Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.

Dimension: px
Commencer à balayer dès la page:

Download "Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor."

Transcription

1 Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta strãzii. Salonul Internaþional al Artiºtilor Fotografi Români ºi Maghiari de Pretutindeni, Ediþia a VI-a, Oradea, 2012, Eurofotoart, Salonul Internaþional de Artã Fotograficã, Ediþia a IV-a, Bucureºti - Oradea, 2012 ºi Luna Fotografiei din România. Festival naþional cu participare internaþionalã, Ediþia a III-a, Oradea, 2012 Seria a V-a iulie - august 2012 anul 48 (148) Nr. 7-8 ( ) REVISTÃ DE CULTURÃ Apare la Oradea Seriile Revistei Familia Seria Iosif Vulcan: Seria a doua: M. G. Samarineanu Seria a treia: M. G. Samarineanu Seria a patra: M. G. Samarineanu Seria a cincea: Alexandru Andriþoiu din 1990 Ioan Moldovan Responsabil de numãr: Miron Beteg REDACÞIA: Traian ªTEF - redactor ºef Miron BETEG, Mircea PRICÃJAN, Alexandru SERES, Ion SIMUÞ Redactori asociaþi: Mircea MORARIU, Marius MIHEÞ, Aurel CHIRIAC REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA: Oradea, Piaþa 1 Decembrie, nr. 12 Telefon: ; revistafamilia1865@gmail.com (Print) I.S.S.N (Online) I.S.S.N TIPAR: Imprimeria de Vest, Oradea Revista figureazã în catalogul publicaþiilor la poziþia 4213 Idee graficã, tehnoredactare ºi copertã: Miron Beteg Revista este instituþie a Consiliului Judeþean Bihor ABONAMENTE LA FAMILIA Revista Familia anunþã abonaþii ºi cititorii cã la abonamentele efectuate direct la redacþie se acordã o reducere semnificativã. Astfel, un abonament pe un an costã 60 de lei. Plata se face la sediul instituþiei. De asemenea, se pot face abonamente prin platã în contul: RO80TREZ XXX000205, deschis la Trezoreria Oradea. Abonamentul pe un an costã 72 de lei. Redacþia va expedia revista pe adresa indicatã de cãtre abonat.

2 FAMILIA REVISTĂ LUNARĂ DE CULTURĂ Fondată în 1865 de IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN MOLDOVAN

3 CURPINS Editorial Traian Ştef - Căldură mare. Politică 5 Asterisc Gheorghe Grigurcu - Rolul iluziei în lume 15 Tangenţe Alex Cistelecan - Jocul de-a societatea 19 Magistr(u)ale Luca Piţu - Chanson de gest(uelle) paillarde (V) 24 Fusion jazz & blues de Daniel Vighi 29 Forward de Ioan Moldovan 34 Poeme de Gheorghe Vidican 37 Cronica literară Liana Cozea - Teama de a fi fericit 39 Dan-Liviu Boeriu - Lucruri strigătoare la cer 45 Mircea Pascariu - Umbrele n-au picioare 49 Explorări de Mircea Morariu 52 Anchetele Familiei Scriitorii români şi imperativul identităţii naţionale Viorel Chirilă - Literatura, o cenuşăreasă a învăţământului liceal 59 Poemul preferat - O antologie din GELLU NAUM Au ales: Ioan Matiuţ, Viorel Mureşan, Ion Maria, Leo Butnaru, Romulus Bucur, Radu Ulmeanu, Radu Vancu, Constantin Abăluţă, Dumitru Chioaru, O. Nimigean, Andreea Răsuceanu, Cristina Ispas, Gabriel Hasmaţuchi, Daniel D. Marin, Kocsis Francisko, Adrian Alui Gheorghe, Luiza Palanciuc, Claudiu Komartin, Paul Aretzu, Niculina Oprea, Vasile Spiridon, Gellu Dorian, Iulian Boldea, Ion Pop, Robert Şerban, Mihai Şora, Ion Groşan 65 50% Proza verii 2012 Adrian Buzdugan 97 Nicolae Cornescian 105 Dumitru Hurubă 115 Ştefan Jurcă 121 Gheorghe Miron 129 Radu Ilarion Munteanu 139 Cornel Nistea 150 Paul Tumanian 155 Boér Petér Pál 167 Rafik Ben Salah 174

4 Confesiuni târzii Doina Hanganu-Bumbăcescu - Et in Ego. Redactor la E.S.P.L.A 180 Lecturi după lecturi Gabriela Aprodu 197 Octavian D. Curpaş 202 Lia Faur 209 Constantin Iftime 215 Cristina Sava 223 Poeme Andrei Zanca 227 Leo Butnaru 233 Lizette Ardelean 239 Mihai Marianov 242 Muzica Adrian Gagiu - Celi 245 Cronica teatrală de Mircea Morariu 248 Cartea de teatru de Mircea Morariu 260 Vitrina cu cărţi 265 Parodia fără frontiere de Lucian Perţa 271

5 Editorial Traian ªtef Cãldurã mare. Politicã Vara asta a fost ca în anii de secetã de dupã rãzboi, cînd, îmi povestea moºul meu, familii de moldoveni ajunseserã pînã în Þara Beiuºului. A gãzduit ºi el una care fugea de foamete ºi venise cu cal, cãruþã, copii mulþi. Faþã de seceta datã de Sus, oamenii, dar mai ales conducãtorii þãrii nu s-au arãtat mai vrednici în aceste luni de varã. Sã trecem în revistã, pentru istorie, cum zice Ion Cristoiu, evenimentele. În 6 februarie, premierul Emil Boc demisioneazã ºi odatã cu el tot guvernul format de Partidul Democrat Liberal. Imediat, preºedintele Traian Bãsescu îl desemneazã în funcþia de prim-ministru pe dl. Mihai Rãzvan Ungureanu care formeazã noul guvern. Timp de douã luni se instaureazã mai multã liniºte ºi o siguranþã care creºte încrederea în noul premier. Provoacã ºi nemulþumiri inclusiv printre susþinãtorii sãi pentru refuzul de a împãrþi bani politici. Pãrea destul de stãpîn pe uneltele lui. La 27 aprilie, însã, Uniunea Social Liberalã reuºeºte sã treacã prin Parlament o moþiune de cenzurã care duce la cãderea Guvernului Ungureanu. Au loc cele mai surprinzãtoare trãdãri, de rãsunet fiind a primvicepreºedintelui PDL, Sorin Frunzãverde. Unii trec la PNL, alþii, la PSD, cu primari de oraºe ºi comune, cu organizaþii întregi. PDL e în degringoladã, iar Emil Boc îi lasã locul de preºedinte lui Vasile Blaga. În 7 mai, este învestit un nou guvern, condus de Victor Ponta. Lumea se întreabã ce l-a apucat pe preºedinte pentru cã din atitudinea anterioarã era exclusã o astfel de nominalizare. Dar mai existase, totuºi, propunerea, însã domnii Ponta ºi An tonescu nu au luat-o în serios. Mai mulþi miniºtri au însã probleme de incompatibilitate ºi renunþã, iar la Învãþãmînt e un du-te-vino, cu trei miniºtri într-o lunã. În acest moment se înteþesc atacurile împotriva preºedintelui, polemica mai acerbã ducîndu-se pe reprezentarea la Consiliul European. S-a ajuns pînã la a trimite lista dele- 5

6 Traian ªtef gaþiei fãrã numele preºedintelui. Apare ºi acuza de plagiat adusã premierului într-o revistã de prestigiu, apoi este condamnat cu executare Adrian Nãstase ºi lucrurile se rostogolesc cu ºi mai mare putere. USL hotãrãºte sã-l suspende pe preºedinte. Pentru asta, încep sã dea foc în jurul lui. Sînt eliberaþi din funcþii toþi aceia care-l susþinuserã la alegerile prezidenþiale, începînd cu Vladimir Tismãneanu, este dat semnalul ºi pentru H.-R. Patapievici, prin trecerea ICR în subordinea Senatului ºi schimbarea funcþiei unui Institut care a prezentat Vestului o Românie cu valori sincrone (aici nu sînt de acord cu expresia din numarul anterior a colegului meu Seres care îl considera pe Patapievici un agent de influenþã al lui Traian Bãsescu). Este instalat un nou preºedinte la Televiziunea publicã, Claudiu Sãftoiu, este desfiinþatã comisia care ar fi trebuit sã constate plagiatul prim-ministrului, dar aceasta se pronunþã, totuºi, ca ºi comisia Universitãþii Bucureºti, este înfiinþatã o altã comisie care spune cã nu e plagiat, ci doar o încãlcare a regulilor citãrii, este schimbat Avocatul Poporului pentru a nu fi contestate ordonanþele de urgenþã, este anulat controlul Curþii Constituþionale asupra hotãrîrilor Parlamentului, sînt schimbaþi preºedintele Senatului ºi al Camerei Deputaþilor, este anulat pragul prezenþei la votul pentru referendum, este trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului. În 5 iulie este cititã în Parlamentul reunit cererea de suspendare a preºedintelui, iar în 6 iulie este votatã suspendarea. Referendumul are loc în 29 iulie, dupã bãtãlii la care participã ºi Comisia Europeanã, ºi Cancelarul Germaniei, ºi ambasadorul SUA, ziariºti de pe tot mapamondul, Victor Ponta iese cam ºifonat, iar Crin Antonescu, preºedinte interimar, intrã, parcã, în rolul a- cuzat la Traian Bãsescu. Pînã la referendum sînt mitinguri unde se acuzã o loviturã de stat, Europa reacþioneazã ºi-i impune ºefului guvernului respectarea Constituþiei ºi a instituþiilor, cu precãdere a Curþii Constituþionale. Acesta acceptã prag de prezenþã la referendum, iar CCR îi este redatã puterea prin declararea neconstituþionalã a Ordonanþei de Urgenþã. Referendumul din 29 iulie a oferit trei posibilitãþi de rãspuns: vot cu Da sau Nu ºi neprezentare. PDL ºi Traian Bãsescu au îndemnat la neprezentare, netrecerea pragului ducînd la invalidare. Ministrul de Interne a anunþat care este numãrul de alegãtori, care este pragul. Nu se prezentaserã suficienþi votanþi, iar referendumul urma sã fie invalidat. Atunci a pornit o altã tevaturã, USL dorind sã facã un recensãmînt adhoc, sau sã-i ºteargã de pe liste pe cetãþenii români din strãinãtate. Ministrul de Interne Ioan Rus ºi-a dat demisia, nevoind sã fie pãrtaº, prilej cu care a fost remaniat Guvernul, fiind trimis acasã fãrã explicaþii ºi 6

7 Cãldurã mare. Politicã Andrei Marga, ministrul de Externe. Justiþia a rãmas o perioadã fãrã ministru, suplinind Victor Ponta, ca mai apoi, dupã tergiversãri, sã jure pe Biblie doamna Mona Pivniceru.. Bãtãlia pentru liste e în toi, ca ºi urechelile din afarã, inclusiv de la Departamentul de Sat al SUA. În 2 august, CCR amînã pronunþarea privind referendumul pentru 12 septembrie, dar în 14 august revine, solicitînd din partea guvernului cifra alegãtorilor români pînã în 21 august. În toatã aceastã tulburare consideratã cea mai mare crizã politicã de dupã 1990, românul a avut numai de pierdut. Leul s-a devalorizat rãu, au crescut preþurile combustibililor ºi ale tuturor produselor, restanþele la bãnci ºi de toate felurile au crescut, economia dã înapoi, investotorii strãini nu mai vin, ci pleacã, ºi s-au stricat alte lucruri ce þin de macroeconomie. Populaþia a intrat în acest joc politic, antagonizîndu-se ºi ea. România trece printr-un moment de risc. Tensiune, demisii, reacþii europene dure, limbaj dublu, voturi de douã ori mai multe decît alegãtorii în unele localitãþi, cercetãri penale pînã la miniºtri. Europenii nu înþeleg democraþia noastrã originalã: Sunt uimit de ceea ce suþine Uniunea Socialist-Liberalã. Mã întreb cum este posibil ca într-un stat membru al UE un minister sã publice cu câteva sãptãmâni înainte de referendum documentul oficial care aratã numãrul de alegãtori, în aceastã sãptãmânã sã reafirme aceleaºi date, dar ieri sã arate cã nu poate susþine numãrul de oameni de pe listele electorale permanente? Cum este posibil sã fie confirmate alegerile din iunie (locale) ºi doar o lunã mai târziu electoratul de pe liste sã nu mai fie valid? Pentru mine, acest guvern aratã încã odatã cã este gata sã schimbe orice: legi, liste, reguli care nu servesc interesului partidelor lor, este opinia preºedintelui Partidului Popular European. USL a pornit un rãzboi pe viaþã ºi pe moarte împotriva lui Traian Bãsescu. Citatul este din Crin Antonescu. Ideea aceasta de rãzboi dus cu toate armele este îngrijorãtoare ºi nu aratã deloc înþelepciune. Oare ce-i mînã în luptã este întrebarea la care nu ºtim cine ºi cînd va rãspunde. Intelectualitatea însãºi s-a divizat, semnînd apeluri pentru apãrarea statului de drept, manifestîndu-se împotriva atitudinii Guvernului faþã de ICR ºi conducerea lui (Patapievici ºi Mircea Mihãieº au demisionat) sau pentru explicarea în alþi termeni a situaþiei din þarã. Redau o parte a scrisorii de explicare semnatã, printre mulþi universitari liberali, de mai mulþi literaþi, unii prieteni ai Familiei : Suntem acum profund îngrijoraþi de reacþiile externe la recentele evenimente politice din þara noastrã. Sperãm ca aceastã scrisoare sã ajute la clarificarea oricãror concepþii eronate cu privire la situaþia curentã ºi va 7

8 Traian ªtef 8 deschide un dialog în legãturã cu viitorul. Cãci suntem profund preocupaþi de recentele acuzaþii care pretind cã Parlamentul ºi Guvernul României ar fi subminat statul de drept ºi independenþa justiþiei în încercarea de a-l demite pe preºedintele Traian Basescu. E greu pentru noi sã vedem cã reprezentanþi de seamã ai Uniunii Europene iºi exprimã poziþia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Aceastã poziþie nu a putut fi formulatã decât pe temeiul unor informaþii înºelãtoare sau incomplete cu privire la adevârata naturã a situaþiei din România.. Vã rugãm sã ne permiteþi ca, folosind experienþa noastrã de cercetare ºi cunoaºterea directã a climatului politic din þara noastrã sã vã prezentãm doar câteva puncte pe scurt: Curtea Constituþionalã nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituþie unde numirile se fac politic ºi care are ca unicã vocaþie arbitrajul în chestiuni constituþionale. Curtea Constituþionalã a recunoscut cã, substituindu-se Primului Ministru, Preºedintele Bãsescu a încãlcat principiul fundamental al separaþiei ºi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai rãspuns în faþa Parlamentului, aºa cum se întâmplã în toate statele democratice din Uniunea Europeanã, ci în fapt în faþa Preºedintelui, ca în Federaþia Rusã. Parlamentul a tins sã devinã o cochilie vidã, atunci când majoritatea guvernamentalã nu a avut voie sã voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinþã, aºa cum a recunoscut-o Curtea Constituþionalã, suspendarea Preºedintelui este conformã cu Constituþia României ºi urmeazã sã fie confirmatã sau nu de un referendum naþional, organizat deasemenea în strictul repect al legii. Preºedintele Bãsescu vorbeºte deschis ºi liber despre rolul sãu de jucãtor, în ciuda faptului cã un atare rol contravine definiþiei constituþionale a Preºedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmã temerile noastre referitoare la modul în care Presedintele Bãsescu îºi înþelege competenþele: In 2009, Parlamentul a votat o moþiune de cenzurã împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preºedintele a refuzat sã accepte propunerea majoritãþii, cum se cuvenea, ºi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susþinut de o largã majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca sã fie sigur cã o echipã favorabilã îi va organiza realegerea ca Preºedinte al României. Preºedintele a declarat în direct într-un interviu televizat cã i-a numit din proprie voinþã pe cei doi ºefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie sã fie numiþi de Parlament. De curând a adãugat cã aproape s-a decis cu privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este propus de cãtre Ministrul Justiþiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent. Acum câteva zile, Preºedintele i-a povestit în direct unui reporter TV cã, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacã existã în Constituþia României reglementãri privitoare la suspendarea Preºedintelui, el i-a rãspuns cã nu, nu existã. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum sã lãsãm soarta þãrii noastre în asemenea mâini?

9 Cãldurã mare. Politicã Articolul 95 al Constituþiei României este explicit, ºi defineºte procedura de suspendare, de la iniþierea ei la sfârºitul procesului; faptul cã în Constituþia Germaniei sau a oricãrui alt stat din Uniune Europeanã nu existã o asemenea prevedere nu are nicio semnificaþie în aceastã materie. Iatã de ce, în ultimii ani, cetãþenii obiºnuiþi ai României au devenit tot mai îngrijoraþi de acþiunile întreprinse de Preºedintele Bãsescu ºi de apropiaþii sãi. Ei au fost votaþi pe baza unui program de justiþie, echitate ºi bunãstare a cetãþenilor. Dimpotrivã, Preºedintele însuºi a asumat un rol executiv direct când a iniþiat tãieri sãlbatice ale salariilor ºi pensiilor, fie cã era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecãtori ºi funcionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În acelaºi timp, fondurile publice care plãteau pe clienþii partidului dominant au crescut an de an, în dispreþul retoricii de austeritate generalã. Poate încã ºi mai îngrijorãtoare au devenit manifestãrile de intoleranþã printre susþinãtorii Preºedintelui. Lideri ai partidului care îl susþine au declarat cã minoritatea Roma din România este genetic programatã sã încalce legile. Ni se repetã constant în ecou cu declaraþiile Preºedintelui cã idealul european al unei societãþi care garanteazã o viaþã decentã pentru toþi este perimat, ºi ar trebui sã fie înlocuit de o societate competitivã în care doar cei mai adaptaþi ºi mai puternici sã supravieþuiascã. Aceastã formã brutalã de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene aºa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douãzeci de ani. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au fãcut sã explodeze în iarna trecutã demonstraþii civice în peste 60 de oraºe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului cã societatea româneascã refuza intoleranþa ºi discrepanþele economice din ultimii ani. Sperãm cu toatã sinceritatea cã acest referendum va dovedi cã idealurile democratice au rãdãcini adânci în societatea româneascã, sunt vibrante ºi pline de viaþã. Apreciem din toatã inima timpul ºi preocuparea pe care le cheltuiþi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, ºi care priveºte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperãm cã declaraþiile Dvs de susþinere a democraþiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, ºi cã, împreunã, putem continua sã lucrãm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper ºi tolerant deopotrivã pentru România ºi pentru Uniune Europeanã. Semnatarii literaþi sînt Horia Barna, Corina Bernic, Andrei Bodiu, Bianca Burta-Cernat, Paul Cernat, Georgeta Dimisianu, ªerban Foarþã, Ildiko Gabor-Foarþã, Monica Ghetz, Marius Ghilezan, Mihai Dinu Gheorghiu, Mihaela Grancea, Octavian Hoandrã, Florin Lãzãrescu, Ion Bogdan Lefter, Sorin Mãrculescu, Liviu Ioan Stoiciu, Carmen Muºat, Marius Oprea, Ovidiu Pecican, Monica Spiridon, Stelian Tãnase, Lucian Dan Teodorovici. Textul e cam plîngãcios-feminin ºi nu se înþelege care este altera pars care trebuie ascultatã în Europa, o altã parte politicã decît preºe- 9

10 Traian ªtef dintele ºi PDL sau o altã parte a intelectualitãþii. Sînt acuzele obiºnuite la adresa lui Traian Bãsescu, cã a declarat, cã a povestit, cã e jucãtor, cã a iniþiat tãieri sãlbatice ale salariilor ºi pensiilor, fie cã era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecãtori ºi funcþionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare, mirat-interogativ cum sã lãsãm soarta þãrii noastre în asemenea mâini, profund îngrijorat pentru idealurile vibrante ºi pline de viaþã ale democraþiei româneºti, încheindu-se protocolar-diplomatic: cu speranþa cã împreunã, putem continua sã lucrãm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper ºi tolerant deopotrivã pentru România ºi pentru Uniunea Europeanã. Nu se spune cum l-a deranjat preºedintele pe dl. Ponta, de nu mai poate guverna. Pe listã figureazã ºi doamna Zoe Petre, al cãrei glas parcã îl aud, citind textul. Dupã ce BEC a anunþat datele finale ale referendumului conform cãrora la urne s-au prezentat 46,24% din cetãþenii cu drept de vot ai României, USL a încercat sã modifice cvorumul de prezenþã prin diferite mijloace. Ministrul Administraþiei ºi Internelor, Ioan Rus, anunþatse cã numãrul total al cetãþenilor cu drept de vot este de Preiau sinteza din presã, pe zile, pînã la 27 august, cînd s-a citit în Parlament hotãrîrea CCR. Luni, 30 iulie. Preºedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu a lansat, pe blog, ideea cã referendumul trebuie validat, susþinând cã în România sunt mai puþini alegãtori decât aratã datele pe baza cãrora s-a organizat consultarea popularã de pe 29 iulie. Ulterior, comunicatorii USL ºi comentatorii care i-au însoþit au preluat aceastã ipotezã, considerînduse reprezentaþi ºi reprezentanþii celor care au votat. Ceilalþi, care au spus NU referendumului însuºi au manifestat, au lansat liste de semnãturi, arãtînd cã ºi ei sînt în viaþã. Marþi, 31 iulie, preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, ºi preºedintele interimar al Senatului, Petru Filip, au depus o sesizare la Curtea Constituþionalã, spunând cã la declanºarea procedurii de demitere a preºedintelui Bãsescu în vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede condiþia de prezenþã pentru validarea referendumului, acuzînd ºi boicotul PDL, care a afectat participarea la vot. Miercuri, 1 august, CCR se reuneºte pentru a discuta contestaþiile USL, dar ºi pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amânã pentru 2 august. Preºedintele Curþii, Augustin Zegrean, declarã cã s-au cerut informaþii de la MAI ºi INS, necesare înainte de a se pronunþa asupra referendumului. Tot atunci, MAI transmite CCR un document în care spune cã pe listele electorale sunt înscrise de persoane. 10

11 Cãldurã mare. Politicã Joi, 2 august, la solicitarea ministrului delegat pentru Administraþie, Victor Paul Dobre, chestorul Constantin Manoloiu a întocmit o completare la solicitarea deja transmisã CCR care spunea cã MAI nu îºi a- sumã numãrul de 18,2 milioane de alegãtori de pe listele electorale. În dosarul Referendumul deschis de procurori ºi în care, între timp, ministrul demisionar pentru Administraþie, Victor Paul Dobre, este acuzat de abuz, se noteazã cã aceastã completare are un caracter fictiv ºi scopul este reducerea numãrului de votanþi de pe liste. Tot pe 2 august, CCR anunþã cã amânã luarea unei decizii privind referendumul pentru 12 septembrie, argumentând cã a primit date contradictorii. CCR respinge ca neîntemeiate contestaþiile USL privind desfã- ºurarea ºi organizarea referendumului. Premierul Victor Ponta anunþã cã va organiza un mini-recensãmânt. Vineri, 3 august, CCR anunþã cã a modificat data ºedinþei privind referendumul pentru 31 august. Ioan Rus anunþã la rândul sãu, organizarea mini-recensãmântului, cu întrebarea peste gard despre vecini. Duminicã, 5 august, într-o discuþie cu Victor Paul Dobre, care a apãrut în dosarul Referendumul, Ioan Rus îi spune acestuia cã nu vrea sã-ºi petreacã bãtrîneþile la puºcãrie. Dl. Dobre îi spune unui colocutor cã nu vrea sã participe la un grup infracþional organizat. Luni, 6 august. Ioan Rus ºi Victor Paul Dobre demisioneazã. Ioan Rus declarã cã pe listele electorale pentru alegerile locale au fost de cetãþeni cu drept de vot. În plus, Curtea Constituþionalã face publicã o adresã transmisã cãtre MAI din care reiese cã CCR a solicitat listele electorale permanente actualizate, ºi nu actualizarea listelor printr-un mini-recensãmânt. Într-un document prezentat de Liviu Dragnea (PSD), se aratã cã numai din Spania ºi Italia pot fi scoºi aproximativ 1,9 milioane de persoane, plus cei decedaþi din þarã ºi cei care a- veau buletinul expirat la referendum. Marþi, 7 august. Monitorul Oficial publicã erata CCR emisã de Curte pe 6 august în care se spune cã listele electorale permanente îi cuprind pe toþi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Victor Ponta anunþã cã renunþã la realizarea mini-recensãmântului. Joi, 9 august. Noul ministru de Interne ºi al Administraþiei, Mircea Duºa, ºi noul ministru delegat pentru Administraþie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum, în baza cãruia prefecþii ºi primarii trebuie sã facã actualizarea listelor electorale permamente valabile pentru referendumul din 29 iulie. Vineri, 10 august, Radu Stroe declarã cã erata CCR, prin care pe listele electorale permanente se regãsesc toþi cetãþenii care au împlinit 18 ani pânã la 29 iulie 2012, este un fals. 11

12 Traian ªtef Luni, 13 august, Premierul Victor Ponta declarã cã nu va opri mini-recensãmântul. Marþi, 14 august, CCR a decis în controversata chestiune a eratei cã este legalã ºi a cerut Guvernului sã predea datele cuprinse în listele electorale permanente actualizate pânã la data de 10 iulie. Termenul pentu o decizie în cazul referendumului de demitere a lui Traian Bãsescu a fost preschimbat pentru a treia oarã, pentru data de 21 august. Duminicã, 19 august, ministrul delegat pentru Administraþie, Radu Stroe declarã cã în listele electorale permanente sunt modificãri majore, care pot duce la rãsturnarea situaþiei la CCR. Marþi, 21 august, Curtea Constituþionalã recunoaºte legalitatea desfãºurãrii referendumului ºi admite datele oferite de BEC, invalidîndu-l. Luni, 27 august, se întruneºte Parlamentul pentru a putea fi cititã hotãrîrea CC. Se amînã mereu intrarea în salã a parlamentarilor PSD ºi PNL. Ioan Ghiºe considerã nelegalã hotãrîrea CCR, ba chiar o infracþiune. Victor Ponta e în Africa de Sud, Crin Antonescu, nu se ºtie, unii zic cã ar fi în Italia în vacanþã, iar Traian Bãsescu tace de o sãptãmînã. Pentru cã îl consider pe Dl. Andrei Pleºu un bun cunoscãtor al mediului politic românesc, un om lucid, cu totul opus cãuzãºeniei lui Mircea Dinescu, de exemplu, citez dintr-un cunoscut text al sãu apãrut în Dilema Veche : Am spus ºi am scris, de mai multe ori, cã Traian Bãsescu e departe de a fi preºedintele ideal. Cã e un campion al inadecvãrii, un nãrãvit al obiceiului de a-ºi pune toatã lumea-n cap, un amestec de sentimentalism ºi agresivitate, o naturã frustã, mereu în pericol de a face gesturi ºi declaraþii nepotrivite. De la o vreme, constat, nu fãrã o anumitã perplexitate, cã nu l-am citit cum trebuie. Adversarii sãi politici au reuºit sã mã convingã cã, dincolo de defectele lui, omul e de o anvergurã aproape cosmicã. E, asemenea personajului din faimoasa poezie a lui Victor Vlad Delamarina, ãl mai tare om din lume. Dintr-un garaj prãpãdit, fãrã telefon operativ, evacuat de la Cotroceni de guvern, parlament ºi o bunã parte din popor, Traian Bãsescu pune zilnic în miºcare þara ºi, am putea pentru ca sã spunem, mapamondul. Uniunea Europeanã e o micã sectã de fraieri, care reacþioneazã prompt la manevrele lui destabilizatoare. (Ale lui ºi, fireºte, ale clicii de pîrîcioºi trãdãtori, manevraþi, tot de el, ca niºte guguºtiuci decerebraþi). Bãsescu are o putere trans-instituþionalã. Îl slujesc, tremurînd, dl Barroso, dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Veneþia (de Curtea Constituþionalã a României nu mai vorbim), Statele Unite, o sumedenie de miniºtri ºi ambasadori occidentali 12

13 Cãldurã mare. Politicã ºi mai toate publicaþiile de prestigiu ale lumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Economist etc. Toþi ºi-au fãcut un program de viaþã din susþinerea lui Traian Bãsescu ºi urmãresc, cu sufletul la gurã, peripeþiile referendumului dîmboviþean, lucrînd, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar ºi unii miniºtri ai guvernului inamic (ºi nu oricare, ci tocmai cei de la Administraþie ºi Interne) sînt agenþi sub acoperire ai preºedintelui suspendat. Individul e de nestãvilit. Serviciile secrete sînt la picioarele lui. Plagiatul primului ministru e o fãcãturã a machiaverlîcurilor sale politice. A reuºit, prin malversaþiuni subtile, sã doboare moneda naþionalã, sã goneascã investitorii strãini, sã blocheze activitatea guvernului. Rãmîne de vãzut dacã nu cumva a pus la cale ºi seceta. Nu se mai poate face nimic pentru scoaterea lui din joc. Singura speranþã rãmîne colonelul Dogaru, care promite sã îl detroneze printrun bine organizat haos popular. Pînã atunci, abia dacã mai putem îngãima mici obrãznicii: îi spunem, cu o ironie zdrobitoare, simplul cetãþean din garaj sau cetãþeanul în tricou albastru. Dl Ponta e, dupã spusele preºedintelui interimar, intimidat, iar preºedintele interimar e atît de tulburat încît ºi-a uitat engleza. Se zvoneºte cã, în viitorul apropiat, Traian Bãsescu ar putea cîºtiga ºi alegerile din America. Încet-încet, încep sã fiu mîndru de a fi contemporan cu o asemenea stihie dezlãnþuitã. O mare parte dintre intelectualii care-l sprijiniserã pe Traian Bãsescu la ultimele alegeri ºi care s-au cam despãrþit de el mai ales dupã reacþiile împotriva regelui Mihai, nu acceptã atitudinea USL ºi a celor doi copreºedinþi ai sãi faþã de ICR, nici toatã desfãºurarea rãzboinicã împotriva preºedintelui, nici naþionalismul þîfnos al domnului Antonescu, nici aventurismul politic al celor doi, nici identificarea prim-ministrului României cu un plagiator. Sînt iar destule motive de întoarcere spre dl. Traian Bãsescu. Occidentul îl cunoaºte mai bine, poate. Occidentul alege predictibilitatea, ºi aici ºefii USL au dezamãgit. Se pare cã, într-adevãr, strategia USL s-a redus la demonizarea preºedintelui Traian Bãsescu. Nu l-au bãtut niciodatã cu asta, dar sperã, acum, cã ricoºeul va lovi în partea celor care l-au sprijinit. Deocamdatã, domnii Ponta ºi Antonescu sînt în offside. Dl. Antonescu chiar mai tare, pentru cã nu i-au stat bine nici engleza, nici preºedinþia. Nu dã bine sã vorbeºti franceza ºi engleza mai prost decît cineva care le-a învãþat la Moscova ºi mai ºtie, evident, ºi ruseºte. Dar poate surpriza domnului Antonescu ar putea fi limba rusã. Dl. Ponta nu se ºtie dacã guverneazã, iar domnul Mugur Isãrescu s-a enervat ºi le-a cam spus-o cum gura bate fundul. Dl. Isãrescu ºtie cît am pierdut, dar n- 13

14 Traian ªtef o sã ne spunã. ªtim ºi noi cît a costat referendumul din bugetul de stat ºi cît au cheltuit partidele, dar nu ºtim cît ne-a costat pe fiecare. Ironia sorþii este cã parcã fiecare schimbare ne aratã cã se poate ºi mai rãu, cã suportãm. Guvernarea Antonescu-Ponta a fost, pînã acum, o aplicaþie în care cartuºele de manevrã au fost înlocuite de multe ori cu altele reale, în care a fost atrasã pe front populaþia þãrii, în care s-au încercat alianþe externe, dar totul a ieºit prost, într-o perfectã definiþie a ridicolului, unde prostul nu e prost destul dacã nu e ºi fudul. 14

15 Asterisc Gheorghe Grigurcu Rolul iluziei în lume Septembrie 1999, la Oradea. M-am simþit ca un cadavru decongelat peste un secol, nimerit într-o lume necunoscutã. Oamenii sînt complet înnoiþi, localurile par mai mari, altfel zugrãvite, altfel luminate, cu personal primenit. Întreb cîteva tinere despre cîte un chelner, despre cîte un lãutar de odinioarã. Habar n-au. Nici nu erau poate nãscute, cînd cu 21 de ani în urmã, pãrãseam urbea ce pãrea atît de a mea. Cele douã-trei cunoºtinþe întîlnite au un aer de strigoi. Chelneriþa Maricica, ajunsã ºefã de local, grasã, de nerecunoscut, are amabilitatea de-a ne oferi o masã gratuitã (eram însoþit de tînãrul meu prieten, George Drãghescu). Dl. Trifa, fostul vecin, apare cu un doberman uriaº de care mã ciocnesc noaptea pe stradã (cred cã e cel mai mare cîine pe care l-am vãzut vreodatã, mi-l reaminteºte - cum s-ar fi putut altminteri? - pe Nero, cel care, din fericire, ºi-a petrecut cea mai mare parte din viaþã la Oradea). Noutate: lîngã treptele Teatrului, prostituatele, dintre care una blondã, cu un minunat cap de bacantã, stau aliniate precum niºte concurenþi la start. * Temniþa cea mai de temut este aceea în care te simþi bine. Citind aceste vorbe ale lui N. Iorga cum pot sã nu mã gîndesc la C. Noica? * Cît de neaºteptat se manifestã cîteodatã darul poeziei, cãzînd s-ar zice absolut din întîmplare! Iatã-l pe unul dintre beneficiarii sãi, e drept, de rang modest; N.U. Funciarmente, tipul e un fante de obor, tot mai fanat (a ajuns a-ºi cãni pãrul), isteþ ºi rãzbãtãtor, cu aerul cuiva care-ºi face loc cu coatele într-un local aglomerat de periferie. Rãdãcina psihologiei sale este seducþia primitivã. Gesturile sale poeticeºti au ºi ele o trufie grosolanã, ca ºi cum ar fi dorit a suci rapid capul unei slujnice. 15

16 Gheorghe Grigurcu E rebel dintr-un mãrunt teribilism, nu doar în raport cu lumea terestrã, ci, vai, ºi cu lumea celestã. Nu o datã în stihurile sale dã cu tifla lui Dumnezeu. În rest, curios ºi bîrfitor, instabil ºi intrigant cît încape, mînat de interesul cras care-i poate acorda chiar un grad de entuziasm în adulare. Desigur, nu te poþi simþi bine cu un asemenea individ, însã nici nu acceptã uºor s-o rupi cu el. Are mereu replici ºmechereºti, o elasticitate care-l poate face pe moment simpatic, un mic sistem de paratrãsnete viclene. Nu e la largul sãu dacã nu atrage atenþia asupra sa. Nu-þi poþi da seama în ce mãsurã se supraliciteazã în forul intim sau doar pe dinafarã, cu trucuri de cuceritor vulgar. Se vrea altfel, mereu interesant, singular, asemenea mahalagiului care locuieºte-n faþa ferestrelor mele, cu care am bucuria de-a mã vedea zilnic ºi care, om în vîrstã, arboreazã sacouri roºii sau galbene, socotindu-se irezistibil, cel mai tare din parcare. Din fericire poetul tîrgului face parte dintr-o categorie pe care am ajuns a o cunoaºte suficient de bine datoritã lui O. C. ºi el viclean copil de casã, pe care l-am avut în preajmã la începutul deceniului opt la Oradea ºi cãruia îi rãmîn îndatorat pentru lecþia ce mi-a oferit-o. * V.P. cînd mã vede cu cîinele Vulpiþã: Trebuie sã mã feresc, animalele sînt imprevizibile. Eu: Oare oamenii nu sînt mult mai imprevizibili?. * Am intrat într-o legendã sordidã. Scriu în cîrciumi de unde nu mai ies, mã droghez ( un aurolac al literaturii române, conform formulei Purtãtorului de servietã al d-lui E. Simion) ba am devenit ºi criminal (aº fi ucis o femeie cu autoturismul pe care-l conduceam, conform lui Adrian Pãunescu; un domn jurnalist din Amarul Tîrg îmi spune, abia stãpînit, cã, salutîndu-mã, dã mîna cu un asasin). * Rolul iluziei în lume e covîrºitor. Ea face ca lumea sã fie de fapt altfel. * Nu sînt convins cã poeþii pornografi de azi (de la Emil Brumaru la Mihail Gãlãþanu ºi la puzderia de tineri gãzduiþi cu mare generozitate în Vatra) îl cunosc pe un precursor al lor, Camil Baltazar, cu volumul sãu intitulat Strigãri trupeºti lîngã glezne (1927), ilustrat de Marcel Iancu ºi tipãrit într-un tiraj redus. O carte rarã în somptuoasa-i licenþiozitate, pe care mi-a înfãþiºat-o chiar autorul sãu, cu prilejul unei vizite ce i-am fãcut-o acasã, la finele anilor 60 16

17 Rolul iluziei în lume * Sfîntul Andrei, rãstignit pe cruce, predicã douã zile în ºir, în faþa a douãzeci de mii de persoane. Toþi îl ascultã, captivaþi, dar nici unul nu se gîndeºte sã-l elibereze (Jules Renard). * Sentimentele adînci nu se pierd, dupã cum s-ar pãrea, în masa prozaicã a vieþii curente, ci se conservã un timp indefinit, aºa cum unele relicve organice se pãstreazã în anumite straturi ale pãmîntului. * Chiar dacã sînt zile în care mã vãd nevoit a-mi cumpãra hrana cu bani împrumutaþi, îi mulþumesc lui Dumnezeu cã n-am ajuns a suferi de foame. Precum o pasãre a cerului, trãiesc fie ºi din fãrîmiturile vieþii. * Dan Ceachir îmi comunicã la telefon solidarizarea d-sale cu opiniile mele privitoare la Nichita Stãnescu: Cred cã veþi rãmîne pentru ele în vederile favorabile ale posteritãþii. Nichita nu e, orice s-ar zice, un geniu. Cîteodatã e chiar gãunos. * Tipul uman european este în pericol de dispariþie, deoarece o- mul a devenit prea carnivor ºi procreeazã urmaºi puþini, au tras semnalul de alarmã participanþii la Congresul Mondial al Antropologilor, care are loc la Florenþa. Este foarte îngrijorãtoare analogia care poate fi observatã între tendinþele demografice actuale ºi dispariþia, în urmã cu de ani, a omului de Neanderthal, care populase odinioarã Europa ºi care a fost înlocuit de omul originar din Africa, a declarat agenþiei italiene de presã ANSA profesorul-antropolog Brunetto Chiarelli. În opinia sa, dispariþia strãmoºului de Neanderthal a fost determinatã de obiceiul sãu de a mînca prea multã carne, ba chiar de canibalismul sãu. Mai exact, dispariþia acelui strãmoº a fost cauzatã de formele strãvechi ale prionilor de atunci care provoacã actuala boalã a vacii nebune. Spre deosebire de omul de Neanderthal, Homo Sapiens, care i-a luat locul, se hrãnea cu vegetale ºi peºte. Cultura omului european de azi este una agresivã, individualistã, membrii societãþii umane actuale consumã mai mult decît este necesar pentru a trãi. În plus, actualii locuitori ai continentului nostru sînt foarte leneºi în privinþa reproducerii. Profesorul italian considerã cã ar fi extrem de dificilã refacerea echilibrului efectelor demografice ale modelului cultural actual al omului european. Poate doar prin introducerea maternitãþii obligatorii, crede el (Adevãrul, 2003). 17

18 Marcovici Sebastian Canonizare

19 Tangenþe Alex Cistelecan Jocul de-a societatea La 4-0 pentru Spania mi-a devenit perfect clar ceea ce începeam sã bãnuiesc la 1-0: mie de fapt nu-mi place fotbalul. Drept pentru care m-am hotãrât sã-mi documentez indiferenþa microbisticã proaspãt (re)descoperitã apelând la ultimele cercetãri din domeniul teoriei critice a sportului : Marc Perelman, Barbaric Sport. A Global Plague 1. Cartea e cam aºa cum lasã sã se înþeleagã titlul ei: o criticã de facturã conservatoare a sportului, care e la fel de tristã ºi lipsitã de surprize ca un meci de fotbal în care pierde Italia. Dar dacã lucrarea nu ne spune prea multe lucruri noi despre obiectul sãu, sportul spectacular, ne permite în schimb sã surprindem câteva chestii interesante legate de perspectiva conservatoare în general. Iar problema cu abordarea conservatoare e, într-adevãr, una mai degrabã de perspectivã: ea nu þine atât de caracterul eronat al argumentelor sale, cât de contextualizarea ºi articularea specificã a acestora. În contextul nostru, abordarea lui Perelman pãcãtuieºte identificând o problemã ºi o cauzã eficientã (desigur, sportul) acolo unde nu e vorba decât de-un simptom a ceva mai structural. Dar sã nu anticipãm. Perelman începe bine ºi pare sã situeze chestiunea sportului într-un context imediat politic. Marile evenimente sportive, argumenteazã Perelman, ascund realitatea politicã ºi socialã opresivã în care au loc, oferind astfel o legitimare spectacularã, olimpicã regimurilor autoritare care le gãzduiesc. Just. Problema e însã cã acest rol de mistificare ºi legitimare a nedreptãþilor sociale, îndeplinit de marile evenimente sportive, este identificat de cãtre autor doar în câteva contexte excepþionale: Berlin 1936, Argentina 1978, Moscova 1980, Beijing Ceea ce pãrea sã fie o 1. Marc Perelman, Barbaric Sport. A Global Plague, Verso, Londra & New York,

20 Alex Cistelecan criticã structuralã a funcþiei politice a sportului se dovedeºte a fi o simplã reluare, în context olimpic sau fotbalistic, a acelui vechi cliºeu dar mereu tânãr care e critica totalitarismului. Cu alte cuvinte, Perelman e foarte sensibil la rolul de mistificare ºi legitimare a nedreptãþii sociale pe care sportul îl are în regimurile nedemocratice acolo unde, efectiv, uralele ºi scandãrile de pe stadion acoperã convenabil urletele din camerele de torturã dar nu are nici o problemã cu rolul de mistificare ºi legitimare a nedreptãþii sociale pe care însuºi cadrul politic ºi mediatic îl joacã în regimurile democraþiei burgheze acolo unde, adicã, sportul nu ascunde cadrul social ºi politic, ci reia ºi întãreºte rolul deja mistificator al acestuia. Aceeaºi abilitate în a evidenþia evidenþa ºi a face invizibil cadrul invizibil este desfãºuratã de autor ºi atunci când vine vorba de Carta Olimpicã: Carta Olimpicã proiecteazã o iluzie de acelaºi fel: ideea unui moment de fraternitate, domnia iconicã a fair play-ului, într-o misiune generalã de pace pe durata Jocurilor, când în realitate masacrele, teroarea, crimele ºi tortura continuã nestingherite în cele mai multe þãri ºi, câteodatã, chiar în þara care gãzduieºte Jocurile (precum în China în 2008) (p. 20). Corect. Dar oare principiile pieþei libere ºi ale eficienþei economice, carta capitalistã rezumatã de Marx în libertate,, egalitate, proprietate ºi Bentham nu joacã deja un rol similar Cartei Olimpice, aºternând un voal de fair play ºi fraternitate peste realitãþile mai puþin vizibile, mai puþin stridente, dar nu mai puþin scandaloase ale violenþei structurale ºi nedreptãþii sistematice? Uneori, e adevãrat, Perelman dã semne cã ar fi pe punctul de a surprinde ºi aceste aspecte structurale, invizibile ale sportului, altfel imperceptibile pentru o lecturã moralistã: Ceea ce carta sugereazã ºi ceea ce ea încearcã sã promoveze: nu doar sã facã din sport un element ireductibil al vieþii cotidiene, ci sã transforme viaþa cotidianã în întregime în activitate sportivã (p. 24). Dar, din nou, modul în care autorul îºi argumenteazã acest gen de intuiþii corecte le reduce la o simplã confirmare a consensului moralist de la Washington, care împarte tranºant ºi decontextualizant între state eºuate ºi democraþii funcþionale, între nerespectãri flagrante ale drepturilor omului (masacre, teroare, torturã) ºi societãþi libere (i.e. alegeri libere ale elitelor desemnate ºi piaþã liberã). Pe cât e de scurtã cartea, pe atât de eclecticã e în perspectivele critice pe care le etaleazã. Sã le trecem aici rapid în revistã, pânã sã ajungem la chestiunea principalã. Avem, printre altele, o criticã a sportului din perspectiva globalizãrii: sportul, argumenteazã Perelman, în acelaºi timp în care reprezintã unul din principalii catalizatori ai globalizãrii, oferã un vehicul pentru naþionalizarea maselor. Sportul, s-ar spune, precum capitalul la Deleuze, reteritorializeazã pe mãsurã ce deteritorializeazã. Însã 20

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé

Plus en détail

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:

Plus en détail

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012 MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE

Plus en détail

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business) TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.

Plus en détail

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina

Plus en détail

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur.

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur. MODELE EUROPEEN DE CURRICULUM VITAE INFORMATIONS PERSONNELLES Nom [TOADER MIHAELA ] Adresse [ Castanilor 2/36, 400341 CLUJ-NAPOCA, ROUMANIE ] Téléphone +40 722 502 168 Télécopie - Courrier électronique

Plus en détail

CONFÉRENCE INTERNATIONALE «COMPÉTITIVITÉ ET COHÉSION ÉCONOMIQUE ET SOCIALE»

CONFÉRENCE INTERNATIONALE «COMPÉTITIVITÉ ET COHÉSION ÉCONOMIQUE ET SOCIALE» Académie des Études Économiques de Bucarest Faculté de Business et Tourisme Faculté d'economie Théorique et Appliquée & Agence Universitaire de la Francophonie CONFÉRENCE INTERNATIONALE «COMPÉTITIVITÉ

Plus en détail

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN GABRIELA SCURTU ANDA RĂDULESCU Université de Craiova 1. INTRODUCTION 1.0. L attention que les spécialistes ont prêtée

Plus en détail

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU

Plus en détail

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02

Plus en détail

Vol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu

Vol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 2/2010 144-150 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,

Plus en détail

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT :

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT : Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice

Plus en détail

NOUVELLEs ROUMANIE. Les. La Roumanie en pleine confusion La Roumanie n'a pas échappé au cycle qui veut qu'en cette période de crise

NOUVELLEs ROUMANIE. Les. La Roumanie en pleine confusion La Roumanie n'a pas échappé au cycle qui veut qu'en cette période de crise Numéro 72 - juillet - août 2012 Les NOUVELLEs de ROUMANIE SOMMAIRE Elections locales Analyse, Portraits Résultats Actualité Crise gouvernementale Politique Economie Social Moldavie Société Evénements,

Plus en détail

Center for the Study of the Imaginary. Proceedings. of the International Symposium held at the New Europe College, Bucharest April 6-7, 2001

Center for the Study of the Imaginary. Proceedings. of the International Symposium held at the New Europe College, Bucharest April 6-7, 2001 Center for the Study of the Imaginary NATION AND NATIONAL IDEOLOGY PAST, PRESENT AND PROSPECTS Proceedings of the International Symposium held at the New Europe College, Bucharest April 6-7, 2001 New Europe

Plus en détail

La critique roumaine de l après-guerre et les renouvellements occidentaux

La critique roumaine de l après-guerre et les renouvellements occidentaux La critique roumaine de l après-guerre et les renouvellements occidentaux Docteur en philologie Rédacteur revue «Cultura», Bucharest Résumé: Cette étude examine l impact des renouvellements occidentaux

Plus en détail

Ce que vaut un sourire

Ce que vaut un sourire Ce que vaut un sourire Un sourire ne coûte rien et produit beaucoup. Il enrichit ceux qui le reçoivent, sans appauvrir ceux qui le donnent. Il ne dure qu un instant, mais son souvenir est parfois éternel.

Plus en détail

I. POESIE. LA ROUMANIE SE LIVRE Bibliographie sélective. Ana BLANDIANA

I. POESIE. LA ROUMANIE SE LIVRE Bibliographie sélective. Ana BLANDIANA LA ROUMANIE SE LIVRE Bibliographie sélective Pour sa 33e édition, le Salon du livre met à l honneur les lettres roumaines : les visiteurs du Salon viendront à la rencontre d une délégation prestigieuse

Plus en détail

Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie

Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie LA PROBLEMATIQUE DE LA TRADUCTION JURIDIQUE : QUELQUES ASPECTS SUR LA TRADUCTION DES TERMES JURIDIQUES EN ROUMAIN Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de

Plus en détail

QUELQUES REPÈRES DES PRATIQUES DE LECTURE AVANT LE EBOOK

QUELQUES REPÈRES DES PRATIQUES DE LECTURE AVANT LE EBOOK La dématérialisation du livre et son influence sur les pratiques sociales Raluca NACLAD Si la mémoire collective est le véhicule 1 qui parcourt les mers du temps chargé de civilisation humaine, les roues

Plus en détail

LES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol.

LES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol. LES ESCALIERS I. DÉF I NIT I O N Un escalier est un ouvrage constitué d'une suite de marches et de paliers permettant de passer à pied d'un niveau à un autre. Ses caractéristiques dimensionnelles sont

Plus en détail

Vol. LXII No. 3/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu

Vol. LXII No. 3/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 3/2010 112-118 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,

Plus en détail

ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE

ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE Le système national d enseignement est ouvert selon la loi aussi pour les citoyens étrangers. L inscription des citoyens étrangers dans le système éducationnel roumain est

Plus en détail

THESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST

THESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST UNIVERSITÉ DE GRENOBLE UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST THESE Pour obtenir les grades de DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST Spécialité : Informatique

Plus en détail

Le rôle du Tribunal fédéral suisse comme autorité de recours dans le processus électoral

Le rôle du Tribunal fédéral suisse comme autorité de recours dans le processus électoral Troisième séminaire des correspondants nationaux de l ACCPUF Paris, 17 19 novembre 2003 Le rôle du Tribunal fédéral suisse comme autorité de recours dans le processus électoral par Robert Zimmermann, Docteur

Plus en détail

Euskal nortasuna. Sites, Loisirs & Activités 2012

Euskal nortasuna. Sites, Loisirs & Activités 2012 GN RU UR SAR SA SU INT -P R -N É IV LL DA Y SAI NT D -JAN -LU Z - H N AH TZ AIN HO A AR BO NN ASC AIN BIR IAT OU CIB OU R GU ÉTH AR Y Sites, Loisirs & Activités 2012 Guneak, aisialdiak eta aktibitateak.

Plus en détail

Have the courage to do your own thing, and tell what you really think, not what other people have told you to think. Why else should anyone want to be an academic? Susan Strange, presidential adress 1995

Plus en détail

De peuple sauvage au peuple fondateur : l image des Amérindiens et des Daces dans les manuels scolaires du Québec et de la Roumanie

De peuple sauvage au peuple fondateur : l image des Amérindiens et des Daces dans les manuels scolaires du Québec et de la Roumanie De peuple sauvage au peuple fondateur : l image des Amérindiens et des Daces dans les manuels scolaires du Québec et de la Roumanie AIC nr. 15 1/2015 2015 AIC From Savage People to Founding People: the

Plus en détail

L ESPACE À TRAVERS LE REGARD DES FEMMES. European Economic and Social Committee Comité économique et social européen

L ESPACE À TRAVERS LE REGARD DES FEMMES. European Economic and Social Committee Comité économique et social européen L ESPACE À TRAVERS LE REGARD DES FEMMES 13 European Economic and Social Committee Comité économique et social européen 13 This publication is part of a series of catalogues published in the context of

Plus en détail

GARANTIES DE BONNE ECECUTION

GARANTIES DE BONNE ECECUTION GARANTIES DE BONNE ECECUTION Bengescu Marcela University of Pitesti, Economic Science Faculty Pitesti, Str. Negru Vodă, No. 27, m_bengescu@yahoo.com, 0721248109 Dumitru Mihaela University of Pitesti, Economic

Plus en détail

L IMPLANTATION DE L ERP : FACTEURS CLES DU SUCCES ET IMPACTE SUR LA PERFORMANCE

L IMPLANTATION DE L ERP : FACTEURS CLES DU SUCCES ET IMPACTE SUR LA PERFORMANCE L IMPLANTATION DE L ERP : FACTEURS CLES DU SUCCES ET IMPACTE SUR LA PERFORMANCE Dumitru Valentin Chaire Informatique de gestion, Académie d Etudes Economiques de Bucarest, Adresse : Caderea Bastiliei nr.

Plus en détail

Technique RSR. 27.6.08 /DCo

Technique RSR. 27.6.08 /DCo La : -35 collaborateurs -120 applications métiers -2 services de piquet -1 service desk commun avec la TSR -Un parc véhicule -Un parc de matériel extérieur -Une très forte diversité d outil et de connaissances

Plus en détail

INFORMATION FICTION PUBLICITÉ (IFP) L épreuve du jour

INFORMATION FICTION PUBLICITÉ (IFP) L épreuve du jour INFORMATION FICTION PUBLICITÉ (IFP) L épreuve du jour du 20 octobre 2010 au 16 janvier 2011 mamco 10, rue des Vieux-Grenadiers, CH-1205 Genève t. + 41 22 320 61 22 f. + 41 22 781 56 81 www.mamco.ch Cette

Plus en détail

QUATRIEME COLLOQUE francophone PLUridisciplinaire sur les Matériaux, l Environnement et l Electronique

QUATRIEME COLLOQUE francophone PLUridisciplinaire sur les Matériaux, l Environnement et l Electronique QUATRIEME COLLOQUE francophone PLUridisciplinaire sur les Matériaux, l Environnement et l Electronique 12 15 juin 2015, Limoges, France 1 PROGRAMME PLUMEE 2015 (1 ère version) Vendredi 12 Juin 2015 Samedi

Plus en détail

Accelerating High Speed Internet Access. Tunisia June 25, 2015

Accelerating High Speed Internet Access. Tunisia June 25, 2015 Accelerating High Speed Internet Access Tunisia June 25, 2015 Intervention Summary Objective: Use ICT as a key accelerator for social and economic development (Digital Tunisia Strategy) Components to be

Plus en détail

Rappels. Prenons par exemple cet extrait : Récit / roman

Rappels. Prenons par exemple cet extrait : Récit / roman Les genres littéraires d un texte (1) Rappels Les genres littéraires sont une classifi cation qui permet de distinguer les textes en fonction de certaines caractéristiques d écriture. Voici les principaux

Plus en détail

L'important C'est la rose

L'important C'est la rose L'important 'est la rose Gilbert ecaud rr: M. de Leon opista: Felix Vela 200 Xiulit c / m F m m 7 9. /. m...... J 1 F m.... m7 ro - se. rois - ro - se. rois - ro - se. rois - ro - se. rois - oi qui oi

Plus en détail

numéro de téléphone Mobil: +40749928501 E-mail Irimiciuc_s@yahoo.com; stefan.irimiciuc@yahoo.com

numéro de téléphone Mobil: +40749928501 E-mail Irimiciuc_s@yahoo.com; stefan.irimiciuc@yahoo.com Curriculum vitae Informations personnelles Nom / Prénom Irimiciuc Ştefan-Andrei adresse Strada Colonel Victor Tomoroveanu nr 4, sc C, ap 18, etaj 4, Botoşani, Roumanie numéro de téléphone Mobil: +40749928501

Plus en détail

Dispoziþii tranzitorii ºi finale

Dispoziþii tranzitorii ºi finale Legea nr. 83/1998 CAPITOLUL V Dispoziþii tranzitorii ºi finale Art. 27. Ñ Dispoziþiile prezentei legi se completeazã, în mãsura compatibilitãþii lor cu cele ale Codului de procedurã civilã. Art. 28. Ñ

Plus en détail

DÉCISION Nº217 du 15 mai 2003

DÉCISION Nº217 du 15 mai 2003 DÉCISION Nº217 du 15 mai 2003 relative à l exception d inconstitutionnalité des dispositions de l article 44 lettre m) de la Loi nº76/2002 relative au système des assurances chômage et la stimulation de

Plus en détail

La Roumanie : une romane inconnue

La Roumanie : une romane inconnue La Roumanie : une romane inconnue Louis Delcart J ai décidé d écrire ce texte à la suite d un article lu dans De Morgen, dans lequel le journaliste affirme sans vergogne que la ville de Sibiu (Hermannstadt)

Plus en détail

Marc SAMAMA. Tél. : +33 6 10 80 57 67 marc.samama@yahoo.fr www.consultant-erp.com PARCOURS PROFESSIONNEL

Marc SAMAMA. Tél. : +33 6 10 80 57 67 marc.samama@yahoo.fr www.consultant-erp.com PARCOURS PROFESSIONNEL Marc SAMAMA Paris 15ème Tél. : +33 6 10 80 57 67 marc.samama@yahoo.fr www.consultant-erp.com 49 ans Consultant SAP FI-CO depuis plus de 15 ans Formateur FI/CO pour SAP France (2006-2014) (Lauréat 2007

Plus en détail

La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine

La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine (II) Rémy LABORDE Rezumat: Comparaţie între formarea bibliotecarilor din învăţămînt din România şi din Franţa, realizată prin raportul

Plus en détail

Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION

Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION Rappel d u c h api t r e pr é c é d en t : l i de n t i f i c a t i o n e t l e s t i m a t i o n de s y s t è m e s d é q u a t i o n s s i m u lt a n é e s r e p o

Plus en détail

NOUVeLLes. La Roumanie, à l'image de la Pologne et de la République tchèque, va-t-elle. Ce passé qui ne passe pas SOMMAIRE. ROUMANIe.

NOUVeLLes. La Roumanie, à l'image de la Pologne et de la République tchèque, va-t-elle. Ce passé qui ne passe pas SOMMAIRE. ROUMANIe. Numéro 44 - novembre - décembre 2007 Les NOUVeLLes de ROUMANIe SOMMAIRE A la Une Election patriarche Embouteillages Bucarest Corruption, Déconspiration Europe Moldavie Economie Social, Politique Photos

Plus en détail

N 6 Du 30 nov au 6 déc. 2011

N 6 Du 30 nov au 6 déc. 2011 N 6 Du 30 nov au 6 déc. 2011 LA SÉANCE D ACTU DE LA SEMAINE L article choisi de la semaine : Es-tu plutôt roman, BD, conte ou poésie? FICHE ÉLÈVE LES MOTS DE LA SEMAINE ACTIVITE 1 : JE ME RAPPELLE Voici

Plus en détail

Quand j étais petit/petite

Quand j étais petit/petite Quand j étais petit/petite La nostalgie, tu connais? Voici une photo du professeur quand elle était enfant... Observe cette photo Et écoute le professeur, il va te raconter quelques souvenirs d enfance.

Plus en détail

QUELQU UN PEINT UN TABLEAU POUR NOUS

QUELQU UN PEINT UN TABLEAU POUR NOUS QUELQU UN PEINT UN TABLEAU POUR NOUS EL BALANDRITO, 1909 JOAQUÍN SOROLLA PLÁSTICA 1 ACTIVITÉ 1 NOUS REGARDONS UN TABLEAU Qu est-ce que tu vois dans le tableau? Le garçon est-il habillé ou nu? Pourquoi?

Plus en détail

LIVRET DU JEUNE FOOTBALLEUR

LIVRET DU JEUNE FOOTBALLEUR LIVRET DU JEUNE FOOTBALLEUR Site internet : ci-olympiquecourchamp.footeo.com Adresse mail : cioc@free.fr [Tapez un texte] Edito Ami footballeur, Te voilà en possession de ton livret qui va t accompagner

Plus en détail

OLIVIER DABÈNE Né le 07 juillet 1959

OLIVIER DABÈNE Né le 07 juillet 1959 OLIVIER DABÈNE Né le 07 juillet 1959 Professeur des universités en science politique à Sciences Po (Paris) Président de l Observatoire politique de l Amérique latine et des Caraïbes (OPALC) Chercheur au

Plus en détail

Ecologie industrielle, circuits courts : enjeux de la proximité Cas de l agglomération Dunkerquoise. Présentation de Fedoua KASMI

Ecologie industrielle, circuits courts : enjeux de la proximité Cas de l agglomération Dunkerquoise. Présentation de Fedoua KASMI Ecologie industrielle, circuits courts : enjeux de la proximité Cas de l agglomération Dunkerquoise. Présentation de Fedoua KASMI Séminaire «Stratégies territoriales d innovation et dynamiques entrepreneuriales

Plus en détail

I. PHILOSOPHY OF EDUCATION II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF

I. PHILOSOPHY OF EDUCATION II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF TABLE OF CONTENTS I. PHILOSOPHY OF EDUCATION GABRIEL ALBU The Mirror And Self-Training. Petroleum-Gases University Of Ploieşti [ROMANIA]... 12-20 II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF

Plus en détail

Quelle journée! Pêle-mêle. Qu est-ce que c est? DOSSIER 3. 65. Écoutez les phrases. Écrivez les mots de la page Pêle-mêle que vous entendez.

Quelle journée! Pêle-mêle. Qu est-ce que c est? DOSSIER 3. 65. Écoutez les phrases. Écrivez les mots de la page Pêle-mêle que vous entendez. DOSSIER 3 Quelle journée! Pêle-mêle 19 65. Écoutez les phrases. Écrivez les mots de la page Pêle-mêle que vous entendez. 1.... 2.... 3.... 4.... 5.... 6.... 66. Reconstituez les mots de la page Pêle-mêle.

Plus en détail

LIBRAIRIE SUR INTERNET

LIBRAIRIE SUR INTERNET LIBRAIRIE SUR INTERNET INTRODUCTION On va parler de la vente de livre sur internet et de la communication sur le réseau. Il faut distinguer deux types de ventes sur internet : la vente de livres papiers

Plus en détail

Thématique : Arts, ruptures et continuités

Thématique : Arts, ruptures et continuités Thématique : Arts, ruptures et continuités Sujet : En t appuyant sur l analyse et la mise en relation des œuvres ci-dessous, tu devras, dans ton exposé oral, répondre à la problématique suivante : Pourquoi

Plus en détail

Réglementations du Commerce International

Réglementations du Commerce International D r o i t D o u a n i e r & Réglementations du Commerce International PARIS LYON BORDEAUX LILLE LA REUNION BRUXELLES BARCELONE MILAN STUTTGART TUNIS BUENOS AIRES QUEBEC MONTREAL PEKIN SHANGHAI CANTON HANOI

Plus en détail

L arbre qui tombe est plus bruyant que la forêt qui pousse

L arbre qui tombe est plus bruyant que la forêt qui pousse L arbre qui tombe est plus bruyant que la forêt qui pousse ENS 28 02 13 Pierre Veltz ENS VELTZ 28 02 2013 1.Le nouveau monde (hyper)industriel 2. Le contexte : grand rattrapage et mondialisation à maille

Plus en détail

Nom Prénom chapter. Repas seul

Nom Prénom chapter. Repas seul Nom Prénom chapter nombre de lieu Repas + conducteur passager motos d'arrivée Nuit 1 DROUX Michel BOURGOGNE 1 1 VERDUN 1 2 BOURDON Jean Marc BRAVEHEART DES DEUX CAPS 1 1 VERDUN 1 3 BOURDON Raphaëlle BRAVEHEART

Plus en détail

CURRICULUM VITAE Marianne Verdier Née le 9 mars 1980

CURRICULUM VITAE Marianne Verdier Née le 9 mars 1980 CURRICULUM VITAE Marianne Verdier Née le 9 mars 1980 1. Cursus professionnel Septembre 2014 2012-2014 2009-2012 Professeur des Universités à l Université Paris 2 Panthéon Assas. Chercheur au CRED, Centre

Plus en détail

Ingénierie des Systèmes Industriels

Ingénierie des Systèmes Industriels Ingénierie des Systèmes Industriels Type et durée du programme de master: master complémentaire, 2 ans Partenaire: ENSIACET-GI (INP Toulouse, France) Objectifs du programme: - Préparer des professionnels

Plus en détail

3 options. MBA1 MANAGER DU DEVELOPPEMENT INTERNATIONAL Où PARTIR EN 2015/2016?

3 options. MBA1 MANAGER DU DEVELOPPEMENT INTERNATIONAL Où PARTIR EN 2015/2016? Où PARTIR EN 2015/2016? Une année complète à l étranger organisée par semestre conformément au système LMD, qui donne lieu à l attribution de 60 crédits ECTS (European Credits Transfer System). 3 options

Plus en détail

UNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE

UNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE CES Working Papers Volume VII, Issue 1 UNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE Galina ULIAN * Lucia CASTRAVET ** Silvestru MAXIMILIAN *** Résumé: Dans l étude ci-dessous on a été réalisé une interprétation

Plus en détail

LA BANQUE NATIONALE DE SERBIE EXPRIME SES REMERCIEMENTS À LA BANQUE DE FRANCE POUR LES COPIES DE DOCUMENTS D ARCHIVES

LA BANQUE NATIONALE DE SERBIE EXPRIME SES REMERCIEMENTS À LA BANQUE DE FRANCE POUR LES COPIES DE DOCUMENTS D ARCHIVES Banque Nationale de Serbie BANQUE NATIONALE DE SERBIE BANQUE DE FRANCE Fabrication des billets serbes et yougoslaves à la Banque de France 1885 85 1930 LA BANQUE NATIONALE DE SERBIE EXPRIME SES REMERCIEMENTS

Plus en détail

La santé de votre entreprise mérite notre protection.

La santé de votre entreprise mérite notre protection. mutuelle mclr La santé de votre entreprise mérite notre protection. www.mclr.fr Qui sommes-nous? En tant que mutuelle régionale, nous partageons avec vous un certain nombre de valeurs liées à la taille

Plus en détail

Dany PATARINI 06 octobre 2010 Retour sur l'afterwork "networking" organisé à DUBAI le 30 Septembre 2010 Retour sur l'afterwork "networking" organisé à DUBAI le 30 Septembre 2010. La rentrée networking

Plus en détail

L ENTRE-DEUX LANGUES ET LA PROBLÉMATIQUE IDENTITAIRE CHEZ JULIEN GREEN ET EMIL CIORAN

L ENTRE-DEUX LANGUES ET LA PROBLÉMATIQUE IDENTITAIRE CHEZ JULIEN GREEN ET EMIL CIORAN L ENTRE-DEUX LANGUES ET LA PROBLÉMATIQUE IDENTITAIRE CHEZ JULIEN GREEN ET EMIL CIORAN Drd. Eva -Ildiko DELCEA Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Résumé La problématique identitaire recouvre les œuvres

Plus en détail

Observatoire Régional R Enseignements Supérieurs en Bretagne (ORESB) Quelques chiffres clefs sur l insertion professionnelle

Observatoire Régional R Enseignements Supérieurs en Bretagne (ORESB) Quelques chiffres clefs sur l insertion professionnelle Observatoire Régional R des Enseignements Supérieurs en Bretagne (ORESB) Quelques chiffres clefs sur l insertion professionnelle La méthodologie d enquête Travail commun sur les questionnaires de Licence

Plus en détail

UR présente : Episode 3: Je ne sais pas si je t ai écrit 35 ou 55 lettres

UR présente : Episode 3: Je ne sais pas si je t ai écrit 35 ou 55 lettres BISES LEO 3 Sändningsdatum : 2005-02-08 Producent : Gabriella Thinsz UR présente : Bises, Léo - Une histoire d amour Episode 3: Je ne sais pas si je t ai écrit 35 ou 55 lettres Léo. Je ne sais pas si je

Plus en détail

RUE R DA DE ENC PRENS ONTREA S PRESSE

RUE R DA DE ENC PRENS ONTREA S PRESSE RUEDA RENCONTRES DE PRENSA PRESSE Contacts presse Biarritz Tourisme : Maylis Garrouteigt tél : 05 59 22 41 71 maylis.garrouteigt@biarritz.fr Isabelle Eyherabide tél : 05 59 22 37 15 isabelle.eyherabide@biarritz.fr

Plus en détail

CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID

CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării Universitatea din Bucureşti Specializarea ŞtiinŃele Comunicării Nivel licenńă CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID Titular de curs: UNIV. DR. VIORICA

Plus en détail

Théories criminologiques II (CRM 3701 B)

Théories criminologiques II (CRM 3701 B) Département de criminologie Department of Criminology João VELLOSO Courrier électronique : jvelloso@uottawa.ca Disponibilités : mardis de 16h à 17h et vendredis de 14h à 16h (FSS, pièce 13002) CRM 3701

Plus en détail

Bourse de Bucarest (B.V.B.) - rapport annuel -

Bourse de Bucarest (B.V.B.) - rapport annuel - Bourse de Bucarest (B.V.B.) - rapport annuel - 1. EVOLUTION BVB (1 EUR = 3,4248 RON au 26/12/) Evolution BET et total transactions Evolution BET-FI et transactions des SIF 240 8500 100 64000 180 7975 75

Plus en détail

Notre objectif: La satisfaction du client. Votre guide pour HP Capture

Notre objectif: La satisfaction du client. Votre guide pour HP Capture Notre objectif: La satisfaction du client Votre guide pour HP Capture Découverte de HP Capture Exclusivement réservé aux clients HP Graphic Arts, HP Capture est un ensemble complet d outils pour l entreprise,

Plus en détail

L EQUILIBRE FINANCIER ET DES DEVISES ET LA DETTE EXTERNE

L EQUILIBRE FINANCIER ET DES DEVISES ET LA DETTE EXTERNE L EQUILIBRE FINANCIER ET DES DEVISES ET LA DETTE EXTERNE Mitea Nelu a Université Andrei Saguna, Faculté des sciences économiques Constanta, E-mail : miteala@yahoo.com, Tél ; 0727 223190, Section : Finances,

Plus en détail

Impact of slower economic growth in major trading partners on the Congolese economy

Impact of slower economic growth in major trading partners on the Congolese economy MPRA Munich Personal RePEc Archive Impact of slower economic growth in major trading partners on the Congolese economy Jean Blaise Nlemfu Mukoko Departement d économie, Université de kinshasa, Groupe de

Plus en détail

1. La famille d accueil de Nadja est composée de combien de personnes? 2. Un membre de la famille de Mme Millet n est pas Français. Qui est-ce?

1. La famille d accueil de Nadja est composée de combien de personnes? 2. Un membre de la famille de Mme Millet n est pas Français. Qui est-ce? 1 LA FAMILLE 1.1 Lecture premier texte Nadja va passer quatre mois de la prochaine année scolaire en France. Aujourd hui, elle a reçu cette lettre de sa famille d accueil. Chère Nadja, Je m appelle Martine

Plus en détail

Sorbonne 24/9/2014. Urbanisme des SI et Business. Quelques variations sur le thème

Sorbonne 24/9/2014. Urbanisme des SI et Business. Quelques variations sur le thème Sorbonne 24/9/2014 Urbanisme des SI et Business www.urba-ea.org Quelques variations sur le thème 1 www.value-architecture.com Agenda : 3 thèmes clés pour le Business et les SI 2 n Les Invariants ü Tout

Plus en détail

Novecento, pianiste DOSSIER DE PRESSE. Luca Chiari et François Barraud Présentent: Un film d animation de Sarah Van Den Boom

Novecento, pianiste DOSSIER DE PRESSE. Luca Chiari et François Barraud Présentent: Un film d animation de Sarah Van Den Boom s Novecento, pianiste Luca Chiari et François Barraud Présentent: Un film d animation de Sarah Van Den Boom DOSSIER DE PRESSE Sarah Van Den Boom 7bis rue du Loing 75014 Paris tel: +33 1 43 22 15 47 mob:

Plus en détail

CLIPSAS. COLLOQUE et ASSEMBLEE GENERALE 2015. Hasbrouk Heights (New Jersey) 28-31 mai 2015

CLIPSAS. COLLOQUE et ASSEMBLEE GENERALE 2015. Hasbrouk Heights (New Jersey) 28-31 mai 2015 CLIPSAS COLLOQUE et ASSEMBLEE GENERALE 2015 Hasbrouk Heights (New Jersey) 28-31 mai 2015 Henri SYLVESTRE Grand Secrétaire aux Affaires Extérieures Adjoint 00 33 6 86 36 66 18 hd.sylvestre@wanadoo.fr Association

Plus en détail

Questions for Cyril. Qu est ce que tu fais quand tu n es pas derriere l ecran de ton ordinateur? Des passions, des hobbys?

Questions for Cyril. Qu est ce que tu fais quand tu n es pas derriere l ecran de ton ordinateur? Des passions, des hobbys? Questions for Cyril Est ce que tu peux nous en dire plus sur toi? Qui es tu? Que fais tu dans la vie? Est ce que tu es marie avec des enfants, etc...? Je suis Cyril, j ai 32 ans, 2 enfants, non marié.

Plus en détail

SOMMAIRE. PORTRAIT Le musicien Trân Van Khê : jamais sans mon ao dài. POLITIQUE Croissance record du PIB au premier semestre

SOMMAIRE. PORTRAIT Le musicien Trân Van Khê : jamais sans mon ao dài. POLITIQUE Croissance record du PIB au premier semestre POLITIQUE Croissance record du PIB au premier semestre 6 36 SOMMAIRE PORTRAIT Le musicien Trân Van Khê : jamais sans mon ao dài OPINIONS Des vaccins vietnamiens aux normes internationales ÉCONOMIE Optimisme

Plus en détail

Plans de secours NOMBREUSES VICTIMES

Plans de secours NOMBREUSES VICTIMES Plans de secours NOMBREUSES VICTIMES Dispositions générales ORSEC Dr M.NAHON SAMU75 02/2013 Crises sanitaires, Accidents catastrophiques à effets limités (ACEL), Catastrophes Majeures 2 Crises sanitaires,

Plus en détail

L ouverture des marchés àterme basés sur les matières premières agricoles en Europe

L ouverture des marchés àterme basés sur les matières premières agricoles en Europe L ouverture des marchés àterme basés sur les matières premières agricoles en Europe Les réformes successives de la PAC depuis 1992 ont induit une plus forte variabilitédes prix Baisse des prix institutionnels,

Plus en détail

Comment choisir sa machine à café?

Comment choisir sa machine à café? + Comment choisir sa machine à café? Sommaire Ø Choix n 1 : la cafetière à filtre Ø Choix n 2 : les machines expresso Ø Choix n 3 : les machines à dosettes Ø Choix n 4 : Le percolateur ou l expresso broyeur

Plus en détail

Industrial Phd Progam

Industrial Phd Progam Industrial Phd Progam Catalan Government: Legislation: DOGC ECO/2114/2012 Modification: DOGC ECO/2443/2012 Next: Summary and proposal examples. Main dates March 2013: Call for industrial Phd projects grants.

Plus en détail

«Quand le territoire devient source d inspiration et souffle d expression créative : Présentation du Festival Art-Pierre-Terre»

«Quand le territoire devient source d inspiration et souffle d expression créative : Présentation du Festival Art-Pierre-Terre» «Quand le territoire devient source d inspiration et souffle d expression créative : Présentation du Festival Art-Pierre-Terre» Cet exposé vous est présenté par Liliane Gordos,Stéphanie Natalis, Bernadette

Plus en détail

FAUX dans les TITRES: art. 251-257 + 317-318 CPS

FAUX dans les TITRES: art. 251-257 + 317-318 CPS FAUX dans les TITRES: art. 251-257 + 317-318 CPS Notes de cours du Prof. Nicolas QUELOZ 1. Bien juridique en jeu = bien juridique collectif = intérêt public ou général (Mars 2006) = fiabilité des titres

Plus en détail

De la production collaborative à la capitalisation des connaissances Le rôle des documentalistes

De la production collaborative à la capitalisation des connaissances Le rôle des documentalistes De la production collaborative à la capitalisation des connaissances Le rôle des documentalistes Le 13 mars 2008 Introduction 2 Le développement de la pratique collaborative dans les entreprises et les

Plus en détail

Maurice Louis BOULANGÉ 29 ans

Maurice Louis BOULANGÉ 29 ans Maurice Louis BOULANGÉ 29 ans - Fils de Joseph PHILIPPE (charretier) et de Marie LEMBERT (blanchisseuse), domiciliés au 3 rue de Paris - Marié à Victorine BERTOUILLE le 23 janvier 1909 au Pecq - Domicilié

Plus en détail

VISITE DE L EXPOSITION AU THÉÂTRE DE PRIVAS :

VISITE DE L EXPOSITION AU THÉÂTRE DE PRIVAS : VISITE DE L EXPOSITION AU THÉÂTRE DE PRIVAS : Tania Mouraud : Glamour-ing, 2000 C est un film vidéo qui montre un acteur de théâtre qui se maquille avant d aller sur scène. Ça se passe en Inde. L acteur

Plus en détail

OFFRE COMMERCIALE D ASSURANCE

OFFRE COMMERCIALE D ASSURANCE OFFRE COMMERCIALE D ASSURANCE DECOUVRIR ALLIANCE Assurances : ALLIANCE Assurances est une Société par ac ons à capitaux privés na onaux. Elle a débuté ses ac vités en 2005. Le volume des primes collectées

Plus en détail

Hong Kong: Sociétés offshore à Hong Kong :

Hong Kong: Sociétés offshore à Hong Kong : Hong Kong: Le territoire de Hong Kong est situé sur les côtes Sud Est de la Chine et regroupe un grand nombre d îles. Ce territoire compte, à ce jour, près de sept millions d habitants. Hong Kong est revenu

Plus en détail

Que chaque instant de cette journée contribue à faire régner la joie dans ton coeur

Que chaque instant de cette journée contribue à faire régner la joie dans ton coeur Que chaque instant de cette journée contribue à faire régner la joie dans ton coeur Des souhaits pour une vie des plus prospères et tous les voeux nécessaires pour des saisons extraordinaires! Meilleurs

Plus en détail

Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1

Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 2 appleôîôìè Ï ÈÔ ÏÂÎÙÚÈÎÔ & ÏÂÎÙÚÔÓÈÎÔ ÍÔappleÏÈÛÌÔ (πû ÂÈ ÛÙËÓ Úˆapple Î ŒÓˆÛË Î È ÏÏ ڈapple Î ÒÚ ÌÂ Û ÛÙ

Plus en détail

Curriculum Vitae (version étendue)

Curriculum Vitae (version étendue) Curriculum Vitae Docteur en Sciences Economiques (Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne) Qualifié Maître de Conférences par le Conseil National des Universités (Section 5) Né le 4 Janvier 1980 à Paris Nationalité

Plus en détail

«rend service» Xavier FONTANET

«rend service» Xavier FONTANET 198 LA REVUE CIVIQUE LA REVUE CIVIQUE 199 L entreprise «rend service» Xavier FONTANET Ancien Président du Groupe Essilor, Xavier Fontanet a créé une Fondation qui porte son nom, dédiée à l explication

Plus en détail

Curriculum Vitae. Informations générales

Curriculum Vitae. Informations générales Sandy CAMPART Maître de conférences de sciences économiques Membre permanent du CREM (UMR CNRS 6211) Directeur délégué à la formation continue de l IUP Banque Assurance de Caen Responsable de la licence

Plus en détail

Résultats du sondage en ligne

Résultats du sondage en ligne Résultats du sondage en ligne Octobre 2012 Sondage SwissCommunity.org Avec 4 090 réponses sur un total de 13 000 membres, c est presque un tiers de l ensemble des membres de la plate-forme qui y ont répondu.

Plus en détail

l info S engager avec sa banque, ça compte!

l info S engager avec sa banque, ça compte! La lettre d information des clients qui ont choisi d agir l info S engager avec sa banque, ça compte! Grâce à l engagement des clients du Crédit Coopératif, plus de 4,3 millions d euros de dons ont été

Plus en détail