul acestora, sä ia mésurt pentru incasarea banilor: Amendi judiciare Vasile Redu, lei 50 ; Zisimo Anghelato, let 00; Stefan& Teodorescu, lei 5 ; Gh. Ilie Zervos, lei 50; Ghite. Grigorescu, lei 6; Anton Ivan, lel 5 ; Vasile Constantin, lei 50; Gheorghe M. Muscalu, lei 5 ; David Stein, lel 50 ; Mehinet Torar, lei 50 ; Damian Alfidiodis, lei 50; Pavel Nicolae, lel 50 ; Codreanu P. loan, lei 0 ; Onescu Nicolee, lei 0; Tudorache Erie Petrea, lei 50, Dumitru Dame, lei 50 ; Sotir Gheorghe lei 0 ; Gh. Papadopulo, lei 50 ; Stefan Constantinescu, lei 50 ; Laioa Deosch, lei 50; Demitru loan Stefan, lei 50 ; Dumitru Dreguti, lel 50 ; Vasile Stan, lei 50 ; Vasile Risnoveanu, lei 50 ; mil milovict, lei 50; Iancu Marcu, lel 5; Moise Blunstein, lei 5; Stance Stanciu, lei 50 ; Catinca Antonin, lei 50; Gh. Demetriades, lei 50; Stefan Anghel, lei 0 ; Aneste Atanasiu, lei 00 ; Paruse Chioru, lei 00 ; Carol Louis Zeriate, lel 50. eheltueli penale Vasile Stan, Vasile Risnoveanu i Vasile Ene Petrea, lei 7; Ionitit Boieru, dis Braila Berbieru, i Simonagiu, lei 95; Jusuf Miemet Bicicgic, led, banl 0. No , Maid. Conform art. din legea de urmitrire, se publice spre generala cunoscintä ce, in diva de Iunie 895, la orele 8 a. m., se vor vinde, in pieta Regale din oraaul Braila, obiectele urmátóre : Patru scaune de trestie, nuoè plugurt, o main& de venturat, trei maainl de secerat, demontate, avere a deposedatulul arendas C. Steneseu. Doritoril, carl ar voi de a concura la :taste sunt rugati a se presenta la locul indicat, in diva i orele fixate mal sus, cand vor depune i o garantie de 5 la suti din valórea obiectelor. No , Mehl. Oupliment/

17 4 Tunie 895 MONTTORUL OFICIAL (Supliment) 75 Casieria generala a judetului Teleorman FoXi perceptorl fiscall in acest judet, notatt in lista de mai jos, delapidând prin falsuri surnele notate in dreptul fiec5ruia i neavgnd in localitate avere, care sa se urmaréseä pentru acoperirea datoriilor; casieria roga pe tóte autorit5tie administrative ei financiare din!era a cerceta i dovedi domiciliul, sau ori ce avere mobile sail imobilá a acestor debitori, sat motenitorii lor, sa binevoiasca a lua mesurile prescrise de legea de urmarire pentru implinirea surnelor datorite, comunicând i acestei casieril. Lista de surnele delapidate prin folsuri de dare pereeptoril fiseali notati mai jos nominal 6 DATA descoperirel Timpul cand s'a comis delapidarea DEFICITELE EXISTENTE Stat Judel Comuni Comerciii Total Numele delapidatorulul i circumscriptia unde a fost Februarie P. Ionescu, comuna ConteseL August Teodor Popescu, comun a OrbescadeJos. Martie D. Vasiljade, comuna Buzescu. 4 Martie M. Panaitescu, comuna Traian. 5 Noembre C. Popescu, comuna SilisteaGumesci. o Aprile , H. Baltazar, circumscriptia 8 Piatra. 7 Mait 89.. de la 88/889/ I. Pencovici, 8 Atarnati. Total No , Maid 0. casieri generall i controlorl fiscali la acest judet, acum eu donicilíurile necunoscute, find condamnarl prin decisiunea inaltei curti de compturi No. din 7 Ianuarie 894 la plate surnelor specificate prin lista de mai jos, plus procentele legale de la Octombre 89 pana la achitare, sume provenite din delapidarea facuta de fostul perceptor I. Pencovici ; casieria rógá pe Vote autoritatile administrative 0 financiare din térá a cerceta, i dovedind domiciliul sat verl ce avere mobil& sad imobila a acestor debitori, sat rnoetenitoril lor, sá binevoiasea a lua mésurile prescrise de legea de urmairire pentru implinirea sumelor datorate, comunicind i acestel ca sierii. Lista de sumele ce urméza a plati fogii easieri i controlori, prin repartitie, din delapidarea perceptorulu I. Pencovici o NUMELE SI PRENUMELE casierulut et controlorulut. him pa ''5 'al. ;. 4,, a :5 6 Data and s'a Mont delap.darea DEFICITE EXISTENTE Stat Judet Comuni Comercia Total 5 Grigore BAlan Casier 89 88/8 89/ I. Apostolescu " " " " " " G. Clariac. Subcasier " " ". " Pera Colan Casier.. " D. N culeseu Controlor. " " " " No Mait 0. Casieria generalá a judeplul Valcea Conform art. si din legea de urmärire, se publica spre generala cunoseinta a Dlor amatori cá, in diva de Iunie 895, de la orele 0 a. na. pine la orele 4 p. im, se va sine licitatie publica pe piata oraeuiul DrágAeani, ei la 5 aceeael bane ei ore pe piata oraeulul RAinnicuValcea, pentru vindarea averel Dlui M. A. Dumitrescu, arendasul mosiei eforiel spitalelor civile din Bueurescl, VatraSchitululSerbinesel, pentru suma de lei 4., bent 70, rest castiul II, III 0 IV din I din 89596, compusa din : bol pentru jug, 4 vaci, 4 junci, 60 rimátori mari i miel de tamaslic, cal pentru trfisure, la per unul vînèt i altul belan, o trasure pe arcurl fare cos, usatá, o sanie de lux, o perechiá hamuri fare chei, usate, 50 decahtri yin, recolta 894, plasat in dime acóve, o presätöre pentru preset fen, o secerätöre, vase gale, in capacitate de.000 vedre vin, cu dógele de gorun ei legate cu cercurl de fer, un vapor nog locomobil cu putere de cal, cu tóte accesoriile lui i o mere tut locomobile, eu postamentul de lemn, not, cu duoe perechi pietre, plasate intr'o magazie de scânduri, invelita cu tinichia. Dnil amatori sunt rugati ca, in dilele orele fixate, sa se presinte in localitatile notate mal sus pentru a concura, fiind insotiti 0 de garantia cerute de lege. D. arendas debitor al casei eforiel spitelelor civile este invitat ca, in citatele Ode 0 ore, sa fie fate la tinerea licitaie, pentru a subscrie actele de adjudecare; contrarit se va proceda i in lipsa Dsale, conform legel. No , Maid 9. Asupra debitorilor notati mai jos figurând ref44e din diferite veniturl domeniale, specificate in dreptul numelui fieciruia, sunt rugate töte autoritatile financiare 0 administrative din teat a (;erceta i descoperind cà posedii veri o avere mobill sat irnobila debitorii sat moetenitorii lor, pe de o parte sl ia pe data chspositiunl a se aplica legea de urmarire de autáritatile cornpetinte, eyelid in vedere a se conforma art. 0 ei urmätoril din acea lege; iar pe de alta sä comuaice i acestel casieril; in cas când se va constata el nu posecla niel un fel de avere sá dreseze la domicilitilor actele pretinse de art. din legea de urnairire ei 6 din legea comptabilitatel publice i se le inainteze acestei casierii. Rèmeisite pima' la 876 inclusiv Niâ Teodora, lei 7.806, bani 58, arcade locului viran din catunul Lunca pe 867, ei a mooiei Babeni pe Eftimie Dumitriu, lei 457, bani, costul a 6 care fen pe 867. Marin Popescu, lei 7, bail 50, costul lemnelor din peclurea iuta pe 868.

18 754 MONITORUL OFICIAL Alexie I6, lei 45, haul 8, arenda hanului de la OcneleMarl pe C. Machedon, lei 78, banl 7, arenda viei din comuna Sutesci i Drigisani pe Nae Marinovici, lei 578, betel, arenda viilor din comuna Drigisani i Gueoeni pe Ghiti Voicescu, lei, bani 9, arenda yid ograda din ocolul Initesci pe Dinu Merisescu, lel 56, bani 77, arenda vies din comuna Creteni pe Paraschiv Nicolau, lei 699, bard 99, chiria viel i un loc sloboi din Drigisani pe Dinu Amza, lei 4, bent 57, arenda viel din comuna Fiuresci pe Nae Calinescu, lei 5, bent 74, arenda viel din comuna Drigisani pe Dinu Mateiù, lei 0 t, valórea cricilor din pidurea Govora pe 869. ban Coandä, lei 779, bent 6, arenda movie! MamuFumureni pe 869. Casa repausatului Biluti Biicinoiu, tel 96.80, arenda mosiel Dregieani pe 869. I. Bucuresceanu, lei 0, bani 7, arenda moeiel usani pe Petre Dumitriu, lei 5.568, banì 50, arenda moeiet Marcea pe Archimandritul Eronim Bistriteanu, lel 4.588, arenda mosiei Folesci pe C. Mildireseu, lei.495, arenda muntelui MAndra i OcneleMari pe G. Titiranu, lel, arenda mosiel OcneleMari pe N. C. Iancovescu, lei.8, bani 96, costul deteriorárilor in mosia Fometesci pe 87 si arenda moiei Tomsani pe Costache Mai esi, lei 9.64, bani 7, arenda mosiel Marcea pe G. Dumitreseu, lei 6, bent 0, arenda muntelul parte din Murgaeiu si Dan. pe Egumenul Protosingbelul Veniamin, lei 5, bani 4, arenda mosiei VatraSchituluiTitirecin pe Protosinehelul Panteleimon Zigineseu, lei 4.58, bani, arenda Schitulu!Mo Anglavu, din Bunesci, pe Ioan Dirna si alp!, lei, delict silvie cornis in pidurea Govora pe 875. Episcopul Calinic RAmnicu, lei 00, din ernbaticurl i china pe loan Dinu Mesteru i alp!, lei 57, bent 98, delict silvic comic in pidurea Cheea pe 875. D. Haciulea ei C. Bogdan, lei 4.76, bent 96, arenda moeiei Vaideeni cu munpl. Const. Despescu, led, cheltuell de judecati pe 875. Mihalache Dumitriu, lel 8.466, bani 7, arenda mosiel VatraMonastireiGovora SchituArhanghelul pe PArvu Gitan i alil, lei 44, bent 5, delict savic comis in pidurea irineasa pe 875. Grigorie Popescu, lei 45, ban) 5, arenda mosiei Cernelele pe Constantin Popa erban i altii, lei 7, bent 75, delict silvic comis in pidurea irineasa pe 875. St. Georgescu, lei 70, bani, 4. Brenda muntelui Cujba si Bilóia pe Vasile Pruneseu i alta, tel 4, haul 80, delict silvie comis In pidurea irineasa pe 875. Mice' Chieeanu, lel 80, banl 94, arenda mosiei FolescideSus pe C. Sim ei altii, lei 40, deliet silvic comis In pidurea irineasa pe 875. I. Pietrariu, lei 4.40, bent 78, arendasul masiilor DiesciMeent, CIimänesci GuraVáei pe G. Colivalos, lei 99, bent 0, arenda moeiei Uticioiu pe Grigorie Coverc i alpi, lei 4, delict savie comic In pidurea Surpatele pe 875. Anastase Leculescu, lei.444, bani 44, arenda mosiel Muerescile pe Dumitru G. Maian, lel 4,haDi 65, dehet savic comis in pidurea Govora pe 875. Bgluti Zaice i alpi, lei, bani 70, delict silvie comis in pedurea Surpatele pe 875. Oprea Vranciu,lei 6, bent, delict silvic comis in pidurea Stinesei pe 875. Mosnenit Bugeteni, lei 50, cheltueli de judecati pe 875. G. Coverei i aiil, lel, haul 66, cheltueli de judecati pe 875. Rentafile de la 876 nand la 8994 inclusiv Dena Zaginescu, lei.88, bani 46, arenda moieï Mihiesci si Romani pe 877 venituri extraordieare pe Iunie 895 Costache Georgescu, lei 0, din venituri extraordinare pe 876. Ioan Pietrariu, lei 6, din veniturl extraordinare pe 876. Protosinghelul Pantelelmon Ziginescu, lei 5.70, leant 59, arenda mosiei FolescideSus 0 venituri extraordinare pe 877. Tinase Tänäseseu, lel 6, bani 5, din venituri extraordinare pe 877. D. Georgesou, lei 698, banl 99, arenda mosiel Cureaua din Bogdinesel pe 878. Grigorie Popescu, lei 4.0, bent 58, arendä iaccesorilmoiei Dobriceni pe 878. Mihalache Popoviel sad Popa Vieru, lei.76, bent 9, arendi i accesorii mosiei SchituSiricinesei pe 878 si veniturl extraordinare pe 879. Ioan Obretinescu, lei 4.8, bent 86, arendi i accesoril mosiel Bibeni pe 879, 880 si veniturl extraordinare pel Mihail Dumitriu, lei 5.40, bani 66, arendi i accesoril moeiel SchituSurpatele pe 878, 879, 880, 888, veniturl extraordinare pe delicte silvice pe 877. Grigorie PAhi, lei 0, din venituri extraordinare pe Nicolae Duni, lei 495, bent 0, arenda moeiei schitului Sghiabu pe Dan I. Floreci, lei 4.87, ban' 8, din deficitul mo0ei Berbesci pe David Hristea, lei 7.48, bani 85, deficit din rearendarea mosiel Milostea pe 899. I. B. Mars, lei 5.090, bani 9, costul reparatiunilor i lipsurile de mobilier con statate la stabilimentut balnear Climäiiescj pe 890 si 89. ICent4ife pe anul 8994 Ilie Sandu Nicolae, lei, bani 0, delict silvic comis in pidurea RimescideOlt Dirnitrie Simioneseu, lel 08, bent 80 delict silvic comis In pidurea Modoia. Dumitru Ión Tudor i alp duel, lei 08 bent, deliet silvic comis In pidurea sanisêrbl. Tudor Gheorghiti, lei 7, banl 60, delict silvic comis in padurea Rimesci. Nicolae Racolta, lei 44, banl 65, delict silvic comis In pidurea irineasa. Anton N. Butoeru, lei 0, bani 60, delict silvic comis in pidurea ueani. Gheorghe Surdu, lei., bani 0, delict silvic comis in pidurea Frincesci. Sirnion Maerson, lei, bent 60, amen a giementul padurel RAiósa. No , Maiil 9. MINISTERUL DE RESBEL Se publici spre cunoscinta amatorilor conform legel de comptabilitate publici (art inclusiv), se va tine licitatie la minister, in Oiva de 8 Julie 895, orele a. m., pentru inchiriarea tibieiriei militare de la Bucovel pe timp de 5 ant ei in condipunile preserise prin legea promulgati cu lualtul decret regal cu No. 554, 0 prin caietul de sureine respectiv, publicat in Monitorul oficial No. 59 din 5 Februarie 895. Clidirile fabricel coprind fabrica proprie. çlisá, In care se lucrézk pieile, cu töte dependintele ce 'I apartin, i cari aunt Intrebuintate ea magazil sail in alte scopurl, cum ei töte casele ce sunt loeuite actualmente de personalul tibiciriel. Fabrica este instalati i inzestrati cu tot feint de maeini i unelte trebuitóre ca si póti tibici piei de talpi ei tovale. Maeinile i uneltele de lucru aunt coprinse In inventarele litera A, B i C, inventare earl se pot vedea la minister, directia VIIa, ei la direcpunea tabicariel, la Bucovit. Valórea uneltelor de lucru, noul i bune, este de lei 9.950, bani, care trebue a integral de catre chiriael la luarea in priimire a tibiciriei, conform art. 6 din legea de inchiriare. Ele sunt aritate la capitolele,,, 4, 7 ei 8 din inventariul litera A, cu exeluderea celor de la art. 6, 5, 6, 5, 57, 84, 85, 9, 94, 99, 0 si 0 de sub capit. 7 ei art. 55 de sub capit. 8. Spre a fi admisl la licitatie, coneurentil vor depune, o dati cu oferta, recepisa casei de depuneri, constatind ci aü consemnat ca garantie provisorie, la ordinul ministerului de resbel, in numeraria saü efecte ale Sta

19 4 Rude 895 MONITORUL OFICIAL 755 tului sad ale societetilor recunoseute de Stet, suma de lei, prevelutit la art. 7 din caietul de sarcine. No. L87. am. 895, Maiii 7. Comandamentui corpului IV de armatä In sliva de August 895,a orele p. m., se va Pne licitatie, ihi localul comandamentulut corpulul IV de armata, pentru darea in Intreprindere a furniserel carnet trebuinclósi trupelor din garnisona IaI, pe timp de la Octombre 895 pane la 0 Septembre 896. Garantia ce urmeze a se depune este de 5 la silt& din valórea carnet ce se va preda pe timp de un an. Caietul de sarcine, care stabilesce conditiunile relative intreprinderet, se pot vedea de doritort In bite sblele de lucru, la serviciul intendentel. No kaa. 895, Meig. 6. Serviciul de geniii al corpului IV de armatä. Se public& spre eunoscinta tutulor e6, in Oa de 6 lunie 895, orele p. in., se va pne licitape, la comandamentui corpulut IV de armate (serviciul de genie), situat in strada Carol No. 44, Iaal, pentru darea in intreprindere a instalerel de lavabourl la casarma de cavalerie de la Berlad, eu devisul No. 97 de let.900, aprobat de minister cu ordinul No. 777 din Maig 895. Licitapa se va sine in conformitate cu legea de comptabilitate publici. Devisul, planul relativ i condipunile de lucru se pot vedea de doritoril in bite slilele de lueru, In biuroult serviciulul de genie, la orele 84/I a. m. 0 de la 6 p. m. No , Main 5. Se publice spre cunoseinta generate ee, in sliutt de 9 Innis 895, orele p. m., se va tine licitatie, la comandarnentel corpului IV de armate, serviciul de genie, strada Carol No. 44, hat, pentru darea in intrepriudere a urmitórelor lucrerl : Pardosela de asfalt la depositul de erme din Roman, in mime de lei.600 ; I)) Instalare de lavabouri flee la casarma cavaleriel de la Berlad, in sume de lei.900. Licitatia se va tine in conformitate cu legea de comptabilitate publice. Devisele, planurile i töte eelealte condipunl i desluairt se pot vedea de doritorl, in biuroul serviciulul de genie, in tóte stilele de lucru, de la orele 6 p. No , Maiti 0. Se publici spre cunoscinte tutulor ce, in Oho. de 6 Iunie 895, orele p. m., se va pne licitape, la comandamentul corpului IV de armate, serviciul de genie, strada Carol No. 44, hat, pentru darea In intreprindere a reconsteuirel unlit pichet, din regiunea regimentulul 9 infanterie, judetut Dorohole, In sumft de lel.700. Licitatia se va tine in conformitate cu legee de comptabilitate general& a Statulut. Devisul, planul ai alte conditiunl relative se pot vedea de amatory, In töte ylilele de lueru, de la orele 6 p. rn., In biuroul serviciulul de genig. No , Maig 6. Divisia de cavalerie Pentru aprovisionarea eu oyez i paie a regimentului 6 roaiorl, cu reaedinta la Galap, cu incepere de la Italia! 895 ai pine la finitul lunel August, flin necesitate de : kgr. oyez kgr. paie; Se va tine licitape public& in sliva de 5 Iunie 895, orele p. m., lii cancelaria comandamentului divisiel de cavalerie, strada Dionisie No. 4, in Bucuresci, 0 la Galap la cancelaria regimentului. Doritorit, de a concura, pot vedea condipunile caietului de sarcine la cancelaria divisiel de cavalerie, in töte slitele de lucru, de la orele 9 a. m. ai de la 6 p. in., precum ai la cancelaria regimentulul. Ofertele vor Li sigilate i Insopte de garanti in valóre de 0 la sute din surna total& ad judecate. Art din legea comptabilitetel publice se vor apiica la aceste licitape. No , Maig 7. Pentru aprovisionarea cu paie a regimentului roaiorl, cu reaedinta la Tecucig, cu Incepere da la Iulie 895 ai pate la finele lunel August, fiind necesitate de: kgr. pate ; Se va tine licitape publice in yliva de 5 lunie 895, orele p. ni., in cancelaria comandamentulul divisiel de cavalerie, in Bucurescl, strada Dionisie No. 4, ai la Tecuciti la cancelaria regimentulul. Doritoril, de a concura, pot vedea condicaietului de sarcine la cancelaria divisiel de cavalerie, in bate alitele de lucru, de la orele 9 a. m. ai de la 6p.m., precum ai la cancelaria regimentulul. Ofertele vor fi sigilate i insopte de ganinth in valóre de 0 la sute din suma totala adjudecatä. Art din legea comptabilitetet publice se vor aplica la acesta licitape. No , Maie 7. Serviciul intendentei divisiel I infanterie Avend in vedere ordinul corpulul I de armata No. 4 din 895, se educe la ennoseinta generate ce, In Ohm de Iulie 895, se va tine licitape publicti, la orele p. m., in localul divisiel I infanterie, Severin, oi conform dispositiunilor art inclusiv din legea comptabilititel publice, pentru darea in intreprindere a intiinterel mobilierulul, a reparapilor de mobilier vaipsirea cledirel, cart lucrein, In resumat, sunt urneätörele : Un dulap de lemn de slejar pentru statulmajor al divisiet; duce galerb pentru perdele, de lemn de pin, lustruite; duoe perdele de creton, Ose Beaune sistem Tonet, metri prea cocos; un cuer pentru halite, din lemn de stejar, eu 5 carlige de fer; 5 coaur de paie pentru Writ; patru cutil tabli de fer lustruita, pentru lemne; trei atergetóre de picióre; duoe scuipetorl de lernn; patru accesorii pentru sobe. Reparatiuni de mobilier i vi5psire *local Imbriteatul cu postav castanig a unei canapele, ducie fotoliurl et dime scaune, lustruitul lemneriilor sti completarea aceesoriilor lor. Inlocuitul postavulul degradat cu muaama negre, forma marochinulul, a trei mese marl ai dime mkt i una de lemn a se aeopert cu muaama negre ai site mice cu postavul remas de la celealte mesa.. Vgpsitui simplu a duoe camere, perept nurnal, miol reparap de egpsit in o camera, ai vöpsitul scandurilor la aceste trel camere. Devisele relative se pot vedea la divisie, in tóle stilele de lucru, intre orele 8 a. rn. 0 '5 p. m. Doritorit, de a concura la licitape, trebue se depuna in slitia Iicitaiel ofertele inchise eu garanpile de 0 la suta, in numerarin sag efecte publice, socotit pe valórea prevéalute in oterta. No , Maid. a Serviciul farmaciel divisia active Conform ordinulul Dlul rninistru de resbel No. 79 din a. c., urmand a se vinde prin licitape publici, in slitui de Iulie 895, orele 7.dimineta, in piata oborulul vechig din oraaul Constanta,obiectele afar& din servicig ale farmacid divisiel active, ai cart stint urmetórele 5 sticie petrate, eu dop, a 800 grame, nesignate, o palnie de sticitt, pahare de sticia filtru, 4 mojare de porcelan cu pistilile lor, mensuri de poreelan, o capsule de porcelan, port tiltru de porcelan, tied de alame, ' patentule, o cutie cu poudere decimate, o cutie eu pondere de la an centigram la 50 centigrame, o tigae de fer, o song de fer mare, o sobe de fer mice, cumpene de os cu aea, coaurl pentru treatsportat medicamente, ciur de shine, port fittru de lemn, ferestrae, 4 site de per, tobe cu dublu fund, mojar mare de tuciti, 6 borcane de Miele, cu dop, 4 topere eu cede, celinairl, 4 bricege, pile, tirbuchon, 5 lacéte, o paluie de tinichea, borcane de sticla a 00 grame, signate,. borcane de sticle a 60 grame, signate. Dnil amatorii, de a cumperaaceste obiecte, sunt rugap de a se presents, in sliva i orele mat sus notate, pentru a lua parte la licitape. 895, Maid 0. Regimentul cetate In slime de 0 Iunie.895 se va tine licitatie, la regimentul cetate, In Foceani, pentru aprovisionarea a metri cabin terestru pentru telefon ai 8 cup stapunl telefonice de camp de pe modelul ce se p6te vedea in bate Oilele in cancelaria regimentulul. Persenele cart vor dori a se angagia eu acesti aprovisionare aunt invitate a pre.

20 senta ofertele lor sigilate pand in diva de 0 Iunie 895, orele p. m. Plicul ofertei va purta, deosebit de adresd, rnentiunea eoferta pentru cablu i telefónee. Concurentil vor depune, sad trimite la case regimentulul, garantia de 00 lei, In numerarid sad efecte garantate de Stat. No..70., Regimentul cetate Se educe la cunoscinta tutulor autoritatilor civile i militare ca, cu incepere de la Iunie 895, reeedinta regimentulul cetate, s'a mutat in localul comandamentulul corpulul II de armata, Bucureeci, unde se va trimite pe viitor ori ce corespondentä privitöre pe acest corp. No , Maid. Regimeetul 8 caldrael In base aprobdrel data ds ministerul de resbel prin ordinul No. 7, se publicil pentru cunoscin lit cd, in dim de lunie 895, orele 9 dirnineta, se va vinde, prin licitatie publica, In oborul orseului Roman, calul Delegatu, matriculat la No No , Maid 9. Batalionul vêndtort Se publica spre cunoscinta doriforilor cd, In diva de 6 Iunie 895, orele 9 a. m., se vor vinde prin Iieitaieoralá, mat multeefecte de mic echipament ei diverse, reformate. Licitatia se va tine In curtea casarmei batalionulul, in TerguOcna. No , Maid 0. Atelierul militar central de confectie Pentru ca la licitatia tinuta in diva de6 Maid 895 nu ad resultat preturi destul de avantagidse, pentru vinelarea a kgr. furda tall* calitatea I;.000 kgr. furda talpil, calitatea If; kgr. furda toval, calitatea II, i kgr. furda toval calitatea III, se publica o nouil licitatie, care se va tine la atelierul militar central de confectie (Cotrocenl), in diva de lunie 895, orele p. m. ConcurentiI, pentru a putea fi admi la vor depune o garantie de 0 la But& din valórea ofertel. Materialele se pot vedea in tóte dilele de Incru, de la orele 6 a. m.!ana la 6 p. m. No. 57., , Maid 9. Se face cunoscut c, In eliva de Iunie 895, orele p. na., se va tine licitatie, la acest atelier, pentru vinderea a unel maeina pentru cusut, sistern LOve, o maeina pentru cusut, cistern Singher, maeinl pentru cusut, sistem Mansfeld, o maeinä pentru cusut, sistem Felees Jacob, maeini pentru giurl, sistem Gutman, o maeina pentru cusut, sistem SingherTitania, fare mese ei picióre, o maeina pentru cusut, sistem universale Hercule, ma0n pentru cusut, sistem Grove Bocher, fará mese ei picióre, förfecl, fierfect marl, o masind pentru taiat gaurl, pentru nasturl, 4 f6rfeci, diferite mariml, 4 maeinipentru calcat, 0 MONITORUL OFICIAL flare pentru calcat, 6 cifre pentru facut numere, diferite marimi, 4 grenate de metal, 95 mesurl metal pentru diferite efecte, 6 lacdte Wertheim, 8 cane de metal, o pornpa pentru apa, 6 conclude de tev, calorifer, 04 plact pentru fonta, o gäleta pentru epi, un clocan de 5 kgr., menghenele de mana, 6 sghiaburi de Wei, o chee (calorifer) francezi, o Hera micd, o curea pentru transrnisiune, o tocila, chel calorifere, ceinic de alama pentru untdelemn, draiber, o cutie de metal, 5 cutite, 0 tipere pentru cismdrie, o maeiná pentru taint cranturi, et6gare, cutite pentru eerfuit, cleete diferite, 5 pervasuri pentru tejghea, compasurl diferite, 4 manere pentru docane, 7 panglicl pentru mesurat, 8 lacate, 0 clesce pentru mated, o fórfeca recurbatd. Deritoril, pentru a putea fi priimitl la licitatie, vor depune mal d'inainte o garantie de 0 la state' din valórea acestor obiecte. Concurentul, asupra caruia se va aproba licitatia, este dator ca, in termen de cel mult 5 dile de la notificarea ce 'i se va face In scris de catre atelier, sâ ridice obiectele, platind costul; contrarid va perde garantla. In ofertd preturile vor fi ardtate, atat In cifre, cat i in litere, remit) eud ca adrninistratia milliard sa aprobe oferta dupe cum li va conveni. Aceste obiecte se pot vedea in tóte iiele de lucru la acest atelier, de la orele 7 a. m. pand la 6 p. No. 6.,4 ANUNCIURI JUDICIARE LICITA.TIUNI Tribunalul Ilfov, sectia de notariat. Triandafil Constantin, de profesie rentier, domiciliat in Bacuresd, calea Vacdrescl No. 99, In calitate de creditor pentru suma de Id.50, cu procente de la suta, de la 5 Septembre curent, plus 00 lel plata de advoeat i cheltueli, ce are a lua in virtutea actulul de ipoteca, inscris de tribunalul DAmbevita la No. din 894, Investit cu formula executorie, a a nd coprindere este : NOI CAROL I, Prin gratia lul Dumneded i vointa nationala, Rege al RomAniel, La tog. de Nei i viitori, scinètate : Act de ipoteces Subsemnatil, Triandafil Constantin de o parte ei H. Lascu de alta parte, a intervenit acest act, prin care ed, H. Lascu, pentru asigurarea Du T. Constantin de lel.50, ce ' datorez, creanti ce este constatata prin coutractul autentificat de tribun alul Ilfov, sectia de notariat, la No din 5 Julie 89, constituesc Dlul T. Constantin ipoteca, in primul rang, asupra momele Morteni, din judetul DAmbovita, 4 Iunie 895 plasa Cobia, ei care se compune din locurile cumpérate de mine de la Dinita Bogdan, Tache Radulescu, Badea Bogdan ei Stoica erbanescu, care locuri ineep din eosétta cornunala pana in apa Neajlovultd, Impreuna cu tóte cledirile, precum m6ra cu telie maeinile i uneltele destinate la exploatarea morel, easele, patulele, magaziile i ImbunAtAtirile elate astidl in fiinta, precum locurile cumperate de mine dupe sus citata moeie, cumperate de la Ionità Constantin, ei care incepe de la proprietatea lul Ion Epure i valea CAcAtei, pan& asernenea in apa Neajlovului, imobil pe care ' mal am ipotecat i cetre D. Dimitrie Temelie prin actul autentificat de tribunalul DAmbovita, la No. 67 din 89, ei Inscris de acelael tribunal la No. 45 din 89. Me oblig a I plati capitalul cu care m'am imprumutat in termen de duo! ani, calculat de la 5 Septembre 89, ei fiindcit pentru primul an procentele le am bagat in capital, pentru al duoilea an void plati Dlul Imprumutator la tot acest capital, care este de lei.50, procente anuale de 7 0/0, din eése In ése luni, i adica jurnetate procentele 'i le void plati la 5 Septembre 894, iar ceaalta jumetete la '5 Martie 895. Dace la expirarea termenului de duol anl nu void plati Dlul imprumutator tot capitalul, sat chiar de nu ' void plati procentele la timpul hotarit prin acest act, fie In prirnul, fie in al duoilea cas, D. T. Constantin va fi In drept ca, fará somatie judecatd, ci numai in temeiul acestul act, care are puterea unei hotarirl definitiva se va investi cu formula executorie de cetre D. T. Constantin, sd puna în vindare prin licitaie, inaintea onor. tribunal Ilfov, sectia de notariat, imobilul ce 'I am ipotecat prin acest act, spre a se despagubi de capital ei de procente de la suta, care vor curge de drept in faveirea sa chiar din diva in care creanta va deveni exigibila pand la priimirea In mina a capitalulul, procentelor ce ' se va cuveni i lei 00 plata de advocat. Facut In Bucurescl astiell, Ianuarie 894. Lascu, agricultor, proprietar, domiciliat in comuna Morteni, judetul Dambovita. '. Constantin, rentier, domiciliat In Bucuresci, calea VAcaresci No. 99. Martoril : P. $tefeinescu, advocat, strada Domnitel No. 5; M. Naunaescu, liber, bulevardul ProtopopescuPache No. 69. Tribunalul Iliov, seclia de notariat No , Ianuarie Procesverbal Inaintea nóstra, P. Obedenaru, jude la tribunalul Drew, sectia de notariat, asistat de D. grefierajutor N. Petrescu, s'a presentat aell, lanuarie 894, in pretoriul tribunalului, DIor H. Lascu, agricultor, proprietar, domiciliat in comuna Morteni, judetul Dambovita ei T. Constantin, rentier, domiciliat in BucurescI, calea

21 futile 895 read No. 99; identitatea am constatavo prin martoril P. tefitnescu, advocat, domiciliat in strada Domnitel No., si M. Nanmescu, liber, domiciliat In bulevardul ProtopopescuPache No. 6, personal cunoscuti non, earl ne atl declarat ca D nii H. La'scu ai T. Constantin aunt cei iscaliti In actul de feta, cerénd, prin petitia inregistrati la No..498 din 89, atitentificarea presentulul act in dublu exemplar. Dupe ce am vidat ambele exemplare, am citit acest act din cuvént tn cuént, in audul partilor, declarandune cá acest act este facut cu consimtiméntul Dlor ri ca until din cele duon exemplare este semnat de DIor si de martorl. In urmn prile i martoril ai subscris, in presenta nóstrii, exemplarul pe hartie liberi. Not, LuAnd act de declaratiunea partilor, autentificim presentul act, fiind seris pe o an de lei 5, si taxa, in sumn de lei 6, bani 75, ph) tita la casieria de Ilfov cu recepisa No din 894, conform leget timbrula Acest procesverbal s'a seaanat de not si de D. grefierajutor. Jude, P. Obedenaru. p. Grefier, N. Petrescu. Ordonantä de inscripliune No , Februarie 4 Inaintea n6stra, preaedintele tribunaluluidimbovita,s'ad presentat In pers6da debitorul H. Lascu ai creditorul Triandafil Constantin, cernnd In unire, prin petitia inregistratn la No..85 din 894, sa ordonàm inscriptiunea presentului act de ipoteca, prin care primul se recundsce dator la secundul cu suma de lei noul.50, cu ipotecn in primul rang asupra mosiel sale Morteni, din plasa Cobia, acest judet, ai care se compune din locurl cumpnrate de pe la locuitori, m6ra cu tóte maainile si uneltele el, casele, pittulele, magaziile imbunntatirile elate la acea moie, cu vecinntatile i conditiunile stipulate anume In preentul act. Not, preaedintele, Avénd in vedere actul constitutiv al ipotecei, investit cu autenticitatea legali de cittre tribunalul Ilfov, sectia de notariat, la No. 780 din 894; Vndênd ca creditorul a facut declaratiune, atit verbal dot ai in scris, ca renunta la cercetarea registrelor de sarcine ai a pacinicel posesiunt; Avénd in vedere ca taxa InregistrArel de lei 6, ban! 75, s'a depus la casieria de H fov sub recepisa No. 7.4 din 894; Avènd in vedere imobilul constituit ipoted, tot in primul rang, de debitorul H. Lascu, prin actul de ipotecn inscris la No. 45 din 89, astadi s'a presentat inaintea netstrn. ai primul creditor D. Temelie, si a fácut declaratiune, atat verbal Gilt si in aerie, cu petitia inregistrati la No..85 din 894, consimte si priitnesce ca ipoteca constituiti prin presentul act al fie considerata MONITORITL OFICIAL 757 In primul rang, iar cea constituita anterioramente In favórea at, prin actul inscris la No. 45 din 89, al rémanti In al duoilea rang; Avniid in vedere dispositiunile art..78 si 78 din codul civil, OrdonAm inscriptiunea presenbilul act de ipotecn In registrul de inscriptiuni in prirnul rang. AcéstA ordonanta se va trece pe actul de ipoteca ei In registrul de ipoteci, conform art. 75 qi 77 din procedura civilà. Presedinte, Gr. Alevra. p. Grefier, I. Bärsan. Greta tribunalului Dtirnborila Subsemnatul grefier atest ca presentul act de ipoteca s'a trecut In registrul de transcriptiuni la No. astadi, 4 Februarie 894. Grefier, R. Carabulea. Dam putere i oidonnin tutulor agentilor administrativi i judecntorescl s5. execute presentul act, procurorilor sa staruiasca pentru a lut aducere la indeplinire ; spre credintfi presentul act s'a semnat de noi. G. N. FratoViteanu, G. A. Mavrus. p. Grefier, C. Bucpuescu. AcéstA expeditie s'a liberat In priimirea Dlui T. Constantin astadi, 4 Septembre 894. sub No. 50. p. Grefier, G. I. Stroescu. A cerut punerea in vindare cu licitatie a moaiel Morteni, din judetul DArebovita, plasa Cobia, comuna Morteni, averea H. Lascu, de profesie agricultor, proprietar, domiciliat chiar la acésta moaie ceruta in vindare. AcéstA moaie, in intindere ea 4 pog6ne pamént, sad hectare, compus astfel: ca 5 pogóne ad 7 jumntate hectare pamênt de cultura, cump6rate de la DinitA Bogdan, Tache RAdulescu, Badea Bogdan si Stoica erbinescu, care pnixênt Incepe cu lungimea din aoska cornunalii si merge pana In apa Neajlovului; invecinanduse pe de o parte cu proprietatea lui Radu Bogdan, pe de altn parte cu proprietatea lui T. RAdulescu; pe acest pamênt se afla urmat6rele elneliii: o móra, construitn de scanduri, inveliti cu fer, cu t6te masinile ei uneltele destinate la exploatarea morel, duon perechl case de zid In paia nta, cu cite duon camere si prispa in fat5, Invelite cu fer, o magazie pentru producte, idem, idem, un topron pentru matini, invelit idem, o budtarie de scandurt, invelita idem, idem o cad pentru pazitori In dosul magaziilor un heleatid, avênd In midlocul and un pavilion pe stalpi de lemn, invelit cu fer, ca 9 pogdne paniênt cu culturi, sad 4 jumétate hectare, cumperate de debitor de la IonitA Constantin; care Incepe cu lungimea din proprietatea lui Ioan Epure i Valea. CAcAtei ai merge pana In apa Neajlovului ; int;ecinânduse cu proprietatea lui Tache Ridulescu ai fratii StAnculescu, iar pe de alta parte cu proprietatea hit Stoica erbanescu $i cu fratil StAnculescu. Asupra acestul imobil, dupe incredintarea data de grefa tribunalulul DArnbovita, s'ad gasit si urmatórele sarcine : ) Cu actul inscris la No. 45 din 89, D. Hristache Lascu se imprumuta de la D. D. Temelie cu lei 6.000, cu procente de 7 la suta, pe termen de 0 ant ; ) GI actul inscris la No. din 894, idem aigurn pe D. T. Constantin cu lei 50, ce are a 'I da. Se face, dar, cunoscut in general ca acésta licitatie se va urma in pretoriul acestui tribunal In diva de 8 Iunie 895, orde diminéta; avénd in vedere ca top aceia earl ar pretiade veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegid, ipotecàsai'tveri ce alt drept asupra imobilelor in ceatiune, sa se arate la acest tribunal, inainte de diva fixatá pentru Iicitaie, spre arata pretentjunile; end In cas contrarid veri ce cererl se vor ivi nu se vor considers. No , Iunie. Tribunalul Arge Pe bass actului de ipotedi, autentificat de acest tribunal la No. 5 din 88 ai transcris la No. 5 din 88, investit cu titlul executorid, ai dupe lndeplinirea dispositiunilor cerute de procedura eivila, prin jurnalul dresat de tribunal sub No din 895, s'a hotarit ea, in liva de 9 Septembre 895, orele diminéta, an se Audi cu licitatiune, in pretoriul acestul tribunal, imobilul jos notat, avere a Dlor Vasile N. Ropcea ai Emilian N. Ropcea, de profesiune proprietari, domiciliati in comuna LnuneledeJos, plasa OltudeJos, judetul Arges, spre despagubirea Dlui N. Nanoeseu, de profesiune proprietar, din comuna PitescI, plasa Pitesci, judel Arges, de sumele ce are a priimi dupe arntatul mal sus act de ipoteen. AcéstA Andare se publica spre generala eunoscintn, ca toti aceia cari vor avea asupra acestut imobil veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipoteek saü veri ce alte drepturi, sa se arate la tribunal mal inaintea termenulul de adjudecatiune, cad in urma nu li se va me admite nici o pretentiune; iar aceia earl vor voi sit cumpere acest imobil, sa se presinte la tribunal, la diva i orele indicate mai sus, spre a concura. Descrierea imobilului ce se 'bade, condiiunile vindèrei si diferite sarcine i impre &rail ale imobilului pana acum cunoscute: Mo$ia din comuna LAuneledeJos, ha latime de la.00 papa la.00 stiinjeni si lungimea din hotarul CiomAgesci pink la apus in hotarul Vitomiresci; se invecinesce la miadadi cu proprietatea Dlui C. Trepteanu si la miaelan6pte cu proprietatea Dlui Vasile Dumitriu; pe acésti proprietate se afli locurl de muncl, livedl cu pruni, alti pomi roditori, padure mare si mien, o casa cu duon caturi, cu foi$or In f4a, trel camere sus ai duon jos, constructie de lemn,

22 758 MONITORUL OFICIAL 4 Iunie 895 invelite cu 04, duoè pittule pe furei, hivelite cu coceni, duoè magazil de barne, invelite cu eiy, o povarne de barne, inveliti eu eitit ei o casit cu trel lneaperl, tot de barne, pentru slugl, InvelitA cu coceni. AcestA proprietate este moetenései, cumperati, ei situatá tn comuea LAunelede Joe, din plasa OltuTopolog, judetul Argee. ExaminAnduse de D. grefier local registrole de inscriptiurty, de la anul 865 ei Oa la 0 August 890, pe nurnele de Vasilichia N. Dumitriu i Pavliett RAteseu, certifieá cá pe numele DneI Vasiliehia N. Dumitriu, asupra imobilulul uumitrit de D. N. Nanoescu nu s'a 084 nicl un cas popritor; iar pe numele de PavlicA Riteseu s'a gásit trecut tn registrul de inscriptiuni actul de ipotecti No. 5 din 88, prin care PavlicA RAteseu afectézi cittre D. N. Nanoeseu, creditorul urmáritor, mosia cu tóte eliclirile ei sildirile, din comuna LAuneledeJos, plasa Olt, judetul Argee, pentru lel Acéstä vindare s'a ineuviintat in &Ise cererel facuta de creditor eu petitia data acestul tribunal, inregistrata. la No. 5.0 din 889, cet care a deous spre executare actul de ipoteett sus notat, cum ei cea inregietratä la No din 895, cu care a cerut redesehiderea dosarultd No..7 din 889 ei punerea din nod In vhadare. Act de ipotecet Subsemnatul, Pavlicit RAteseu, domiciliat in Pitesel, strada BucurescI, am luat eu imprumutare de la D. Nieolae Nanoescu, tot din Pitesel, bulevardul ElisabetaDómna, lei noul 6.000, ei me oblig a respunde In termen de duol ani, socotit de astädl, impreuna eu dobenda de la suttt pe an, platind acéstit dobénda din eese In ease luni. Pentru asigurarea Dlui Nanoescu de capital ei dobendli, II constituid i afectez ipoteca, In primul raug, moeia mea cu tóte elldirile ei stidirile de pe dense, din comuna LeuneledeJos, plasa Oltu, acest judet Argee, fosta proprietate a Dlui Nicola Dumitriu, cumperatti de mine prin licitatie de la tribunalul Argee err ordonany de adjudecatie No. 69 din 878, ei investita cu titlul executorid No. 48 din 0 August acel an; avand acésta moeie Intinderea ei vecinatafile urmatóre: latimea ca.00 sad.00 stinjenl i Incepe din hotarul moiel Dd Vasile Dumitriu la miadenópte merge pana la hotarul moeiei Dlui C. Trepteanu, la miaellteli lungimea se incepe din hotarul CionnAgesei ei merge pana in hotarul Vitomiresci. DacA, la expirarea termenulul de duol fuel, nu voiti respunde capitalul de lel 6.000, sad dobênda indicati la epucele fixate, din eese in eese luni, D. creditor Nanoescu va ayes faeultatee ea, fara judecata i aril somatie, cerénd numal investirea acestul act eu formula executorie, sa puna in vindare imobilul ce 'f ipoteeez spre a se despggubi de capital, procente i töte cheltueble ce se va face cu urreirirea; In cas de intardiare cu achitarea acestei creante peste termen, atunci dobenda indicata de la suta va curge ei de la expirarea termenului pana la definitive achitare, fara somatie. 88, Octombre 8, Pitescie Me multumese pe coprinderea acestul act. N. Nanoescu. Urmezi jurnalul acestul tribunal No. 5 din 88, cu care se deelara autentic actul sus reprodus, (Urmazi semniturile). UrmézA ordonanta de inscriptiunl ei atestares grefierului acestul tribunal ca acest act s'a inscris In registrul (le inscriptiunl la No. 5. (UrmazA semniiturile). Acest act este investit eu formula executorie, ce confine : NOI CAROL I, Prin gratia lui Dumnedeit i vointa nationala, Rege al Rominiei, La tog. de NO si viitori, siinétate : Dam putere i ordonitm tutulor portareilor agentilor administrativi sa esecute presentul act, procurorilor sa stáruieseit pentru a lui aducere la indeplinire; spre credinta s'a semnat de me% No , Mehl 9. Pe base actului de ipotecit, autentificat de aeest tribunal la No..54 din 89, Inscris la No. 80 din 89, investita cu titlul executoriti No. 76 din 894, ei dupe indeplinirea dispositiunilor cerute de procedure eivill, prin jurnalul dresat de tribunal sub No din 895, s'a hotarlt ea, In ehua de Oetombre 895, orele diminéta, sa se vindit eu licitatiune, In pretoriul acestul tribunal, irnobilelor jos notate, avere a Dlul lón Gheorghe Dinekde profesie agricultor, domieiliat in comuna Tutulesei, plaiul Gileeesci, judetul Argee, spre despagubirea Dlul Gheorghe Ileana, de profesiune agricultor, din comuna StAnislitvesci Òrjea, plasa GAlesesel, juet.ul Argee, de sumele ce are a priimi dupe aratatul mal sus act de ipoteca. Acesta vindare se publica spre generate cunoseintl, ca totl aceia earl vor avea asupra acestor imobile verl un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, pcivilegia, ipotesca sad verl ce alte drepturl, sa se arate la tribunal mai inaintea termenulul de adjudecatiune, eaci in urfna nu li se vor mai admite niel o pretentiune; iar aceia earl vor voi sa cumpere acestor imobile, sa se presinte la tribunal, in eliva ei orele indicate mal sus, spre a coneura. Descrierea imobilelor ce se vind, conditiunile vinelerei i diferitele sarcine ei impregiuritri ale imobilelor pina acum cunoseute : ) Un pomost loc in sat; invecinat la resarit i miaeanópte cu proprietatea Dlui Gg. I. Tomescu, la apus cu proprietatea Dlul Alecu Petre i la miadadi eu ulita comunala. ) Trel pogóne marl pareent din faeea de la eosea, Incepand cu lungimea din eoskiff comunall spre miadasli pana wide se va complete tret pogene marl; invecinat la resarit eu proprietatea Dlui Gligore la apus cu proprietatea Dlui Dumitru BidicT, la miadlnópte cu $osétut comunabi $i la miadldi eu restul de parnênt ce mai remane debitorului. Aceste imobile aunt moetenescl, nu dupe legea rurall, i sunt situate in comuna Tutulesci, din plasa Gileeesci, judeful Arges. ExaminAnduse de D. grefier al tribunalulul local registrele de inscriptiunl de la anul 865 pana la Martie 895, pe numele de Ion Gheorghe Dina, asupra imobilulul pus In vindare gasit urmatórele sarcine : Prin actul inscris la No. 80 din 89 D. Ion Gheorghe Dind pentru Imprumutul de lei 70, facut de la Gheorghe Iliana, ipotecézi : ) Un pomost loe; Invecinat la resarit miadlnópte cu GhitA I. Tomescu, la apus cu Alecu Petre ei la miadttdi cu ulita; ) Trel pogane mari din faeea de la eosea. AcéstA viindare s'a ineuviintat In base cererei fecuta de credit:5re cu petite data tribunalulul ei InregistratA la No din 89, cu care a depus spre executare actul de ipoteca sus notat, ce contine : Act de ipoteca" Subsemnatul, Ión Gheorghe DincA, agricultor, din comuna Tutulesci, plasa GAleeesci, declar ett m'arn imprumutat de la D. Gheorghe Ileana, agricultor din comuna StinisltivesciÓrje, cu suma de lel noul 70, pe termen de astaell peste un an de vile, fara dobandit; iar de la expirarea termenulul dobanda va curge de drept de lei la sutä pe an, pana la definitive achitare, fart somatie. Pentru asigurarea Dlul creditor de suma de mal sus, II afectez, In primul rang, urmitórele imobile, pament mootenese, situat in comuna Tutulesci, dupe cum urmég ) Un pomost loc; Invecinat la résarit miada nóete cu GhitA I. Tomescu, la apus cu Alecu Petre ei la miftelàdi eu uliy: ) TreI pogóne marl figment din faeea de la Kim, incepand cu lungimea din eoséria comunel spre miadgdi pana mule se va complete la mésura pogóne mad; avend vecinatatile la resarit cu Gligore Ilie ei la apus cu Dumitru BAdiet. Dace, la termenul stipulat mal sus, nu void fi urmittor cu respunderea banilor, D. creditor are faeultatea ea, fare curs de judecati sad somatiune, ei nurnal In virtutea acestui act, care se va investi cu formula executorie ei care are intre noul puterea unit hotarirl definitive ei neapelabila, BA urmarésca ei sa Afield en licitatie public& imobilele ipotecate prin acest act, din care pret sa se despagubéseá de capital, procentele ce ar proveni din Intirdiare i ori ce cheltuell s'ar face eu executarea acestul act. Iml aleg domiciliul in comuna Tutulesci, plasa Gileeesch pentru care s'a format acest act, semnat de nol ambele parti. Debitor, lón Gh. Creditor, Gheorghe Realm. 89, Decembre.

23 4 Iunie 895 MONITORUT, OFICIA 759 Urméze jurnalul tribunalului Argee sub No. A54 din 89, prin care se autentifleá actul sus reprodus. (Urrnéze sernniturile). Urméze ordonanta de inscriptiune i atestarea gretierului acestui tribunal, ca acest act s'a inscris la No. 80 din 89. (Urrnézi semnaturile) Acest act este investit cu formula executorie la No 76 din 894, ce confine : NOI CAROL I, Prin walla lui Dumneded i vointa nationale, Rege l Romaniel, La too de fard i viitori, sdnétate : Dam putere i ordonem tutulor portareilor i agentilor administrativi se execute presentul act, procurorilor se staruiasca. pen tru a lui aducere la indeplinire ; spre credinti s'a semnat de noi. No , Decembre. (ltrrnéze. semneturile). No , Martie 4. Pe base actulut de ipotece, autentificat de acest tribunal la No din 888 lnscris la No. din 888, investit eu titlul executoria No. 55 din 894, si dupe Indeplinirea dispositiunilor cerute de procedure civile, prin jurnalui dresat de tribunal sub No din 895, s'a hoterlt ca, in 4iva de Octombre 895, orde a. m., &Ise vinde cu licitatiune, in pretoriul acestui tribunal, imobilul jos notat, avere a decedatului Pie Marin Mead, representat prin Ioana Marin Lixandru Marin Lixandru, epitropul rninorilor Ion, Dumitru 0 Dina, de profesiune muncitorl, domiciliati In comuna Suseni, plasa Geleaesci, judetul Arges, spre despegubirea Dlui D. D. Telescu, de profesiune comerciant, din comuna Costesci, plasa Teleorman, judetul Arges, de sumele ce are a priimi dupe aretatul mid sus act de ipoteca. Acéste vindare se publice spre generala cunoscinta, ca top aceia cari vor avea asupra acestui imobil veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipotee& sad verb ce alte drepturi sit se arate la tribunal mal inaintea termenului de adjudecatiune, did In urmi nu li se va mal admite nici o pretentiune ; iar aceia cari vor voi sa cumpere acest imobil, sa se preslate la tribunal, in diva i orele indicate mal sus, spre a concurs. Descrierea imobilulut ce se vinde, conditiunile vinderel i diferitele sarcine i impregiureri ale imobilului pane acum cunoscute : 6 stânjeni latul pernent de bran& ai pedure Oar& ; se Invecinesce la raserit cu spa Teleormanului, la apus pine sub costa Bisenilor, la miadenópte cu preotul Ghorghe Rizescu si la miadedi cu decedatul Badea Marin Wail Acest pement este mostenesc, nu dupe legea rurali din 864, ai este situat in cornuna Telesci, plasa Teleorman, judetul Arges. Examinanduse de D. grefier al tribunelului local registrele de inscriptiuni de la anul 864 pine la Martie 895, pe numele de Ilie Marin Mead, asupra imobilului urmarit s'a gesit urrnetórea earcine : Prin actul de ipotece inscris la No. din 888, pentru irnprumutul de lei 440, facut de Ilie Marin Mead de la Dumitru D. Telesau, ipotecézi 6 stenjeni pitmênt de hranit i pedure, situati In hotarul Telesci. Acesti vindare s'a Incuviintat in base cererei acute de creditor prin petitia date acestul tribunal, inregistrate la No din 894, cu care a depus spre executare actul sus notat, ce confine: Act de ipotedi Subscrisul, Ilie Marin Merced, plugar, din comuna Telesci, plasa CotmeanaGrAlesesci, judetul Argee, la neaperata trebuinte ce am, me irnprumut de la D. Dimitrie D. Telescu, plugar, din comuna Costesci, citata plasi judet, cu suma de lei noui 440, pe terrnen de patru ani, cu incepere de adi, data actului ; iar drept asigurare afectez, in primul rang, 6 stanjeni pemént de hrane i pedure, mostenesc, latimea, iar lungimea Incepe din spre resarit din apa Teleorrnanului si merge spre apus pane sub CasteBAsenior ; Invecinate pe la deal cu preotul G. Rizescu i pe la vale cu Badea Marin MAeau, situati in hotarul comunei Telesci, plasa Cotmeana Geleaesci, judetul Argea, ca, la cas contrarid, nerespundénd suma imprumutata, pe care am priimit'o la facerea acestut act, D. creditor se o pun& in vindare, fare curs de judecata, sornatiune, etc., investinduse numal cu titlul executoriii, In base ceruia va cere vindarea, i, din pretul ce va resulta, se se despegubésce de capital, dobénde, care de la expirare va curge de 5 la slate pane la achitare, plus cheltuell de judecati ocasionate cu executares ; iar pane la expirare, drept dobénde, D. creditor va beneficia de usufructul imobilului ipotecat. EA, debitorul, Imi aleg domiciliul in comuna Telesei, plasa CotmeanaGreleaesci, acest judet. Efi, creditorul, respundênd debitorului imprumutaff, me multumesc pe a cest act. Rie Marin Mdcdü, Dumitru D. Telescu. 888, Noembre 0. UrinézA jurnalul tribunalului Arges cu No din 888, prin care se da autenticitatea actului sus reprodus. (Urrnezi semneturile). Urméze ordonanta de inscriptiuni si atestarea grefierului tribunalului local ce acest act s'a trecut la No. din 888. (Menke semniturile). Acest act este Investit cu formula executorie No. 55 din 894, ce contine : NOI CAROL I, Prin gratia lui Dumnedell ai volute nationale, Rege al Rominiei, La tofi de fates' i viitori, siingtate: Won putere i ordonern tutulor portereilor i agentilor puterel publice ca se execute acest act, procurorilor ca se steruiasce pen tru a lui aducere la Indeplinire ; spre credinte presentul act s'a semnat de nol. No , Noembre 6. (Urméze semniturile). No , Martie 4. Pe base jurnalului acestui tribunal No..70 din 895, se publice spre genemale cunoscint& ce, conform cererel Dlui advocat public local cu adresa No. 86 din 894, pentru despagubirea easel creditului agricol local de suma de lei.65, ce D. Nae T. Grigorescu, din Pitesci, debit& din Imprumuturi, s'a pus in vindare cu licitatie publica imobilul numitulul debitor, care este: Un loc, avênd pe dênsul o case not.* ei In fund un grajd vechiù, ca Intindere fatada aeestul loc este de 0 metri liniari, iar adincimea pine la 50 metri; casa de pe el este construità de zid, invelitä cu tinichea, compusi din duoè etage, ambele eyelid cite cinci camere de fiecare etagiti, grajdiul din fundul locului e construit In paianta, Invelit cu sip (ruinat), si se invecinesce la rèserit cu strada erbanvodà, la apus cu bulevardul nurnit ElisabetaDómna, la miadadi cu casele Dlui Tome Furduescu ai la miadenópte eat imobilul Dlui Grigore tefanescu. Acest irnobil se afli situat In orasul Pitesci, strada erbanvoda. Examinanduse de D. grefier al tribunelulut local registrele de inscriptiuni de la anul 864 pane la 7 Martie 895, pe numele de Nicolae T. Grigorescu ei viceversa, s'a gesit urmatórele sarcine : 869. Registrul de popriri pe anu869, litera N, fila No., Nae T. Grigorescu garantêzä averea sa pentru D. Mihai Nitulescu, numit cap de portarei la acest tribunal, adresa tribunalului No. 59 din 869 ; 870. Idem No. 6 din 870, N. T. Grigorescu garantézi cu averea sa irnobilà pentru fostul cap de portarel la acest tribunal, adresa tribunalului No..788 din 870; 870. In registrul de inscriptiuni ne anul 870,a No. 0, In base jurnalului No. 878 din 870, s'a trecut la inscriptiuni tota averea Dlui N. T. Grigorescu pentru fostul cap de portarel, ocupat de M. Nitulescu la acest tribunal ; 877. Prin actul de ipoteca No. 74 din 877, N. T. Grigorescu afectéza catre Dna Ana Minculescu o perechie de case rat hoe etage, grajd i dependinte, situate in acest ores, Pitesci, colórea de Rosu, strada yerbanvode, pentru lei Pentru efectuarea acestei vinderi se defige diva de 0 Octombre 895, orele dimineta. Doritorii, earl vor voi sit cumpere expusa avere, si se presinte in sale acestul tribunal, la sus aratata di al ore, unde se va tine licitatia, spre a concura. Totd'odate, conform art. 506 din procedure civila, se sornéze toti aceia Geri ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, privilegiü, ipoted, chirie sau veri ce alt drept asupra imobilulul pus

24 760 MONITORUL OFICIAL 4 Iuniia 895 in vinalare, O. se presinte mal inainte de diva vinderel, caci in urma nu li se va mai considera niel o cerere. No. 8A , MCI 4. Tribunalul Bacäft Prima societate de credit funciar roman din Bucuresci, in virtutea actului ipotecar, Inscris la triburalul acestui judet Bac Ail, in primul rang, sub No. 5 din 9 () Decembre 889, asupra moeiel RueiIsverele, cu töte trupurile, silitee i catunele din cari se compune, i anurne: RueiIsvórele, Fundul debacati, Fund uldeneamtu, Buhociu, Tamaei, Boeoteni, BAltati ei cu orl ce alte trupurl, cu tóte sadirile, viile, plan tatiunile, morile ei cu tóte ecaretele i ImbunattAtirile de pe dense., situata in comuna Ruei, plasa BistritadeJos, din acest judet Bade, proprietate a Dlui George Potter, a cerut punerea in vindare a citatului imobil pentru despagubirea sa de capitalul remas neamortisat din suma de lei noul , cu care societatea a Irnprunautat pe D. George Polter, ei de anuitatile datorite, cheltuelile facute eicari se vor mal face de disa societate, impreuna cu procentele kr de 8 la sutai, cart sume se vor specifica in caietul de insarcinarl prevedut de art. 65 din legea creditulat funciar. Tribunalul, prin jurnalul sera No. 4.0 din 5 Aprilie 895, a ordonat ca vinelarea sus numitel mosil sa se faca mn qiva de 7 Iunie 895. Se face, dar, cunoseut tutulor prin acésta a treia publicatiune ca, in diva de 7 Iunie 895, se va vinde eu lieitatiune publica, tu pretoriul acestul tribunal, la orele 0 dimineta, male RueiIsvórele, cu tóte trupurile, siitele i catunele din cari se cornpune, i anume: RueiIsvórele, FunduldeBacAii, FunduldeNearntu, Buhociu, Tamaei, Basoteni, Bäl4i i cu ori ce alte trupurl, cu tote sadirije, Tulle, plantatiunile, morile i cu töte ecaretele i imbunatatirile de pe dense, proprietate a Dlui George Polter, situatit In acest judet BacAti, plasa BistritadeJos, comuna Ru, dupe cererea prime) societap de credit funciar roman din Bucuresel. Doritoril, de a cumpera acésta moeie, vor putea lua cunoscinta de conditiunile vinderel din caietul de insareinarl, ce are sa fie depus la grefa acestul tribunal cu 8 dile inainte de adjudecatiune. pitut de 7 Iunie 895, fixatil pentru vindarea sus numitet s'a arätat in cele duce publicatiuni de vindare, ce s'ain fitcut i inserat In Monitorul oficial No. 7 din 5 Mehl 895 ei No. 4 din 6 Maiii.895; cu Iamurire *dupe lista data de grefa, asupra acestor moall mat figureza ipoteca sub No. 5 din 89, pe suma de lei 5.000, constituitá in favórea Dlul Martin L. Foceaner i ce&onatit Dnel Ralu Buzdugan cu actul de cesiune No. 7 din 89. No , Aprilie 9. Tribunalul Buzn Prima societate de credit funciar roman din Bucuresci, in virtutea actulte ipotecar, inscris la tribunalul acestul judet Buzeil, In primul rang, sub No. 7 din 4 0.,:tombre 880, asupra moeiel VerboceniBlestematele, cu tóte trupurile i numirile, cu padurea i Cu tóta ecaretele i imbur rile de pe densa, situata In comuna CArpenietea, plaiul SlAnic, din acest judet Buzeti, proprietate a Dlui Stefan PerielfanuBuzee, a cerut punerea In vindare a citatului imobil pentru despagubirea sa de capitalul rètnas neamortisat din suma de lei noul ,cu care societatea a imprumutat pe D. Stefan PerieteannBuzel, ei de anuititile datorite, cheltuelile facute i cari se vor rnal face de disa societate, impreuna cu procentele lor de 8 la sun, i carl sume se vor specifica in caietul de InsAreinAri preveduf de art, 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul see No..00 din 8 Martie 895, a ordonat ca vinelarea sus numitei moeii sa se faca in diutt de 8 Iunie 895. Se face, dar, cunoseut tutulor prin acesta a treia publicatiune ca, in diva de 8 Iunie 895, se va vinde cu licitatiune publica, in pretoriul acestul tribunal, la orate 0 diminéta, moeia VerboceniBlestematele, cu tóte trupurile i numirile, eu padurea i eu tóte ecaretele i imbunaitaprile de pe dense, proprietate a Dlui Stefan PerieteanuBuzeti, situata in acest judet Buzeti, plaiul SlAnic, comuna Cirpeniatea, dupe cererea primel socie tap de credit funciar roman din Bucurescl. Doritoril, de a cumpera east& movie, vor putea lua cunoscintá de conditaunile vinderel din caietul de insarcinarl, ce are sa fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 dile inainte de adjudecatiune. Dim de 8 Iunie 895, fixata pentru vinelarea sus numitel moii, s'a aratat si In cele dime publicatiuni de vindare, ce s'ae facut i inserat In Monitorul oficial No. 0 din 6 Aprilie ei No. 4 din 6 Maiü 895. No , Aprilie 8. Prima societate de credit funciar roman din Bucuresel, in virtutea actulul ipotecar, inscris la tribunalul acestuljudet Buzed, in primul rang, sub No. 47 din 7 lithe 888, asupra moeiet Fefeleiu, cu tóte trupurile i numirile ce va tl avend, i cu tóte ecaretele i imbunatatirile de pe dean, situata in comuna Mizil, plasa Tohani, din acest judet Buzed, proprietate a Dlui Basile N. Maresch, a cerut punerea In vindare a citatului imobil pentru despagubirea sa de capitalul remas neamortisat din suma de lei note , cu care societatea a imprumutat pe D. Basile N. Maresch, ei de anuitätile datorite, cheltuelile acute i cari se vor mal face de disa societate, ImpreunA cu procentele lor de 80/e, ei cari sume se vor specifica In caietul de insarcintiri prevedut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul see No..0 din 8 Martie 895, a ordonat ca vioarea sus numitel moeil sa se faca tn diva de 8 Iunie 895. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acésti a treia publicatiune *in diva de 8 Iunie 895, se va vinde cu licitatiune publica, In pretoriul acestul tribunal, la orele 0 dimineta, moeia Fefeleiu, cu töte trupurile ei numirile ce va fi avênd, ei cu tóte ecaretele imbunatatirile de pe dense, proprietate a Dlul Basile N. Mareseh, situata in acest judet Buzëü, plasa Tohaui, comuna Mizil, dupe eererea primel societall de credit funciar roman din Bucuresci. Doritorii, de a cumpera acésta moeie, vor putea lua cunoseinta de conditiunile vin Orel din caietul de insarcinarl, ce are sa fie depus la grefa acestul tribunal cu 8 dile Inainte de adjudecatiune. ua de8 Iunie 895, fixata pentru yindarea sus numitei mosil, s'a arittat ei in cele duoe publicatiuni da vindare, inserate In Monitorul oficial No. 0 din 6 Aprilie ei No. 4 din 6 Maiti 895. No , Aprilie 8. La 8 Iunie 895, orate. diminéta, s'a destinat a se vinde prin licitatiune publica in pretoriul acestui tribunal, insemnata mal jos avere imobii, ce s'a urmiirit, a Dlui C. Georgescu, proprietar, domiciliat in urbea Buzeii, urmarita de agentil fiscali prin procesulverbal No., spre desptigubirea Statului pentru suma de lel 4.6, bani 50, proveniti din neplata arendel moeiel Statului MaxenuVirtópele, Aprilie, Iulie, Octombre ei Decembre 894, care vindare este aprobata de D. ministru de finance ei incuviintata de acest tribunal prin jurnalul No..69 din 895. Averea ce urrnézai a se vinde se compure din urmatórea : o perechii case cu dependinte, cu un etagit, grajd, eopron i o magazie de producte, impreuna eu locul lor, situate In oraeul Buzed, colócea de Roau, strada Carol I; casele i dependintele aunt de zid, iar celealte constructil de scanduri, tóte in velite cu fer alb; casele se compun din 8 camere; locul pe care aunt bite con structiile de mai sus este in lungime de 7 stanjeni, iar latimea 0 stanjent; se invecinesce la miadanópte cu strada Carol, la miadádi cu D. Constantin, la resarit cu Vasile Popescu ei la apus cu Ghipt Ene. La numele Dlui C. Georgescu, dupe atestarea data{ de grefa locala, nu s'a gasit niel o sarcira popritóre asupra imobilului seos In vindare. Sunt soul*, dar, toll aceia carl ar pretinde veri un drept de proprietate, servitute, usufruct, chirie, privilegiü, ipoteca sae veri ce alt drept asupra bunurilor sca5se In vindare ea, mal inaintea termenulut de vindare, sa se presinte la acest tribunal spre a arata pretentiunile ce vor fi avénd ; cor tra lie nu li se vor mai tine in semi. DoritoriT, dar, se vor presenta, la sus insemnata di ei ore, inaintea acestui tribunal, spre concurare i adjudecare. No , Maiii 0.

25 4 Iunie 895 Tribunalul Muscel Pe basa actului de ipotece, autentificat inscris In registrele acestui tribunal la No..0 ei 09 din 890, investit cu titlul executorid No. 4 din '894, ei dupe indeplinirea dispositiunilor cerute de procedure civili, prin jurnalul dresat de tribunal sub No..875 din 895, s'a hoterit ca, In qiva de 0 Iunie 895, orele dimineta, sir se vinde eu icitaie, u pretoriul acestui tribunal, irnobilele jos notate, avere a Dlui George Aldulescu, de profesie proprietar, dorniciliat in comuna Dragoslavele, plaiul Dernbovita, judetut Muscel, spre despegubirea D0 Paraschiv Baetea, de profesiune proprietar, din comuna Ruceru, plaiul Dâmbovita, judetul Muscel, de surnele ce are a priimi dupe aratatul mal sus act de ipotece. Aceste vindare se public& spre generala cunoseinte, ca top aceia cart vor avea asupra acestor imobile veri uts drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, ipotecd sad verl ce alte drepturl, se se arate la tribunal mai inaintea termenulul de adjudecatiune, did In urme nu Ji se vor mal admite niel o pretentiune; iar aceia cari vor voi sä cumpere aceste imobile ei se presinte la tribunal, in diva i orele indicate mal sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se vind, condifrunile vinderel i diferitele sarcine i impreglurirl ale imobilelor pen& acum cunoscute : ) Casele cele marl cu duce etage, cu tóte dependiutele ei paméntul lor, in lätime de 9 stânjent mari domnesci i In luagine de 0 steejeni marl domnesci, situate in comuna Dragoslavele, si Invecinate la resera cu imobilul lui Gh. Stan Vasile, la apus cu eoréua Nationale, la mieelenópte eu imobilul Dlul Nicolae Predoiu, ei la miadedi cu imobilul lui lón G. Minciuna; pernentul pe care sunt cledite casele i celealte depedinte il are cumperat de la Ión Stan Tudoriu, prin act transcris in registrele acestui tribunal la No. 84 din 876. ) Gredina numite Térina a, situate In comuna Dragoslavele, pe care o are cum Orate de la eredil repausatultil Bueur &Nulescu, prin act transcris in registrele acestui tribunal la No. 680 din 890, cu vecinetkile prevedute intr'ensul. Aceste imobile astfel sunt ipotecate; iar la fata loculul s'a constatat, in privinta descrierel ei a semnelor de hotare, eh ad dobendit schimberi, avend In present situatiunea urmitóre: ) 0 perechil case cu duce etage, construite de zid i lemnerie, cu pamentul lor, curtea i gredinita, avend jos in fate duce prevälii, duoe camere alaturi, o cuhnie i o pivniti sub una din pravelii, i SU6 camere, un antred, sale ei private; in curtea acestor case se mal aflá o magazie cu duce camere, construite de!arne; tóte aceste construetiunl Invelite cu eftá i indrilá, noul, situate in comuna Dragoslavele, plaiul Dernbovita, judetul Muscel, la No. 58; ei limitate MONITORUL OFICIAL la Est cu Gh. Stan Vasile, la Sud cu ulicióra de lenge seóla ce se dice a a fost locul lul Nicohe Predoiu, la Vest cu eoseua generale ce merge la Ruda ei la Nord cu Ión Gh. Minciune, ) 0 gradine numite In etérinea,, O melet mostenese, areture, fenete, prunl alti porn! roditorl, Inchise eu pahn de glur impreglur, in Intindere de un hectar i jumetate saü ca la trel pogóne, situate in cornuna Dragoslavele, plaiul Dembovita, judetul Muscel; i limitate la Est cu moetenitoril decedatulul Matel Predoiu, Preotul Ión Catrieu i Bucur Benga, Li Sud cu soséua generall ce merge la Rucer, Preotul Ión Predoiu ei Nicolae Catrinu, la Vest cu Preotul Ión Predoiu i ulita Térinel ei la Nord cu proprietatea $i ulichira lul G. Voicile. D. grefier loeel, cereetand registrele de inscriptiuni i privilegid ale acestui tribunal de la anul 879 pane, in present, pe numele Dlui G. Aldulescu, pentru imobilele urmerite, nu le a gäsit S'upuse la nici o sarcind de cat ipoteca in virtutea careea se cere urmárirea. No , Maid 0. Tribunalul Neamtu Prima societate de credit funciar rornen din Bucuresel, in virtutea actulul ipotecar, inscris la tribunalul acestul judet Neamtu, in primul rang, sub No. 7 din Noembre 889, &supra moaiei Carligi, eu pedurea ei cu tóte ecaretele ei imbunitátirile aflate pe i ei anume : Dusesci, Mânjesci, partite din Bungesei, Hartopolu, Dragomiresei si Soci, eta orl ce alte trupuri i numirl ar mal fi aseend, situate in cemuna Cirligi, plasa Midlocu, din tweet jiniet Neamtu, proprietate a Dlui Nicolae N. Roseti Beläneseu, a cerut punerea in vindare a citatulul imobil pentru despegubirea sa de eapitalul remas neamortisat din suma de lel noul , cu care societatea a Irnprumutat pe D. Nicolae N. Roeeti Bilenescu, ei de anuitetile datorite, cheltuelile fecute i carl s.s vor mal face de disa societate, impreunit cu procentele tor de 8 la sute, ei earl sume se ver apecifica In caietul de insircineri prevedut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul sell No..504 din 8 Martie 895, a ordonat ca vinalarea sus numitel moeil se se face in diva de 9 Iunie 895. Se face, dar, cunoscut tutulor prin acéstä a treia publicatiune cá, in Ohm de 9 Iunie 895, se va vinde cu licitatiune publicé, In pretoriul acestul tribunal, la orele 0 dimi Leta, mosia Cârligi, cu pedurea ei en tóte ecaretele i Imbunetetirile aflate pe dense, cu tóte trupurile ei silietele sale, si anume : Dusesci, Marjesci, *tile din Bungesci, Hartopolu, Dragomiresei i Soci, i eu ort ce alte trupurl i numirl ar mai fl avénd, proprictate a Dlui Nieolae N. Roseti Balenescu, situate in acest judet Neamtu, plasa Midlocu, eomuna Carligi, dupe cererea prime] societell de credit funciar roman din Bucuresei. 78 Doritoril, de a cumpera acesti moeie, vor putea lua cunoseinti de conditiunile re din caietul de Inset6AM, ce are si fie depus la grefa acestul tribunal cu 8 dile Inainte de adjudecatiuee. piva de 9 Iunie 895, fixate pentru vindarea sus numitel moii, E 'a aretat si eele duoè publicatiunl de vindare, ce feeut si inseratin Monitorul oficial No. din 6 Aprilie ei No. 4 din 6 Maid 895. No , Martie. Tribunalul Teleorman Pentru despiigubirea Dlui Nicolae Isaia, cornerciant, domiciliat in TurnuMegurele, de SUrila banilor ce are a lua de la Dlor Elena I. Moghilesea i Zinea I. Mavrilos, moatenitorii defunctului Ian I. Moghilescu, din TurnuMegurele, cu actul de creante autentificat de acest tribunal la No. 58 din 894 ei transcris la No. 47 din 894, investit cu formula executorie, a anti coprindere este : NOI CAROL I, Prin gratia lul Dumneded i vointa DAtionalá, Rege al Rominiel, La toll de fala i vito,4, seinétate : Act Subsemnatii, Elena I. MoghiIcscui Zinca Ianache Mavrilos, mostenitori al avere defunctulul Ion I. Moghilescu i recunoscut de onor. tribunal local, recunóscem ce D. Nicolae comerciant, din TurnuM6. gurele, are se priimésce suma de de la repausatul Ion I. Moghilescu, pe earl banl 'I a Imprumutat repausatul de la D. Nicolae Isaia, i cari s'ad gäsit trecuti in portofolid, la facerea inventariulul averel, scrisi CU mane repausatului, i pentru cra D. Nicolas ask nu posedi nid un act din partea repausatulul, nol, moetenitorii, recunóscem ci In adever are sit priimésee D. Nicolse Isait suma de lei 0.000, ei ne obligem a 'i le plati de aell peste trel luni de dile din averea defunctulul nostru sot ai frate Ión I. Moghilescu. Bun ei aprobat de nol, moetenitorii, pentru suma de lei Elena I. Moghilescu. Zinca L Mavrilos. I. Mavrilos, sot. Acest act s'a seris i redigiat de mine, A. Dem. Mavrodineanu. TurnuMegurele, 894, Aprilie. Procesverbal No Aell, 0 Iunie 894, in pretoriul tribunalubui i lnaintea nóstre, G. Dumitrescu, membru de sedinte, asistat de D. grefier Florian Moncea, s'ad presentat In pers6 Jae Dlor Elena I. Moghilescu i Zinca I. Mavrilos, ambele menagere, cea din urine asistate de sotul sea I. Mavrilos, de profesiune libell, toy domiciliegin TurnuMegurele, cunoscutl noé personal ei asistatl fiind de D. A. D. Mavrodineanu, advocat, domiciliat in TurnuMagurele, de asemenea cunoscut nod personal, care a scris i redaetat acest act, ei

26 76 MONITORUL OFICIAL cu suplica inregistrata la No de 0, at cerut autentificarea presentulul act, format in dublu exemplar, din care unul scris pe hartie de 0 lel, semnat de DIor, i celaft pe hartie liberit nesemnat. Dupe ce am viçlat ambele exemplare pentru neschimbare, am dat citire presentulul act din cuvant in euvént, In presenta ei auul partilor ei a redactorulul, 0, la Intreblrile puse de nol, partite ne aù declarat ca actul este al Dlor, cá cele coprinse Inteensul sunt cu consimtimantul Dlor ei cá exemplarul timbrat este subscris de Zinca I. Mavrilos prin punere de deget, nesciind carte, ai de celalti prin propriile semnaturi; iar D. Mavrodineanu a declarat cit Dsa a sells i redactat actul dupe cererea parsubscriind i Dsa un exemplar cu propria'l semnatura. In uragi partile i redactorul actului ag subscris, In modul de me sus, In presenta nótra, ei exemplarul presentat nesemnat ce urméza a se pastra la dosar. membru de eeding, Luand act de aceste declaratiuni, In conformitate cu legea de autentificarea aetelor, DAm autenticitatea legala presentulul act. Membru de eeding, G. Dimitrescu. Grefier, Florian Moncea. No. 58 din 894 al repert. autentic. Grefa tribunalului Teleorman Subserisul grefier atest ca presentul act s'a trecut In registrul de transcriptiunl la No. 47, asta0, lunie 894. p. Grefier, I. Petrescu. Dim putere i ordonam tutulor portareilor ai agentilor administrativi ca 86 execute presentul act, procurorilor sa staruiesca pentru a lui aducere la indeplinire ; spre credintii s'a sernnat de completul tribunalulul Teleorman. Al. Dem. Oprescu, I. Ciilinescu. p. Grefier, Christ. Viirreanu. Grefa tribunalului Teleorman Subserisul grefier atest ca presentul act s'a investit cu formula executorie ei s'a trecut in registru la No. 4, ash, August 894. p. Grefier, Christ. Viirreanu. Tribunalul, prin jurnalul No..54 din Iunie 895, a ineuviintat scóterea din nog in vinçlare cu licitatiune publica, in pretoriul tribunalulul, In comptul primulul adjudecatar, D. Nicolae Isaia, eel care n'a fost urmator a depune in termenul legal pretul adjudecatiunei imobilului adjudecat asupril, fixend pia de 8 Iunie 895, orele diminéta, a urmitdrel averl imobila a defunctului Ion I. Moghilescu, care este : o perechia case. construite de zid masiv, cu o pravalie ei odal de!oaring, tóte invelite cu tabla de fer i pivnig sub ele, tóte camerile avand spre curte o galerie deschisli, pe Unit care un aopron de lemn, care servi de bucatarie, i o latrina construita de lemn; se invecinesce la miaçllnópte cu strada Sta Vineri de o lungime de 0 m. cm. lining, spre cu locul casele Dnel Paraschiva D. Petculescu, spre apus cu strada Regele Carol pe o lungime de 4 rn. 95 cm. unjan j spre rësärit cu locul i magazia Dlul Florea Predescu. i care avere, dupe incredingrea data de grefa acestul tribunal, s'a gasit supusa la urmatórea sarcini : In anul 879, prin ordonang acestui tribunal No. 0 din 879, inscrisa la No. 0 din 879, s'a luat inscriptie ipotecara asupra acestul imobil pus In vin4are ea garantie pentru administrare ea tutore al easel decedatulut Caraibaraitaroviel. Sc publica spre generela cunoscing a amatorilor carivor voi de a cumpera expusul imobil pus in vinçlare sá se presinte hi çliva, locul i orele sus descrise spre a eoncura, conformanduse legel; somanduse toll aceia earl ar pretinde verl un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipoteca saù veri ce alt drept asupra imobilului pus in vinçlare, sa se presinte mal inainte de acest termen spre a 'el face pretentiunile ce vor avea ; cad in urmit nu li se vor mal considers. No , Iunie. Corpul portareilor tribunalului Ilfov Conform adresei cu No din 895, a onor. tribunal Ilfov, sectia I civilocorectionalii, se publica spre generala cunoscing ca, In Ohm de 0 lunie 895, incepénd de la orele a. m. inainte, se va vinde cu licitatie publica, pe piata tribunelulul Ilfov, BucurescI, averea mobila urmarita a Dnel Amelia Müler, spre despagubirea Dnel Maria RAdulescu. No , Maiii. Conform adresel cu No. 9.9 din 895, a tribunalulul Ilfov, sectia comereiala, ei a ordonantel eu No..77 din 895, se publica spre generala cunoscing ca, In çliva de 0 Iunie 895, incepand de la orele a. m. inainte, se va vinde cu licitatiune publicii, la localitate, in Bucurescl, aoséua tefancelmare No. 48, averea mobiliara a falimentulul C. Raduleseu, fag cu sindicul acelui faliment. No , Iunie. Comisarul de urmärire al ocolului II din Bucuresci Conform adresel Dlui jude de pace Bucuresel No., cu No. 5.76, se va vinde prin licitatie, In slim de 0 Iunie 895, averea compusit din un biliard i urmarita de la D. Ión M. Popescu, in base carpi de judecatit No. 87 din 895, pentru despagubirea Dlui N. Serbescu. Vinslarea se va efectua pe pieta Amzel, incepand la orele legale. No , Iunie. Comisarul de urmarire al ocolului IV din Bucuresci Se publica spre generala cunoscinta cá D. jude de pace Bucurescl No., prin adresa 4 Iunie 895 cu No din 895, a fixat çliva de 9 Iunie 895 pentru vinçlarea cu licitaie publica a averel mobila a Dlui Nicu Comfort, din strada Armenésa No., spre despagubirea Heris Cuculis de suma banilor de care se vorbesce In cartea de judecati cu No..846 din 894, a judecatoriel de pace Bucuresel No. 4, investita cu formula executorie. Vinçlarea va avea loc pe pieta Sta Vineri, incepênd de la orele legate, ei in cas a nu se termina In acea oi se va continua 0 In cele urmatóre. No , Iunie. Se publicii spre generala cunoscing ca D. jude de pace Bucuresci No. 4, prin adresa No din 895, a fixat Oiva de lunie 895 pentru vinçlarea cu licitatie publia a averei mobila a Dlul Cociu AvrAmeseu, din strada S4i Apostoli No., spre despagubirea Dlui Ludvig Sabo de suma banilor de care se vorbesce in cartea de judecati No. 44 din 895 Vindarea ve avea loc pe piag Sta Vinerl, incepénd de la orele legale, i in cas a nu se termina In ma Oi se va continua ai in cele urmatóre. No , Iunie. CITATIUNI Curtea de apel din Bucuresci, sectia II D. N. A. utu, cu domicihul necunoscut, in virtutea art. 7 din procedure eivili, este eitat a se presents, in persóna sag prin procurator admis de lege, inaintea curtel de apel din Bucuresel, sectia II, la Iunie 895, orele a. m., and urméza a se judeca in pro ces cu D. Al. St. Catargiu, tutorele minorilor decedatel Alisa utu 0 Baron M. de Waldberg, in proeesul ce ag pentru pretentii, aducandu'el atunel i probele ce va fi avand; la neurmare procesul va fi cliutat in lipse ea, conform art. 48 din procedure cu copie de pe apel. No , Iunie. Petitia Dlut Baron M. de Waldberg catre D. primprefedinte al curtel de apel din Bucuresci. Domnule primprerdinte, Nemultumit pe dispos4iile sentingl onor. tribunal Ilfov, sectia de notariat, cu No. 7 din 4 Mehl 895, prin care validéza cu executiunea provisorie poprirea facuta in manile mele de D. tutore Al. St. Catargi; subserisul, Baron M. de Waldberg, bancher, domiciliat in strada SmArdan No. 5, am onóre a face apel contra acelel sentinte si a vé ruga si dispunep citarea partilor de urgeng, in aintea onor. cur ti ce presidall, pentru a se infirma mentionata senting, pe motiv ca ell nu aunt dator cu niel o suma de Irani catre persónele in cestiune, ci numal di se efla depus la mine un plic sigilat, pe care aunt dator a 'I remite uneea sad alteea din pers6nele carl 'I ati depus la mine, dupe cum se vor hideplini conditiunile specificate in suseriptiunea de pe acel plic.

27 Iunie 895 In a tarl conditiuni, ed, ca un depositarsechestru conventional, nu pot fi considerat ca eel de al treilea debitor al until debitor, pentru ca s sa póta popri In manile mele, a.pur i simplu, verl o suing de bani. De aceea, dar, pe de o parte, ye rog a cita partile de urgentil pentru infirmarea disel sentinte ; iar pe de alta,!mat pe puterea ce ye da art. 8 din procedura civill, vé rog si bineyogi a dispune suspendarea executiunet provisorie a acelei sentinte pini la resolvirea apelulul de fap, pentru el la urrnarirea ce s'ar face in executarea acele sentinte ed nu am la mine nici un fond al partilor din care sit fac plata ce 'mi se cere. Rog, dar, pentru urgentà ei suspendarea executiel proviaorie ; cer ei cheltuell de judecatit. Anexez copie de pe presentul apel ai de pe sentinta apelata, i taxa legala in hartie timbrata. Priimip, ye rog, Dle primpresedinte, incredintarea prea distinsel mele consideratiuni i stime. Baron M. de Waldberg. Prin procuratorul sea general, C. G. loan. Tribunalul Ilfov, sectia comerciald D. maior V. N. Poenaru, domiciliat in strada Sculpturel No. 8, este citat a se presenta, in persona sad prin procurator admis de lege, inaintea tribunalului judetului Ilfov, sectia comercialii, la 0 Iunie 895, orele a. m., cand urrnéza a se judeca procesul ce are cu D. G. M. Eftimiu & Cnie pentru pretentil, aducêndu'sl atuncl ei probele ee va fi avénd ; la neurmare procesul va fi cautat In lipsa sa, conform art. 48 din procedura civila. No , Iunie. D. maior V. N. Poenaru, domiciliat In strada Sculpture No.8, este citat a se presenta, In persona sad prin procurator admis de lege, inaintea tribunalului judetulul Iffov, sectia comerciala, la 0 knie 895, orele a. m., cand urrnézii a se judeca procesul ce are cu G. M. Eftimiu & Cnie pentru pretentil, aducendu'at atuncl i probele ce va fi avénd; la neurmare procesul va fi cautat in lipsa sa, conform art. 48 din procedura civila. No , Iunie. Tribunalul Ilfov, sectia I civilocoreclionala D. tefänescu Dumitru, eu domiciliul necunoscut, este chiamat la acest tribunal in sliva de Iunie 895, orele dimineta, spre a se cereeta ea oponent inculpat pentru faptul prevedut penat de art. 84 din codul penal; avend in vedere cl de nu va fi urmitor se va judeca In lipsà. No Tribunalul Ilfov, sectia II civilocorectionalä D. RAducanu Rotilian, cu domiciliul neeunoscut, este chiamat la acest tribunal in MONITORUL OFICIAL diva de 8 lunie 895, orele dimineta, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul prevedut i penat de art. 09, alin. HI din codul penal; avend in vedere ca de nu va fi urmator se va judeca In lipsi. No , Maid 0. D. C. Nicolau, en domiciliul necunoscut, este chiamat la acest tribunal In diva de 0 Iunie 895, orele diminéta, spre a se cerceta ca inculpat oponent pentru batae; avénd In vedere ca de nu va fi urmator se va judeca In lipsa. No , Maid 0. Dna Maria Zigmund, Jisä si Maria Petreseu, cu domiciliul necunoscut, este chiamata la acest tribunal in PM de 9 Septembre 895, orele diminéta, spre a se cerceta ca inculpata pentru faptul prevedut ei penat de art. 06 si 0, alin. II, si 09, aka. IH, combinat cu art. 40 din codul penal; avend in vedere ca de nu vs fi urmatóre se va judeca In No , Maid 0. D. lacob Harlinger, cu domiciliul necunoscut, este chiarnat la acest tribunal in diva de 9 Septembre 895, orele diminéta, spre a se cerceta ca inculpat pentru faptul preveikt i penat de art. din codul penal ; avend In vedere ci de nu va fi urmator se vs judeca in No , Maid. Tribunalul Buzed D. Pandele H. Vafieadi, fost cu domiciliul in Mizil, iar acum necunoscut, este citat a se presenta inaintea acestui tribunal in diva de Iunie 895, orele diminéta, ca inculpat ; nefiind urmittor se va judeca in lipsa, conform legel. No Tribunalul Prahova, sectia I D. Marin Sidineanu, eu domiciliul necunoscut, cu copie de pe actiune, este citat prin acésta ca, in diva de Octombre 895, orele 0 a. m., sa vinit la acest tribunal si sectie, pregatit de tôte actele necesare, spre a se infatisa In proces cu Dna Steliana SAdineanu pentru pretentil; cunoscend ca nefiind urmittor se va judeca in lip* conform lege. No , Maid Petitia Dnet Steliana SAdineanu catre D. primpreveclutte al tribunalulni Prahol a. Donnule primprepdinte, Intent actiune civila contra DluI Marin Sidineanu, fostul med sot, cu dorniciliul necunoscut, Obiectul el consta in cererea ce fac de a fi obligat de justgie sé 'mi restitue dota mea, compusi din lei.000 numerariti, alp.400 trusoul, cu procente, arnbele aceste sume de la Maid 894, diva Inscrierei sentintei de divort, plus un loc de 0 staujenl la fatal si la fund, situat aci in Ploesci, strada Fundeni No., si havecinat spre Est cu strada Fundeni, spre Sud Vest cu proprietatea Dlor Michal Petre si Miche Dinu, spre Vest en a Dlui Apostol Alecu i spre Nord cu proprietatea mamel mele Elisabeta I. Lupan. Cer i spese de judecata 50 lei. Anexez aci un exemplar de pe acésta i certificatul primariel locale No..704 din 6 Maid 895, probatorid paupertitte mele. Devotatá, Steliana Scidineanu, nascuta Lupan, strada Fundeni. Tribunalul Teleorman D. Sebastian Roseano Geacomo, fost cu domiciliul in TurnuMAgurele, iar acum necunoseut, este citat prin acesta ca, In diva de Septembre 895, orele 0 dimineta, sa se presinte la acest tribunal a se judeca in procesul ce s'a inten tat contrel de sotia Theresa pentru divort; cu copie de petitiune ai act de paupertate; la neurmare se va procede in lipsa, conform legel. No , Maid 0. Petilia Dnel Theresa Roseano catre D. preedinte al tribunalulut Teleorman. Dornntle preqedinte, Intentez actiune de divort contra sotulul med Sebastian Roseano Geacomo, fost cu domiciliul in acest oras TurnuMAgurele, iar acum neeunoscut. Motivele earl mè determina la acest act sunt: a) CA numitul sot m'a parasit de mal mult timp, farit a 'ml procura niel eel putin existenta ilnica, i b) Insulte grave priirnite din partea so tulul med in timpul casttoriel, fapte ce, cu martoril pe carl la timp ii void propune, le void dovedi ca exacte. Ve rog SA binevoip a face de a ne cita in judecaté si a se ausli pronuntata disolutiunea cisatoriel. Cu mult respect, Theresa Roseano. Tribunalul Vâlcea D. Geronimi Giuseppe, luerator, cu domiciliul necunoscut, este eitat a se presenta, in persóni saù prin procurator admis de lege, inaintea tribunalulul Vilcea, la Iunie 895, orele a. m., cand urrneza a se judeca cu Ion Claus, tutorele minorilor defunctului B. Marsegalia, In redeschiderea dosarului No. 968 din 894, relativ procesulul intentat pentru anularea sentinte cornerciale No. din 894, a tribunalulul VAlcea; aducendu's atunci si probele ce va fi ayend ; la neurmare procesul va fi cautat In lipsa sa, conform legel. No., , Maid. Judecatoria de pace Bucuresci No. 4 D. tefan M. Lumineanu, din comuna Stoiceni, plasa OltudeSus, judetul Argeg, cu domicibul necunoscut, este chiamat la acésti judecatorie in diva de 4 lunie 895, orele 9 si jumétate diminéta, spre a se cerceta ea inculpat pentru furt ; avend In ve

28 764 dere ca de nu va fi urmator se va condamna in lipsa, conform art. 47 din procedure penala. No D. Nicolae Florea, din comuna BAIcesci, judetul Argea, cu domiciliul necun, scut, este chiamat la acésta judecatorie In iva de 44 lunie 895, orele 9 ei jumetate diminéta, spre a se cereete ea inculpat pentru furt i disparut din servicid; avend in vedere ca de nu va fi urmator se va condamna In lipsa, conform art. 47 din procedure penala. No D. Ion Ion Ion Pops Rizea, din comuna BAleesci, judetul Argee, eu domiciliul neeunoseut, este chiamat la acésta judecatorie In diva de 4 Iunie 895, orele 9 ei jumetate diminéta, spre a se cereeta ea inculpat pentru furt i disparut din serviciii; avand in vedere ca de nu va fi urmiitor se va condamna In lipsfi, conform art. 47 din procedure penala. No JudecAtoria de pace Bucuresci No. 5 D. Constantin Aldea, fast cu domiciliul in strada Labirint No. 76, iar acum necunoseut, este chilmat la acesta judeetitorie in diva de 9 Iunie 895, orele 0 ei jumetate dimineta, spre a se cerceta ca reclamant ; avand lii vedere ca de nu va fi urmator se ve condamna In lipsa, conform art. 47 din procedure penala. No , Maid 9. D. Nicolae Marin, sergent de orae eu schimbul, fost eu domiciliul in strada CornAriel No. 4, iar acum neeunoscut, este chiamat la acesta judecatorie in diva de 9 Iunie 895, orele 0 ei jumetate dimineta, spre a se cerceta ca reelamant ; avand in vedere ca de nu va fi urmator se va condamna in lipsä, conform art. 47 din procedure penala. No , Meiü 9. JudecAtoria de pace Bucuresci No. 6 Dna Aristita Nedeleovici, fosta cu domiciliul In GropileNeptun, iar acurn necunoscut, este chiamata la acesta judedtorie In diva de 6 Iunie 895, orele 0 ei jumetate diminéta, spre a se cerceta ea contravenienta; eyelid In vedere ca de nu va fi urmátóre se va condamna In lipsa, conform art. 47 din procedure penalä. No D. Grigore Argeeeanu, fost eu domiciliul In strada FöntAnel No. 66, iar acum necunoscut, este chiemat la acésta judechtorie in diva de 6 lunie 895, orele 0 ai jumetate diminép, spre a se cerceta ca contravenient ; avend in vedere ca de nu va fi urmator se va condamna in lipsa, conform art. 47 din procedure penala. No..06. ONITORTIL ORGILL Judeatoria de pace Alexandria, judetul Teleorman D. Daniil S. Gorjan, fost cu domiciliul in oraeul Alexandria, iar actualmente necunoscut, se eitéza a se presents la acésta judeetitorie in dim de 6 Iunie 895, orele 0 a. m., ea ineulpat; contrarid se va judeca in lip* conform legel. No , Maid. JudecAtoria de pace Oltenita D. Iordan Pavel, fost cu domiciliul in oraaul Oitenita, iar acum neeunoseut, este citat ea, in diva de Iunie 895, orele 0 diminate, sa se presinte la acesta jude Mode ea reelament inteun proces penal ; contrarid se va apliea dispositiunile legel. No , Maid 9. D. Petcu Gheorghe, fost eu dorniciliul in oraaul Oltenita, iar scum necunoscut, este citat ea, In diue de Iunie 895, orele 0 diminéta, sa., se presinte la acéstä judecitorie ca naartor in proces cu Voicu Vovian pentru furt ; contrarial se va aplica dispositiunile legel. No , Maid 9. JudecAtoria de pace Richitele, judetul Arges Dna Dumitra Radu Nodea, fosta cu domiciliul In comuna RajletuVieroau, plasa VedeadeSus, judetul Olt, iar scum necunoscut, este eitata prin acésta ca, in dim de Iunie 895, orele 0 diminéta, sh vina la acesta judeatorie spre a se infetisa ea reclamante intr'un procos penal ; contrarid se vor face cele legale. No , Maid 7. Judecatoria de pace Serbänesci, judetul Olt D. Trandafir Barbulian, fost eu domiciliul In comuna VAleni, iar acum necunoscut, se citézfi ca, in qiva de 7 Iunie 895, orele 0 diminéta, sa se presinte la acésta judedtorie ea inculpat pentru lovire ; contrarid se va judeca In lipsa. No , Maid 9. D. Gheorghe Petcu, fost cu domieiliul in comuna Seaca, iar acum necunoscut, se eitéza ea, In diva de 7 Iunie 895, orele 0 diminéta, sti se presinte la acéste judecatorie ca martor ; contrariü se va amends. No , Maid 9. Judeeätoria de pace TêrguJiti D. Petre Petrovici, fost cu domiciliul In comuna Negreni, judetul Gorj, iar scum necunoseut, se eitéze ca, in dim. de 4 lunie 895, orele 0 diminéta, sa se presinte la acésta judecatorie spre infatimre cu D. Stefan Nicolaeseu, comerciant, din TerguJiii pentru haul; nevenind se va judeca In lipsil, conform legel. No , Maid 6. DECISIUNI 4 Ellie 895 Curtea de apel din Bucuresei, sectia III Extract de pe decisiunea cu No. 0, pronuniatä de acéstà curte in liva de 9 Main 845, relativa la adopliunea fácuta de Elinbeta Teodorescu in persóna Dióret Chiriachita N. Popescu, fiica legitinna a defunclilor Nae i Prtunica Popescu, representatà de tutorele sea G. BänicA. In numele legei, decide : ConfirmA sentinta eu No. din 895, a tribunalulul Ilfov, sectia II, ei, prin conseeinta, ineuviintéza adoptiunea ficutit de ca. tre Elisabeta Teodorescu in persóna Da6 rel Chiriachita N. Popescu, fiicä legitima a decedatilor Nae i PAunica Popescu. Acestli deeisiune se afige la uea primlrici comunel Beeuresci ei se va publica In Monitorul oficial. Decisiunea se pronunta definitiv, conform legel. DatA i cititi In eedintit publica, la 9 Maid 895. Acest extract se va publiea in Monitorut oficial. Curtea de apel din Craiova, sectia IT.Fotoliul ministerulul public este ocupat de D. procuror Al. D. Mimy. D. advoeat al StatuluI a cerut confirmarea actulul cu data de 8 Iunie 890, dresat de Nae I. CAmArAeeseu, portarel pe lânga trihun al ul Gorj, pen tru executarea decisiel eivile No. 5 din 86, pronuntata in procesul ce are eu D. Ion B. Nitescu, moatenitorul defunctulul B. Nitescu. s'ari citat partile pentru 0 Februarie 895, ei din cling ca partile n'at fost citate, s'a ajurnat procesul la 6 Aprilie 895, cu dispositie de a se eita partile, AstAyll, ultim termen, la apelul nominal ant In eeding publica, s'a presentat numal D. Petre Chitu, advocatul Statulul, lipsind intimatil : Ion B. Nitescu, moatenitorul defunctulul B. Nitescu, personal ca tutore al minorului sad frate ; capitan Alexandru Pleeoianu, mostenitorul defunetului Serdar Dumitru Pleaoianu ei al surorel. sale Eufimia Pleaoianu ; Dna Marghióla PArdianu, mostenitórea defunctulul Serdar Dumitru Pleeoianu ei al surorel sale Eufireia Pleaolanu ; Goalie& PArdianu, moatenitorul repausatel Anica CrAsnaru ; MateI CrAsnaru eu partaka sal moenenl din comuna Crasna ; Matei DrAgoescu cu partaail se moeneni DrAgoescl ; obetea moanenilor Turball, din comuna Turbati ; obetea moanenilor Surupap, din comuna Surupati ; Elena C. CrAsnaru, moetenitórea repausatului colonel C. CrAsnaru ; Ion CrAsnaru, moatenitorul repausatulul colonel C. CrAsnaru ; Pandele Crisnaru, moatenitorul repausatulul colonel C. CrAsnaru ; C. CrAsnaru, moatenitorul defunctulul colonel C. CrAsnaru ; George Cresnaru, tot al defunetultd colonel C. CrAsnaru ; Maria Grigorie Popeseu, mostenitórea repausatulul Ion Driigoeseu, ai Grigore Popescu, solul Dnel Maria Gr. Popeseu, chamat a'l da autorisatiune, In

29 4 Tunie 895 MONITORTIL OFICIAL 765 pried* cerora procedure de chiemare s'a Writ complete. In presenta Dlul advocat al Statului s'a procedat In cercetarea procesulul prin lecture date decisiunel civile a acestel curp cu No. 5 din 0 Septembre 86, care con &me sentinta tribunalulul Gorj cu No. din 858, precum i actulul de executarea acestor hoterir cu data de 890, lunie 8, Incheiat de D. Dobruneanu, judecetor la tribunalul Gorj ; Nae I. Camireeescu, porterel pe ling& acel tribunal, ei inginerul StatuluI N. N. Fratoetiteanu. D. Petre Ghiu ceru a se confirma ai de curte executarea decisiunel, de órece nu s'a fecut nicl o contestatiune de dare pertl In termenul util contra acelel executer], ei a se Incheia astfel acel din urma act de executare. D. procuror a cerut asemenea a se confirma de curte executarea decisiunel curtei cu No. 5 din 86. Curtea, In urma acestora, deliberand, a pronuntat urmetórea decisiune : Avand in vedere cá In specie este cererea acute de D. advocat al Statulul de a se confirma actul cu data de 8 lunie 890, dresat de D. tefan Dobruneanu, membru de eedinta la tribunalul Gorj ; Nae I. Camartteescu, porterel pe langa acel tribunal, N. N. Fratoetiteanu, inginer al Statulu], pentru executarea pe fa ta pännêntului a decisiund civile a acestei curtl cu No. 5 din 86, care confirme sentinta tribunalului Gorj cu No. din 858 ; Avénd In vedere cif in contra executerei nu s'a fecut contestatiune de dare: Ion B. Nitescu, moetenitorul defunctulul B. Nitescu, personal si ca tutore al minorulul set frate; capitan Alexandru Pleeoianu, moetenitorul defunctulul Serdar Dimitrie Pleaoianu ei al sore! sale Eufimia Pleaoianu; Marghióla Pareianu, moetenitórea defunctilor Serdar D. Pleeoianu i Eufimia Pleeoianu ; Costica Pitreianu, moatenitorul repausatel Anica Crisnar u ; Mate! Crasnaru, cu pirtasil sal moeneni din comuna Crasna, Mateite Dregoescu cu pärtaeit sal, =plenai din comuna Dragoesci, obetea moenenilor Turbap, din comuna Turbati, obetea moenenilor Sump*, din comuna Surupai, Elena C. Gresnaru, Ion Cresnaru, Pandele Cräsnaru, C. Cresnaru ei G. Crasnaru, moetenitorii defunctulut colonel C. Cresnaru, ei Maria Grigore Popescu, meletenitórea defunctulut Ion Dregoescu, far& de care s'a executat decisiunea curtel, i ce aceetia find citall in regula pentru termenul de sal, ei procedure de chitmare find indeplinite, nu s'ail preeentat inaintea curtei pentru a face verl o obiectiune In ce privesce confirmarea exe Caere] ficuti ; Considerând al din examinarea fäcute de curte dispositivulul decisiunal cu No. 5 din 86, care confirm& sentinta tribunelului Gorj No. din 858, cu actui de executare, se constate ci executarea este bine fecuta; prin urmare, conform art. 4 din regulamentul de hoternicia curtea dispune a se da copie legalisate de pe actul de executare ei a se inchide dosarul, declarand cá decisiunea eete executate definitiv pe fata pemantului de catre Stet fate de intima tie Pentru aceste motive, redactate de D. consilier Ath. Herascu ei in base art. 40 din procedure &Ala, In numele legel, curtea decide : Confirma actul cu data de 8 lunie 890, dresat de D. tefan Dobroneanu, judecator la tribunalul Gorj, N. I. Cernereeescu, portare! pe langa acel tribunal, ei N. N. Fratojiteanu, inginer al StatuluT, pentru executarea decisiunel aceste curti cu No. 5 din 86. Declare executate mentionata decisiune in mod definitiv in ce privesce stabilirea eemnelor de hotare prevëelute inteansa fate de intimati. Copie de pe actul de executare se va da partilor, iar dosarul se inchide. Decisiunea executate s'a adeverit de curte dispune a se da 00 care a depus'o, anume Dlul advocat al Statulul. Presenta decisiune este supusä recursului in casatie, conform legei. Date ei cititä in eedintà publico, la 6 Aprilie 895. No. 9. Tr ibunalul Bacäü Sentinta civilá No. 96 edinta din Martie 895, sub preeedinta Dlui C. N. Buzdugan, preeedinte ; Mex. Sfetcovici, membru de Leon Ciugolea, supleant. D. advocat Leon Sachelari, domiciliat in Beat, In calitate de procurator general al Dlul Gh. N. Ghica, proprietar, domiciliat in comuna Dofteana, judelul Beata, cu procura autentificata sub No. 4 din 89, de legatiunea Româniel de la Viena, prin petitiunea adresate tribunalului la 9 Decembre 894, inregistrata la No. 0.79, a intentat actiune civil& comitatului Csik din Ungaria, representat prin D. Becza Antal, Vice Ispan, comunelor Kaszon Szek i Csik Szt Gyerg 45, din comitatul Csik, din Ungenie, ei Dlul F. Schulz, proprietarul ferestreului din Ciobenue, domiciliat in comitatul Csik, la fabrica lui din Ciobenus, precum comunelor Csik Csekefalva i Csik Szt Marton, din comitatul Csik, din Ungaria pentru revendicarea unui teien numit Solintar Muerusu, daune interese. S'a fixat termen de judecate. pentru asteell, citand pe 04 la infatieare, ei la apelul nominal facut cause], s'ara presentat din partea reclamantului D. Gh. N. Ghica, procuretorul sae general D. advocat Leon Sachelari, automat al procure autentificate de legatiunea Romaniel de la Viena sub No. 4 din 89, cum ei pârii, i anume: din partea judetulul Csik, din Ungaria, s'aii presentat DniI Antoniu Bete, viceprefectul acestul judet, ei Melchior Lazir, directorul administratiel bunurilor private ale aceluirte] judet, autorisatl find special de prefectul judetului Csik, sus numit, prin procure legalisatà de notarul public regal din Csik Szereda sub No. 7 din 895, ei vilate de ministerul afacerilor streine române sub No. 7 din 895; iar din partea comunelor Csik, Szt Marton, Csik Csekefalva, Kaszon Szek i Csik Gyorgyö, se presinte D. Melchior Laze'. de Ghierghio St. Micloe, mal sus numit, autorisat cu procure autentificate de notarul public regesc de la Csik Szt Marton sub No. 97 din 895 ei vislata de ministrul afacerilor streine romene sub No. 7 din 895, ei din partea Dlui Iosef Schultz Jr. et Comp., se presinta D. Samuel Kaszab, autorisat cu procure autentificat& de notarul public regal din Csik Sereda sub No..05 din 894, vidate de ministerul afacerilor streine romene sub No. 7 din 895, asistat] find de D. advocat G. C. Reileanu, din Baceil. S'a luat cause in cercetare, denduse lecture. actiunet D. advocat Sachelari, din partea reclamantulul, avend cuvantul, a declarat a are se se servésce In desvoltarea i probarea actiunei de mai multe acte ; se se Intrebe, deci, piratil dace aü necesitate de a lua cunoscinte de ele i, In casul afirmativ, dace Dsa va fi obligat a depune asemerea acte la grefa se fie ei el obligatl a le depune pentru a lua cunoscinta de ele. D. advocat Raileanu, din partea paritilor, ati respuns ce clientil aì posed& acte, carsunt publice, fiindce emanä de la autoritel tile publice ungare, de unde reclamantul a putut lua cunoscinta, decl nu are necesitate 'i le comunica. Cat pentru actele ce poseda reclamantul voesce sit audä desvoltärile i actele pe car] se Intemeisze pentru a vedea in urme de are necasitete de ele. Tribunalul, luend act de declaratiunile pertaior ce nu air necesitate acurn de a lua cunoscinta de acte, de cuvêntul pärtilor. D. advocat Sachelari, avénd cuvéntul pentru desvoltarea actiunei, a sustinut cá cu hrisovul Domnesc din 4 Decembre 804, Alexandru Constantin Moruz, Domnul Moldove! din acel timp, a &hurt boerulut sea credincios Costache Ghica Vel Logofat, bunicul cilentului sad Gh. N. Ghica, proprietatea sa domnésce, jumetate din satul moeia Comenesei, dupe ce mal intaiti a pus pe inginerul Dumitrae.c Iacodin de a hoternicit'o prin hoternicia din 0 Octombre 804. Prin acéste hotarnicie se arati ce moeia daruita mergea pane In hotarul ce despartia atunci Moldova de Ungaria i dupe glasuirea hristovulul era «Ream& pe Mina hotarul unguresce; hotarnicul Iacodin pentru a determine laturea ce erözeme pe binge hotarul unguresca, constate prin hotarnica sa la No..5,.7,.75,.90 ei.40, pagina 4 din cartea documentelor moeiel Comenesci, cilhotarul ce despartia =Oa Comeliest:I de téra ungurésca era in acel timp intocmal linia de hotar ce despartia Romania de Lingerie, determinate prin conventiunea de delimitare din 79, dintre imperiul austroungar i cel otoman, sub suzeranitatea ceruia se afla pe atuncl Moldova. Din acéste hotarnice result& asteell

30 766 MONITORIIL OFICIAL nu numal ca muntil Solintariu i Muerusu, reciamati, ddeail in Moldova 0, prin urmare, Wean parte din moeia ContAnesci, der hnia de hotar se Intindea mult mar inkuntrul Ungariet, adica Oat la Prieske (Pi liete) i Kereztez (Krestie), ast fel eit pe lanai& Solintariu i Muerusu s'ar mal cuvent locul pawl la aceste din urma duoè pun cte; în decursul timpurilor, Inste pârîil autorn kr, fare a exercita o posesiune linietitit, continuà ei publica, din mail ca locurile acestea, fiind departate, erata greti de priveghiat, atat din partea proprietarulul moeiel Comanesei, cat ei a granicerilor, Fin violenta le ail incilcat adese orl trecand fruntaria, pascand cu vitele, cosind fenetele 0 Wand arborii. Cornisiunea de delimitare instituita de ambele guverne Roman i Austroungar, in anul 887, din causa netn Fiegerilor ce se ivétit de la linia de fruntarii prilt conventiunea de la 7 Decembre 887, pagina 68 70, 4, 65, 66, rectificand'o in dreptul punctul diobanue, s'ail servit ill fixarea el de documentele easel Comänesci, fixand, prin urmare, eceeael linie de hotar ce era fixatit de plenipotentil AustroUngari ei Otomanl, prin conventiunea de la 79, astfel ca muntil reclamaal Solintariu 0 Muerusu revenind Româniel, ei deci moeiel clientului sag ComAnescu, trebuia ea paritil sit respecteze macsr de astir datá de a'i turbura posesiunea ; InsA pitriaii an continuat de a ' o turbura, cum se constata din rapórtele comandantului romen de la fruntaril ei prefecturel locale din 8 Julie ei 6 Iulie 894, N , trecand fruntaria i oprindu'l de a exploata plidurea,p'kunand cu vitele, Wand arboril i instaland chiar un feréstrati, acela al parituluischulz, pentru exploatarea padurel. CA din actele presentate dovedind in de ajuns cat clientul sail este ei trehue sä fie proprietarul terenului In cestiune, a cerut admiterea actiunel, obligarea paritilor a lase la stapinire muntil Sohntariu i Muerueu, ei la daune, dupe apreciare, plus.000 lei cheltuelt de judecata. D. advocat Raileanu, din partea paritilor, combatênd actiunea, a sustinut In primul kc ca este neregulata, pentru cá trebuia sa intenteze atatea actiunl cat] pariti sunt, in specie fiind mal multi si nu stäpanesc in indivisiune, satisfitand i drepturile fiscale pentru timbru ; i ca D. Gh. N. Ghica nu are dreptul de a o intenta, caci nu se scie dad muntil Solintariu i Muerueu trebue sa evini Dsale dupe Impartéla flicutit In tre fratil Ghica, ori altuia din fratil sal; iar in al duoilea loc ca actiunea este nefundate, caci titlurile ce presinta D. Ghica nu 'I conferti dreptul de proprietate, hotarnica moeiel Comanesci din 804, cum e hrisovul de atunci al Doinnulul Moruz, de care a luat deplina cunoseinta i pe care nu le constata, arata ca moeia Cominesci pe atuncl se mirginea la apus cu hotarul UngarieI, precum i prin conventiunea de la 79 dintre imperiul AustroUngar i Otoman, se stipuléza, hike), de la 79887, data conventiunel din urma dintre Romania ei AustroUngaria, acest hotar a fost nestramutat. La 887, musk hotarul se stramuti pe linia ariitata. In lucrarile i conventiunea de delimitare pe care clientit set le recunosc, find Intariti Fin o leie. Dupe acésta conventiune, cel duol munt Solintariu i Muerueu tree sub suveranitatea teritoriala a Rominiel, hotarul mutânduse spre Ungaria, cum se afirma de reclarnant. Deci nu putea Domnitorul Frei Moldovel sa daruiasca familiel Ghica un teritoriti care trecea Inca de la 79 peste hotarele Frei ; D. Ghica n'a presentat Diet un act cu care sa dovedéscit di a caetigat acel teren de la veri un proprietar din Ungenie. CA însäi reclamantul afirma, prin actiunea introductiva, ca acel teren a fost restituit Rominiel de catre comisiunea de delimitare a hotarelor Wei despre AustroUngenie prin plenipotentiarii sat, prin conventiune facutit in Bucuresel la 5 Noembre 887 ; decl Romaniel, ca suveranitate nationalte iar nu ca drept de proprietate, 'i se _mine a se restitui acest teren, ei nu Dlui Ghica, proprietarul vecin ; dreptul de proprietate trebue sa ramânä tot vechifor proprietari, cliental sea cart ' aü exercitat din timpuri imemoriale, avênd o posesiune linioitti, continua 0 publica, pe base caruia el pot invoca i prescriptiunea de 0 anl, cad reclamantul nu dovedesce al in acest timp et aft fost turburaal lii acesti posesiune, niel ca el a exercitat asemenea posesiune de cat la 894, cand a voit sa se impuni vechilor proprietarl, ehienii sal, fecênd sa se constate de catre comandantul de graniceri ei de prefeetul de judet o pretinsa incilcare de proprietate a clientilor sal asupra Dlul Ghica, care niel nu o avea de fapt i nici a avut'o veri o data. CA, plan urrnare, actiunea Dlui Ghica este neintemeiattt in drept ei In fapt se cere respingerea el ca atare, condamnânduse la cheltuelt de judecati, etc..000 lel. D. advocat Sachelari, la replica, sustine cif actiunea e regulat introdusit contra tutulor paritilor de o data, ea Ion incurnbandule sarcina de a dovedi ca stripanese pro deviso, nu o fac acésta ; din contra, resuita ea tóte aceste comune sters o data 0 la un nipustit intéra ei aü turburat stapânirea clientului sea. Ca clientul ski avea dreptul sa reclame acest drept fiindu'l dat prin actul de impartélit a averel defunctului N. Ghica, transcris de tribunal la No. 48 din 87, plan care a trecut in proprietatea sa lotul No. 5 in care e i mo0a Ciobinue, marginitit la apus cu Transilvania, la locul unde e terenul reclamat ; In fond insista pentru admiterea acaiunei pe base document&or presentate. CA pintail 4 se pretind proprietari pe un pamênt romanesc rural, de ei ca stilt fill nu pot dobandi imobile mete aci, apol nu presinta veri un titlu translativ de proprietate. Ca judeaul Csik i comunele sale, tiind institutiunl politice de Stat straine, nu pot dobandi imobile in tars românéscit fara a se atinge dreptul i suveranitatea nationalá ; prescriptiune nu are loc de Cat atunci eland acel ce prescrie posedi calitate de propnietar ei a exercitat in sensul art..847 din codul civil; pamantul revendicat find cu 4 munie 895 paduri seculare neumblate de nimeni pana acum, nu se putea exercita asupra Ion o posesiune In sensul acelui articol, ca cum spre exemplu asupra until teren de araturt, exploatare, etc. CA strainil din alte tart niel nu pot prescrie pentru imobile In Ora romieésca. CA in lipsi de ort ce documente a piritilor i chiar deed le ar presenta, ele atingand suveranitatea Statulut roman, nu pot fi discutate. S'a resumat, decl, cerénd admiterea conclusiunilor luate. D. avocet RAileanu, avand din not cuvantul, propune un subsidiar, ca. In casul and tribunalul nu are elemente suficiente din call sa se convinga ca prescriptiunea invocate de clientil sai este in temeiate, sit se admite o constatare in fata loculut ea sa dovedésca cit clientit sei an avut o posesiune In sensul art..847 din codul civil, cu care a prescris pe care drept it póte obtine fará titlurl de proprietate. D. advocat Sachelari se opune constatarel locale intru eat prin martorl nu se póte stabili dreptul de proprietate, fell a fi inceput de dove& salsa; ca apol comunele si judetul Sind persame politice dintr'un Stat strain nu pot prescrie, i referinduse la resumatul de conclusiunl ce va presenta cere respingerea anchetei i admiterea actiunei In totul. D. advocat ItAileanu a insistat pentru admiterea anchetei locale. Tribunalul, Vatleand ca eedinaa fiind prelungita pant) la orele 6 II lipsesce timpul material de a delibera ei a studia actele ce a presentat reclamantul ; In basa art. 0 ei din legea organialarel judecatoralor, Alan& prouuntarea hotitirel pe eliva de 9 Martie 895, pe and partite se vor presenta fara. citatiuni. Astaeli, la 9 Martie 895, partile find absente. Tribunalul, deliberated, Asupra neregularitatel actiunel reclamantului, Avand in vedere ch pâritil, opunend cestiunea neregularitaael actiunel, invoca ca motive ca dêneil nu stipanesc imobilele revendicate In indiviehune, fire, lag, a dovedi prin ceva acesta asertiune a Ion; Avend In vedere cat toil pâriii, exercitând ImpreunA acte de posesiune &supra terenului ce se revindeca, dupe cum resulta acésta 0 din procesulverbal al representantulul autoritatel administrative, presentat, incumbi kr sa dovedésca contrariul. CA claneii nepresentând nici o proba scrisi In sprijinirea acestet alegatiuni, cererea lor nu póte fi admisi i, prin consecinta, exceptiunea propusa, Impreuna cu subsidiarul de constatare locala, urinézi a fi respinsa; Pentru aceste motive : Tribunalul Respinge ca neintemeiata exceptiunea de neregularitatea actiunel ridicati de pariti. In fond: Avand in vedere actiunea introdusa de D. advocat Leon Sachelari, in calitate de

31 A Innie 895 MONITORUL OFIOIAL 767 procurator general al Dlul George N. Ghica in contra comitatulul Csik, representat prin D. BeezaAntal, viceispan a comunelor KaszonSzek, Csik Szt Gyergyö, Bsic, Csekefalva si Ksik Szt Marton din comitatul Csik, imperiul AustroUngar, precurn ei a Dlul F. Schulz, proprietarul ferastraului Ciobanos, domiciliat in cornitatul Csik, la iabrica lui din Ciobanos pentru revendicaree unul teren numit So linter (Salyonitar), Muerus (Magyaros) i peatru condamnarea la lei daune interese, in plus cheltuell de judecata ei plata de advocat. Avend in vedere cif dovoile i miolócele pe cari reelarnantul 'i se interneiaza actinnea sa, aratate prin cerere, presintate desvoltate oral la audientä, sunt Ca in puterea documentelor de proprietate, In special hotarnicia moeiei Cornanesei dia 0 Octombre 804, facuta de hotarnicu Durnitraec Iacodin din porunca dornnéseá hrisovul de danie din 4 Deeembre 804 a Voivodului Moldovel Alexandru Sioruzi, D. George N. Ghica, avand deplinä proprietate asupra terenului in litigiu, i ' a vaylut pe nesimte cu incetul incalcat i usurpat de catre party, Gird ca el sa posede verl un act de proprietate i fárá nici un alt drept. Ca drepturile easel Ghica asupra acestul teren sunt recunoscute indirect si prin conventiunea de delimitare, ineheiata intre plenipotentiaril imperiulul Otoman i a! AustroUngariel la 79, ei acum in urrnti jaràì prin conventrunea de delimitare de la 887, care a avut de basa pentru rectificarea fruntariel in acest punct, tocmal actele documentele easel Ghica, vorbite mal sus. Ca chiar dactl pârîi ar pretinde sa '0 intemeeze dreptul lor asupra terenulul in litigid pe verl un act sad posesiune lunga, asenaenea titluri nu pot avea nicl o valóre intru cat cornitatul Csik i comunele citate mat sus, find nisce institutiunl politice persóne morale straine, nu pot castiga proprietati pe teritoriul Rominiel, i, deci, nu pot nicl invoca prescriptiunea. Avand in vedere opunerile paritilor, prin advocatul lor D. Gh. Raileanu, cerand respingerea actiunel ca nefundata, sustin in aparare : CA dreptul de proprietate ce reclamantul pretinde a avea asupra muntilor Solintar i Muerueu, in litigid, nu este de stabilit prin docurnentele presintate, de órece hrisovul domnese si hotarnica lul Durnitrasc Iacodin de la 804, arata ca limitä a moeiel Cominesci in spre apus hotarul Umigariel, si din conventiunile de delimitare de la 79 ei 887, resulta ca terenul in litigid apartinea pant& la 887 tare! UugurescI; era, decl, inadmisibil ca sa fi dáruit Domnul Alexandra Moruzi, prin hrisovul sad de la 804, familiel Ghica, o por!rune din teritorul unei ëri sträine. Ca de si nu presinta nici un titlu scris de proprietate asupra acestul imobl, voind a se servi numal de actele i documentele reclamantulul, el sunt totuei adevaratil proprietarl, pe carl conventiunea de delimitare din887 'I a gash stapanindul, i pe care trebue sit centinue a'l stapani In virtutea art. 0 ei din conventiune, care deelara ca drepturile private de proprietate asupra imobilelor cart tree peste frontiera prin reetificarea facuta, sunt respectate, fará sa distinga clack acele drepturi apartrn unei persane fisice, unel institutiuni de Stat, unel perseme morale, etc. Ca in nici un casdreptul lor de proprietate, adicä a comitatulul comunelor, perseme morale, cat ei a persemei fisice, F. Schulz, nu póte fi discutat de tema dreptului international, pe care s'a pus reclamantul, de brece dansul nefiind proprietarul adevarat, nu 'I pate opune nimic ; singur Statul roman, caruia s'a restituit acest teren, ar putea sa le discute dreptul, si el nu vine. CA, in fine, chiar &tea el n'ar stapini imobilul in puterea veri until document sail alt act seris translativ de proprietate, 'ei ar putea discuta acésta fate' de reclamante, invocit prescriptiunea de peste 0 anl ; ei aüpäuoatpe aceeti munti vite, ad cosit fan, ad Wet lenane, ad facut, in fine, acte de posesiune.animo domini., in conditiunile cerute de lege pentru a prescrie, fapte cad se pot dovedi cu martorl la fate loculul, subsidiar, la care recurge in extrem. Considerind di din desbaterile urmate in instantti i actele presintate, precum hri Bovril domnese din 804, a lut Alexandru Constantin Moruz Voevod, hotarnica lui Dumitraec lacodin, conventrunile de delimitarea fruntarielor dintre Romania i Austro Ungaria din 79 ei 887, planul de delimitarea din spre mosia Comanesci i referatul directorulul prefecturel Bactid, citre prefect din Maid.894, se constata in rapt urmatórele: Cu larisovul domnesc din 4 Decembre 804, Alexandru Constantin Moruz Veovod, Dornnul Moldovel, din acel timp, claruesce boerulul sad credinclos, Costachi Ghica vel logofot, bunicul reclamantuhri, jumetate din satul i moeia Comanesci, proprietatea sa domnéscii, i anume jumatate din sus, adicä din spre téra ungurésca, ceaalti jumatate din jos, adica despre resarit find proprietate razasasca. Acésta jumetate din Comanesci, a MITI lature din spre apus, dupe glasuirea exprese a hrisovulul, rézama pe Fanga hotarul unguresc, a fost daruita cu plan ul cartea de hotarnicie, Melia de hotarnicul Diunitrasc Iacodin, bivel medelnicer, inca de la 0 Octombre 804, conform poruncei domnesci din 0 Septembre acel an. IntA cum se exprima Dumitraec Iacodin, in hotarnicia sa la No..5,.7,.75,.90 ei.40, pag. 4 din cartea docuinentelor mosiel Comanesci, spre a determine laturea ce rézama pe linga hotarul LID gurese : *De acolo din bourul din gura pàrîalul Piliete (in unguresce pe chart& numit Prieske) si tot Inainte la deal, aleturea cu prelunca acea cu frintina, pe despre Krestie (in unguresce Keresztes), pana in curmatura mare, untie s'a facut i bour iatr'o staneft de pétra. Din bourul din stanca aceea de pétra ei tot inainte la vale peste pariul Solymtaruhii, 0 din pitriti tot inainte drept la dal paatt in mama austrieceasca, unde s'ati fácut i duol bowl intr'o stanca de piatra pe marginea ComAneseilor. De acolo dia marca austrieceasca 0 din muntele bond, tot inainte, drept la vale, papa unde da piscul CAruntel In apa Ciobanaeulul, uncle s'aii facut ei hour inteun brad De acolo din pariul Caruntel ei tot inainte In jos pânâ in gura pariulul ce vine din curmatura Muerusului, unde putin mal la vale s'a facut ei hour Intr'un fag. De aeolo din gura piriulul Muerusulut si tot inainte, drept la deal pe seursura acestul parid pana la currnatura cea mare de la vale de Mueree, despre rasirit, unde s'a flied si hour Inteun fag, ei de acolo tot inainte pe drumul ce vine de la tora ungureasca ei merge la munte, la Lapos, ei tot inainte en hotarul Ungurilor... Acéste linie de hotar este aprópe Intocmal Buie ce desparte Romania de Ora ungureasca In acel punt, linie determinate prin conventia de delimitare din 79, incheiate intre imperiul austroungar i acel otornan sub a cantl suzeranitate se afla atunci téra romaneaseti. Hotarele trase de Dumitrasc Iacodin ar pacitui pate prin aceea ca, dupe cum result& de pe plan ei charta prel, ar pares se traca peste linia de fruntarie ; In orlce cas ins& merge Irani in linia de fruntarie, stabilita prin conventiunea din 79. Textul acestei conventiunt, ce parta numele de *act de delimitarea fruntariel hare marele principat Transitvania 0 Moldova., incheiat la Falticeni in slime de 0 Noembre st. n. 79 intre plenipotentiaril Inaltel Portl ei al curtel imperiale ei regale asupra puntelor de fruntarie din spre Comanescl, suna astfel e '. De acolo hotarul läsand parìul Ape Uzului, vine la varful Obrejescului, altfel r;lis Magyaros, uncle se aflit doué drumuri, unul mergand in partea Moldovei la muntele Lapos i celalt in partea Transilvaniel la muntele Magiarus, numit Obrejescul, pe zarea lui, la drumul care se suie pe muntele Magiarueului, trece prin Curmatura, care se afla in josul numitutul munte, i venind la locul unde se unesce pariu Apa Ciobanulul, cu un riusor care vine din muntele Magiarusul, cursul acelul rid devine hotar. De acolo fruntaria urmeazir pe rial Apa Ciobanulul, in sus, ei venind la loud unde se unesce cu pariul CArunti, devine hotar. De acolo Wand numitul parid, merge prin o scursurà la curmatura muntelui Solintar, unde se all& marca austriaca. 4. De acolo hotarul mergend la locul uncle se armlet' in pariul ulta, curgerea acestul parifi devine hotar. De acolo hotarul urmeaza in sus cursul apel ulta, i venind la locul unde se unesce cu pirlui Agapiósa, riul ulta devine hotar... De la 79 Vaal la 804 cand a avut loc donatiunea, proprietarii Unguri de tang& truntarii ad respeetat probabil linia de fruntaril. Acésta resulta mal cu sérna din hotarnica hit Dumitraec lacodin, cari la aceea data a putut determine ca hotare a Comanescilor din spre Transilvauia intocmal

32 768 MONITOR:In OFICIAL 4 Iunie 895 linia de delimitare, aratat a. prin actul din 79. De cum a devenit, Iasi, proprietar al Comanescilor, logofiltul Costachi Ghica dupe mórtea sa urmasii sei Neculai Ghica fii sel, intre earl reclamantul de astaçll, piritil cari se gasesc sapânind de ceaaltä parte in Transilvania terenul ce seatinge cu Comanesei, prin linia de fruntarie vorbita, ad inceput cu incetul i pe nesimpte, din causa greutalei de privighiare din partea eat a proprietarilor de Comanesci, cat ei a pichetelor de granicerl de la acele punte de fruntarie, a incalca prin pasunarea cu vitele i Ware de arborl, tot terenul in litigiü. Incilcarile acute In aceett munti precum prin alte puncte a Carpatilor, veclnicele contestatiuni earl se ridicaü, eta din partea proprietarilor din Romania, cat ei a megieailor ungurl i cari trebuiaa sa fie regulate pe cale diplomatica ; cale anevoialsa ei nu in totd'auna de naturti a satisface justele legitimele reclamatiuni, ad determinat pe ambele gaverne, atilt al României cât i al AustroUngariei sá Incheie conventiunea de delimitare din 887. Atilt comisiunea mixta compusl din deegati ambelor guverne, cat ei delegatil speciali cari aú luat in din nod cercetare luerarile comisiunel mixte, s'ad condus in determinarea punctelor de fruntarie din spre Comanesci de actul de delimitare din 79. Conventiunea din 887, votata de Corpurile legiuitóre a ambelor teri, recunósce aceeaei linie de fruntarie din 79, ei decide ca teritoriul situat intre pariul Carunta pand la revarsarea lui in Ceobanae si curmatura Solintarului, unde este marca austriaca (muntele olintar) In intindere de 590 hectare ei acel situat intre muntelul Muerueu (Magyaras) i bifurcarea celor duce potecl, din earl una duce la Lapue in Moldova, iar ceaalta prin Magyaros in Ungaria, pe de o parte, iar pe de alta Intre parlul Magyaros, i o iinie diapt& ce ar merge de la acest unde se varsd in pariul Ciobanul i pâna la Crésta Obrejescului, cote.9 m. pe hula, In intindere de 79 hectare, terenuri ce se incalcasera cu incetul, in decursul a mai multor deeenii, de pirâtil proprietari vecini de peste muntl (pap. 68, 69 si 70 a conventiei de delimitare din 887), sa se intórcit jarái Româniel i, prin consecuenta, mosiei Comanesci, (pag. 74 a conventiei), careea apartinead. Iata acum textul conventiunei din 887, asupra punctelor In litigií, (pag. 55, e 9...). De acolo ea (finia) se cobóri la pâriul Agapiósa, Gyepecze patak, (cote 87) pe care el weak& pine la revarsarea lul in parlul Sulta Szulcza, i epoi urméza FC acesta pand la gura aelului Solintarul Solyamiär (Prucske), ei de acolo se urea In sus pe acest *Id spre a merge la eaua Solintarului, Solejamtdr, i apol la virful acestul munte, 0. Din acest punct fruntaria se cobalt la pariul Ciobanul, Croanos, merge pe el pima la gura pâtiului Magyaros (Mucrus), se sue pe acest din mini spre a merge la eaua, care se Oa aprópe de lairful Magyarosulul intre cotele.66 ei.4 (pe hara). De acolo urmand pe crésta muntilor; ea trece prin punctele cotate.4, 4.9,.6 ei.7, ei pe cresta Obrejesculul (Magyaros sorca) cotele.098,.06, 906 ei 8, de made se co WM la pariul Uz, la locul numit gardul de pieta, (Kökert)a. Ca, de ei prin conventiunea din 887, s'a constatat ca. teritoriul IncAlcat apartine pe de o parte României, iar pe de alta mesiei Comanesci (pag. 74), pâritil proprietari teritoriulul ce vine In Ungaria, imediat an& linia de fruntarie, astfel determinata din nod, ad inceput iarasi a turbura proprietatea de Comanesci, prin aceea cd ad continuat a paeuna vite pe reuntil in litigiti, a taea arbori, au instalat un ferastrat, acel al paritului F. Sehulz, aú oprit pe reclamant a face exploatarea padurei de pe acel munti, etc. Aceste aù fa cut pe reclamant sa se adreseze In emit trecut 894 comandantului militar de la fruntarie i prefecturei locale. Faptele de turburare deserise mai sus ffind constatate de ambele autoritfiti, dupe cum resulta din referatele No. 78 din 6 Itilie 894, i acel legalisat sub No. 4.7 din 8 Iunie 894, iar pe de alta vepnduse cii pe cale diplomatd acest diferend nu se plate regula, asemenea acte petrecinduse pe teritorul Româniel, reciamental hotiirasce sa se adreseze justitiei intentând actiunea de fatii. Considerând ce, odatit faptele descrise fidel, ast fel cum avut lo sa analisam ei diecutám urmatórele cestiuni de fapt si de drept : ) Deed din documentele presentate de reclamant, conventiunile de delimitare din , ei faptele astfel expuse reese pentru reclamant dreptul de proprietate &supra imobilului in ; )Dacit prescriptiunea invocata de OHO pentru stabilirea dreptului lor de proprietate asupra acestui imobil intrunesce conditianile cerute de codul nostru civil, spre a 'el putea produce efectele legale ; ) Daca pâca persone morale i chiar fisice, she" ine, pot dobindi, fie prin preecriptivae, fie in ah mod, fati cu dispositiunile art. 7, 5 din Constitutie, imobile rurale in Romania. Asupra primului punct Considerând ca dupe cum resulta cert hi isovul Domnese a lui Alexandru Moruz hotarnica lul Dimitraec laccidin conventiunile de delimitare din , in coprinderile expuse mai sus, moia Comainesci se intinde despre Ucgaria In o parte liana in vêrful Solintarului, i in altil parte pâni in eaua, cari se bill aprópe de virful Magyarosalul i nice' cum Oa la parlul Carnuta uncle se versa in parlul Cmbanul i lirda drapta ce ar porni de la Sorgintea pariului Muerusu (Wgyaros) i s'ar termina In creasta Obrejesculta, dupe cum pretind pirâii, ara a sustine pretentiunea lor pe veri un act sad document, ce sa fi presentat, ci numai basanduse pe titlurile de proprietate a reclamantului ei conventiunile de delimitare. OrI hrisovul Dornnesc, titlul de proprietate a Comänescilor I glasuind cat moeia merge 04 in hotarul unguresc i atat Irtarnicti lui Dirnitraec Ia. codin, cat ei conven paella din 79 ei 887, indicand ea fruntarie despre Ungaria liniile formate cu varfurile muntilor Solintar Muerueu, este evident ca. tot terenul in litigiti, In intindere de 590 hectare (muntele olintar) ei 79 hectare, (muntele Muerueu) a partine Comilnescilor i, dad, reclaman tului, a drill calitate nu este contestati de pirati. Ca, dupe cum se vede din textul conventiunel de la 887, delegatii comisiei de delimitare n'ara facut de cat sa recunósca ca linie de fruntarie vechea linie, fixata. la 79, deel aceea pe care ail avut'o In vedere i hotarnicul Dumitraec Iacodin, când a determinat hotarele Comanescilor; ca, dar, primul proprietar al Cománescilor de la 804, irgoatul Coetachi Ghica, In urrna succeeorul red Neculal Ghica 0 dupe el fii söt, intre carl reclamantul de astall, nu aü incetat nid un moment a fi proprietarl terenului ln Plrattii nu 'el intemeiaza dreptul her de proprietate pe nici un document sail act seris, ci numal pur ei simplu pe o posesiune, resultatul usurpatiunei i incalcarilor acute pe teritoriul Comanescilor, in dauna ei a fruntarieltarei, care din acésta causa ajunseseril sa o stramute cu mult in interiorul teritoriulul Româniel; cá pe o asemenea posesiune parltil cautând sa se baseze pe o preseriptiune invocata, i deci titlul de proprietate asupra imobilului in litigiü, vom cauta sa cercetam imediat mai jos, deed posesiun ea invocata este de naturá a le servi de bag, spre a preserie i, deel, a dobandi proprietatea asupra muntilor in litigid. Asupra prescriptiunel invocata. : Considerând ca pîrâii, pentru stabilirea proprieatel lor asupra imobilulut ce se revendica, invoca prescriptiunea de 0 ania ce o baséza pe o posesiune exercitaa de un timp mai lung de 0 an! prin pieunare de vite, cosirea lanului, taiare de arbori, etc., 0 care ar resulta pe de o parte din mime! delimitarile de la 79 ei 887, ei hrisovul Domnese de la 804, care area páná unde merge& hotarul Comänescilor despre Ungaria; jar pe de alta din o cercetare prin martori la fa ta loculul ce o cere in subsidiar; Considerând ca intre modurile prin earl se dobandesce proprietatea bunurilor, dupe codul nostru civil, art. 645, enumeri ei prescriptiunea ; cá acésta prescriptiune, Oisa prescriptiune achisitivii, este sail de 0 ei 0 an!, sad de 0 de an! ; cá dacä este o deosebire de redactiune intre art.,890 ei 895 din codul civil, cari se ocupá de aceste preseriptiuni, de órece art..890 vorbesce nutria! de prescriptiunea actiunilor, i, deal, s'ar putea aice, conform ei principiilor dreptului Roman, ci acésta preseriptiune nu este catetigatóre de proprietate, ci numai confera posesorului care o invoca o exceptiune contra actiunei In revendicare a proprietarului legitim; cá n'ar fi, prin urmare, de cat o prescriptiune extinctiva,iar art..895 spune lamurit ca cel ce câtigá cu blind credinta, i printeo causa justa, un imobil de

33 4 Iunie 895 MONITORLa 00A terminat, prescrie proprietatea irnobilulul prin 0 sad 0 ani, dupe cum adeveratul proprietar locuesce sail nu in eireumscripcurtes de apel unde se age nemiacitorul. Cu tete acestea legiuitorul nostru, ea ai eel frances, pe care ' a copiat aprepe Intocmal ai in aceste materie, nu a Inteles nici o date se considere prescriptiunea de 0 ani numai ca prescriptiune extinctive, ci i ca un caatigarea proprietatel, a volt se o asitnileze usucapiunet propriú çlisá, i acesta a exprimat'o clar and, prin art. 645 ai.87, declare ca proprietatea se dobendesce prin prescrippune, fare a distinge intre prescrippunea de 0 an! i aceea de 0 sad 0 de ant, ai and, prin art..890, nu face deosebire Intre acpunile reale ai personale ai vorbesce de titlul, care nu se cere pentru prescriptiunea extinctive ai retie credintä a celul care inverce prescriptiunea. Ce, in fine, un argument in favórea acestel teoril se pae trage ai din textele art. 6 ai 64 din codul civil, earl arate ce servitutile se dobénden i prin posesiunea de 0 aril; pe care o face echivalenti titlulul. Ce de altmintrelea tote jurisprudenta nóstre, precum i aceea franceza si doctrine (Laurent Pr. de dr. civ. franc. t. pag. 40; Aubry et Rau t. p. 70) sun t de acord asupra acestui punct; Considerand ca o date stabilit cà prescriptiunea de 0 anl este nu numal extinctive, dar i achisitive, remane incontestabil ce ea trebue sit se intemeeze ca ori ce prescriptiune, dupe sum cere art. L846, pe faptul posesiunel. Ce asernenea prescrippune, precum ai faptul posesiunel le póte opune, (art..845) ai persamele fictive, numite morale sad civile, precum aunt Statul, cornunele, stabilimentele publice, i aceste persale, ca i cele fisice, fiind capabile de a poseda ai contracta; Con siderand eft, dupe termenil art..890 din codul civil, prescriptiunea de 0 de ant nu cere din partea celui ce o opune altit condipune de cit posesiunea, neputend in acelaal timp se, intindit efectele sale dincolo de lunitele acestel din urea: Ta ntu rn praescriptum, quantum, possessum a, ea nu 'I cere nici titlu, niel bun& credint.a, dupe curn se pretinde la prescriptiunea de 0 ai 0 an); ce posesiunea, inse, spre a servi de base prescrippunei de 0 ant, ea ai a celor de 0 ai 0 an!, trebue se indeplinései urnalterrele condipunt (art..847 ai urmatorul din codul civil), sä fie continua, neintrerupte, neturburate, publica ai sub nume de proprietar. CA una din aceste condipunl nefiind Indeplinita, posesorul nu pete prescrie In contra adeveratului proprietar; Considerind ed, in specie, fell a pune in discutiune caracterul de perstine morale, streine sad rename, ai recunoscute de Statul romin, a piretilor, de stain sad romen a peritului Salaultz, ci admitand a &nail pot sa inverce prescrippunea de 0 anl ea on ce pereente morale sad Meek romine, se se judece, decl, conform principiilor dreptutul nostru eomun, astfel precum le am stabilit mat sus. SA vedem dace posesiunea de mal bine de 0 anl, ce ei o opun, i prin actele ce le ad invocat, intrunesce sag nu caracterele cerute spre a servi de base prescrippunel. CI astfel pâriii vor trebui si dovedésce : ) Ce ad sévirait acte regulate de folosintei, ce un proprietar, bun parinte de familie, face WA discontinuitate, spre a sceite din imobil tot folosul ce 'I póte procure, posesiunea lor trebue se fie manifestarea dreptulul ce pretind a avea asupra terenulul In litigie i exercitate prin acte earl se strap. atenpunea proprietarulul, punendu'l in in tar4iare de a intrerupe prescriptiunea care curge contra lui; ) CA posesiunea lor nu a fost intrerupta nici natural prin verl o expulsare de pe terenul poses, Did civil prin verl o acpune lín partea adeveratului proprietar; ) Ce posesiunea nu este fundate, niet conservate prin acte de violenti in contra saii din partea adversarului; 4) Ce In tot timpul de 0 de ant al posesiunel, ei se fi hicut acte de posesiune in un mod public, acte de stapan, earl nu se ascund i earl se iixipliee ideea unui drept, trebue ea posesiunea lor BA nu fie viciatä prin clandestinitate; 5) CA ad posedat cu titlu de proprietarl, adica rnanifestendu'ai intentiunea prin actele de folosing indeplinite ca voese a fi proprietari; 6) Cri actele de posesiune exercitate sa nu fi fost cu titlu precar, niel prin Ingedui* proprietarulul adeverat. Considerind ca din actele de folosinta, invocate de OHO pentru stabilirea posesiunel, de ai nu se constate niel precarietate, niel Intrerupere orl turburare de posesiune, reese, inse, indubitabil ca denail nu ail putut poseda niel o date in un mod continuii, public al sub nume de proprietar; CA astfel actele de pitsunare de vite, cosire de iarbe, Ware de arborl, invocate, nu pot fi considerate ca acte cart se manifesteze sulicient dreptul ce pretind a ' avea, cart sa se anunte ea expresiunea proprietatei ; asemenea acte nu ati putut fi niel o date indestul repetate, spre a insciinta pe reclamant, proprietarul adeverat, ca se ameninpi dreptul seen i astfel a fi pus in Intartliare de a 'si apara; Ca acesta resulte nu numal din natura actelor de folosinta invocate,dar ai din faptul ca piritii, stremutind, din cause lipsei de paza suficiente a fruntariei, ineetul cu incetul linia de delimitare dintre Ungaria Romenia In acele puncte, a exercitat ai actele sale de posesiune tot treptat cu usurparea terenulul. Ca i lipsa celoralte duoè conditiuni pentru a prescrie este consecinte aceluiaal fapt; Reclamantul scrindu'4, conform titlurilor sale de proprietate, ca moaia sa trebue se se intinde pine la fruntarie, i fiind gred la un domenie de intinderea Comäneotilor ai aleetuit mat cu semi din munp, se priveghiazil fiecare portiune de munte, nu a putut crede nici un moment ca piritil vor trece linia de delimitare fixate la 79. ai recunosaute in totul prin conventiunea din 887, ai vor Inceilca astfel o parte din tee (Suplirnent)I70 ritorul see. Din partea sa a fost mal mult o ingaduinta silite si niel o date nu s'ar putea sustine cu succes ce peritit all savirait acte de posesiune In tot timpul prescrippunet, in un mod public, la lumina Odd, care se fie manifestarea dreptulul ce pretind a avea si care, prin urmare, se dea de veste proprietarulul ; Cons:derend ca determinarea caracterelor posesiunel, fiind de apreciarea suveranft a judectitorilor de fond, ai tribunalul, in apreciarea sa, gasind neconcludente i vicrate actele articulate de Will', spre a se intemeia posesiunea, consideri ea inutile probe testimonial: ceruta In subsidiar, prin care nu se cauta i nici se póte dovedi alta de cat faptele de posesiune discutate i priimite ea adeverate, preeum paaunarea de vite, teiare de arbari, etc.; Considerand ch dace, fate de proprietarul reclamant, paritil nu pot opune prescriptiunea invocate, i, deel, dobeedi proprietatea asupra muntilor in litigit,aceste proprietate nu o pot dobendi nici din punctul de vedere international ; Considerand ca doctrine dreptulul international public, basete pe tratate i usuri imernoriale, admite ca orl ce Stet, ea persale internationale, póte datiga posesiunl teritoriale internaponale si ca miçllócele de dobendire aunt de duod specie: originare (acquisitio originaria), sad derivate (aquisitio derivative); CA Intre mitheicele originare este ai prescriptiunea (usucapio); Ca, Inge, prin deosebire de dreptul privet, dreptul international nu admite prescrippunee de cat lii marginile cele mal restrinse putenduse resume in urmetórele : ) Nu se recunósce niel un termen pentru prescriptiune, cad un Stat rankle stapliant unui teritorid atat cat pae i voesce se 'al mantilla autoritatea asupra lui; ) In domeniul relatiunilor internationale nimic nu póte intrerupe continuitatea unul drept vechid. Un guvern pete de fapt sa perde o pose siune, iar póte In totd'auna Incerca sa o reciatige prin mitllocul ce va crede eu cale; ) Nu se considera ea prescrippune de cat anticitatea imemorialá. Ntarnal puterea timpulul i sancpunea istoriel impun tacere orl efirel revendicari i acusatiunilor ca póte prin violenp i nedreptate s'ar fi usurpat veri o portiune de teritorig a altui Stat. A.cesta a dat loc adagiului din dreptul international : beati possidentes, (F. de MarteusAlfred Léo, Tr. de Dr. intern. t. I. p. 460). Considerand ea comitatul Csik i comunele Kasz m Szek, CsikSztGyergye, Csik Csekafalva i CsikSztMarton, tiind eircumserippunl administrative ai teritoriale din Statul austroungar, tritest: i ele din vieta lui ai se confunda In realitate cu el. Este dar evident ce aceleasl regule de drept international le stint i lor aplicabile; CA, astfel fiind, din faptele descrise mai sus se póte vedea cá 00 all inceleat usurpat, I ucepend din un timp destul de indepertat, aprópe din anul 804, dar nu

34 ee 770 fikattorul OPICIAL imemorial, a incalea linia de fruntarie, statornicite prin conventiunea internationala din 79, ei o data cu exercitarea unor &Tear] acte de posesiune pe o parte din trupul moeiel ComAnesci, au usurpat i o portiune din teritoriul Rornaniel. Muntil olin tar ei Mucrue pot sa apartina domeniului Cominesci, dupe cum s'a i stabilit sus, dar in acelael limp apartin i teritoriusuveranstatel Statulul roman. Frunteria fixatil la 79, recunosaita prin conventia de delimitare de la 887, indicit local made se opresce puterea Statutu! AustroUngar, i, prin consecinti, ei a pârii!or ei de unde incepe autoritatea Statulul roman. Este, dar, evident ei paritil hacalcand acésta linie de fruntarie i admiplied chiar ei de la 804 sail 79 chiar aü exercitat acte de stitpanire pe teritoriul incaleat, Inca nu pot invoca anticitatea imemorialit i cu atat ma! mult ca la 887 s'a recunoscut, prin retrocedarea teritoriulul In litigia, cit Statul roman nu a putut fi intrerupt In continuitatea dreptulul sad vechie. Asupra mielloculul al treile a, invocat de reclamant, i anume cä comunele i comaetul pfirip sunt nisce persame morale stritine, eu caraeter politic, i ca, prin urmare, proprietatea asupra imobilului in care este o proprietate publici ei nu privatil, dupe cum se prevede prin art. 0 ei din convenpunea de delimitare din 887, nu o pote detiga, de örece dupe Constitu legile romine nu se pot dobêndi imobile rurale de straini sail de asemenea permine morale pe teritoriul Romani& : Considerand ca aliituri ea persóna fisica, omul, llintit capabila de drepturl ei care se impune legel ei o domini, legea positivi a creeat, In un scop social ei de utilitate publica, nisce fiinte, cart de ei lipsite de ori ce realitate fisica, suet capabile de drepturl, de obligatiunaaceste fiinte abetracte, fictive se numese persame morale sad chile. CA aceste persone se pot reduce la duoé categoril generate : aa Asocia punt de 'amen! reunip, cu Invoirea Statutui, Inteun scop utit ei determinat (Socletas, Collegium, Ord()); Asoelapunl de bunuri i drepturl pentru realisarea and opera tolositöre, din care t esulta o institutiune, o fundatiune, un stabiliment, caruia Statul, pentru interesul public, II atribue personalitatea i capacitatea de a exercita certe drepturl spre a 'el ajunge ea succes scopul (P. FioreCh, Antoine, dr. intern. pr. t.. p. ). Statul, care di vidla juridicii acestor persane morale, este deplin drept i prin el Insusl havestit cu personalitatea moralii, este ceia ce unit autorl (savigny, SysteM des heutigen römischen Rechts, T. II 86; C. f. Laurent, Dr. civ. intern. t. IV. pag. 55 pi urm.) numesc persóna necesara. Ca daca din acest punct de vedere el peite sa exerciteze drepturl obligapunl, este capabil de a poseda, de a dobéndi bunurl, este in acelael timp i o persóna politici, este ei organul puterel publice. Se pote slice In termeni generali ci atributiunile sale sit resum In duoa fapte esen Pale: suveranitatea i proprietatea. Aceste ducia caractere sunt atit de legate until, de altul, el se confunda In individualitatea Statulul, i ar fi pericolos de a stabili intre ele o demarcatiune absolute. (M. Vauthier, etudes sur les personnes morale, p. 4; Ducrocq, Cours de droit administrativ, t. II. p. 905; Weiss, Traite theoretique et pratique de droit intern. privé, t. II. p. 9). Ca i comunelor, departamentelor, judetelor oi in genere ori ciror circurnscriptiunl administrative a unul Stet, doctrine i jurisprudenta straina, ca ei a naistri, sunt de acord a le recunósce caracterul unor persone morale necesare, presentinduse ca i Statut din care fac parte sub induoitul aspect politic ei privet. Aceste persone exercitézit o parte din suverinitatea Statulte, organul natiunel, din a car& viéta triesc ei care se confunda cu el. (Weiss, Tr. theor. et prat. de dr. int. pr. tit. IL p. 98; Fiore, Antoine, Le dr. int. pr. t. I. p. ; Laurent. Pr. de dr. civ. fr. t. I. p. 68 pi 76; Pasicrisie beige p. 65, 96; pi 866., p. ; G. P. Petrescu, studit asupra persónelor civile, juridice sag morale p. 06). Considerand ca aceste principil stabilite, conditiunea juridica a persamelor morale In genera pate fi privita ) Din puntul de vedere a organisatiunel ei existent& personalitatei lor juridice ; ) Din acel al exercipului i folosintel drepturilor acordate lor de lege. Considerand ci, In ce privesce primal punct de vedere, dad o persona morala are sad nu o extstentä legali ei care pate fi Intinderea personalitillel sale, trebue sa ne referim la legea internit a StatuluT, care a creeat'o oi din care face parte. CA asupra exercitiulul i folosintel drepturilor eonferite lor la marginele legel, care le a creeat, chestiunea presinti mal matte dificultip, nu numal cu privire la legea Statulul care le a dat o viéta juridica, dar i cu privire la legile celoralte State in earl aceste persame ar voi sa intinda activitatea her si alba folosinta i exercipul drepturilor tor; ConsiderAnd ca astfel pusi cestiunea, ramine sa vedem daca persenele morale straine, acticai acele Infiintate pe teritoriul tine] Stat strain, ei in specie judetele, comunele sad orl ce circumscrippuni administrative ad sad nu un statut personal exteritorial; daci, cu alte cuvinte, legluitorul Statului strain, care a creeat asemenea persame morale, le a dat o existenta absoluti i universali, sad ele expiri la marginile teritoriulul, asupra ettruia acel Stat lel exerciti suveranitatea i puterea sa? Daci dispositiunile legel, carl se ocupli de condipunea juridici a personalititel umane, trebue si fie considerate de o potriva aplicabile ei persamelor morale, si daca aceleasi norme, carl trebue si reguleze aplicatiunea statutului persemele a individulul,cari voesce sa aibi In strainetate exercitiul i folosinta drepturilor civile ce 'I sunt atribuite pi in lege, trebue si reguleze i conditiunea juridici a persönelor morale in strainatate. Dacia legluitorul nostru preserie dispositiunile art. din codul civil, carl se ocupa de exercipul i folosinta drepturilor civile a 4 Iunie 89 striinilor In Rominia, a inteles sa le aplice numal strainilor, persone fisice sail eft personelor morale? Daci, in fine, pentru cistigarea de imobile rurale In Romania, fie prin prescriptiune, fie prin unul din modurile enumerate de art. 544, 645 ei 646 din codul civil, dispositiunile art. 7, 5 din Constitupe, sunt oposabile de o potrial strainilor, pereame fisice ea ei persóne morale, chiar cand acele persone sunt Statul, comune, judete satt circumscrippuni administrative, purtand alte denumiri, precum comitatele In AustroUngaria, i cand prin conventiuni internationale, pia:terióre insä promulgarel art., 5 din Constitutie, sail derogat de la asemenea disposipunl? Considerand ca o persóna morala, contrarid personel fisice, care existi independent de legea care ' reguléza statul i capacitatea sa, ei care, prin urmare, se bucuré in strainetate de Vote drepturile naturale, afara de acele ce 'I sunt oprite din un motiv de interes politic ei social, sad de ordine pu Wick find o fictiune a lege!, neexistand de cat prin ea ei neavénd alte drepturi de at acele ce ea it acordi In un scop de utilitate publickprivit din punctul de vedere al luteresulul 'regional, nu pote avea fiinä i drepturi In afara de limitele teritoriului, asupra ciruia se intinde suveranitatea, care 'I a atribuit o viépt artificiala ei a car& organ este legea care a creeat'o. CA interesul ce legea a avut In vedere cand a creeat'o este un interes pur national, eici ea nu are calitate de a vorbi In numele intereselor lumel intregi. CA, prin consecinta, pen tru ea o persona morali sil paiti exercita drepturl in o Ora alta de eat unde a lust naseere, sa pota fi, cu alte cuvinte, asimilati persone fisice striine, trebue sa fie recunoseuta de autoritatea competenta a acelel tail'. CA acestit teorie admisi de doctrine representata prin cel mal celebri autori i jurisprudenta straing. In parte, (Laurent, Droit intern. civ. t. IV, p. ; Laurent, Principes de dr. civ. franc. tit.. 4e Edition. p. 98; Weiss, Traité elém. de dr. intern. pr. édition. p. 46 pi Weiss, Traité théoretique et pratique de dr. intern. privé. a édition 894, p. 96 pi autorii citatl in nota : Wharton pi DudleyField ; Haus, dr. civ. des 6:rang. No. 8; Dalloz R. P ; Pasicrisie beige 47,. 99; Vincent et Penand. Diction. de dr. intern pr. p. 675.) este primital ei de doctrine i jurisprudenta nostri (G. P. Petrescu, studit asupra pers. civ. jurid. sag morale, p. 74; D. Alexandrescu, dr. civ. Rom. t.. p. 7; Buletinul Curtel de Casatie Rom. pe 4878 p. ). ConsiderAnd el i dispositiunile art. din codul nostru civil aunt basate pe acasta deosebire intre persamele fisice ei morale, si cu tati aseménarea ce unii autoril in interpretarea art. din codul franeez, de pe care a fost copiat aprópe textual articolul citat mal sus din codul nostru, ( Despagnet, Precis de dr. Mt. pr. p. 8; Arthurs et Surville Cours 66m. de dr. int. pr. p. 4; Audinet, Principes 66m. de dr. intern. pr. p. 49 ; Brocher, Cours de dr. int. privé. t.. p. 77 pi urm.) voese sa facti itntre ambele categoril de persame, este aprope unanim recunoscut de doctrine ei jurisprudenta nórtri ca i acea francezi (autoril i hotarkile citate ma!

35 4 Innis 895 MONITO R, OFICIAL 77 sus) ca prin cuvintele: strainii se vor bucure in deobsce in Romania de aceleael drepturi etc. (Art. din ccdul civil) nu se pot intelege de cat strainii, persone fisice. Orice alte persone straine, morale, trebue sa fie recunossute antaid ca atare de Statul roman ei apoi sit 'el póta exercita drepturile civile ce ar avea In térksi aceste cu restrictiune, daci vreo lege de ordine politick sociala Ban de orice alti ordine n'ar hotitri altfel; Considerand ca, In ce privesce persónele morale necesare, Statul, comunele, depart imentele, judetele (comitatele) ei, inteun cuvênt, tóte circumscriptiunile administrative, este admis generalminte ea din moment ce acel Stet ai,prin consecintk comunele, comitatele, etc., cart fac parte din el, este recunosmt ca corp politic constituit putere neatarnata, el póte, de plin drept, exercita drepturi civile in Statul unde este recunoscut ca atare, i in deobste tóte a cele drepturl ce legea atribue persónelor morale de aceeziel natura ale acelul Stat, cu deosebire numai ca ele sa nu intre In categoria drepturilor civile reservate, din un punct de vedere de conservare economica si sociala sail de ordine public& teritorialk nationalitor si recunoscute prin legea care lea creeat, (Weiss traité teoretiqué t pratique de dr. intern. pr. t. p. 99; Laurent, dr. civ. intern. t. 4. p. 6; Vincent et Penand, p. 676). Ca in adevèr orl ce Stat are dreptul incontestabil de a refuse prin o tege, perseinelor morale straine, de a poseda sad caetiga imobile pe teritoriul sad. (Weiss, opul pagina eitata); Censiderand ca astfel, In timpul ce un Slat strain, recrnoscut ca corp politic ei prin urmare ei celealte subdivisiuni administrative ale sale ar putea contracta ei sta in judecata in Romania, a castiga prin diferitele moduli admise de legea nóstrit pentru persónele morale similare nationale, bunurl mobiliare i liana la un punct ei mobiliare urbane, precum sunt locurile pentru legatiune ei consulate, nu vor putea, ca i persónele fisice straine, dobandi prin or! ce admis pentru acele fisice morale romane, irnobile rurale; Considerand ca. Con stitutia, ocupinduse de drepturile romanilor, declara prin art. 7, 5, ca numal rorninil sad cel naturalise!! romani pot dobéndi imobile rurale in Romania. CA voind sit reguleze i drepturile cietigate de strain)" pana In momentul promulgarel acestei dispositiwal, adica panit la 879, precunn i cestiunea conventiunitor internationale existente la acea data, prevede, prin aliniatele si, urmatórele : Ca: edrepturile pana ocum castigate stint respectate a ; con ven liunile in ternationale astadl existente rancan in vigóre cu tóte clausele i termenul coprins inteansele; Considerand el Constitutia, basa dreptulul nostru public, In un interes de inalta ordine social/4 i politica, menitä a conserve parnéntul romanesc in infinite romanilor ei a garanta astfel existenta Statului roman, a.'oit sa formeze din dreptul de a dobéndi imobile rurate pe teritorul Romaniel un drept politic, reservat numai romanitor; Ca, dupe cum resulta ei din motivele legislative ale Constituantei din 879, legiuitorul constituant, servinduse de cuvéntul dobéndi, a voit prin el sa, coprindit tóte modurile prin cari se pot dobnndi bunurile in Romania, fie mobiliare, fie imobiliare urbaue, orl rurale. Ca a vo:t se, se servésci de acelaei cuvant general de care s'a servit legtuitorul codulul civil cind a voit sa indice diferite mi4tóce prin cart cineva póte castiga o proprietate In Ora; Ca intre modurile prin cart cineva putea dobandi o proprietate, art. 645 din codul civil enumera i prescriptiunea. CA astfel resulta, dar, incontestabil ca. numal romanil saù cel naturalisti romani pot do Wadi prin prescriptiune sag prin orlce alt titlu imobde rurale in Romania; Considerand ca termenil art. 7, j 5 din Constitutie, vorbind In mod general de romaul, deel ei de persónele fisice ei morale, este evident ca ei proibiti unia ce o proclam& se póte opune fará distinctiune strainilor persóne morale, fie chiar recunoscute de plin drept, precum sunt Statul, comunele, judetele, ca i strainitor persóne fisice, ei acésta chiar dad prin conventiunl internationale lncheiate dupe 0tombre 879, data promulgärel dispositiunei constitutionale vorbita, li s'ar fi ridicat asemenea prohibitiune, de óre ce textul citat, In dispositiunile sale finale, dupe ce declara de respectate drepturile dobêndite pana In acel moment, dice ca numal conventiunile internationale atunci existente rdinan in vigóre; decl orlce alte conventiunl ce ar veni in urmit, i cari ar contraveni proibiliunei constitutionale, nu pot produce nici un efect; Considerand ca, in specie, chiar dad. am admite ca prescriptiunea de 0 ani, in vocata de parifi, spre a dovedi titlul lor de proprietate, ar indeplini tóte conditiunile de posesiune spre a putea fi invocata ca atare, daca ar fi roman!, Inca el, in calitate de strain!, de ei afara de Schatz, ceialt toll sunt perseme morale necesare, recunoscute, prin urmare deplin drept i de Statul nostru, nu o pot invoca, intru cat, fata cu dispositiunea constitutionali a art. 7, 5, oposabila chiar unor asemenea persóne prin nici unul din modurile enumerate de codul nostru civil (art ), deci ei prin prescriptiune nu pot dobêndi imobile rurule In Romania; Considerand ca nicl de dispositiunile art. 0 4i din conventiunea de delimitare de la 887 nu se pot prevala paritii, de óre ce, dupe cum s'a stabilit mal sus, el n'aii dovedit prin nimic dreptul lor de proprietate asupra imobilulut in litigifi, i chiar daca 'tar fi dovedit Inca conventiunea din 887, care le ar conferi asemenea drept. este posterióra promulgaret textutul constitutional in ortce cas, nu 'i se póte opune nict o data; Considerand ca in adevar art. 0 ei din conventiunea citata rostesc astfel art. 0. «Se Intelege ca presenta conventiune nu póte aduce prejudicil dreptuilor private actuate ale proprietaritor acelor imobile, carl tree, in total sell in parte, dintr'o tea In alta, In ceea ce se atinge de drepturile de posesiune ei de libera dispositiune ale acestor imobile.. Ai t.. «ProprietariT imobilelor, despre earl se hie mentiune In articolul precedent, vor fi tratatl, in ceaa ce privesee aceste posesiunt, dupe preceptele cele mat liberate ; actici aceett prorietart mixtl, servitorit lor ei locuitoril vor avea dreptul a trece orlcand, cu instrumentele de arat, cu vitele, cu uneltele kr, etc., dintr'o parte a proprietittei, taiatii astfel de fruntarie, in ceaalta, fárä n tines samit de deosebirea de suveranitate... a Censiderand ca spre a putea avea verl o valore, dispositiunile acestor articole, in ce privesce imobilele rurale din Romania, ai, prin urmare, a putea fi invocate de paritl en succes, ar fi trebuit ca ronventiunea international& care le coprinde sà fi avut fiinta lnainte de 879, adeca inainte de promulgarea art. 7, 5 din Constitutie ; cacl, dupe cum resulta din textut final, 5, numal conventiunile internationale cart ar prevedea dispositiuni contrarn, dect cari ar fi dat drept strainitor a dobandi imobile in Roa Artie, ei carl eeaii deja existente la acea data, vor trebai sa fie respectate ; ori conventiunea din 887, find posterióra, nu p6te intra in categoria aelor intelese de Constitutie. CA dispositiunile art. 0 din conventiunea de delimitare nu pot fi invocate cu succes de pariti, i pentru ea In aseminea cas ar fi a se altera un principid de inalta ordine sociala ei politica. statornicit de Constitutie, legea tutulor legilor nóstre, ei prin o lege ordinark fie chiar conventiunea internationala, dupe cum este universalminte recunoscut, nu se póte altera sad modifica o dispas4iurie Constitutionala; Considerand ca astfel ei din acest punct de vedere mid!óeele invocate de pariti in aparare nefiind admisibile, cercetarea locala, cerutit in subsididr pentm stabilirea link! de fruntarie, este inutila; Avénd In vedere ca daunele interese, cerute de reclarnant, nu sunt dovedite prin nimic i ca atare urméza a fi respinse; CA In ce privesce cheltuelile de judeeata, tribunalul, apreciandule, le fixézit la suma de 500 lel; Pentru aceste considerante, redactate de D. C. N. Busdugan, preeedintele tribunelulut, Tribunalul hotarasce : Admite aeliunea. Recunósce reclamantutu! George N. Ghica dreptul de proprietate &supra imobilelor numite Solintar, in intindere de 590 hectare, ei Muerueu, in intin dere de 79 hectare, carl fac parte din mo$ia Comanesci, situatit In comuna Comanesci, judetul Baca/, cart aü revenit Romaniel prin conventiunea de delimitare din 887, inchiata intre Romania ei AustroUngaria. Prin consecinta, con lama& pe comaetul Csik din Ungaria, representat prin D.

36 77 MONITORUL 4 Lunde 895 BeczeAntal, viceiapan, i pe comunele Kaszon Szek, Cik SztGyorgyd, Csik Csckefalva i Csik Szt Marton, din cornitatul Csik din Ungaria, i pe D. F. Schulz, proprietarul ferèstrèulul din Crobanua, ea delase la posesiunea DluT George N. Ghica intinderile de teren mal sus vorbite, asupra cgrora s'a recunoseut dreptul de prop ri etate. Daune interese nu se admit, nefiind dovedite. Cone lama' pe 04 ea platésca reclaranntulul 500 lei eheltuell de judecata. Sentinta presenti este supusa apelulul Data si cititä in aedinta publica, la 9 Martie 895. C. N. Busdugan, Al. Sfetcovicti, L. Ciugolea. p. Grefier, St. C. Ciovërnachi. Corpul portdreilor tribunalului Badiu S'a vidat de nol presenta copie pentru a se publica In Monitorul oficial, conform art. 75, alin. VII din procedura efportitrel, C. Nechiforescu. No , Maid 9. EXTRACTE DE DECISIUNI Tribunalul Illov, sectia de notariat Extract de pe sentinta tribunalulul Ilfov, sectia de notariat, No. 7 din 4 Maid 4895, pronuntag intre Dlor Alexandru S. Catargi, Nicolae altii. In numele Admite cererea reclamantulul A. S. Catargi, tutorele minorilor Alisa utu, ficutit eu petitia inregistrata la No..75 din 894, ca fiind fundata, si, In consecintá, Validézi poprirea fácuti In ma.nile Dlul M. Baron de Valdberg, prin procesulverbal incheiat de portarelul acestul tribunal in diva de 5 Deeembre 894, ai obliga pe D. M. de Valdberg ca sá rdspunda numitului tutore A lexandru S. Catargi suma popriti prin mentionatul procesverbal pânit la aeoperirea creantei prevouta prin sentinta cu No. 4 din 894, a tribunalului Ilfov, seetia III. Acordá i executia provisorie. Presenta sentintä se pronuntä cu dreptul de apel, fiind aplicat art. 5 din procedura civili. Data ai citita In aedinti publica, la 4 Maid 895. Portarelul tribunalului Nov, seclia de notariat Astidi, 0 Maid 895, presentul extract s'a scos spre a se publica prin Monitorul oficial, relativ la domiciliul necunoscut al Dlui Nicolae Portird, N. N. Constantinidi. Tribunalul Ilfov, sectia I civilocorectionará Prin sentinta cu No. 5, data de aeest tribunal In procesul intentat de V. Mihailescu contra solid sale Natalia Mihailescu pentru divort, s'a decis : Admite actiunea de divort intentatá de V. Mihäileseu contra sotiet sale Natalia Mihailescu ; Dec lard desfácutá casátoria dintre numitil ; Divortul se pronuntá In favórea reelsmantulul ; Obliga pe sotia defenddre sa platésca care Stat suma de 50 Id, drept taxa ai timbre, plus taxele catre portárel. Sentinta se pronunta cu dreptul de apel, conform legel. Data ai dad in aedinta publica, la 7 Aprilie 895. No , Maid 0. Prin sentinta cu No. 54, data de acest tribunal in procesul intentat de Leon Vogel contra soliei sale arlota Vogel pentru divort, s'a decis : Admite actiunea de divort intentatil de Leon Vogel contra solid sale arlota Vogel; Dec lard desfacutil casatoria dintre nu ; Divortul se pronunta In favórea reclamantultd, caruia 'i se tncredint& i copilul resultat din cäsatorie, airtime Iancu Vogel ; Obliga pe sotia defendóre sit platésca ch. tre Stat suma de 50 lel, drept taxe ai timbre, plus taxele dire portarei. Sentinta se pronuntit cu dreptul de ipel, con form legel. Data $i cititá in aedinti publica, la 7 Aprilie 895. No , Maid 9. Tribunalul Ilfov, sectia III civilocorectionald Prin sentinta cu No., data de acest tribunal in procesul intentat de Dna Eivira Tapirdea contra sotulul sdti I. C. Tapardea pentru divort, s'a deeis: Admite actiunea intentata de Elvira Tapirdea contra solulut an I. C. Tapardea; Declard desfácuti casatoria dintre sotil E(vira Tapirdea ai I. C. Tapardea; Divortul se pronunta in favórea reclamantel. Sentinta se pronunti cu dreptul de apel, conform legei. Data ai cititi in aedintà publica, la 4 Ianuarie 895. No , Maid 0. Judecdtoria de pace Bucuresci No. Prin cartea de judecati No. 900 s'a ho Wit : Condamna pe N. C. Vitmeaescu i pe Sami Heskia si platései In mod solidar reclarnantulul Miron Velescu suma de 949 lei ai 50 ban), cu dobéncla de la protestul cambiei, plus 0 lei spese, osebit timbrele. Cartea se pronunta cu dreptul de opositie ai apel. Data i eititi in aedintii publica, la Februarie 895. SECHESTRU Corpul portäreilor tribunalulut Conform adresel cu No. 765 din 895, a tribunalulul Ilfov, sectia de notariat, urmárinduse veniturile generale ale imobilulul Dlul Const. Ruse, situat in strada Uranus No. 5, pentru achitarea Dnei Elena Ruse de pensiune alimentark conform sentintel tribunalulul Ilfov, sectia III, No. 7 din 89, pronuntata cu executia provisorie, se publica acésta spre generala cuneseinta. No , Iunie. Corpul portdreilor tribunalului Dolj Procesverbal D. Rafael I. Penchas, din Craiova, pe linga petitia data Dlul aef al portareilor tribunalulul Dolj, inregistrata la No. 4. din 895, a depus sore executare ordonanta de adjudecare No. 69 din 895, a onor. tribunal Dolj, sectia comerciali ai de notariat, Investita cu titlul executorid No. 07 din 895, cerând si fie pus în posesia imobilelor coprinse Intr'ênsa, adjudecate asuprel. D. set' al portareilor, pe lângi adresa cu No.., inaintindune actele, ne autorisa a face lucrarea. Nol, Antoniu Teodorescu, portarelul tribunalului Dolj, domiciliat In Craiova, am indeplinit in persona debitorulul, D. Samuel Sarasy, fost cu domiciliul In Craiove ei acum necunoseut, disposititmile art. 597 din precedura civild, prin somatiile ce format, call s'ad inserat in Monitorul oficial No. de la 4 Maid curent, s'aii lipit la ultimul domicilid din Craiova ai la usa tribunalulul Dolj, sectia comerciald ai de notariat, dupe cum constatil actele aliturate; dupe care astädi, 7 Maid, orele p. m., anul 895, Insotit de adjudecatarul D. Rafael I. Penchas, am mere In fata loculul, la imobilele coprinse in ordonantd, pe carl le am gisit libere. Astfel, dar, in basa celor sus expuse, am pus pe D. Rafael I. Penchas, adjudecatarul, ln posesia imobilelor adjudecate asupeal, adici : ) 0 perechia case cu duoè etage, cu tot locul i dependintele lor, situate in Craiova, strada Smirdan No.8, colórea de Galben, si ) 0 perechiä case de zid, cu tot locul si dependintele lor, situate 'in Craiova, strada Sineasca No. 4, colórea de Galben, astfel cum aunt descrise la No. ai din publicatiunea No. 6 din 5 Ianuarie '895, inserata in Gazeta Craioveti No. de la 6 Ianuarie 895, ai cum se coprinde in ordonanta de adjudecare No. 69 din 895, a onor. tribunal Dolj, sectia comerciali de notariat, pe care o declaram executata; iar titlul executorid No. 07 din 895, cu care este Investita, adus la indeplinire; pentru care am format presentul act, de pe care copie am dat Dlul Rafael I. Penchas, o copie se va insera in Monitorul oficial, una se va lipi la ultimul domicilia i una la ua tribunalulul Dolj, sectia comercialá,

37 4 Tunic '895 MONITORAIL OFICIAL '77 pentru cunoscinta Dlul Samuel Sarasy, deposedatul, cu dorniciliul necunoseut. Originalut se va depune drept resultat autorisatiel date. Portarel, A. Theodorescu. Am priirnit imobilele In posesie gi copie de pe acest act. Rafael. Penchas. COMANDAMENT PREALABIL Corpul portareilor tribunalului Braila Nol, Chr. P. Strinescu, portirel pe linga ibunalul judetulul BrAila, in calitate de agent de urmarire, i Ulna Musat, de profesiune casnica, domiciliata in Braila, ca erenitóre, pe basa sentintel acestul tribunal No. 57 din 894, gi investita cu formula executorie la No. 0 din 895, al care! dispositiv i titlul executor este dupe cum urinéza : NOI CAROL I, Prin gratia lul Dumne0ed i vointa nationala, Rege al Roruiniel La tori, de fatei gi viitor, siinelate : Hotarasce : Admite actiunea ca fundati i, prin consecinta, condamna pe Panaghi S. Tomas sa platésci reclamantel lean M. Mugat suma de lel.90, cu dobénda legala pina la achitare, plus 50 lel cheltuell de judecati ; Obliga pe defendor si platésca Statulul suma de 40 lel, taxele i timbrele cuvenite Statulul. Sentinta se pronunta cu dreptul de opositie i apel. Data i cititi in audientä publici, la 5 Noembre 894. G. Grigorescu, Alexiu. p. Grefier, Al. Ionescu. Dam putere si ordonam tutulor agentilor administrativl sa execute presenta sentinta, procurorilor sa staruiasca pentru a el aducere la lndeplinire; i spre credinti, presenta sentinta s'a semnat de nol, judecatoril tribunalului Braila. Alexiu, C. Gabrielescu. Grefier, P.,tefanescu. Formula No. 0 din 895. Sornam si invitam in mod formal pe D. Panaghi S. Tomas, cu profesiunea i domiciliul necunoscut, fost proprietar, i pe Dna Maria Niculescu, liècluva, de profesiune casnica, domiciliata In Braila, actuala proprietart, ca, in termen de 0 Ode prescris de lege, de la notificarea presentulul comandament prealabil, sa vini sa plitésci mie, ereditóre, sad in =trifle nöstre, agentul de urmarire, pastratorul titlulul, suma datorita de lei.90, cu dobéncla legal& pina la achitare, plus 50 lei cheltuell de judecatil, dupe cum se prevede in visa hotárire, osebit spesele executirel; cunoscdnd ca nefiind urinatori se va urmari gi vinde imobilul situat In Braila, strada RahoveI No. 78, colórea de Verde. Facut In Braila, la 0 Maid 895, in patru exemplare, din carl unul se va publics prin Monitorul oficial, unul se va afiga in sala tribunalului Braila, unul se va notifica Dnel Maria Niculescu, iar cel de al patrulea se va ataga la dosarul executarel. Portarel, Chr. P. Stoenescu. Creditóre, lona M. Mtqat. No Extract de pe contractul de societate In nume colectiv al firmel sociale : nfratii Chilu losifescu., din Ploesci, spre a se afioa oi publica, conform art. 9 din codu) comercial. DniI I. R. Chitu, Nicolae Iosifescu, Dutu R. Chitu si George R. Chitu, comerciantl, din PloescI, a constituit o societate, In nume colectiv, sub firma socialii efratil Chitu & Iosifescu., cu sediul in Ploesct, calea Romani. Obiectul societagel este comerciul de brasovenie, ferarie i manufactura. Durata va fi de 5 anl, incepdtor de la Maid 895. Capitalul social este de lei, banl, in total, depus de asociatl astfel :. R. Chitu a depus lei.88, bani 4, in banl, marfurl i creante, ce a avut in fosta firma I. R. Chitu & Iosifescu, constatata prin inventariul i bilantul acelel firme, ayll disolvata, vir;late de tribunalul local. Nicolae Iosifescu a depus capital 5.46 lel, 79 banl, idem, idem. Dutu R. Chitu a depus capital tel 8.000, numerarid. George R. Chitu a depus capital 8.50 lel, idem. Semnitura firmel sociale o vor avea toll asociatil pentru operatiunile comerciale corespondenta; iai acceptele vor fi semnate nurnal de asociatul N. Iosifescu, care va fi gi casierul societatel. Toll asociatil aú part! egale atit la beneficil cit si la perderi. Asociatul I. R. Chitu il reserva dreptul a intreprinde i alt comercid puma! pe séma sa, afará din magazinul societitel. Con tractul presentel societal!, In nume colectiv, este autentificat la No..59 din 895 si transcris in registrul social tinut de tribunalul Prahova. Greta tribunalulni Prahova, sectia I Presentul extract, fiind IntocmaI de pe contractul de societate, autentificat de acest tribunal la No..59 din 895, trecut In registru (le transcriptiuni la No. 87, In cel de ordine la No. 8 si in cel de societill la No. 7 din 895, se certifica de nol, spre a se publica prin Monitorul oficial. Grefier, lonescu. Extract din procura No. 4 de la 7 (9) Maid 895, care s'a dat de societatea generald de asigurare Nationala. Dlut Stelian V. Pitio, din Mizil, depusa la onor. tribunal Buzèfi in Maid 895. ) I priimi oferte de asigurare pentru ramura de incendid, grindina Politele respective se vor emite de directiunea generala. ) A incasa creantele societatel, de orl ce ramuri, trimise spre acest scop de directiune, prevdondule cu stampila societatel gi punénd data plate!. Chitantele manuscrise nu sunt recunoscute de societate. In momentul daunel agentul nu va putea priimi premid. ) In casuri de daune, a ordona sad a opri evacuarea incaperilor amenintate gi a lua in pistrare registrele daunatulul. 4) A revisui obiectele asigurate, a anula asigurari, conform conditiunilor de asigurare. Thte acestea cu restrictiunile prevnute In procura depusi la tribunal gi transcrisi In registrul destinat pentru acestea. Directiunes generald a societalel generale de asigurare.naftiona/a. din Bucuresci Greta tribunaluluti Buzat In urma cererei ficuta de directiunea generali a societatei generale de asigurare Nationala din Bucurescl, prin petitia In registrata la No de asta;, Maid 895, si in basa resolutiunei presedintiale pusi pe (Musa, se certificfi de nol ca acésta procura s'a trecut in extras, In registrul de ordine la No. 6 i In totul in cel de transcriptiunl la No. 6, conform art. 94 din codul comercial, i s'a dispus afigerea a cite un extract In locurile prevèlute de art. 0 din regulamentul citatei lee; de asemenea s'a trimis a fi publicat i prin Monitorul oficial, mentioninduse ca actele relative s'ad atagat la dosarul No..055 din 895. p. Grefier, D. Theodorescu. ANUNCIURI ADMINISTRA.TIVE Prefectura judetului Braila Serviciul judefian Se publica spre cunoscinta amatorilor ci, In Oiva de 7 Iunie 895, se va tine licitalie, in cancelaria prefecture!, cu oferte sigilate, pentru aprovisionarea cantitatei de kgr. lemne tiiate de stejar sad fag, de pe proba ce se va depune de concurentl, necesare pentru incalditul autoritatilor, intrelinute de judet, pe iarna viitére 895 pina la 896, si anume : kgr. lemne predate la palatul administrativ al judetulul; idem, idem la localul arestulul judetian Braila;.000 idem, idem pentru subprefectura plisel lauca, la comuna Ianca; idem, idem pentru judecatoria Ianca, idem;.000 idem, idem pentru subprefecture pláel Viideni, la comuna Silistraru; idem, idem pentru judecatoria plágel Vadeni, idem;.000 idem, idem pentru subprefectura plasel Calmatuiu, la comuna Tataru; idem, idem pentru judecatoria pläel Calmituiu, idem;.000 idem, idem pentru subprefectura plagel Balta, la comuna Viziru; idem, idem pentru judecatoria Balta, idem;

38 774 MONITOR UL OFICIAL 4 Iunie kgr. lemne pentru oficiul telegrafopostal din comuna Viziru totalul lemnelor. Ofertele se vor priirni in acea di pane la orele 4 p. m.; ele vor fi insotite de garantia provisorie de lel 00; iar garantia definitivd va fi de 0 la suti din valórea sumel adjudecatd. Termenul pentru aprovisionarea acestor lemne este de luni, socotit de la data contractului. Dispositiunile art din legea comptabilitatel generale a Statulul sunt aplicabile la acéstti licitatie. Conditiile relative se pot vedea de amatori in cancelaria prefecture, in ori ce de lucru, de la orele 8 a. rn. ai de la orele 6 p. m. No , Maid 0. Se publica spre cunoseinta amatorilor di, in diva de 7 Iunie 895, se va tine licitatie, in cancelaria prefectural, cu oferte sigilate, pen tru aprovisionarea a 0 tone eerbunl cocks, necesarl pentru incalditul palatulul administrativ al judetului pe iarna viitóre 89596, de pe proba ce se va depune de concurentl, care cdrbunl se vor preda In curtea palatulul administrativ. Ofertele se vor priirni in acea di liana la orele 4 p. m. ; ele vor fl insotite de garantia provisorie de lei 00; iar garantia definitive va fi de 0Ia sutd din vabirea sumel d judecs Termenul pentru predarea acestor cdrbunl este de o lunit, socotit de la data contractulul. Dispositiunile art din legea comptabilittitel generale a Statulul sunt plicabile la acéstd licitatie. Conditiuriile relative se pot vedea de amatoil in cancelaria prefecturel, ba töte dilele de lucru, de la orele 8 a. m. si de la orele 6 p. m. No , Maid 0. Se publici spre cunoscinta amatorilor cd, in diva de 7 Iunie 895, se va tine licitaie in cancelaria prefecture, cu oferte sigilate, pentru aprovisionarea militate! de kgr. lemne de stejar sad fag, dupe probe ce se va depune de coneurenti, necesare spitalului rural Viziru pe anul 89596, precum ei tone carbunl cardif; care lemne i cdrbunl se vor preda la comuna Viziru in curtea spitalulul. Ofertele se vor priirni In acea di rand la orele 4 p. m. ; ele vor fi insotite de garantie proviscrie de lei 00; iar gerantia de, finitivd va fi de 0 la side din valórea sumei adjudecatd. Termenul pentru predarea acestel cautitall de lemne i cdrbuni este de o luná, socotit de la data contractului. Dispositiunile art din legea eomptabilitetel generale a Statulul sunt aplicabile la acéstit licitatie. Conditiunile pentru aprovisionarea acestor lemne se pot vedea de amatori, in orl ce di de lucru, In cancelaria prefecture, de la orele 8 a. m. si de la orele 6 p. m. No , Maid 0. Prefectura judetului Prahova Serviciul judefian Licitatia tinute In ditia de 6 Maid 895 pentru aprovisionarea celor 40 de stinjeni cubl lemne pentru foc, necesare spitalulul rural din comuna urband Urlati, adjudecânduse provisorid asupra Dlui Canute Ioneseu, cu pretul de lel 50 stânjenul ; Se public& spre cunoscinta celor earl ar voi se supraliciteze cd, in diva de 8 lunie 895, orele p. m., pentru când s'a fixat adjudecatiunea ei definitive, sa presinte ofertele Dlor inchise, o data cu depunerea garantiilor provisoril, fie la servicid, fie la subprefectura pldae. No , Maid. Licitatia tinutd in Ohm de 0 Maid 895, adjudecinduse provisorid asupra Marcu Stelianovici, cu un scddèmönt de 5 la sute sub devisul estimativ, care se urea la suma de lei.996, haul 75, aprovisionarea materialelor necesare la consolidarea riulul Teleajenu, pentru aperarea catunulul MóraDomneased, s'a decis ca adjudecares definitive sd se pronunte in diva de 9 Iunie 895, orele p. m., In cancelaria judetiand. Se publici de acésta spre cunoscinta amatorilor ea, la ardtata di ei ore, se depuni supraofertele DIor insotite de cuvenitele garantil, in numerarid sad efecte publice. No , Iunie. In diva de 0 lunie 895, orele p. m., se va tine, in localul acestel prefecturi, licitatie publico, cu oferte inchise, pentru constructiunea unul podet mixt peste pariul Bratocea ai a altar 5 apeduce de pe aosévia judetiand PloeeciVelenlBratocea, partea muntelul Bratocea. AmatoriI sunt rugati a se presenta la concuren á, preparatl de cuvenitele garantii provisoril, precum ei de dovedl scrise, constatând capacitatea lor de a luera; cunoscad ca proiectele acestor lucrári, estimate la suma (le le 8.58, banl 4, sta la dispositia Dlor In cancelaria judetianit, la orl ce i ei ore de lucru. Licitatia este supusi dreptulul de supraofertd in termen de 8 dile libere de la data adjudecatiunel provisorie. No , Maid. Prefecture judetailui Romanati Serviciul judetian La 8 Iunie 895, orele tl diminéta, se va tine licitatie, In sala acestei prefecturl, peutru darea in antreprisd a urmatórelor lucrerl : ) Reparatia casarme i grajdului casarme regimentului cdlerael, evaluat, de pe devis, la lel 85, bent 4 ; ) Acoperieul lor CU tabli de fer, lucrare ce, de pe devis, este evaluate' la lel.85 ; ) Távánuirea lanternelor grajdulul, care, de pe devis, este evaluat la lel 44, banl 50. Se public& sore general& cunoscinta a amatorilor cad vor aves in valere art din legea comptabilititel generale a Statulul. Conditiunile relative se pot vedea in orl ce di la cancelaria prefecture. No , Maid. Prefectura judetului Teleorman Serviciul judelian In diva de 5 Iulie 895, orele p. urmând a se tine licitatie publicd, In localul prefectural, serviciul judetian, pentru procurarea mobilierului necesar companiei de gendarml locale ; Se publied spre generala cunoscintit amatorilor a se presenta spre concurenta, mnsotiti fiind de cuvenitele garantil. Licitatia se va tine cu oferte sigilate, insetae de cuvenitele garantii, In numerarid sad efecte publice garantate de Stet. sub reserv i oreld Intre concurenp, cu dreptul de supraoferta in termen de 8 dile libere. Dnil amatorl pot vedea devisul in tóte ilele de lucru, in cancelaria prefecture, serviciul judetian. Dispositiunile art din legea de comptabilitate public/i aunt a plica bile acestei licitatiuni. No , Maid 0. In ohm de 5 Iulie 895, orele p.m., urmand a se tine licitatie publied in cancelaria prefecture, sectia judetiand, pentru reparatiunile necesare localului arestulul preventiv local ; Se public& spre generala cunoscintä a amatorilor a se presenta pentru concurenp, insotill find de cuvenitele garantil. Licitatiunea se va tine cu oferte sigilate, insotite de garantil in numerarid gad efecte publice garantate de Stet, sub reservi orale intre concurenti, cu dreptul de supraofertit in timp de 8 dile libere. Dnil amatorl pot vedea devisul In bate dilele de lucru, in cancelaria preteturel. serviciul judetian. Dispositiunile art din legea de comptabilitate publici sunt aplicabile aces tel licitatiunl. No..85. '895, Maid 0. Prefecture judetului Vlasca Se publicd epre cunoscinte generalti ea In diva de 0 Iunie 895, se va tiue licitatie publicd, In cancelaria acestel prefecturl, prin oferte sigilate, pentru darea in antrepria a furniserel furaglulul mid jos motet, necesar cornpaniel de gendarml rurall al acestul judet In cursul anulul 89596, ai edict' : kilograme fen, 6.40 kilograme orz, kilograme paie. Garantia ce urméze a depune Comte. rentil, localitetile uncle are sd se depund acéste cantitate i condiliunile sub cari se

39 4 lunie 895 va tine acest& licitatie, se inste vedea in fiecare i de lucru, In caneelaria prefecture, serviciul administratie judetiane. No , Mait 0. Primaria Orbeni, judet.ul Putna Se public& spre cunoscinta generala ca, in shele de ai 4 lithe 895, se va tine licitatie publick in camera primariel acestel comune, pentru darea in antrepris& a eratulul comunal dupe legea maximului, pe timp de ani, cu incepere de la Aprilie 895. DniI amatorl sunt rugati ea, in slilele sus indicate, sa se presinte la oficiul acestei primkt cu garantia in regult, In numerarit sat efecte publice, spre a concura, fiat de care nu vor putea fi adrnial. Tabloul de taxe votate i autorisarea perceperilor s'at publicat in Monitorul oficial No. din 895. No , Mait 4. Primeria Tecucin La Iunie 895 urmilnd a se tine licitatiune, In camera eonsiliuiul acestel comune, pentru antreprisa construirel trotuarelor cu lespesb de piatri de Galitia i bordull de TèrguOcna, eyelid lespeslile láimea de 4650 cm. 0 grosimea de 45 cm., iar bordura 5/0 cu 80 cm. lungimea, acest trotuar se va executa pe aosétia nadatit de Stet; Se publia spre cunoscinta amatorilor carl vor fi ca, in arkata sb, pe la orele p. m., BA se presinte la primarie, insolip de garantia provisorie 00/0 din valdrea spre a concura la licitatie. Conditiunile, devisul, caietul de sareine celealte piese se pot vedea in orl ce çli la primali.e. No , Maid 9. YTE PRIPASITE, PERIM Si FURATE Prefecture judeolui Tutova Clislend de pripas, la comuna Puesci, din plasa Tutova, acest judet, o iapti la per inurg, córna in drépta i putin in stamp, pete albe pe aira spinarel ai sub pintece de taftur, o mica pat& alb& la césta stangti una la cea drépta, in piept, ai la partea stang& rositur& de ham; Se public& spre a ajunge la cunoscinta proprietarulut. No , Maid 6. ANUNCIURI PARTICULARE ç. ubsemnatul, Budurescu C. Vasile, perslend libretul No..565 al easel de economil din Dolj, cu duoe recepise in valóre de 5 lel, public spre a se considera anulat. Budurescu C. Vasile, domiciliat in Cra MONITOßUL OACI A 4 PADURI DE YINDARE SPRE TAIARE Pklurile de pe mosia SovaresciAdamescl, judetul Teleorman, la un sfert de or& numat departare de oraaul Alexandria, stint de vinstare spre Ware chiar de acum. AdicA padurea din lunca Vesli i padurea despre Nanov, cari at in total o intindere de peste 00 pogéne. Doritoril de a le exploata se pot adresa la D. Mihail Suit, strada Roman& No. 8, Bucurese. 5,0 DE ARENDAT Administratiun ea avere defunctulul Va n ghelie Zappa educe la cunoscinta geneneral& cit fabric& de spirt ai macinat Olymprecum i morile pe apft de pe mosia BrosceniNoui, din judetul Ialomita, proprietilde defunctulul Vanghelie Zappa, se daft in arendk cu incepere de la data aprobarel pe termen de trel sat cincl anl, sub urratörele conditiunt:. Fabrica se arendeaz& cu grajdurile de bol i töte atenantele sale.. Concurentil, pentru a fi admial la licitatiune, vor depune o cautiune de lei, in numerarid sail efecte publice. III. Garantia definitiv& va fi de jumetate arenda anualit. IV. Fonciera i asigurarea privesc pe arendaa. Licitatiunea se va tine la sediul administratiunel, strada SmArdan No. 7, in yliva de Duminick 8 Iunie 895, orele 0a. m., in comptuarul de bane& al Dlul Zerlendi, wide se lake lua cunoscint& 0 de celealte conditiuni. Se mal educe la cunoscinta general& el fabrica i morile aunt alimentate cu apa necesaril Administraliunea Vanghelie Zappa. Activ Valorl diverse Cautiunl ai garantil diverse. Garantil de gestiunt... Cornpturl debitóre 775 Epitropia aseddmêntulul Nifon Mitropolitul Se aduce la cunoscinta amatorilor di la palatul Nifon, situat in calea Victoriei, aunt de Inchiriat mal multe privalil, apartamente eamere la mansarde, parte cu incepere de acum ai parte de la 6 Octombre 895. DoritoriI se pot adresa la epitropie, In orl de lucru, de la orele 5 p. m., ce sli unde se pot vedea i cemditiunile de inchiriare. 6,5d. Epitropia bisericei parochiale Stu Nicolae Brosceni Se educe la cunoscinta generala ca, In sliva de 9 Iunie 895, orele 0 din 0i, se va tine licitaie publick In localul ospelulul comunal, pentru vinslarea imobilului de pe strada CuzaVodA No. 7, proprietate a acestel bisericl, avend teren liber 4.5 m. p., 0 c., ai 44 m. p., 64 c. clitdire vechia. Planul terenului, modificat de serviciul technic, conform planulut de aliniare, se, pdte vedea la parohul respectiv In ori ce i. Concurenta se va incepe de la suma de lel.997, bent 60. AmatoriI sunt rugati a se present& in arkata i spre a fi admial la concurenta. Epitropia. i ore, fiind preparatl cu garantil, Sindicatul falimentului Guttmann, Bediteanu, Pavelescu & Comp. Ineunoseiintez& pe toll Dnil creditorl al acestul faliment ca, conform ordonante Dlul judecomisar al ylisultil faliment, sit binevoiasc& de a se presents, in sale tribunalulut Ilfov, sectia comercialk in ;liva de 0 lunie 895, orele a. m., spre a ausli propunerea de concordat ce li se va face de catre Sindic, Paul Catargi. SOCIETATEA MINIERA ROMANA Capital lei , deplin versati BILANT GENERAL Incheiat la Decembre 894 Ianuarie Capital Efecte ai garantit depuse. Deposite de gestiune... Dividende nereclamate.. Pasiv Lignit (bun de predat) Serviciul sanitar t55 Lignit de cluruit 450 Compturi creditdre PAment de olarie 40 Reserva statutara Piatr& bolovani 96 Reserva pentru dubióse FurniturI diverse Profit ai perdere gins otangavulcan a Din care se scade:!brut Rasty Sarcinl ai cheltuell Exploatarea pklurilor : lei i'rivina ai Sponcea Amort updne de obligatiuni Reserve Beneficit net Comptabil, Constantin Perrinaru. Administratordelegat, N. Zanne.

40 776 MINISTERUL DE INTERNE Directiunea generala a telegrafelor. postelor Se aduce la cunoscinta publicului cd, pe cjiva de () Iunie a. c., s'a redeschis oficiul telegrafic de la statiunea balneard Govora din judetul VAlcea. Acest oficia va face serviciti limitat de la 8 a. m. i de la 6 séra, i va manipula atat postä u órä, cat i mesageril i mandate postale, ca i anul trecut. No , Iunie MONITORUL OFICIAL am perdut un libret al S ubsemnata easel de depunerl i economie sub No din 894, si duciá polite la ordin semnate de Dna Maria Stanciulescu, strada VácireseI No. 8, In valóre de lei L000, le declar anulate. Maria Constantinescu, strada Buzesti No. 45. ubsemnatul, de profesiune militar, domiciliat fn Craiova, la regimentul Rovine No. 6, perpnd libretul emis de case de economie de pe ROO casieria generali a judetulul Dolj sub No.. (impreuná cu 4 recepise In valóre de lei 60), public ea cine il va fi gisit si 'I aduca la domicimed; cáci contrariil se va considers nul fárá nici o valdre. Popescu Gheorghe, sergent. 4 Inuit 895 Comitetul activ pentru construirea bisericei catedrale din Corabia Se publici spre cunoscinta generala eá, in sliva de 5 Iulie 895, de la orele p. m,, se va tine licitatie, In pretoriul primáriel Corabia, pentru darea In antreprisa a construiret bisericel catedrale In acéstá urbe, Valórea, de pe devis, este de let Planul, devisul i conditiunile se pot vedea in ori ce i la cancelaria primáriei. Concurentil trebue a fi insotill de garantie in numerarid sail efecte publiee. Presedinte, Mih. Albea. Sv:retar, M. Georgeseu. No.' 9. CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCI EFEC T E IMP6.MulTRI DE STAT ROMANE Rente perpetua amortibila din 88.. impr , din 894. (Imprumutul de / miliene) din Obligatiunile de Stet (convertite rurale) easel pensiunilor a 00 let IMPRIMMIITIIRI DE ORA#E Obligatiuni ale comunel Bucurese IMPRUMLITIMI DE SOCETI4I ficrisurl funeiare rurale. urbane Bucurescl,... Ia#I Obligatiunile societi ei de basalt artificial ACTIUNI Bence Nationale. a Romaniel Bence agricola Hance Romaniel Societatea de asigurare DaciaRomania Nationala. 0i reasigurare Petrie romana de constructiunl #i luerart publice de basalt artificial pentru fabricarea hextiel Bistrio. furnituri militare #i incaltaminte Napoleonul Oalbenul austriac Corena germane (marca) Lira sterlina Lira otomana Impertalul rusesc Florinul austriac de hartie Rubla de hartie Aur contra argint (agiul) MONETE CEREALE Grad Porumb ro#u Secara Oyes Orz Rapita Fasole Banca Nationale scompt SCOMPTURI scompt AVANSURI Bence agri cola COTA OF ICIALA A BURSEI PE piua DE (5) lunie 895 I! il U lireutatea,. ' In libre so Go 5,4) 50/0 60/0 4% 4% 4% 4% 4% 80/0 0 cu banl gata % 5% 50/o 60/0 Div. an SCADENTA CUPONELOR AprilieOctombre 0'hi AprilieOctombre lanuarieiulie 0 IanuarieIulie 0 AprilieOctombre 97 lanuarieiulie 84 IanuarieIulie 90,/4 IanuarieIulte 9V, IanuarieIulie 90/4 lanuarieiulie 90,4 MaidNoembre 0 MaidNoembre 85 lanuarieiulie MaidNoernbre IunieDecembre MaidNoembre 5% IanuarieIulie 6% IanuarieIulie 8% lanuarieiulie IanuarieIulie IanuarieIulie VALOREA tree. NOMINALÀ lei Intreg vars. I 500 vers. 50 ' 00. lntreg vers al , OFERITE OF EIIITE cu termen cu bent gata CERUTE i:erute OFERITE cu bani gata termer' 00, 99 97/4 0V, 9/, 84/4 97 cu termen hectolitrul 00 kilo hectolitrul 00 k ilo _ 8.6 s _ avansuri pe deposite de efecte sad lingourl it " 578 : CERUTE CU et' banl gata termen 0, 900/, 00' 00'4 96 8,h 90/4 90), 90;4 90/4 0,,0 00 9T/, , 97/. 84V, 96 INCHEIATE mt bug gata avansurl pe deposite de efecte priimite cu tog/ scadement sub cursul dilel Casa de depunerl #i consemnmiunl: avansurl pe deposite de efecte IMPRIMERIA STATULUI. INCHEIATE CU ltermen hectolitrul ' 00 kilo INCI EIATE cu cu haul gata termen 4, /07 94 S C II I M B Londra eek luni Palls eek luni Francia cek luoi Viena cek lunl o..nap. (scurt) Berl in cek luni Germ ania cek lunl Amsterdam lunl Petersburg IunI Bolgia tun! (scurt) Elve tia Blunt Italia luni CURSUL 5.0.7, V PIRECTOR GENpzcAL EUGEN BALS.