STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI PENTRU PERIOADA Municipiul Drobeta Turnu Severin

Transcription

1 STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI PENTRU PERIOADA Municipiul Drobeta Turnu Severin

2 ETAPA 1. PREGĂTIREA DEMARĂRII PROCESULUI ETAPA 2. ELABORAREA ANALIZEI SOCIO-ECONOMICE ȘI A ANALIZEI SWOT CAP. 1 COORDONAREA CU ALTE STRATEGII ȘI PLANURI RELEVANTE CAP. 2 CONTEXTUL REGIONAL ȘI URBAN CAP. 3 DEFINIREA TERITORIULUI ACOPERIT ÎN SIDU CAP. 4 PROFIL SPȚIAL ȘI FUNCȚIONAL CAP. 5 DEMOGRAFIE ȘI MIGRAȚIE CAP. 6 INCLUZIUNE SOCIALĂ CAP. 7 EDUCAȚIE ȘI SĂNĂTATE CAP. 8 ECONOMIE ȘI FORȚA DE MUNCĂ CAP. 9 MEDIU CAP. 10 SCHIMBĂRI CLIMATICE CAP. 11 CONECTIVITATE CAP. 12 UTILITĂȚI ȘI INFRASTRUCTURA PUBLICĂ CAP. 13 GUVERNANȚĂ ȘI ADMINISTRAȚIE LOCALĂ CAP. 14 LOCUIRE CAP. 15 TURISM CAP. 16 CULTURA ETAPA 3. DEFINIREA VIZIUNII ȘI IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE SIDU ETAPA 4. ELABORAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE ETAPA 5. DEFINIREA SISTEMULUI DE IMPLEMENTARE; MONITORIZARE ȘI EVALUARE 2

3 ETAPA 1. PREGĂTIREA DEMARĂRII PROCESULUI Planificarea urbană integrată reprezintă un proces care implică conjugarea eforturilor de planificare specifică de nivel și sectorial, și care permite un proces decizional strategic. În contextul planificării urbane integrate, factorii economici, sociali, ecologici și culturali sunt utilizați în comun pentru a dirija deciziile de utilizare a terenurilor și a obiectivelor în vederea unei dezvoltări urbane durabile. (...) Privită ca proces, politica urbană integrată este rezultatul unui efort colaborativ dintre sectorul public, sectorul privat și societatea civilă având rolul de a agrega interesele locale într-un demers integrat de dezvoltare care să asigure angajamentul și implicarea actorilor urbani în dezvoltarea durabilă a orașului 1. Într-o primă etapă a fost elaborată Strategia de Dezvoltare a Municipiului- Orizont Definirea priorităților și domeniilor de intervenţie la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin pentru orizont 2030 s-a realizat printr-un proces participativ, prin implicarea actorilor locali relevanți și prin implicarea cetățenilor. Astfel, în urma informațiilor furnizate de actorii locali reprezentativi, în cadrul focus grupurilor organizate (cu tematicile: mediu economic, administrație publică, educație, sport-ong etc), precum și prin chestionarea cetățenilor (cercetarea de teren s-a desfășurat în anul 2015 și metoda de culegere a datelor a fost ancheta pe bază de chestionar), au fost identificate nevoile reale de dezvoltare ale municipiului Drobeta Turnu Severin; datele respective au stat la baza elaborării portofoliului de proiecte. Plecând de la Strategia de Dezvoltare a Municipiului - Orizont 2030, Strategia Integrată de dezvoltare Urbană a municipiului Drobeta Turnu Severin reprezintă documentul strategic prin care se fundamentează direcțiile de dezvoltare durabile ale municipiului în perioada de programare Etapele elaborării SIDU 1. Pregătirea demarării procesului La baza elaborării SIDU au stat printre altele și datele obținute în urma orgănizării de focus grupuri, rezultatele cercetării de teren și o amplă analiză a documentelor programatice, baza de date INS; studiile au fost realizate în perioada în cadrul procesului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului-Orizont 2030 și au fost actualizate pentru PMUD, PAED, SIDU în Faza de elaborare Identificarea caracteristicilor generale ale municipiului Drobeta Turnu Severin, elaborarea analizei socio economice, arborele problemelor, arborele obiectivelor, analiza SWOT așa cum au fost realizate pentru Strategia de Dezvoltare a Municipiului-Orizont 2030 și actualizate pentru PMUD, PAED, SIDU în Platformă pentru dezvoltarea urbană integrată, pag. 5, accesat la 3

4 3. Viziune și obiective strategice ale SIDU Definitivarea obiectivelor, stabilirea protofoliului de proiecte așa cum au rezultat din procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului-Orizont 2030 și elaborare PMUD, PAED, SIDU în Monitorizare Cadrul de monitorizare și evaluare. 5. Procesul de consultare publică Consultarea cetățenilor reprezintă unul dintre principiile de baza a transparenței decizionale în administrație. Astfel, prin participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se urmărește creșterea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative 2. În acest sens, se va publica în consultare publică prezenta SIDU, cu scopul de a dezvolta o cultură de comunicare în cadrul administrației publice. În urma consultării publice, strategia se va actualiza și varianta finală a acesteia va cuprinde toate comentariile și observațiile formulate. Procesul consultativ pentru elaborarea strategiei s-a desfășurat în trei faze de fundamentare. Primele două faze de fundamentare s-au realizat pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului - Orizont A treia fază de fundamentare a fost cea specifică PMUD, PAED și SIDU și va fi detaliată în capitolul Etapa a treia de elaborare a SIDU respectiv Definirea viziunii și identificarea obiectivelor de dezvoltare ale SIDU. Faza I. Elaborarea studiului monografic: 1. Cercetare catitativă Cercetare calitativă 7 focus grupuri 3. Interviuri monografice Faza II. Eaborarea strategiei de dezvoltare locală Ajustarea cercetarii cantitative 2 Legea nr. 52 privind transparența decizională în administrația publică, accesată la 4

5 2. Reajustarea interviurilor monografice 3. Alegerea strategică în cadrul grupurilor de lucru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a fost elaborat în cadrul unui proces participativ conform recomandărilor din Ghidul Dezvoltării Urbane Durabile Axa prioritară 4. Procesul participativ se realizează pe de o parte prin consultare publică și pe de alta parte prin mese rotunde, simpozioane și în special focus grupuri, cu părțile interesate și specialiști. Procesul a fost descris în cadrul celor cinci rapoarte elaborate. Raportul inițial Raportul inițial a avut rolul de a defini cadrul general al elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, principalele structuri implicate în realizarea Planului și lista actorilor relevanți. Au fost stabilite structurile implicate în realizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Echipa tehnică și Grupul de coordonare. Echipa tehnică a fost formată din reprezentanți ai CONCEPT CONSULTING SRL, în calitate de prestator. Managerul de proiect din partea echipei tehnice a fost stabilit dl. Gheorghe Ciobanu. Din partea autorității contractante managerul de proiect a fost stabilită Dra Iulia Gurbină. Grupul de coordonare a fost format din reprezentanți ai Administrației Publice Locale și din reprezentanți ai operatorului de transport public. (operatorii de transport public și cei mai importanți reprezentanți pentru fiecare tip de transport după codul CAEN). Au fost identificați actorii care vor fi consultați în cadrul etapelor de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă: reprezentanți ai Poliției Locale Rutiere, Agenția Județeană de Mediu și populația rezidentă. Pasul următor a constat în publicarea anunțurilor privind începerea etapelor de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, pe pagina de Facebook a Primăriei precum și pe siteul oficial. S-a urmărit definirea problematicii si percepția populației rezidente privind mobilitatea municipiului. Raport Pregătirea instrumentelor de analiză In cadrul acestei etape au avut loc întâlniri de lucru, la sediul Primăriei Drobeta Turnu Severin şi au avut ca scop definirea zonei de studiu şi a domeniului de intervenţie precum şi elementele definitorii pentru elaborarea şi calibrarea modelului de transport pentru anul de bază. Întâlnirile au avut loc între, pe de o parte, dl. Ciobanu Gheorghe, managerul de proiect din partea Echipei tehnice şi Dra. Iulia Gurbina, manager de proiect din partea Autorităţii Contractante, şi pe de altă parte membrii Grupului de coordonare: Vătuiu Mihaela Șef Serviciul Dezvoltare Locală și Managementul Proiectelor şi Burlacu Ștefan Arhitect Șef Serviciul Urbanism; Calianu Elena Director executiv Direcția Economică şi Mateescu Marinela Director executiv Direcția Impozite și Taxe Locale; Ciolan Vasile Costel, Şef Serviciu Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat şi Manafu Radu, Şef Serviciu Investiţii. In urma întâlnirilor, a fost definită zona de studiu municipiul Drobeta Turnu-Severin. S-a stabilit prelucrarea datelor din arealul de mobilitate polarizat (zona metropolitană, zona de 5

6 polarizare a forţei de muncă), urmând a se evalua impactul acestor date asupra modelului de transport actual. S-a constatat lipsa datelor relevante, ceea ce impune o cercetare cantitativă care să evalueze mobilitatea şi să definească modelul de mobilitate actual. În urma analizării informaţiilor primite şi a rapoartelor referitoare la întâlnirile de lucru din etapa Pregătirea instrumentelor de analiză, au avut loc în , două noi întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai Biroului de Cadastru din Direcţia de Urbanism a Primăriei Drobeta Turnu Severin şi cu un reprezentant al Poliţiei Circulaţiei Rutiere Drobeta Turnu Severin. In cadrul primei întâlniri s-a discutat despre situaţia domeniului public și a cadastrului aferent domeniul privat, care are lacune semnificative. In cadrul celei de-a doua întâlniri de lucru s-a discutat despre situația accidentelor din trafic, zonele cu Problemele de trafic greu, transportul public local și numărul mare de autoturisme din municipiu. Raport Cercetare cantitativă În perioada 15 februarie 15 martie 2016 a fost derulată o cercetare cantitativă de intervievare a populației în vederea elaborării planului de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Drobeta Turnu Severin. Cercetarea cantitativă a fost desfășurata atât online cat si offline. Pentru modulul online chestionarele au fost publicate pe platforma Pentru modul offline, au fost printate chestionare şi au fost distribuite respondenţilor. Au fost publicate anunțuri, atât pe pagina de Facebook a Primăriei cat și pe site-ul oficial conţinând linkul pentru completarea chestionarelor. Chestionarele colectate au fost însumate cu cele obținute de pe platforma online. Raport intermediar identificare și testare a măsurilor de acțiune În cadrul etapei de identificare și testare a măsurilor de acțiune în domeniul mobilității au avut loc 2 reuniuni ale grupului de lucru constituit pentru planul de mobilitate urbană. Primul focus grup de lucru a avut loc în data de iar cel de-al doilea grup de lucru a avut loc în data de În cadrul reuniunilor a fost prezentată situaţia existentă aşa cum rezultă ea din studiul de trafic şi celelalte analize de trafic, cercetarea cantitativă (chestionare) privitoare la modelul de transport şi evaluarea diagnostic a situaţiei mobilităţii. Astfel, în cadrul reuniunilor, a fost definită cererea de transport calibrată cu rezultatele cercetării cantitative. Au fost prezentate problemele identificate cu efect asupra mobilității actuale în municipiu, zonele cu risc ridicat de accidente, situația în trafic. Au fost propuse trei scenarii posibile pentru mobilitatea viitoare și a fost identificat, împreuna cu participanții la grupurile de lucru, scenariul optim scenariul mobilității durabile. Au fost identificate și testate măsuri ca răspuns la problemele de mobilitate evaluate. A fost elaborat raportul intermediar. Etapa de consultare publică In cadrul acestei etape a fost pusă sub consultare prima variantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, rezultată în urma coroborării analizelor teritoriale, a culegerilor de date în teritoriu, a consultării populației rezidente precum și a focus grupurilor. Documentul a fost publicat spre consultare pe site-ul oficial al Primăriei Drobeta Turnu Severin. 6

7 A fost elaborat un raport de mediu în conformitate cu prevederile H.G din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Raportul a reprezentat prima etapă din procedura de evaluare de mediu pentru PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN. Planul, în această formă, a fost supus deciziei de încadrare la Agenţia de Protecţia Mediului Mehedinţi, care a emis decizia etapei de încadrare nr.9 din , conform căreia Planul de mobilitate urbană al municipiului Drobeta Turnu Severin, titular Primăria Drobeta Turnu Severin, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu. Informarea și participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvată a fost realizată prin: Anunțuri publice în ziarul Datina în ziua de și ziarul Piața Severineană din privind depunerea notificării în vederea obținerii avizului de mediu Anunțul de luare a deciziei postat pe site-ul Agenției de Protecție a Mediului Mehedinți, din data de Anunț public privind luarea deciziei etapei de încadrare publicat în ziarul Datina, în ziua de Raport final In urma consultărilor publice, s-au aplicat ajustări și a fost redactat raportul final al Planului de mobilitate urbană al municipiului Drobeta Turnu Severin. S-au introdus propuneri de îmbunătățire a mobilității premisă pentru cadru instituțional al mobilității, s-au prezentat mecanismele de monitorizare ca procedură de evaluare și a indicatorilor de monitorizare și evaluare a rezultatelor implementării investițiilor aferente PMUD, și au fost stabiliți actorii responsabili pentru monitorizarea PMUD. Prezentul plan a fost supus unei consultări publice finale, ce a avut loc în perioada 24 iunie 3 iulie Cetățenii interesați au fost invitați să consulte documentele puse la dispoziție pe site-ul oficial al Primăriei Municipiul Drobeta Turnu Severin precum și la sediul Primăriei și să trimită sugestii și propuneri în scris, pe adresa Str. Mareșal Averescu, nr. 2, Drobeta Turnu Severin sau pe la adresa [email protected] Documentul final rezultat în urma consultării publice va fi monitorizat conform procedurilor din Ghidul Dezvoltării Urbane Durabile. Urmare a realocărilor pe regiuni și în cadrul acestor sume pe reședințe de județ sumele alocate s-au modificat conform ANEXA 1 - Alocarea orientativă pentru municipiile reședință de județ prin Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a POR , Document cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Programul Operaţional Regional , Iulie Pentru a obține un maxim de rezultat în condițiile noilor alocări în cadrul etapei de constituire a parteneriatului pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și ulterior de definire a Strategiei Integrată De Dezvoltare Urbană și a planului de acțiune din cadrul Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană proiectele au fost remodelate și reclasificate. Încercându-se o remodelare și eficientizare a abordării a fost evaluată posibilitatea unei soluții integratoare 7

8 pentru asigurarea mobilității care este prezentată în Anexa 2 (aceasta ia în considerare și eventual redefinire a transportului public după încheierea actualului contract de concesiune a serviciului în 2019). Au fost menținute atât opțiunile părților interesate din perioada de realizare a Planului De Mobilitate Urbana Durabilă cât și deciziile din cadrul de prioritizare al Planului De Mobilitate Urbana Durabilă. În mod concret, studiile de fundamentare PMUD au fost realizate în urmatoarea succesiune: În perioada 15 februarie 15 martie 2016 ca parte de fundamentare a Planului de mobilitate urbana durabila (PMUD) a fost realizata o cercetare cantitativa de catre SC Concept Consulting SRL privind mobilitatea cetatenilor din Drobeta Turnu Severin. Pentru aprofundare in perioada s-a realizat Studiul de trafic, elaborat de MIROXPROIECT S.R.L., pentru a determina nevoia actuală de mobilitate, considerata problematica principala a SIDU. Această mobilitate reprezintă principala tematică deoarece tratează repozitionarea în domeniul turismului ca ramură principală cât și relansarea economică. a) Cercetare cantitativa privind mobilitatea În perioada 15 februarie 15 martie 2016 a fost derulată o cercetare cantitativă de intervievare a populației în vederea elaborării planului de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Drobeta Turnu Severin. Cercetarea cantitativă a fost desfășurata atât online cât şi offline. Pentru modulul online chestionarele au fost publicate pe platforma Pentru modul offline, au fost printate chestionare şi au fost distribuite respondenţilor. Au fost publicate anunțuri, atât pe pagina de Facebook a Primăriei cât și pe site-ul oficial conţinând linkul pentru completarea chestionarelor. Chestionarele colectate au fost însumate cu cele obținute de pe platforma online. Calibrarea şi validarea cererii de mobilitate și repartizarea acesteia s-a realizat printr-un proces de echilibrare între datele de intrare din cercetări și datele rezultate din măsurătorile de trafic. Modurile de transport nemotorizate și cele pietonale nu au fost afectate. Fluxurile de vehicule sunt cele utilizate în baza măsurătorilor în posturile de recensământ. Datele de trafic au avut următoarele surse: măsurători de trafic la nivel național CESTRIN și măsurătorile de trafic special realizate pentru PMUD (2015). Pentru analiza structurii cererii în Municipiul Drobeta Turnu Severin divizarea pe cele cinci sectoare a fost calibrată prin recensământul la nivelul sectorului de străzi principale. Principalul element în domeniul calibrării cererii de mobilitate l-a reprezentat cercetarea cantitativă realizată la nivelul populaţiei. Situația chestionării persoanelor fizice din Drobeta Turnu Severin a relevat următoarele: 8

9 - La întrebarea Câte deplasări faceți zilnic în oraș, pentru diverse motive, în medie şi scopul deplasării și numărul acestora, a reieşit cu o medie ponderată de 2.08 în interes de serviciu pe primul loc, urmat de interes personal, acasă, educaţie, şcoală, facultate, serviciu, condus copii grădiniţă şcoală şi pe ultimul loc pentru recreere. Fig. I 3.48 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Câte deplasări faceți zilnic în oraș, pentru diverse motive 9

10 - La întrebarea: Enumerați mijloacele de deplasare în oraș în ordinea frecvenței utilizării lor marea majoritate a persoanelor chestionate au răspuns: cu un scor mediu de 5.07 practică mersul pe jos, maşina personală (4.96); Autobuz (3.76); Taxi (cor 3.52); Moped (1.89); Bicicleta (1.80) Fig. I 3.49 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Enumerați mijloacele de deplasare în oraș în ordinea frecvenței utilizării lor 10

11 - La întrebarea: Frecvența utilizării mijloacelor de transport în comun urban, 80% din respondenţi au răspuns mai rar, 8.44% zilnic de 1-2 ori pe zi, 4.89% săptămânal de 3-4 ori pe săptămână, 3.56% zilnic de 3-4 ori pe zi, 2.67% săptămânal de 1-2 ori pe săptămână, 0.44% zilnic de mai mult de 5 ori pe zi. Fig. I 3.50 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Frecvența utilizării mijloacelor de transport în comun urban 11

12 - La întrebarea: Mijloc de transport deținut din cei 225 respondenţi 77.78% au declarat că deţin un autoturism; 22.67% deţin bicicletă; 15.11% nu deţin nici un mijloc de transport; 1.78% deţin moped; 0.89% deţin motocicletă şi 0.44% deţin barcă de agrement. Fig. I 3.51 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Mijloc de transport deținut 12

13 - La întrebarea: Ce mijloc de transport utilizaţi pentru deplasările în afara oraşului? 78.22% din respondenţi folosesc maşina personală şi doar 20% din persoanele chestionate utilizează mijloacele de transport în comun. - Fig. I 3.52 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Ce mijloc de transport utilizaţi pentru deplasările în afara oraşului? 13

14 La întrebarea: Având în vedere reducerea poluării și fluidizarea traficului, ați fi dispus să renunțați la folosirea autovehiculului personal, în situația în care transportul public local ar satisface standardele și nevoile dumneavoastră în ceea ce privește transportul? 58.67% din respondenți au răspuns da, 41.33% au răspuns nu. Fig. I 3.53 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Ați fi dispus să renunțați la folosirea autovehiculului personal, în situația în care transportul public local ar satisface standardele și nevoile dumneavoastră în ceea ce privește transportul? - La solicitarea Selectaţi două din următoarele aspecte care v-ar determina să folosiţi mai des mijloacele de transport în comun alegerile au fost: Un confort mai ridicat al mijloacelor de transport în comun 73.33% Tarife mai scăzute 42.67% O frecvenţă mai ridicată/ îmbunătăţirea circulației 34.22% Un număr mai mare de stații și puncte de oprire 24.89% O calitate mai bună a stațiilor de așteptare 16.44% Un grad de accesibilitate mai ridicat 13.33% 14

15 l Fig. I 3.54 Reprezentarea grafică a rezultatelor întrebării din chestionar Selectaţi două aspecte care v-ar determina să folosiţi mai des mijloacele de transport în comun Câteva elemente privitoare la evaluarea în domeniul calibrării cererii de mobilitate: - principala ajustare este dată de faptul ca modelul de deplasare în cererea de transport acționează ca opțiune secundară în conformitate cu rezultatele cercetării. Prima opțiune de deplasare o reprezintă deplasarea pietonală cu un scor mediu de 5.07 în cadrul opțiunilor din cercetare. - acțiunea strategică în cadrul planului de mobilitate va ţine cont de această informație de calibrare - pentru noul PUG vor trebui realizate studii extinse de detaliu; dintre aceste studii cel mai important ca rezultat pentru ajustarea ulterioară a PMUD va fi PUZ-ul pentru zona centrală veche, impus ca parte a noilor PUG-uri. Concluzie în domeniul validării Drobeta Turnu Severin este un oraş de rangul 2 conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, localităţile de rangul 2 au de regulă între şi circa de locuitori, o zonă de influenţă: între circa şi circa de locuitori şi o rază de servire de circa 20 km. Modelul de transport se realizează doar pentru localităţi de rangul 0 şi 1. În urma cercetării cantitative, a rezultat că aceasta confirmă datele din ancheta OD ca model al cererii de mobilitate. Validarea afectării calatorilor cu transportul public s-a putut realiza într- 15

16 o mică măsură datorita lipsei informațiilor. În plus, transportul public, așa cum rezultă din informațiile prezentate, reprezintă un mijloc de transport pentru un segment de populație cu venituri scăzute / nevoi de asistență socială. b) Concluzii ale Studiului de trafic Analiza şi concluziile preliminare referitoare la situaţia actuală Nivelul de mobilitate în municipiul Dr.Tr.Severin este estimat la deplasări zilnice, fiind cuprinse în această valoare toate modurile de transport (autovehicule, trafic greu, transport în comun, biciclete şi pietoni). Volumele de trafic cele mai mari se observă pe direcţia Est-Vest, si Nord-Sud în special pe Blv. T Vladimirescu si I.C Bratianu. Zonele polarizatoare de trafic sunt 1, 2 si 3, zona de nord fiind şi cea mai populată, iar zona centrala cu cel mai mare număr de locuri de muncă/educaţie. Există un număr declarat de deplasări pietonale mare, mai ales pe distanţe scurte, în interiorul zonelor. Pentru penetraţiile 1 si 2, de pe traseul Craiova - Timisoara cat si pentru penetratiile 3, 4 si 5 există varianta de a nu tranzita oraşul folosind Centura Municipiului Dr. TR. Severin (CDTS) fapt ce conduce la descarcarea in mod deosebit a traficului greu pe aceasta centura de ocolire a municipiului. Numărul deplasărilor cu bicicleta nu este foarte mare în raport cu totalul deplasărilor, deoarece pistele de biciclete nu sunt suficient interconectate si marcate (traseul acestora desfasurandu-se pe partea carosabila si foarte rar pe trotuarele care au o capacitate mai mare), iar ca infrastructură dedicată nu prezintă separare fizică care să protejeze bicicliştii. Volumele de trafic, cu excepţia orelor de vârf nu produc depăşiri ale capacităţilor de circulaţie necreandu-se strangulari ale circulatiei. Intersectarea direcţiilor Nord-Sud cu Est-Vest produce încărcări în intersecţiile Tudor Vladimirescu-Smardan-I.C.Bratianu şi Cicero - Tudor Vladimirescu, cu mici întârzieri la parcurgerea acestor intersecţii şi în consecinţă cu scăderi ale nivelului de serviciu. Coeficienţii de evoluţie a traficului rutier sunt stabiliţi faţă de anul 2010 (pentru care există date oficiale elaborate de CNADNR-CESTRIN - a se vedea Anexa 1) şi raportat la valorile traficului din 2016 şi corespunzător anului 2020 rezultă un coeficient de evoluţie de 1.178, iar pentru anul 2030 un coeficient de evoluţie a traficului rutier de Faza I 16

17 1. Cercetarea cantitativă Un rol important în elaborarea oricărei strategii pentru dezvoltarea urbană îl au și cetățenii acelui oraș, prin opiniile și recomandările lor. Astfel, în vederea fundamentării strategiei s-a efectuat o cercetare cantitativă la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin de catre SC Concept Consulting SRL, in perioada decembrie 2014 februarie 2015, pe un esantion de 872 de persoane, din care au rezultat următoarele: Principala preocupare a locuitorilor (78,5%) o reprezintă lipsa locurilor de muncă. Aceasta determină secvenţial o migraţie a forţei de muncă locale în special către alte ţări. Preocuparea este confirmată de declinul demografic al teritoriului. Această lipsă de atractivitate a teritoriului este dublată de percepţia lipsei de reacţie a actorilor teritoriali. Principalele aşteptări fără răspuns ale locuitorilor întăresc preocupările importante ale acestora: lipsa investiţiilor în economie în general (82%) şi dezvoltarea/susţinerea insuficientă a turismului ca ramură cu potenţialul cel mai mare pentru teritoriu (69%). Pe lângă aceste aşteptări neîmplinite, severinenii consideră că alimentarea cu gaz reprezintă un domeniu prioritar de investiţii pentru teritoriu (74%), deşi rămâne un domeniu neglijat de administraţia publică. Această ultimă aşteptare a locuitorilor reprezintă o consecinţă a preocupării acestora faţă de situaţia furnizorului de energie termică locală aflat în insolvenţă şi a dorinţei lor de a avea o alternativă viabilă în cazul acutizării acestei probleme. - În ceea ce priveşte resursele teritoriului, văzute ca puncte tari pe care se poate susţine o abordare strategică în vederea contracarării problemelor teritoriului, există o cvasi unanimitate în rândul severinenilor în definirea potenţialului dat de Dunăre ca element principal (57,4%). Acest lucru consfinţeşte de altfel şi rădăcinile identitare ale municipiului Drobeta Turnu Severin constituit tocmai ca localitate dunăreană ce reprezintă atât un pod (încă din antichitate podul a reprezentat un simbol al teritoriului) cât şi un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu (element fundamental care a favorizat fondarea localităţii în prima jumătate a secolului XIX). La aceste două elemente se adaugă şi poziţionarea de dată mai recentă a teritoriului ca principal producător de energie electrică din resurse hidro din ţară, ca urmare a realizării Complexului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier. Investiţia a avut însă şi o consecinţă negativă, reprezentată de pierderea unei atracţii turistice deosebite - Insula Ada Kaleh (o mică parte din obiective au fost mutate pe Insula Şimian). Bineînţeles că această realitate a Dunării văzută ca element principal al teritoriului îşi are variante nuanţate în percepţia locuitorilor. Astfel, un element puternic în percepţie îl reprezintă potenţialul turistic al zonei care în mod evident este o consecinţă a proximităţii Dunării cu elementele sale de protecţie deosebită prin politica comunitară în domeniul Ariilor Naturale Protejate (crearea reţelei Europene Natura 2000 şi clasarea unor zone din teritoriu ca arii protejate conform Directivei Habitate sau Directivei Păsări). De asemenea, tot ca o consecinţă a proximităţii Dunării există percepţia unei poziţii strategice de fructificat. Această percepţie este susţinută de importanţa majoră în politicile europene a creării şi dezvoltării reţelei TEN-T în care Dunărea va reprezenta elementul fundamental (importanţa tot mai mare dată porturilor ca noduri pentru un transport intermodal ca element esenţial al conceptului). - Având în vedere însemnătatea pe care o dau poziţiei strategice a localităţii, severinenii consideră infrastructura de transport importantă şi se declară relativ mulţumiţi de reţeaua de 17

18 drumuri (57,8%), mediu mulţumiţi de reţeaua de cale ferată (47,9%) şi mai degrabă nemulţumiţi de transportul fluvial (43,2%). În cadrul infrastructurii de transport severinenii consideră drept prioritare proiectele privind modernizarea reţelei de drumuri/străzi la nivelul localităţii (86,5%) şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene (91,4%) plecând, aşa cum am spus, de la mentalul identitar (localitatea s-a structurat în prima parte a secolului XIX ca un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu). - Serviciile publice prezintă pentru severineni o preocupare de mare importanţă (78,9%). Cele mai însemnate proiecte în domeniu converg spre extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu gaze (47,8%) care reprezintă şi o problematică generală majoră, urmată de extinderea şi modernizarea serviciilor publice de colectare şi gestiune a deşeurilor (27,9%) şi extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare (24,3%), domenii în care însă există realizări recente semnificative. Acest lucru este susţinut de faptul că severinenii sunt mulţumiţi de serviciile de alimentarea cu energie electrică (91,2%) şi curăţenia oraşului (92,3%). - Severinenii se declară preocupaţi de serviciile de învăţământ de tip centre de formare, calificare şi recalificare (68,5%), această preocupare reprezentând una din explicaţiile pe care şi le dau privind lipsa de locuri de muncă (forţa de muncă neadaptată cererii actuale a pieţei). În ceea ce priveşte serviciile de învăţământ clasice, acestea par să satisfacă aşteptările severinenilor care sunt mulţumiţi de serviciile oferite de unitatile de invatamant(54,9%) dar mai puţin mulţumiţi de nivelul liceal (31,8%) care probabil ar trebui adaptat spre zona vocaţională. Drept urmare, severinenii consideră că cele mai importante acţiuni în acest domeniu sunt: (1) extinderea reţelei de centre de formare a adulţilor, care să ofere servicii de recalificare a forţei de muncă în domenii cu cerere ridicată de personal (54,4%), (2) reabilitarea şi modernizarea reţelei de unităţi de învăţământ existente (23,8%) şi (3) dezvoltarea învăţământului profesional şi vocaţional pentru a deservi nevoia de forţă de muncă cu studii medii din judeţ (21,8%). - Serviciile sociale şi de sănătate corespund aşteptărilor (67,9%). Puţini cetăţeni par să fi fost nevoiţi să se deplaseze în alt judeţ sau în altă ţară pentru a beneficia de tratament pentru afecţiunea de care suferă. Aceasta denotă un grad ridicat de acoperire şi satisfacere a nevoilor medicale din judeţ. Cu toate acestea, spitalele din judeţ tind să provoace nemulţumire (78,4% dintre severineni sunt nemultumiti de calitatea serviciilor de sanatate prestate). Serviciul de ambulanţă şi SMURD sunt apreciate. Din această perspectivă domeniile de acţiune pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale sunt modernizarea şi dotarea cu aparatură a spitalelor din judeţ ca o prioritate zero. - Severinenii apreciaza eforturile administraţiei locale în domeniul comunicării, transparenţei şi implicării locuitorilor în definirea acţiunilor strategice (67,4%). O parte importantă a lor au cunoştinţă de cel puţin un proiect derulat de autorităţile publice locale, iar un segment mic, dar semnificativ a fost consultat personal cu privire la proiectele pe care diferitele autorităţi publice le pregătesc. - În percepţia generală în domeniul economic şi al mediului de afaceri, plecând de la principala resursă naturală a teritoriului Dunărea, principalele activităţi economice pentru care există aşteptări de revigorare şi/sau dezvoltare sunt legate de şantierul naval şi port. Cu toate acestea, în prezent, segmente semnificative din populaţie, mizează pe alte ramuri, ca industria (46,6%) dar mai ales turism (54,4%). În privinţa proiectelor de dezvoltare a economiei 18

19 municipiului Drobeta Turnu Severin, cetăţenii consideră prioritare proiectele de dezvoltare a transportului fluvial, atât comercial cât şi turistic. Ei dau o mare importanţă de asemenea acţiunilor de atragere de investiţii străine şi sprijinire a dezvoltării afacerilor înfiinţate de întreprinzătorii locali (54,2%). - Turismul este principalul domeniu către care severinenii îşi canalizează aşteptările (54,4%). Ei consideră că existenţa unei multitudini de atracţii turistice poate regenera o economie locală puternică bazată pe oferta turistică diversă (primele trei atracţii sunt locul 1 Dunărea, locul 2 Parcul Natural Porţile de Fier şi locul 3 Cetatea Medievală a Severinului; există şi alte atracţii turistice considerate importante de către severineni precum: Castrul Roman, Podul lui Traian, Cazanele Dunării şi muzeele). În percepţia lor, motivele pentru care numărul turiştilor care vizitează municipiul este încă redus sunt promovarea insuficientă a obiectivelor turistice din judeţ (43,2%), infrastructura de transport slab dezvoltată (37,1%) şi calitatea slabă a serviciilor turistice oferite de unităţile turistice (19,7%). - Mediul de afaceri severinean este interesat/preocupat în contextul actual, de politicile pro-active locale în domeniul fiscal (34,%), de echiparea cu infrastructură a teritoriului (în special de infrastructură rutieră 31,7%) şi posibilităţile de mobilitate/transport în comun pentru angajaţi (19,5%), costul şi specializarea forţei de muncă locale (14,8%). Şi pentru mediul de afaceri local cel mai potrivit domeniu pentru dezvoltarea Drobeta Turnu Severin este turismul (67,4%), urmat de industrie (35,3%). Mediul de afaceri local este preocupat de declinul actual şi nu are planuri semnificative de dezvoltare. Drept consecinţă, un segment redus al mediului de afaceri, dar semnificativ, doreşte să îşi reducă sau să îşi închidă activitatea. Cu toate acestea un segment la limita semnificativă ar dori să îşi deschidă o filială în Bucureşti sau în altă zonă din ţară. 2. Cercetarea calitativă 19

20 In perioada noiembrie 2014 decembrie 2014 a fost realizată o cercetare calitativă de către SC Concept Consulting SRL, fiind intervievate 23 de persoane din domeniile cheie mediul de afaceri, administrația publică, educație, sănătate, cultură și sport și societatea civilă. Fundamentarea deciziilor în domeniul reglementării amenajării teritoriului şi al dezvoltării strategice locale reprezintă un demers în care elementul participativ este esenţial. El ar trebui să plece de la identificarea tematicii teritoriului, aşa cum este percepută de actorii locali definiţi ca grupuri semnificative în acţiunea locală. La nivelul teritoriului de proiect, definit ca Municipiul Drobeta Turnu Severin şi zona auto-structurata de influenţă metropolitană, şapte domenii par a preocupa şi influenţa dezvoltarea strategică locală. Acestea domenii sunt: economic, demografic/populaţie, administraţie publică, educaţie, societate civilă/ong (din perspectiva europeană privind guvernanţă locală ca nou mecanism al administrării locale), sănătate, cultura-sport. Prin prisma reprezentanţilor semnificativi ai acestor domenii trebuie definite: Principalele probleme din municipiul Drobeta Turnu Severin Elementele reprezentative pentru teritoriu Definirea nevoilor de dezvoltare Percepţia asupra serviciilor furnizate Ca orice demers definitoriu, evaluarea trebuie să pornească de la întrebările fundamentale ale oricărui demers strategic şi anume: Cine suntem azi? (definirea potenţialului) De unde venim? (definirea identitară) Încotro ne îndreptăm? (definirea unei viziuni/abordarea) Actori ai domeniului Economic 1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial) Economie locală Deşi Dunărea, cu întreg potenţialul său în mare parte nevalorificat (în special în domeniul comercial şi de transport fluvial), este percepută de actorii domeniului drept cea mai importantă resursă, aceasta nu pare să fie valorificată. Acest lucru generează o pierdere identitară având în vedere elementele ce au condus la constituirea localităţii. Astfel, portul mai are doar o importanţă simbolică, iar şantierul naval este cvasi redus la inactivitate. Declinul economic este general, elemente cheie ale teritoriului precum uzina de apă grea care include activitatea de termoficare locală, alături de celelalte unităţi industriale şi-au redus foarte mult activitatea în ultimii ani (fabrica de vagoane, fabrica de anvelope, forja, Celrom- fabrica de celuloză etc. întreaga platformă industrială care ar trebui să deservească şantierul naval). Din acest motiv, turismul este indicat ca domeniu cheie în vederea dezvoltării municipiului, motivat de existenţa în zonă a unor obiective turistice importante precum şi a portului ca element simbol al relansării. Guvernare locală Principala aşteptare este în domeniul implicării autorităţilor în cadrul unor programe care să sprijine formarea, calificarea şi recalificarea profesională. Este evidentă inadecvarea forţei de muncă la eventualele restructurări/repoziţionări ale economiei locale. 20

21 Societatea civilă Societatea civilă este cvasi-inexistentă. Par a fi cunoscute activităţile unor ONG-uri din domeniul turismului şi domeniul social. 2. De unde venim? (definire identitară) Mediul economic se simte identitar severinean, aparţinând regiunii Oltenia. 3. Încotro ne îndreptăm? (definirea viziunii/abordare) Mediul economic percepe ca prioritare proiectele vizând reabilitarea drumurilor care conduc la zona industrială, investiţiile dezirabile trebuind să vizeze domeniul industriei şi turismului. Susţinând definirea identitară, mediul economic doreşte o abordare a dezvoltării din perspectiva microregională (judeţeană) şi regională. Notă: În general oamenii sunt pesimişti, neîncrezători într-un viitor mai bun. Se declară nemulţumiţi de lipsa investiţiilor în turism, industrie şi de nivelul actual de dezvoltare a mediului de afaceri. Principalele proiecte dezirabile sunt cele care vizează potenţialul turistic şi exploatarea Dunării prin intermediul portului. Reprezentanţi semnificativi populaţie 1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial) Economie locală Consfinţind Dunărea ca principală resursă a teritoriului, populaţia percepe acest potenţial ca fiind în cea mai mare parte nevalorificat. Domeniile vizate ca fiind insuficient exploatate sunt turismul (poate fi susţinut de obiective precum Castrul Roman, Podul lui Traian, Cazanele Dunării, Parcul Natural Porţile de Fier, Muzeul de Artă şi Muzeul Porţile de Fier) şi domeniul transportului fluvial (atât cel de pasageri cât şi cel comercial), domeniu conex turismului. Principala preocupare o reprezintă lipsa locurilor de muncă, aceasta fiind considerată cea mai importantă problemă a municipiului. Percepţia populaţiei este că această problemă este cauzată de lipsa de investiţii care să valorifice forţa de muncă calificată în anumite specializări specifice activităţii navale (ingineri, maiştri), dar şi de calificarea inadaptată a forţei de muncă la necesităţile pieţei (spre exemplu calitatea serviciilor de turism influenţată de calitatea calificării forţei de muncă este o cauză a aportului redus al acestui sector). Guvernare locală Percepţia populaţiei privitoare la existenţa unui eventual dialog deschis de administraţia locală este destul de negativă (populaţia consideră inexistent acest dialog excepţie făcând perioada campaniilor electorale). Preocupările sunt legate de serviciile publice apreciindu-se calitatea lor (bune aprecieri în ceea ce priveşte serviciile de sănătate - actul medical şi infrastructura medicală, cu toate că lipsa medicamentelor reprezintă o problemă; infrastructura locală bună, apreciate fiind reţeaua de canalizare, reţeaua termică şi infrastructura rutieră - străzile reabilitate în cea mai mare măsura). Societatea civilă Prezenţa acestui segment este percepută în special la nivelul organizaţiilor confesionale, existând organizaţiile parohiale şi o mânăstire. Sunt cunoscute puţine alte domenii de activitate 21

22 ale societăţii civile, menţionându-se doar existenţa unor organizaţii şi fundaţii care activează în domenii precum turism, sport şi activism social, fără să se cunoască nici numele, nici activităţi semnificative ale acestora. 2. De unde venim? (definire identitară) Percepţia identitară locală este una severineană, dar ca o componentă a identităţii regionale oltene. Este percepută o posibilă pierdere a identităţii ca urmare a percepţiei unei decăderi a localităţii cunoscută ca Oraşul Trandafirilor. Tema lipsei locurilor de muncă revine în tot ce reprezintă îngrijorarea populaţiei. Există o percepţie a faptului că tradiţiile sunt păstrate în zona de nord a judeţului ceea ce ar putea justifica dorinţa de redefinire identitară la nivelul unui areal extins care să reconstituie Tara Severinului. 3. Încotro ne îndreptăm? (definire viziune/abordare) Populaţia pare să devină sceptică în relansarea economică. Cu toate acestea, populaţia ar accepta participarea în proiecte judeţene, regionale, chiar dacă există o reticenţă persistentă că lucrurile se vor întâmpla mai bine decât până acum. Opiniile pesimiste cu privire la viitorul municipiului sunt generate de lipsa de încredere în clasa politică. Aceasta este percepută ca incapabilă să atragă investitori. Populaţia aşteaptă utilizarea oricăror mijloace rezonabile, inclusiv acordarea de facilităţi pentru investitori. Şi despre iniţiativa privată locală există o percepţie negativă: pe de o parte datorită incapacităţii ei de a valoriza forţa de muncă, iar pe de altă parte pentru calitatea locurilor de muncă oferite (program de lucru prelungit şi salarii minime). Reprezentanţi semnificativi administraţie publică 1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial) Economie locală Şi administraţia publică locală consideră Dunărea cu întreg potenţialul său drept cea mai importantă resursă. Administraţia locală pare să fie conştientă de faptul că nu a identificat sau susţinut iniţiative care să valorifice acest potenţial. Astfel, cu toate că turismul, sprijinit pe atractivitatea dată de proximitatea dunăreană, ar fi un domeniu care s-ar putea dezvolta în municipiu, au existat puţine proiecte de animare teritorială care să susţină multitudinea de unităţi de cazare apărute în zonă. Deşi este conştientă de un declin puternic al activităţii industriale, în percepţia factorilor din administraţia publică locală, locaţiile unde principalele activităţi industriale îşi mai desfăşoară sau îşi desfăşurau activitatea constituie zone de interes. Există speranţa că aceste zone sunt susceptibile să susţină un proiect de realizare a unui parc industrial care să relanseze economia locală. Principalele dificultăţi percepute de administraţie sunt lipsa investitorilor şi lipsa terenurilor publice pe care administraţia să le propună antreprenorilor pentru atragerea acestora. Guvernare locală Deşi are la dispoziţie unele instrumente strategice pentru modelare prin politici locale şi sprijin antreprenorial, precum PUG actualizat şi Registrul Agricol, administraţia locală dispune de un dispozitiv de sprijin antreprenorial limitat la concesiune şi unele reduceri fiscale în conformitate cu legea. Percepţia administraţiei este că politicile sale au rezolvat atât problema 22

23 reabilitării infrastructurii locale rutiere, cu excepţia drumurilor de acces spre zona industrială care rămân deficitare, cât şi a infrastructurii reţelei de canalizare. Societatea civilă Administraţia nu percepe complementaritatea activităţii societăţii civile, neexistând un dialog cu aceasta, recunoscându-se doar existenţa unor organizaţii şi fundaţii care activează în domenii precum turism, sport şi în domeniul social. 2. De unde venim? (definire identitară) Şi persoanele făcând parte din administraţia locală se simt identitar severineni din Oltenia, considerând aceasta un motiv de mândrie. Ca responsabili în susţinerea identitară, administraţia a susţinut direct şi/sau indirect obiceiuri/tradiţii precum Târgurile, Nedeile, Sărbătoarea Liliacului. 3. Încotro ne îndreptăm?(definire viziune/abordare) Principalele proiecte locale în viziunea administraţiei vizează dezvoltarea transportului fluvial. Relansarea industriei locale i se pare posibilă fiind bazată pe constituirea filierelor economice. Acestea ar putea valorifica produsele locale agricole în special cele din legumicultură, dar s-ar putea constitui şi în lanţuri de servicii turism care să promoveze Parcul Natural Porţile de Fier şi monumentele istorice din localitate. Dezvoltarea strategică pentru viitor este văzută în proiecte judeţene şi regionale dar şi în proiecte de tip transfrontalier. Actori ai domeniului educaţie 1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial) Economie locală Şi din percepţia factorilor semnificativi din educaţie, Dunărea, cu potenţialul său în mare parte nevalorificat, este consemnată că principala resursă a potenţialului local. De aceasta sunt legate elementele importante şi anume obiectivele turistice naturale şi portul, ambele putând susţine o relansare economică fundamentată pe turism. Percepţia actorilor domeniului arată un mediu antreprenorial neadaptat şi caracterizat ca fiind lipsit de iniţiative, permanent în aşteptarea stimulentelor şi avantajelor nejustificate în raport cu aportul lor în economia locală. Activităţile importante mai noi sau mai vechi sunt în declin. Cea mai gravă situaţie există la uzina de apă grea şi la şantierul naval. Guvernare locală Deşi este percepută o oarecare implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii şcolare, nu sunt vizibile iniţiative care să vizeze formele continue de educaţie/formare şi elemente inovatoare de restructurare care să conducă la adaptarea forţei de muncă la cererea pieţei locale. Este perceput cu neîncredere modul de abordare în regionalizarea României, acest grup de actori, ca mehedinţenii, preferând apartenenţa la o altă regiune decât cea actuală Sud-Vest Oltenia. De asemenea lipsa unei macro-evoluţii adecvate în domeniul demografic precum şi lipsa proiectelor locale vizând atractivitatea teritorială sunt percepute ca responsabile de o scădere a numărului de elevi din şcoli. Există o preocupare legată de creşterea siguranţei elevilor şi cadrelor didactice prin împrejmuirea unităţilor şcolare. Societatea civilă 23

24 Acest segment pare activ, în colaborarea cu societatea civilă fiind menţionată existenţa unor parteneriate şi proiecte în colaborare cu ONG-uri precum Crucea Roşie. 2. De unde venim? (definire identitară) Deşi ar prefera apartenenţa la o altă regiune (Banat) şi persoanele făcând parte din acest segment se percep totuşi ca fiind severineni din Oltenia. 3. Încotro ne îndreptăm? (definire viziune/abordare) Dezvoltarea nu este văzută ca un demers local refondat pe identitate. Participarea în proiecte judeţene, regionale, este percepută ca o salvare din exterior. Concluzia care se impune este că nivelul local nu este perceput ca un posibil promotor zonal. Ca motoare ale relansării economice sunt indicate industria şi turismul. Reprezentanţi semnificativi din domeniul sănătate 1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial) Economie locală În definirea potenţialului actual şi acest segment identifică drept resursă principală a teritoriului, Dunărea. Şi aceştia consideră că Dunărea ca resursă are un potenţial imens care este însă în mare parte nevalorificat. În percepţia acestui segment, principala modalitate de valorificare o reprezintă ramura turismului motivat de existenţa obiectivelor turistice numeroase şi a portului. Guvernare locală În percepţia lor, autorităţile locale par preocupate de dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii sanitare. Aceştia consideră că există o reţea adecvată de sănătate. De asemenea, se consideră că metodele inovatoare vor putea genera dezvoltarea zonei. Ei consideră oportună promovarea parteneriatului public privat în domeniu. Este de reţinut faptul că unul dintre cei mai mari utilizatori de forţă de muncă (dacă nu chiar cel mai mare) este Spitalul Judeţean Mehedinţi. Societatea civilă Şi acest segment, ca şi cel din educaţie, are o colaborare vizibilă cu societatea civilă, fiind menţionate parteneriate şi proiecte în colaborare cu ONG-uri cum ar fi Crucea Roşie şi Filiala Judeţeană a Agenţiei Naţionale Antidrog care derulează proiecte/programe şi campanii de informare şi conştientizare prin intermediul voluntarilor. 2. De unde venim? (definire identitară) Există o cvasi unanimitate în percepţia privind identitatea: oamenii se simt severineni din Oltenia, fiind mândri de identitatea lor. 3. Încotro ne îndreptăm? (definire viziune/abordare) Şi în cadrul percepţiei acestui segment aşteptarea privind relansarea economică şi dezvoltarea teritoriului este văzută prin participarea în proiecte judeţene şi regionale. Iniţiativa locală li se pare ca şi inexistentă chiar şi în sectorul ce dă cel mai mare utilizator de forţă de muncă. Acest lucru este confirmat de faptul că deşi acest segment deţine principalul utilizator de forţă de muncă, vede dezvoltarea locală depinzând de investiţiile în domeniul industriei şi 24

25 turismului. Forţa de muncă locală calificată şi poziţionarea ar justifica crearea unui pol de competitivitate în domeniul lor de activitate. Actori semnificativi ai domeniului cultură, sport 1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial) Economie locală Dunărea cu posibilităţile sale imense dar în mare parte nevalorificate se consacră ca lait motiv în definirea resurselor locale. Insula Şimian, identificată ca depozitară parţială a patrimoniului istoric ADA KALEH, este văzută ca cel mai important element în redefinirea identitară (sunt evaluate o suită de proiecte valorizatoare: reconstituirea întregii cetăţi, un muzeu de artă medievală la mânăstirea Godiţa, conservarea cuptorului dacic de redus minereu, în situ). Este evident că pentru acest segment turismul este domeniul principal de dezvoltare a municipiului. Ei au în vedere atât patrimoniul cultural cât şi posibilitatea dezvoltării portului. Pentru acest segment, Muzeul Regiunii Porţile de Fier (în prezent în reabilitare) ar trebui să fie beneficiarul unei strategii de promovare. Plecând de la această strategie, se consideră că se va putea promova mai eficient întreaga zonă. Un alt element nevalorificat în percepţia acestui segment este şi Muzeul de Artă (care deţine o colecţie Tonitza). În prezent acest muzeu nu este pus în circuit. Acest segment, unul al elitelor culturale locale, este îngrijorat de migraţia forţei de muncă în alte ţări. În percepţia lor aceasta constituie principala problemă a localităţii, problema fiind generată de lipsa locurilor de muncă. Segmentul intuieşte potenţialul animării teritoriului prin crearea de evenimente şi menţionează existenţa campionatelor internaţionale de judo organizate de Direcţia Judeţeană de Sport şi Federaţia de Judo. Guvernare locală Segmentul resimte un minus în implicarea autorităţilor în cadrul unor grupuri de lucru care să definească produse turistice locale specifice pe care apoi să le promoveze. Evaluează drept benefice investiţiile actuale în Clisura Dunării şi în muzeele din zonă, dar deplâng faptul că nu există o marketare adecvată a teritoriului care să structureze un program de promovare integrat: zonă cu o cuplare de tip obiective/tradiţii sau obiective/produse locale sau produse locale/tradiţii. Segmentul resimte neimplicarea mediului privat dar nu este capabil să iniţieze un dialog cu acesta şi să se constituie un mediator între acesta şi administraţia publică locală. Societatea civilă Segmentul este unul care generează iniţiativa civică, fiind semnificativă activitatea Asociaţiei sportive care promovează în rândul tinerei generaţii un stil de viaţă sănătos (activează peste 200 de copii cu 7 antrenori) şi care are o capacitate de autosusţinere importantă, dând activităţii continuitate. 2. De unde venim? (definire identitară) Tema identitară este importantă pentru acest segment. Se fundamentează în acest caz că plecând de la o evaluare a obiceiurilor şi meşteşugurilor locale, se apreciază menţinerea lor în proximitatea auto structurata a municipiului (Şişeşti, Izverna) şi pierderea lor în arealul urban metropolitan. Se simt severineni fiind mândri de apartenenţa la Oltenia. 3. Încotro ne îndreptăm? (definire viziune/abordare) 25

26 Având în vedere gradul de instrucţie şi implicare pentru un astfel de segment, există un grad ridicat de neîncredere într-un viitor mai bun. Totuşi într-un demers participativ strategic, soluţiile pentru teritoriu pot fi structurate prin implicarea acestui segment. Acesta consideră că orice proiect local trebuie să plece de la valorizarea potenţialului turistic al municipiului şi al zonei în general. Odată valorizat, potenţialul turistic ar putea contribui substanţial la relansarea economică locală şi chiar ar avea un aport determinant la dezvoltarea economică a regiunii. Şi acest segment este lipsit de spirit de iniţiativă şi consideră că pentru viitor doar participarea în proiecte judeţene, regionale poate scoate teritoriul din declinul economic. Segmentul arată o consistenţă în domeniul viziunii şi abordării (singurul segment) considerând că efortul investiţional trebuie concentrat în domeniul turismului. Actori semnificativi ai domeniului societăţii civile Segmentul este cvasi inexistent în teritoriu. Domeniul a fost evaluat împreună cu segmentul cultură şi sport, deoarece din rândurile acestui segment se structurează în fapt acţiunile şi/sau structurile acestuia. Rămâne una din principalele probleme ale teritoriului. Chiar şi pentru administraţia locală lipsa acestui segment creează probleme precum percepţia populaţiei pentru lipsa dialogului în afara campaniilor electorale. În acest sens iniţierea unui parteneriat larg care să conducă la structurarea acestui segment pare un deziderat urgent. 3. Interviuri monografice realizate în anul 2014 Interviurile au fost realizate prin contact direct, faţă în faţă, cu următoarele persoane din cadrul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin: - Ştefan Burlacu Arhitect Şef - Elena Calianu Director executiv Direcţia economică - Marinela Mateescu Director executiv Direcţia Impozite şi Taxe Locale Ghidul de interviu folosit a vizat următoarele teme/întrebări: Care credeţi că este principalul punct tare al municipiului Drobeta Turnu Severin? Care credeţi că este principalul punct slab municipiului Drobeta Turnu Severin? Cum apreciaţi situaţia din municipiu în ceea ce priveşte infrastructura existentă? Consideraţi că municipiul Drobeta Turnu Severin deţine un potenţial turistic şi/sau economic? În general, care este părerea dumneavoastră despre investiţiile făcute în Drobeta Turnu Severin în perioada ? Consideraţi că legăturile transfrontaliere reprezintă un factor care poate facilita dezvoltarea localităţii dumneavoastră? Care sunt principalele probleme din oraş? Care sunt principalele probleme ale domeniului dumneavoastră de activitate? Care sunt soluţiile din punctul dumneavoastră de vedere? Care sunt primele domenii care ar trebui stimulate? Pentru fiecare domeniu enumeraţi direcţii, metode, acţiuni. Concluziile prezentării subiective administraţie publică locală 1. Localitate şi resurse puncte tari 26

27 Municipiul Drobeta Turnu Severin este avantajat în primul rând de aşezarea geografică, pe malul Dunării. Atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere turistic, Dunărea este considerată principala resursă a zonei, dar care nu este exploatată la potenţialul maxim. Pe de o parte intenţiile sunt orientate către a crea o zonă de agrement pe malul fluviului, dar, în acelaşi timp, se doreşte şi dezvoltarea economică prin crearea unui port comercial, a unei zone libere care să dezvolte ulterior transportul fluvial, aceasta fiind una din cele mai avantajoase metode de transport. În acelaşi timp, accesul la transport feroviar, care dispune inclusiv de zone de transport feroviar uzinal, este considerat un plus major al zonei, în condiţiile în care este o alternativă avantajoasă la transportul rutier. Poziţionarea însă, a căii ferate este considerată un punct slab, deoarece străbate oraşul pe o axă paralelă cu Dunărea şi, astfel, împiedică relaţia comunităţii cu zona fluvială. Un alt punct tare este reprezentat de potenţialul industrial al zonei, care ar putea crea premisele unei relansări economice foarte necesare pentru oraş. Avantajele sunt pe de o parte cele create de unităţile de producţie care funcţionează de foarte mult timp, creând astfel o tradiţie în aceste domenii (şantier naval, uzina de vagoane, producţia de apă grea), iar pe de altă parte de existenţa unor zone industriale bine delimitate şi funcţionale. 2. Localitate şi deficienţe puncte slabe Principalul punct slab identificat la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin este delimitarea spaţială geografică. Mărginirea oraşului de Dunăre, Defileul Porţile de Fier şi munţii face aproape imposibilă perspectiva unei dezvoltări orizontale a aşezării, care să pună la dispoziţia eventualilor investitori terenuri, atât în perspectiva unor investiţii private, cât şi a creării unui parc industrial. Un alt punct slab este declinul economic accentuat, care a condus la scăderea populaţiei, îmbătrânirea acesteia, creşterea numărului de şomeri şi lipsa locurilor de muncă. 3. Programe de investiţii derulate în Aprecierea asupra investiţiilor derulate în perioada este una pozitivă, mai ales în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii de utilităţi, a reţelei de străzi urbane şi a infrastructurii educaţionale. Aceste proiecte derulate de administraţia publică locală au îmbunătăţit imaginea spaţiului urban şi, în acelaşi timp, creează o bază solidă de la care se poate porni în a defini o nouă strategie pe termen mediu şi lung. 4. Probleme măsuri pe termen scurt Din punct de vedere al aşezării spaţiale, principala problemă este considerată poziţionarea spaţiului urban în raport cu Dunărea. Şantierul naval, uzina de vagoane, zona industrială în general şi dispunerea căii ferate au fracturat accesul oraşului la Dunăre, astfel încât nu s-a reuşit valorificarea potenţialului acestei resurse. Soluţia indicată este relocarea căii ferate în partea de nord a oraşului, proiect care, însă, a fost evaluat ca fiind deosebit de costisitor. Tot în ceea ce priveşte domeniul urbanistic şi arhitectural, ca urmare a delimitării spaţiale stricte a zonei urbane, a apărut în ultimii ani şi problema unei dezvoltări imobiliare haotice, cu mult diferită de cea prezentă în zona centrului vechi a oraşului. Soluţii şi măsuri se găsesc 27

28 foarte greu, având în vedere că pentru o retrasare a acestor zone ar trebui regândită o sistematizare de la zero, ceea ce este puţin probabil, deoarece condiţiile financiare nu le permite locatarilor zonei o relocare, chiar şi temporară. Singura măsură care ar putea face posibilă o dezvoltare spaţială a zonei este indicată ca fiind instituirea uni politici de achiziţii de terenuri, concomitent cu încercarea unei dezvoltări în parteneriat cu zonele/localităţile limitrofe municipiului Drobeta Turnu Severin. O altă problemă cu care se confruntă oraşul este lipsa locurilor de muncă, consecinţă a slabei dezvoltări economice a ultimilor ani. Ca şi urmări resimţite, dintre cele mai importante sunt îngreunarea bugetului local cu sume destinate asistenţei şi protecţiei sociale, care diminuează în acest mod alocările financiare care ar putea fi direcţionate spre realizarea de investiţii şi susţinerea unor activităţi care să aducă beneficii comunităţii. De asemenea, scăderea economică s-a tradus şi printr-o reducere drastică a turismului de business practicat la un moment dat pe scară largă în oraş şi care a creat bazele unei dezvoltări a infrastructurilor de cazare. Ulterior, activitatea acestora s-a redus aproape de zero, ceea ce poate fi considerată o problemă în contextul adoptării unor măsuri în domeniul dezvoltării turismului. Principala acţiune necesară din punct de vedere al dezvoltării economice este înfiinţarea unui parc industrial, însă această soluţie conduce la o altă problemă, cea a lipsei terenurilor. Deficienţe majore sunt constatate în momentul de faţă în promovarea domeniilor economic şi turistic. Pe de o parte oraşul are de suferit din punct de vedere identitar, nereuşindu-se asocierea acestuia cu unul din obiectivele importante şi crearea unei imagini, a unui brand reprezentativ pentru Drobeta Turnu Severin. În acelaşi registru se înscrie şi situaţia vizibilităţii firmelor din municipiu. Acestea nu îşi promovează îndeajuns imaginea şi activitatea, fapt care conduce la insuficiente legături pe pieţele de profil. Campaniile derulate în parteneriat cu şcolile, precum şi cu ONG-urile şi agenţii economici care activează în domeniu ar putea fi o primă măsură care trebuie instituită. 5. Potenţial şi domenii prioritare măsuri pe termen mediu şi lung Zona judeţului Mehedinţi în general, precum şi a municipiului Drobeta Turnu Severin în particular, este una cu potenţial deosebit, în ceea ce priveşte infrastructura industrială, tradiţia în domenii productive importante (şantier naval, apă grea, uzina de vagoane), dar şi în ceea ce priveşte avantajele aşezării pe Dunăre, din punct de vedere turistic. Domeniile indicate ca fiind cele care se pretează la o dezvoltare pe termen lung sunt cel industrial şi cel turistic. Un alt potenţial identificat este cel al structurilor de petrecere a timpului liber existente în oraş (stadion, bazin de înot, cinematograf), dar care sunt nevalorificate, activităţile extraşcolare ale copiilor fiind aproape inexistente la nivelul oportunităţilor oferite de oraş. O dezvoltare singulară, pe termen mediu şi lung, nu este cea mai potrivită pentru oraş. Aceasta trebuie gândită în context teritorial, singura perspectivă care ar putea oferi soluţii şi răspunsuri la situaţia actuală. Percepţii comune cvasi unanime: - Pesimism în conexiune cu lipsa de speranţă - Potenţial nevalorificat în conexiune cu aşteptarea soluţiei miraculoase din afară (investitori) 28

29 Faza II. Eaborarea strategiei de dezvoltare locală Ajustarea cercetarii cantitative În anul 2015 s-a efectuat o ajustare a cercetării cantitative cu scopul de a actualiza realitățile locale din teritoriu. Diagnosticul teritorial a condus la necesitatea elaborării, pe lângă strategia de dezvoltare locală, a patru studii strategice în următoarele domenii majore de interes local: Sector fiscal 29

30 Sector eficienţă energetică Sector socio-cultural şi educaţional Sector mediu. Evaluarea nevoilor sectoriale a avut la bază o abordare orientată spre determinarea participării părţilor interesate în construcţia colectivă. Ca instrument de aducere în prim plan a opiniei diferiţilor actori locali asupra definirii teritoriului, a fost utilizată cercetarea cantitativă, prin aplicarea de chestionare structurate pe cele patru domenii de interes. Sectorul fiscal Un procent foarte mare din agenții economici nu cunosc facilitățile fiscale oferite de Primărie, cei care cunosc schema de minimis fiind în proporție de doar 36,7%. Există un procent de 33,3% care cunosc opțiunile, dar nu sunt interesați. Este clar că acea schemă de minimis propusă de primărie nu a fost atractivă pentru agenții economici din municipiu. Din acest motiv s-a decis definirea unei noi scheme atractive pentru mediul privat, așa cum a reieșit și în urma discuțiilor purtate în grupul de lucru cu directorul Serviciului de Taxe și Impozite, din cadrul primăriei. Dintre agenții economici chestionați care nu au beneficiat de facilități fiscale, 60% declară că ar fi interesați pe viitor de facilităţile pe care Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin le poate oferi persoanelor juridice, şi anume: reduceri / scutiri de taxe și impozite (25,6%), parteneriate în promovarea activităților antreprenoriale (15,4%), ajutor pentru salvarea și restructurarea firmelor aflate în dificultate (12,8%), facilități în ceea ce privește impozitul pe venit (12,8%), concesiuni și parteneriate publice locale (12,8%), facilități în domeniul atribuirii achizițiilor publice către economia locală (10,3%), instrumente financiare pentru susținerea economiei locale (7,7%) și ajutor pentru capitalul de risc (2,6%). Sectorul energetic Conform studiului cantitativ privitor la temele energetice de interes local, realizat pe un eşantion de 36 companii şi persoane fizice din municipiul Drobeta Turnu Severin, se constată că un procent covârşitor al celor intervievaţi, de peste 90%, nu beneficiază de măsuri de eficientizare energetică a spaţiilor de locuit, respectiv izolarea termică a clădirilor sau utilizarea panourilor solare în producerea apei menajere. Modul de utilizare a surselor de energie preocupă majoritatea severinenilor, aceştia declarând că monitorizează consumurile lunare şi, de asemenea, sunt atenţi în alegerea alternativelor pentru iluminat. Modernizarea sistemului de transport public urban şi extinderea acestuia reprezintă în cvasiunanimitate o prioritate pe agenda de investiţii publice, în opinia celor intervievaţi. Alături de acest sector, producţia de energie din surse regenerabile, refacerea sistemului de termoficare centralizat sau eficienţa energetică a clădirilor reprezintă măsuri pe care administraţia publică ar trebui să le adopte, pentru o dezvoltare sustenabilă în Drobeta Turnu Severin. În ceea ce priveşte măsurile considerate prioritare la nivelul gospodăriilor, severinenii au indicat în cea mai mare parte producţia de energie din surse regenerabile, eficientizarea energetică a clădirilor, precum şi eficientizarea sistemului de iluminat. Cu toate acestea, eficienţa energetică reprezintă în acest moment un sector neatractiv, 56% din respondenţi declarând că nu sunt interesaţi de realizarea de proiecte noi nici chiar în cazul în care ar primi sprijin în realizarea de investiţii, iar 61% nu consideră că domeniul eficienţei energetice poate sprijini relansarea economică a localităţii. 30

31 Sectorul socio-cultural şi educaţional Cetatea Medievală a Severinului reprezintă simbolul reprezentativ al orașului pentru cei mai mulţi dintre severineni, iar Palatul Cultural Theodor Costescu și Muzeul Regiunii Porților de Fier sunt principalele elemente patrimoniale reprezentative socio-culturale ale orașului legendar care ar trebui promovate. Speranța că în viitor, municipiul Drobeta Turnu Severin va redeveni un oraș cosmopolit a dispărut pentru cei mai mulţi dintre severinenii chestionați. În general, locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin participă la foarte puțin evenimente culturale, dar își doresc ca în viitor agenda să fie mai bogată, cu organizarea mai multor manifestări de acest gen în orașul lor. Zilele Severinului este evenimentul preferat de majoritatea participanţilor la sondaj pentru că are cele mai complexe manifestări. În ceea ce priveşte tradiţiile gastronomice ale comunităţii, nu au fost indicate produsele specifice zonei, cu excepţia câtorva preparate turcești comercializate încă pe teritoriul Drobetei Turnu Severin din cele mai îndepărtate vremuri. Respondenții își doresc ca societatea civilă să acționeze în sectoarele educație și cultură. Nu se simte nevoia de alte specializări în unitățile de învățământ existente în oraș. Primordială este nevoia de locuri de muncă avantajoase pentru a păstra tinerii în teritoriu. Sectorul mediu În urma sondajului de opinie au fost evidenţiate probleme care afectează atât mediul cât şi viaţa şi confortul locuitorilor din Drobeta Turnu Severin. Severinenii consideră că poluarea aerului este una din principalele probleme ale municipiului iar principalii factori poluatori sunt activitatea industrială şi transportul. Relocarea zonei industriale, extinderea spaţiilor verzi, eficienţa energetică şi colectarea selectivă a deşeurilor sunt măsuri considerate necesare de factorii interesaţi. Este vizată reducerea poluării la nivelul municipiului. Cetăţenii sunt nemulţumiţi de tarifele mari ale serviciilor de apă şi canalizare şi ale serviciului de salubritate. Totodată consideră că schimbările climatice cresc substanţial riscul de inundaţii în municipiu. Sunt destul de mulţumiţi de serviciile de alimentare cu apă, serviciul de termoficare şi de calitatea şi suficienta spaţiilor verzi. Consideră că ariile protejate sunt principala resursă utilizată ca motor de dezvoltare a municipiului. Analiza strategiei opţiunii actorilor locali Această analiză a fost efectuată în cadrul a 3 grupuri de lucru tematice, ca o continuare a cercetării calitative, iniţiată ca demers pe de o parte identitar, iar pe de altă parte de evaluare a resurselor locale. De această dată, demersul a fost unul de evaluare a ipotezelor de evoluţie a teritoriului şi ierarhizare a problemelor şi obiectivelor. Au fost urmărite următoarele aspecte: 1-Tabloul strategiilor / opţiunilor actorilor locali (primele 2-3 opţiuni şi/sau viziune) 2-Raportul de forţe între actori 3-Obiectivele de convergenţă şi divergenţă între actori 4-Evaluarea poziţionării actorilor în cadrul sistemului - gruparea variabilelor în scheme generale pentru crearea microscenariilor 5-Ierarhizarea priorităţilor /obiectivelor 31

32 6-Evaluarea integrativă relaţională la nivelul sistemului, evaluarea posibilităţilor de realizare a alianţelor locale (cluster, filieră, etc.) 7-Recomandari / formulări strategice pentru alegerea strategică - criterii pentru alegerea strategică Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada , întâlnirile având loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin. Grup de lucru mediu privat Apare evidentă lipsă de dialog instituţional între administraţia publică şi antreprenoriat, dialog văzut ca fundament al dezvoltării concertate şi a creării unui parteneriat local care să conducă spre o guvernanță. Pe de o parte, administraţia publică a creat o schemă de ajutor fără a realiza o comunicare şi promovare eficientă. Pe de altă parte, mediul privat răspunde prin iniţiativă privată, investind într-un cinematograf şi iniţiază un dialog (fără rezultate) cu administraţii publice rurale din proximitatea municipiului în încercarea de a prelua produse locale. Pentru rezolvarea unor probleme de infrastructură există disponibilitatea mediului privat de a se implica în cazul iniţierii unui dialog şi eventual realizării unor parteneriate: susţinere financiară pentru infrastructura de bază (drum, apă canal în zonă comercială Mihai Viteazu), orice formă de colaborare în realizarea unor structuri de preluare/depozitare a produselor locale, parteneriat în recalificarea forţei de muncă locală, extinderea transportului public local. Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă teritorială de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă interesate. Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru par a fi: populaţie, antreprenoriatul din domeniul comerţului/mari distribuţii, turiştii şi mediul privat după definirea poziţionării. Grup de lucru sector public Au fost puse în discuţie următoarele teme: crearea unor instrumente mecanisme care să relanseze economia locală, conturarea unei poziţionări strategice a localităţii, evaluarea resurselor susceptibile să definească oferta teritorială şi realizarea unui mesaj adecvat către grupurile ţintă identificate. Dintre elementele importante care pot ajuta la definirea ofertei teritoriale şi poziţionarea strategică, menţionăm: Drobeta Turnu Severin pol al unei aglomerări dunărene (ADI conform Art.1, (2) lit. b din Legea 215), definirea ofertei de turism, parteneriat cu antreprenoriatul local şi AJOFM pentru adaptarea ofertei de forţă de muncă, dezvoltarea transportului în comun şi ajustări în infrastructura de bază, sprijin pentru economia locală (incubatoare de afaceri, economie socială, economie verde). Un punct deosebit îl reprezintă crearea infrastructurii şi mecanismelor pentru modelare financiar-bugetară a resurselor locale (crearea unei baze de date informaţionale în conformitate cu legea 273). Rezultă următoarele grupuri ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru: populaţie, mediul privat după definirea poziţionării, turişti, antreprenoriatul din domeniul comerţ/mare distribuţie. Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale 32

33 Dorinţa de participare/implicare a societăţii civile şi a instituţiilor de educaţie şi cultură este redusă. Sectorul nu reuşeşte să culeagă şi să coaguleze iniţiative şi dorinţe ale populaţiei şi nici să acţioneze ca vector pentru definirea problemelor teritoriului şi rezolvarea lor. Calendarul de animare teritorială, ca expresie a societăţii civile, este modest şi cu o slabă notorietate. Comunicarea evenimentelor este cvasi-inexistentă. Deşi era un centru relevant la nivel regional, astăzi ambiţiile sunt reduse, municipiul punându-se la remorcă Craiovei în tentativa de câştigare a viitoarei candidaturi pentru Capitală Culturală. Atât spiritul cosmopolit, multiculturalitatea cât şi patrimoniul local ar fi permis coagularea unei iniţiative individuale. Spiritul sectorului este unul fie melancolic, fie critic fără iniţiativă (în sensul dorinţei de colaborare/parteneriat). În acest peisaj, activităţile singulare ale unei asociaţii în domeniul turismului, pot constitui totuşi, un început de dialog în vederea realizării susţinerii unor parteneriate locale, cu atât mai mult cu cât activităţile asociaţiei sunt susţinute de voluntariat. Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă teritorială de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă interesate. Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru par a fi: turiştii, populaţie şi antreprenoriatul din domeniul comerţului/marii distribuţii. Scenariile de lucru au fost fundamentate pe baza cercetării cantitative și calitative. 2. Reajustarea interviurilor monografice Pentru a corespunde cu realitățile din teritoriu au fost reajustate și interviurile monografice realizate în anul Metoda observaţiei directe va orienta procesul de planificare strategică în ceea ce priveşte poziţionarea teritoriului. Protocolul de interviu s-a realizat pe baza următoarelor teme / întrebări: 1. Care este simbolul cel mai reprezentativ al oraşului? 2. Ce aţi asocia imaginii oraşului? 3. Care este principala calitate a severineanului? 4. Ce valoare /resursă a oraşului aţi promova? 5. Care este personalitatea cea mai reprezentativă din trecutul oraşului? 6. Care este cel mai cunoscut/popular severinean contemporan? 7. Care este/sunt locul/locurile de întâlnire/cele mai animate din oraş (parc, zona pietonală, zonă comercială, alt tip de arteră, etc.)? 8. Indicaţi cel puţin un loc, o acţiune, o activitate pe care să o întreprindeţi în oraşul dumneavoastră într-o zi liberă şi care să vă facă plăcere? 9. Indicaţi locuri, poveşti, monumente, produse specifice pe care le-aţi prezenta unor oaspeţi care vizitează oraşul dumneavoastră. 10. Ce tip de eveniment puteţi asocia cel mai bine unei poziţionări identitare oraşului dumneavoastră? S-au enumerat următoarele: evenimente sportive (organizare campionat european/mondial, judo, etc); evenimente culturale (festival/teatru,muzică,literatură, etc.); evenimente expoziţionale/târg (arte vizuale, slow food, expoziţie universală, etc.); capitala culturală (naţională, regională); 33

34 imagine (oraş grădină/înflorit). Dată: Sector investiţii S-a investit mult în infrastructura rutieră, drumuri şi parcări. Au fost vizaţi doar locuitorii. Nu sunt prevăzute în viitorul apropiat investiţii în parcări pentru turişti în zona monumentelor restaurate. În ultimii ani, 30% din bugetul de investiţii a fost alocat modernizării școlilor. La problema accesului blocat la Dunăre, este evocată existenţa unui studiu pentru mutarea căii ferate în zona de nord a oraşului. Proiectul pare blocat în prezent de investiţia finanţată din fonduri europene în construcţia unei noi gări/centru comercial (centrul comercial este neutilizat). La problema unui centru de logistică care să preia mărfurile zonale/regionale pentru piaţa oraşului sau eventual export, se menţionează existenţa unui studiu de fezabilitate. Financiar buget, taxe şi impozite Gradul de îndatorare a fost redus drastic în ultimii ani. Datoria a fost contractată pe termen lung (20 ani de la CEC). Există un grad rezonabil de colectare (85%). În ciuda investiţiilor masive realizate în ultimii ani prin subvenţii europene, bugetul nu a reuşit decât să se menţină valoric. Declinul economic şi sistemul bugetar al finanţelor publice creează disfuncţii importante. Nu există o bază de date în corelare cu raportările agenţiilor economice la ANAF. Transferul cotelor defalcate se face semestrial fără o previzionare lunară a încasărilor. Companiile mari sunt delocate către ANAF central. S-a evocat posibilitatea creării schemelor de ajutor local cu facilităţi în domeniul pregătirii profesionale/calificări, locuinţelor, scutiri de taxe şi impozite aferente investiţiilor (clădiri/infrastructură). Este important faptul că există spaţiul de îndatorare care să susţină finanţarea unor proiecte majore. Există o reticenţă în utilizarea creditelor pentru investiţii datorită percepției negative a costului finanţării. Departamentul are legături parteneriale cu actori locali pentru susţinerea unor evenimente (culturale, meeting aviatic, etc.). Agenţia de protecţie a mediului Raportul de mediu pe anul 2014 va fi realizat şi făcut public după luna iulie a anului curent, Nu există probleme majore în domeniul apă, canal chiar dacă în anumite zone infrastructura apă şi canal a fost realizată de locuitori şi costul racordării la sistemul local a fost suportat de aceştia. Infrastructura de salubritate nu este performantă, dar poate fi considerată rezonabil conformă. Datorită dezindustrializării, practic, nu mai există companii cu planuri de conformare. În domeniul ariilor protejate, sunt în curs de realizare planuri de management. S- a realizat material de promovare. Nu există un proiect de creare a unei reţele zonale care să propună valorificarea acestor resurse teritoriale şi marketarea lor. Dată: Departamentul cultural Activitatea este centrată în prezent pe evenimente minore, fără un impact care să creeze notorietate. Cele mai importante evenimente în prezent sunt Zilele Severinului şi Toamna Severinului, dar abordarea este una clar autarhică şi nu creează o animare reală a teritoriului în ideea de a atrage vizitatori. Principalul spaţiu utilizat este Castelul de Apă, restaurat din fonduri europene. Acesta este utilizat ca spaţiu expoziţional şi loc de desfăşurare a acţiunilor cenaclului 34

35 local. Există puţine materiale de promovare ale teritoriului. Există o publicaţie a cenaclului local. Este menţionat ca eveniment important pentru o eventuală poziţionare, faptul că regele Carol I a venit în România pe Dunăre şi a pus piciorul pentru prima dată pe teritoriul ţării în Drobeta Turnu Severin. Din acest motiv a fost şi încă există o legătură a teritoriului cu regalitatea ca instituţie fondatoare a României moderne. Este singurul sector în care există o opţiune pentru un eveniment de poziţionare: festivalul culturilor dunărene. Arhitect şef Dereglementarea şi aplicarea fără discernământ şi abuziv a legilor retrocedării şi amenajării teritoriului au creat şi creează probleme/disfuncţionalităţi deosebite teritoriului. Dreptul de reglementare în domeniul de amenajare a teritoriului nu este luat în considerare de justiţie, deciziile acesteia putând fi considerate ca îndreptate împotriva interesului public. Au fost impuse penalizări şi daune importante. Părţi importante din terenul aferent aerodomului au fost retrocedate. Terenuri aparţinând domeniului public au fost parcelate şi valorificate. Administraţia publică nu dispune de infrastructură rutieră, de conexiune importantă care să o repoziţioneze ca nod regional important: calea ferată blochează accesul la Dunăre şi nu mai prezintă o opţiune de transport; portul nu a putut fi preluat; aerodromul a fost parcelat şi retrocedat; infrastructura rutieră naţională este de importanţă secundară şi nu sunt prevăzute schimbări majore în viitor. În ceea ce priveşte percepţia descreşterii demografice şi a dezindustrializării, departamentul menţionează următoarele: localitatea nu a avut o tradiţie industrială; industrializarea a fost forţată în perioada comunismului; excepţii sunt industria lemnului (în prezent desfiinţată) şi construcţiile navale; populaţia de echilibru (anterior industrializării) era de locuitori. Se propune un plan de achiziţii de terenuri care să creeze posibilitatea de remodelare economică. Există posibilitatea creării unei peninsule pe Dunăre care să devină suportul pentru o zonă de agrement, inclusiv port de agrement. Există posibilitatea unui parteneriat pentru dezvoltare aerodromului privat din comună Balota. Ţinta este un aerodrom la nivel de zboruri charter de pasageri. Există posibilitatea reconsiderării oportunităţii proiectului de modificarea traseului căii ferate prin nordul oraşului. 1. Care este simbolul cel mai reprezentativ al oraşului? Au fost menţionate: Palatul Culturii, Turnul, Podul. 2. Ce aţi asocia imaginii oraşului? Fără să existe o înţelegere a poziţiilor de marketing şi al mesajului, au fost menţionate Dunărea, Turnul, Podul şi Carol I. 3. Care este principala calitate a severineanului? Au fost menţionate în special ospitalitatea, dar şi firea deschisă. 4. Ce valoare /resursă a oraşului aţi promova? Fără să existe o înţelegere a poziţiilor de marketing şi al mesajului, au fost menţionate: Turnul şi Podul. 5. Care este personalitatea cea mai reprezentativă din trecutul oraşului? Au fost menţionaţi: Theodor Costescu şi Odobleja. 6. Care este cel mai cunoscut/popular severinean contemporan? 35

36 Au fost menţionaţi: primarul oraşului, artistul plastic Popa Popas şi Moise Guran. 7. Care este/sunt locul/locurile de întâlnire/cele mai animate din oraş (parc, zona pietonală, zonă comercială, alt tip de arteră, etc.)? Au fost menţionate: Pădurea Crihală şi Crişan. 8. Indicaţi cel puţin un loc, o acţiune, o activitate pe care să o întreprindeţi în oraşul dumneavoastră într-o zi liberă şi care să vă facă plăcere? Nimic specific pentru viaţa oraşului care să creeze legături. 9. Indicaţi locuri, poveşti, monumente, produse specifice pe care le-aţi prezenta unor oaspeţi care vizitează oraşul dumneavoastră. Nimic specific care să fie prezentat turiştilor. Nu sunt cunoscute în prezent produse specifice. Este o singură menţionare a cafenelei Ada Kaleh şi a produselor unui producător turc: bragă, rahat, îngheţată. 10. Ce tip de eveniment puteţi asocia cel mai bine unei poziţionări identitare oraşului dumneavoastră? S-au enumerat următoarele: evenimente sportive (organizare campionat european, mondial, judo, etc); evenimente culturale (festival/teatru,muzică,literatură, etc.); evenimente expoziţionale/târg (arte vizuale, slow food, expoziţie universală, etc.); capitala culturală (naţională, regională); imagine (oraş grădină/înflorit). Nu sunt vizate evenimente specifice de poziţionare. Este evaluată totuşi, posibilitatea unui festival de teatru ţinând cont de simbolistica Palatului Cultural Theodor Costescu. De asemene, a fost menţionată posibilitatea realizării unui festival al culturilor ţărilor dunărene. 3. Alegerea strategică în cadrul grupurilor de lucru Analiza morfologică / explorarea scenariilor posibile s-a desfăşurat în cadrul grupurilor de lucru şi a urmat mai multe etape: - trecerea de la ipoteze de evoluţie a teritoriului la ipoteze de construcţie a teritoriului alegerea dintre viitorurile posibile a unui viitor de dorit, care va constitui fundamentul acţiunii publice - formalizarea înlănţuirii între viitorul dorit şi prezent pentru definirea mizelor majore legate de această evoluţie - elaborarea orientărilor şi proiectelor strategice - alegerile strategice urmate de luarea deciziilor care să conducă la acţiune - evaluarea demersului Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada , întâlnirile având loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin. 36

37 Grup de lucru mediu privat Dorinţa de participare/implicare a mediului privat este redusă. Antreprenoriatul local se bazează pe ipoteza în care demografia va cunoaşte în continuare o descreştere mai mult sau mai puţin accentuată, urmând însă ca la un moment dat să se atingă un prag minim, dincolo de care nu se va coborî. Situaţia nu ar putea fi caracterizată însă ca un viitor catastrofal din punct de vedere demografic. Dinamica demografică este influenţată şi va urma îndeaproape cursul evoluţiei economice a zonei. Astfel, după lichidarea unuia din cei mai mari angajatori la nivel local - ROMAG (cu diviziile PROD şi TERMO), care va atrage după sine un sold migrator demografic negativ, va urma o perioadă de stabilizare atât economică, cât şi demografică, concomitent cu un proces relativ de îmbătrânire a populaţiei. Scenariul economic ales este cel al menţinerii unui echilibru pe muchie de cuţit, iar în ceea ce priveşte organizarea teritorială, se optează pentru dezvoltarea municipiului Drobeta Turnu Severin ca pol al unei aglomerări metropolitane. Grup de lucru sector public Din punct de vedere demografic, administraţia publică locală şi reprezentanţii instituţiilor publice au în vedere pentru viitor o scădere, determinată de migraţia forţei de muncă în ţară şi mai ales în afara ţării, precum şi de migraţia tinerilor către marile centre universitare. În ceea ce priveşte evoluţia economică, pentru viitor se impune o locomotivă a dezvoltării. Aceasta este polul de creştere, Zona Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Turismul este privit ca o componentă importantă a sectorului economic, dar nu dispune de resurse suficiente şi nu poate genera efecte care să îl plaseze ca unic motor de dezvoltare viitoare. Sectorul de servicii trebuie să fie dublat de o orientare către regenerarea industrială. Este avută în vedere cu precădere industria uşoară, cu o componentă importantă în ceea ce priveşte industria agroalimentară, de valorificare a resurselor zonelor rurale din proximitate. Îmbunătăţirea accesibilităţii în zonă, prin valorificarea poziţionării la Dunăre şi investiţii viitoare într-un parc industrial sunt menţionate ca opţiuni. Din punct de vedere al guvernanței locale, se urmăreşte crearea unui teritoriu de proiect şi a bazelor unui pact teritorial cu mediul privat şi societatea civilă. Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale Descreşterea demografică determinată de nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă şi restructurarea economică masivă este scenariul imaginat. În perspectiva demersurilor actuale, se crede în apariţia unui pol unic de creativitate şi atractivitate culturală în teritoriu. Istoria deosebită a aşezării, puterea de renaştere de care a dat dovadă de-a lungul timpului, precum şi resursele culturale deosebite pot constitui premisele unui nou început pentru Drobeta Turnu Severin, care să îi confere identitate şi să propulseze oraşul să îşi recapete locul de capitală culturală regională. Poziţionarea doar pe turismul datorat Dunării fără o gamă variată de servicii turistice la nivel judeţean ar putea conduce la un turism sezonier, astfel încât dezvoltarea este privită întrun context regional, reunind eforturile tuturor factorilor de răspundere: administraţie publică, instituţii de cultură, mediu privat şi societate civilă. Turismul poate fi ales ca pilon al dezvoltării, dar numai în contextul valorificării şi valorizării tuturor resurselor de care dispune regiunea. 37

38 ETAPA 2. ELABORAREA ANALIZEI SOCIO-ECONOMICE ȘI A ANALIZEI SWOT Analiza socio-economică și analiza SWOT au fost realizate în 2015 în cadrul procesului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului - Orizont 2030 și au fost actualizate și ajustate în 2016 în procesul de elaborare a SIDU și a componentelor strategice PMUD și PAED. CAP. 1 COORDONAREA CU ALTE STRATEGII ȘI PLANURI RELEVANTE Coerența politicilor UE cu cele naționale este foarte importantă pentru coeziunea teritorială având în vedere faptul că cele mai multe politici au un impact teritorial semnificativ, influențând în moduri diferite oportunitățile de dezvoltare ale teritoriilor. Coordonarea diferitelor politici sectoriale, în vederea optimizării impactului teritorial şi maximizării coerenței, poate spori în mod semnificativ succesul acestora şi contribui la toate nivelurile teritoriale, la evitarea efectelor negative cauzate de contradicțiile dintre politici. În acest sens, un echilibru optim între durabilitate, competitivitate şi coeziunea socială poate fi atins printr-o dezvoltare teritorială integrată 3. Elaborarea SIDU a Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a realizat în coordonare cu următoarele documente programatice:

39 1.1 La nivel European Europa O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă Tratatul de la Lisabona a adăugat coeziunea teritorială la obiectivele coeziunii economice și sociale. Prin urmare, este necesar să se abordeze acest obiectiv în cadrul noilor programe, punând accentul în special pe rolul orașelor, pe delimitările geografice funcționale, pe zonele care se confruntă cu probleme geografice sau demografice specifice și pe strategii macro-regionale. Cele trei priorități de dezvoltare ale Strategiei Europa 2020 sunt: creştere economică inteligentă prin investiții eficiente în educație, cercetare și inovare; creştere durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și nu în ultimul rând o creştere favorabilă incluziunii prin creearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei 4 ; Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, având ca priorități: (1) Promovarea dezvoltării teritoriale policentrice şi echilibrate; (2) încurajarea dezvoltării integrate în cadrul orașelor, regiunilor rurale și specifice; (3) Integrarea teritorială în cadrul regiunilor funcționale transfrontaliere și transnaționale; (4) Asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza unor economii locale puternice; (5) îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru oameni, comunități și întreprinderi, (6) Gestionarea și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale regiunilor La nivel național Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2035 (2014) - este documentul programatic prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scara regională, interregională și națională precum și direcțiile de implementare pentru o perioadă de peste 20 de ani integrându-se aici și aspectele relevante la nivel transfrontalier și transnațional. Strategia de dezvoltare teritorială a României este prevăzută în legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu completările și modificările ulterioare. Aceasta cuprinde viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp Perspectiva de dezvoltare a teritoriului național are la baza consolidarea poziției strategice a Romaniei în raport cu principalele axe de dezvoltare continentale și globale. Acest lucru se va realiza prin valorificarea avantajelor naturale ale teritoriului național și prin proiectarea unei structuri funcționale a teritoriului capabilă să susțină o creștere economică durabilă. Urmărind întarirea coeziunii teritoriale, SDTR propune un set de politici de dezvoltare teritorială axate pe diferite tipuri de teritorii: zone montane, urbane, zone cu specific geografic, etc. 6 Strategia pentru transport durabil pe perioada , 2030 face referire la întărirea coeziunii sociale și teritoriale prin garantarea unei accesibilități generale minime la servicii

40 publice pentru toți cetățenii, acordându se o atenție specială grupurilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu mobilitate redusă ș.a.) 7 ; Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013, 2020, 2030 ale cărei direcții prioritare sunt tratate în Cap. IV.1.2. Viziune și obiectiv strategice în domeniul Structuri demografice și evoluție socială. Programul de guvernare Programul Operațional Regional (POR); Programul Operațional Competitivitate (POC); Programul Operațional Infrastructură Mare (PO IM); Programul Operațional Capital Uman (PO CU); Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA); Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (PO APD); Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR); Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Subprogramul Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor. 1.3 La nivel regional Planul de Dezvoltare Regională Sud Oltenia Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Vest Oltenia este un instrument care susține includerea în strategiile naționale a obiectivelor de investiții ce vor contribui la dezvoltarea socio-economică a regiunii, fundamentează domeniile de intervenție și necesarul de finanțare din fonduri europene în perioada de programare și cuprinde un portofoliu de proiecte strategice cu impact regional și local. PDR a fost elaborat sub coordonarea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, constituindu-se în acest sens grupuri de lucru județene și tematice, pe domenii prioritate (infrastructură regională/ competitivitate economică, cercetare, dezvoltare, inovare/ resurse umane, piața muncii, servicii sociale/ agricultură și dezvoltare rurală/ mediu și dezvoltare durabilă 8 ). Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare este aceea de a deveni un promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât și în agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile. Obiectivul strategic global pentru perioada este dezvoltarea durabilă şi echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia prin valorificarea resurselor proprii, sprijinirea mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor în vederea reducerii disparităţilor existente între regiunea SV Oltenia şi celelalte regiuni ale ţării în scopul creșterii nivelului de trai al cetăţenilor. Pentru atingerea obiectivului general al PDR , au fost stabilite următoarele obiective specifice, corelate cu priorităţile de finanţare: u+perioada /bb6b07bc-183b-4d18-b791-0f106ced11d2 40

41 -Creşterea competitivităţii regionale prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resurselor umane (Priorităţile 1, 2 şi 4) - Crearea de noi locuri de muncă, creşterea incluziunii sociale şi reducerea sărăciei (Prioritatea 5) -Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic (Priorităţile 3 şi 6). Priorităţile Strategiei de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia Creşterea competitivităţii economice a regiunii 2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale 3. Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii culturalistorice 4. Dezvoltare rurală durabilă şi modernizarea agriculturii şi a pescuitului 5. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi a incluziunii sociale 6. Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice La nivel județean Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Județului Mehedinți pentru perioada este dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții populației, astfel încât acest județ să devină competitiv pe termen lung şi atractiv pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului natural și cultural, material și imaterial, mobil și imobil și dezvoltarea unei comunități capabile să gestioneze resursele în mod eficient și eficace. Obiective specifice Pentru atingerea obiectivului general al strategiei județului au fost stabilite următoarele obiective specifice: 1. Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar naval şi a infrastructurii tehnico-edilitare pentru creşterea mobilității, accesibilităţii, conectivităţii, atractivităţii şi siguranţei judeţului; 2. Creşterea competitivităţii mediului economic prin sprijinirea întreprinderilor pentru crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea parteneriatelor public-privat şi colaborarea cu mediul academic; 3. Întărirea capacităţii administrative şi operaţionale de intervenţie, prin dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică locală, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivel judeţean; 9 PDR, p , accesat la 41

42 4. Îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii serviciilor de educaţie pentru creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de formare profesională, a serviciilor de sănătate şi a servicii sociale pentru combaterea sărăciei, promovarea incluziunii sociale; 5. Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural prin crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului, utilizarea eficientă a energiilor regenerabile şi de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii; 6. Creșterea atractivității judeţului ca destinație turistică prin promovarea, dezvoltarea şi modernizarea eco şi agro-turismului și creșterea calității și diversificarea serviciilor turistice oferite; 7. Modernizarea sectorului agricol şi piscicol și diversificarea activităţilor rurale cu activități complementare agriculturii și pisciculturii, creșterea calității vieții în zonele rurale prin dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală, în vederea unei dezvoltări durabile a judeţului şi diminuării disparităţilor dintre mediul urban şi rural; 8. Intensificarea cooperării transfrontaliere, prin valorificarea durabilă a potențialului uman, material și a resurselor de mediu existente în zonele de graniță. 1.5 La nivel local Pilonul principal a fost considerat PMUD, plecându-se atât de la poziționarea municipiului cât și de la problemele socio-economice și demografice locale. Pentru realizarea PMUD a fost declanșat un proces de elaborare participativă implicându-se factorii interesați și de decizie. În perioada au fost culese datele semnificative și au fost realizate întâlniri pentru pregătirea instrumentelor de lucru. Au avut loc 6 întâlniri de lucru. A fost realizat un studiu de cercetare cantitativă pentru definirea problemelor și a fost realizat un studiu de trafic. În perioada au fost realizate două întâlniri de grupuri de lucru pentru testarea măsurilor dar și pentru definirea viziunii de dezvoltare a mobilităţii urbane și a obiectivelor principale ale planului Pentru construcția scenariilor mobilității locale au fost evaluate următoarele variabile: DEMOGRAFIA ÎN AREAL PIAȚA MUNCII ÎN AREAL EVOLUȚIA ȚESĂTURII ECONOMICE ȘI TURISMUL ÎN AREAL DIN PERSPECTIVA IMPACTULUI ECONOMIC AL MOBILITATII subcapitolul I.4.1 TRANSPORTUL ȘI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT DIN PERSPECTIVA ACCESIBILITATII ŞI SIGURANTEI ÎN DOMENIUL MOBILITATII subcapitolul I.4.3 şi I.4.4 CALITATEA MEDIULUI ŞI A VIETII DIN PERSPECTIVA IMPACTULUI MOBILITATII ASUPRA LOR 42

43 1-SCENARIU DE BAZĂ AL MOBILITĂȚII REACTIVE FĂRĂ VIZIUNE SCENARIUL A FACE MINIMUM (DE REFERINTA) 2- SCENARIUL MOBILITĂȚII DURABILE SCENARIUL A FACE CEVA Variabile Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 DEMOGRAFIE ÎN AREAL PIAȚA MUNCII ÎN AREAL EVOLUȚIA ȚESĂTURII ECONOMICE ȘI TURISMUL ÎN AREAL DIN PERSPECTIVA IMPACTULUI ECONOMIC AL MOBILITATII TRANSPORTUL ȘI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT DIN PERSPECTIVA ACCESIBILITATII ŞI SIGURANTEI ÎN DOMENIUL MOBILITATII Ipoteza 1: ușoara scădere demografică, și o relativă îmbătrânire a populației. Ipoteza 1: o piață a muncii cu o cerere în creștere impusă de o relansare a unui sector economic prin decizie administrativă. Ipoteza 1: o continuare a dezindustrializării și chiar reducere a sectorului terțiar productiv. Declin al turismului ca urmare a eroziunii malurilor și efectelor schimbărilor climatice. Investiții doar pentru ramura logistică și transport. Ipoteza 1: regularizarea cererii de transport întrun context de creștere economică încetinită și lipsa unei politici clare în domeniul amenajării infrastructurilor. Modelul de deplasări auto convențional conduce la creșterea noxelor. Ipoteza 2: continuarea tendințelor demografice actuale în contextul unei politici reactive fără măsuri proactive pentru acest domeniu Ipoteza 2: o piață a muncii care se stabilizează și se armonizează și care va putea stimula valoarea adăugată. Ipoteza 2: o încetinire a dezindustrializării și delocalizării și o relocalizare moderată a unor activități cu emisie medie/înaltă de noxe. Voință de inversare a declinului economic cu orice preț. Turismul rămâne ceea ce este, adică o ramură sezonieră bazată pe atractivitatea datorata Dunării Ipoteza 2: privilegierea modurilor de transport alternative celui rutier motorizat bazat pe hidrocarburi cu alocarea unor resurse bugetare constante. Ipoteza 3: o creștere a atractivității care va influența un sold migrator considerabil pozitiv Ipoteza 3: o piață a muncii în care cererea este determinată de o ofertă în scădere la un nivel scăzut tarifar. Ipoteza 3: o creștere influențata de un sector cheie - TURISMUL. Competitivitate întărita pentru sectoarele tradiționale și un efect puternic de antrenare pentru activitățile terțiare. Turismul durabil devine motorul economic al zonei. Ipoteza 3: voința puternică în materie de ofertă de transport stimulând cererea pe termen mediu şi lung. Privilegiere infrastructură intermodală pentru un sector logistică, stimulat prin decizii administrative. Modelul convențional de deplasare nemodificat stimulat de stimulare ramură logistică CALITATEA MEDIULUI ŞI A VIETII DIN PERSPECTIVA IMPACTULUI MOBILITATII ASUPRA LOR Ipoteza 1: posibil șoc climatic neanticipat se face simțit și în areal. Ipoteza 2: vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezintă un factor de ruptură care presează asupra politicilor de mediu Ipoteza 3: politici active în domeniul ambiental în general de protecție și conservare a biodiversității în special 1-SCENARIU DE BAZĂ AL MOBILITĂȚII 2- SCENARIUL MOBILITĂȚII DURABILE SCENARIUL MOBILITĂȚII 43

44 Variabile Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 REACTIVE SCENARIUL A FACE MINIMUM (DE REFERINTA) Fig. I 5.1 Scenariilor mobilității locale SCENARIUL A FACE CEVA CONTEXTUALE SCENARIUL A FACE ÎN CONTEXT ECONOMIC 1- SCENARIU DE BAZĂ AL MOBILITĂȚII REACTIVE SCENARIUL A FACE MINIMUM (DE REFERINTA) Scenariul de bază reflectă situația în care nu se întâmplă nimic strategic și constituie baza pentru analizele comparative și analiza de impact a scenariilor prezentate. Prezumțiile sunt: Continuarea tendințelor demografice actuale în contextul unei politici reactive fără măsuri proactive pentru acest domeniu O piață a muncii în care cererea este determinată de o ofertă în scădere la un nivel scăzut tarifar. O încetinire a dezindustrializării și delocalizării și o relocalizare moderată a unor activități cu emisie medie/înaltă de noxe. Voință de inversare a declinului economic cu orice preț. Turismul rămâne ceea ce este, adică o ramură sezonieră bazată pe atractivitatea datorată Dunării. Regularizarea cererii de transport într-un context de creştere economică încetinită şi lipsa unei politici clare în domeniul amenajării infrastructurilor. Modelul de deplasări auto convențional conduce la creșterea noxelor. Vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezintă un factor de ruptura care presează asupra politicilor de mediu Investițiile în acest scenariu sunt minimale și se fac reactiv la presiunea locală spre un model motorizat. Reabilitare și extindere a rețelei stradale și extindere a infrastructurii de parcare inclusiv în zona centrală. Transportul public rămâne strict alternativa de deplasare susținută de administrația publică pentru nevoi sociale dar este extins. Stimulate de finanțările europene se realizează investiții nesemnificative de extindere și încurajare a mersului cu bicicleta şi deplasărilor pietonale. Se va analiza opțiunea extinderii sistemului de alimentare GPL/ GCN. Acest scenariu nu îmbunătățește mobilitatea și are un impact negativ asupra mediului, atenuat de procesul de dezindustrializare. Interacțiune demografie/ piața muncii - dezvoltare economică/ mobilitate conduce la o spirală descendentă. 2- SCENARIUL MOBILITĂȚII DURABILE SCENARIUL A FACE CEVA Scenariul 2: Către un nou management al mobilității - Orientat pe susținerea pentru un transport public puternic, pe politici pentru un transport durabil în general. Prezumțiile sunt: Ușoara scădere demografică, și o relativă îmbătrânire a populației. 44

45 O piață a muncii care se stabilizează și se armonizează și care va putea stimula valoarea adăugată. O creştere influenţată de un sector cheie TURISMUL. Competitivitate întărită pentru sectoarele tradiţionale şi un efect puternic de antrenare pentru activităţile terţiare. Turismul durabil devine motorul economic al zonei. Privilegierea modurilor de transport alternative celui rutier motorizat bazat pe hidrocarburi cu alocarea unor resurse bugetare constante Politici active în domeniul ambiental în general de protecţie şi conservare a biodiversităţi în special O posibilă abordare alternativă strategiilor clasice privind oferta de transport o constituie crearea serviciului transport public electric, adică reactivarea proiectului unui transport public cu troleibuze. Această primă fază vizează crearea a două linii și achiziția a 10 troleibuze. La definirea Scenariului 2 al Mobilității Durabile s-au avut în vedere: Sporirea dezvoltării transportului public către un sistem de transport public puternic Extinderea acoperirii transportului public Crearea serviciului public de transport electric Susținerea deplasării durabile: piste biciclete și zone pietonale; zone pietonale de acces la Dunăre și faleză pietonală Dunăre Infrastructură de alimentare pentru autovehicule electrice Politică restrictivă de parcare, cu introducerea taxelor mari pentru parcarea autoturismelor în centru Crearea infrastructură park&ride Dezvoltarea sistemului de management al traficului orientat pe prioritizarea transport public Crearea perdelelor forestiere. În cadrul etapei de identificare și testare a măsurilor de acțiune în domeniul mobilității au avut loc 2 reuniuni ale grupului de lucru constituit pentru planul de mobilitate urbană. Primul focus grup de lucru a avut loc în data de , ora Participanți Mateescu Marinela, Director Executiv Direcţia De Impozite şi Taxe Drobeta- Turnu- Severin Preduț Cătălin, Şef Birou Cadastru, Primăria Municipiului Drobeta- Turnu- Severin Gurbina Iuliana, Consilier, UAT Municipiul Drobeta- Turnu- Severin Vătuiu Mihaela, Şef Serviciu Dezvoltare Locală, UAT Municipiul Drobeta- Turnu- Severin Ştefan Burlacu, Arhitect Şef, Primăria Municipiului Drobeta Turnu- Severin Bogdan Manuela, Consultant SC Concept Consulting SRL, specialist ACB 45

46 Luca Radu, Consultant SC Concept Consulting SRL, inginer specialist în probleme de trafic și proiectare infrastructură mobilitate Ciobanu Gheorghe, SC Concept Consulting SRL, coordonator proiect din partea consultantului Burducescu Gigi, proiectant Mirox Proiect, realizatorul Studiului de trafic Cel de-al doilea grup de lucru a avut loc în data de , ora Participanți Gurbina Iuliana, Consilier, UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Vatuiu Mihaela, Şef Serviciu Dezvoltare Locală, UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Mateescu Marinela, Director Executiv Direcţia De Impozite şi Taxe Drobeta Turnu Severin Burlacu Ştefan, Arhitect Şef UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Florescu Aurelia, Director TPU Drobeta Bran Marian, Director TPU Drobeta Ciobanu Gheorghe, SC Concept Consulting SRL În cadrul reuniunilor a fost prezentată situaţia existentă aşa cum rezultă ea din studiul de trafic şi celelalte analize de trafic, cercetarea cantitativă (chestionare) privitoare la modelul de transport şi evaluarea diagnostic a situaţiei mobilităţii. Astfel, în cadrul reuniunilor, a fost definită cererea de transport calibrată cu rezultatele cercetării cantitative. Problemele identificate cu efect asupra mobilității actuale în municipiu: 1. Material rulant învechit, vechimea medie este de ani 2. Lipsa informațiilor asupra traseelor şi traficului de circulație asupra transportului în comun 3. Viteza comercială redusă de doar 15,95 km/oră 4. Volumul vânzărilor titlurilor de călătorie în scădere 5. Ponderea abonamentelor subvenționate în creștere (transportul public serviciu social) 6. Creșterea numărului de accidente Conform datelor de la Biroul Rutier Drobeta- Turnu Severin, zonele cu risc ridicat de accidente sunt: - Zona şcolilor de pe Bd. Revoluţiei - Intersecţia Bd. Tudor Vladimirescu cu Şincai Deşi traficul nu prezintă congestionări în nicio zonă teritorială şi la nicio zonă orară, totuşi, în 2015 a crescut numărul de accidente faţă de În anul 2014 au fost 163 accidente cu victime, din care 63 persoane grav rănite. În anul 2015 au fost 181 accidente cu victime, din care 2 decedaţi. 46

47 Printre cauzele accidentelor cele mai frecvente sunt: - 41% -neacordarea priorităţii între vehicule - 10% -neacordarea priorităţii pietonilor - 9.9% -abateri ale bicicliştilor. 7. Lipsa traseelor pentru biciclete 8. Condiții nesatisfăcătoare pentru deplasarea pietonală 9. Lipsa infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice şi hibride 10. Lipsa infrastructurii pentru o mobilitate intermodală Au fost propuse doua scenarii posibile pentru mobilitatea viitoare: Un scenariu de baza al mobilității reactive fără viziune, în cadrul căruia acțiunea este sub formă de reacție la problemele ce apar Un scenariu al mobilității durabile, în care a fost avută în vedere acțiunea care să conducă la o mobilitate durabilă Scenariul preferat în cadrul Focus Grup din 07 aprilie 2016 a fost SCENARIUL MOBILITĂȚII DURABILE SCENARIUL A FACE CEVA Ca răspuns la problemele de mobilitate evaluate au fost identificate și testate următoarele măsuri: O posibilă abordare alternativă pentru strategiile clasice privind oferta de transport- a fost identificată măsura creării serviciului transport public electric, adică reactivarea proiectului unui transport public cu troleibuze inclus în PUG. În prima fază a fost testată realizarea a două linii și achiziția a 10 troleibuze. În cadrul Scenariului 2 al Mobilității Durabile s-au mai avut în vedere următoarele măsuri: Sporirea dezvoltării transportului public către un sistem de transport public puternic Extinderea acoperirii transportului public Crearea serviciului public de transport electric Susținerea deplasării durabile: piste biciclete și zone pietonale; zone pietonale de acces la Dunăre și faleză pietonală Dunăre Infrastructură de alimentare pentru autovehicule electrice Politică restrictivă de parcare, cu introducerea taxelor mari pentru parcarea autoturismelor în centru Crearea infrastructură park&ride Dezvoltarea sistemului de management al traficului orientat pe prioritizarea transport public Crearea perdelelor forestiere Scenariul ales 47

48 Pentru alegerea scenariului a fost utilizată Analiza cost-beneficiu prezentată în anexă. A fost ales Scenariul a face ceva care este scenariul unei mobilități durabile (doar în cadrul Analizei cost-beneficiu a fost evaluată și ipoteza improbabilă acțiunii contextuale economice care însă nu a fost dezvoltată neputând fi susținută financiar). A rezultat o primă variantă care a fost supusă consultării SEA în perioada Varianta a primit Decizia Etapei de încadrare nr.9/ Ulterior acestor date a fost realizată varianta finală care a fost supusă consultării și dezbaterii publice. CAP. 2 CONTEXTUL REGIONAL ȘI URBAN Măsuri pentru sistemul teritorial de aşezări Pentru realizarea echilibrului între societate, economie şi mediu obiectiv principal al amenajării teritoriului structura teritoriului comunitar trebuie sa aibă ca opţiune importantă dezvoltarea spaţială policentrică și echilibrată, care să susţină coeziunea teritorială. Pe continentul european conceptul de policentricitate se aplică la toate nivelurile, prin politici specifice: la nivel european, prin: dezvoltarea unor zone mari de integrare economică globală; întărirea sistemului policentric format din regiuni metropolitane; aglomerări de oraşe şi reţele urbane; formarea reţelelor urbane europene prin cooperare transnaţională; la nivel naţional, prin: încurajarea specializării regionale şi diviziunea muncii între regiunile urbane; îmbunătăţirea accesibilităţii la serviciile urbane; la nivel regional, prin: restructurarea regiunilor metropolitane prin îmbunătăţirea calităţii centrelor urbane secundare; îmbunătăţirea legăturilor între nodurile urbane; promovarea parteneriatelor urban-rural. Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea unor reţele teritoriale constituite pe temeiul principiului policentricităţii vizează sintetic: dezvoltarea spaţială multipolară și echilibrată; consolidarea unor oraşe și zone urbanizate dinamice și competitive; diversificarea funcţională a oraşelor, ca suport al echilibrului în teritoriu; dezvoltarea reţelelor de transport ca suport al îmbunătăţirii legăturilor dintre centrele urbane și al cooperării în reţea; valorificarea potenţialelor funcţionale specifice ale unor centre urbane (în special turistic, educaţional, cultural); 48

49 dezvoltarea parteneriatului urban-rural. Modelul de dezvoltare al sistemului de aşezări promovat de Strategia de dezvoltare teritorială a României pune un accent deosebit pe rolul important al proceselor de dezvoltare localizate la nivelul unor spaţii cu o anumită coerenţă şi dinamică teritorială, înţelegând faptul că dezvoltarea unui spațiu nu se realizează în izolare, traiectoria de creştere a unui teritoriu fiind dată de capacitatea acestuia de a gestiona eficient fluxurile de oameni și mărfuri, precum și de a asigura condiţii optime de viaţă pentru cetăţenii săi. În plan operaţional, intervenţiile publice care vizează sistemul teritorial de aşezări se concentrează pe realizarea următoarelor măsuri teritoriale cu aplicabilitate la scară naţională 10 Măsuri teritoriale pentru zonele urbane Unul din obiectivele majore stabilite pentru dezvoltarea teritoriului national în orizontul de timp 2035 este focalizat pe dezvoltarea unei retele de localități complet echipată cu infrastructură tehnico- edilitară si eficient interconectată, precum și promovarea unor investiții integrate în acord cu specializarea teritorială. Acest lucru se traduce prin: consolidarea centrelor urbane cu vocație internațională în reteaua de orase europene; asigurarea unei accesibilitati crescute la nivelul teritoriului si a unei conectivitati eficiente între orasele mari si zona urbana functionala, precum si asigurarea unei echipari complete cu infrastructura de utilitati publice a zonelor urbane si cresterea atractivitatii spatiilor urbane si rurale prin îmbunatatirea functiilor rezidentiale, dezvoltarea unor spatii publice de calitate si a unor servicii de transport adaptate nevoilor si specificului local. În plan operational, implementarea acestor obiective strategice presupune adoptarea unui set de masuri teritoriale si a actiunilor aferente pentru corectarea dezechilibrelor sau maximizarea avantajelor conferite de zonele urbane p p

50 CAP. 3 Definirea teritoriului Cadrul natural Drobeta Turnu-Severin este municipiul şi reşedinţa judeţului Mehedinţi în actuala organizare administrativ-teritorială. Coordonatele geografice ale centrului municipiului în proiecţia WGS 84 (World Geodetic System) sunt de latitudine nordică şi longitudine estică. Drobeta Turnu Severin are locuitori conform INS, locuitori conform Recensământului 2011 și este situat pe malul stâng al Dunării, având o poziționare excelentă controlând principala rută fluvială și una dintre cele mai importante căi comerciale ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică. Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş, altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri, faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi drepte ce se intersectează în unghi de 90 de grade. Terasa pe care este aşezat oraşul coboară abrupt spre Dunăre, în dreptul clădirii Tribunalului şi mai blând pe direcţia portului şi a gării, ceea ce de-a lungul anilor a ferit localitatea de inundaţii. Numeroasele izvoare de la poalele terasei au fost amenajate într-o frumoasă salbă de fântâni, ce dau o notă specifică oraşului, cum tot specific pentru Severin rămâne Parcul Rozelor, cu sute de soiuri de arbori şi trandafiri, înfloriţi pe zeci de hectare. Numai Parcul Rozelor se întinde pe o suprafață de 12 ha, apoi Gradina "General Dragalina" (cu Cetatea Severinului) şi parcul complexului arheologic Drobeta, toate trei etalându-se pe taluzul terasei Dunării, cu elegante alei şi arbuști, cu rânduri de castani de-a lungul bulevardului Carol I. Parcul central (stil englezesc) cu monumente, fântâna arteziana, ecleraj. În partea nordică a oraşului se întinde pe 13 ha Parcul natural Crihala, iar în partea vestică, intrarea în oraş este agrementată de un parc cu bazine de apă, arbori şi alei. 50

51 De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil sunt caracteristice zonei. Condiţiile naturale au determinat existenţa unei vegetaţii bogate, variate şi, în acelaşi timp, cu aspecte ce o deosebesc relativ mult de cea din alte regiuni ale ţării. Severinul este înconjurat de o centură de dealuri: dealul Vărănic, la nord-vest, dealul Curile, dealul Gârdanul şi dealul Balota, spre est. Acesta din urmă, înalt de 368 de metri, situat la 18 km de Severin, domină întreaga depresiune a Topolniţei. La sud, oraşul este scăldat de apele Dunării. Aşezarea şi clima au făcut ca aici apele Dunării să se liniştească, permiţând vaselor sa poata ierna, ceea ce a determinat apariţia portului şi a oraşului modern Turnu Severin. Datorită construcţiei barajului de la Ostrovul Mare (Porţile de Fier II), în dreptul Severinului, Dunărea s-a transformat într-un lac de acumulare în care apa curge imperceptibil. Subsolul Severinului conţine granit, gresie, piatră de var şi serpentină. La intrarea în Schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase. Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul a fost o câmpie cu pâlcuri de păduri de stejari, din care s-a păstrat o suprafaţă mică, în nord de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala. În amonte Dunărea leagă Severinul de Belgrad, de Budapesta şi de Viena, iar în aval, spre Marea Neagră, Severinul are deschisă fereastra spre orizonturile sud-vestice. Aşezat la intersecţia căilor de comunicaţie de însemnătate continentală, Severinul, denumit de un ziar local dar al Dunării, s-a aflat în permanent contact cu diferite culturi, civilizaţii şi interese dintre cele mai variate, care i-au influenţat dezvoltarea. Drobeta Turnu Severin, este în primul rând un oraş cu vocaţie de gazdă, cu o istorie impresionanta, deosebit de atractiv şi interesant deopotrivă pentru turism, evenimente, afaceri, sau studii. Clima Clima municipiului Drobeta Turnu Severin se caracterizează prin influenţe submediteraneene care se suprapun pe fondul climatului temperat-continental. În timpul anului, dar mai ales iarna au loc invazii de mase de aer umede și calde de origine mediteraneană și oceanica. Iernile sunt mai calde, cu cantităţi mari de precipitaţii lichide sau sub formă de lapoviţă, cu ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense, cu vânturi predominante din sectorul vestic şi nord estic pe orientarea generală a văii Dunării şi culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin Comăneşti. Verile sunt, în general, călduroase, uneori cu temperaturi de peste 38 O C, ca urmare a invaziei de aer fierbinte tropical. În Drobeta Turnu Severin au fost înregistrată, în anul 1904, durata maximă a intervalului cu zile tropicale din luna iulie din România. În acel an au fost înregistrate temperaturi de peste 30 O C în 24 de zile ale lunii iulie. Sursa: ANM Temperatura aerului în municipiu înregistrează valori dintre cele mai mari din ţară. Media anuală a temperaturii aerului este de 11,7 o C. Temperaturile maxime absolute înregistrate în lunile iulie şi august au fost de 40,9 o C, respectiv 42,3 o C, iar minima absolută a 51

52 fost de -26,6 o C, în luna februarie. Temperatura medie lunară a lunii ianuarie este -1 o C, ianuarie fiind singura lună din an cu temperatură medie negativă. Temperatura medie a lunii iulie este de 23 o C. Influenţa climatului submediteranean se face simţită şi în ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor. Precipitaţiile sunt mai bogate, menţinându-se ridicate şi în perioada caldă a anului astfel încât raportul dintre sumele semestriale de precipitaţii (din perioada rece şi cea caldă a anului) este aproape 1/1. Media anuală a cantităţii de precipitaţii este de 674,7 mm. În cursul unui an se întâlnesc două maxime de precipitaţii: primul la sfârşitul primăverii şi începutul verii iar cel de-al doilea la sfârşitul toamnei şi începutul iernii. Conform ANM, în perioada , cantitatea lunară medie de precipitaţii a lunii mai a fost de 77,6 mm, iar a lunii decembrie de 65,3 mm. Durata medie a intervalului fără îngheţ este de 220 zile. Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică a municipiului cuprinde fluviul Dunărea, râul Topolniţa, pârâul Jidoştiţa, ogaşele Crihala, Aluniş, Craioviţa, Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I, numeroase izvoare, precum şi ape minerale. Fluviul Dunărea, al doilea fluviu european după Volga, scaldă municipiul pe o rază de 22,1 km. Cursul este utilizat atât în scop energetic, cât şi pentru navigaţie. Lacul antropic Porţile de Fier I reprezintă cea mai mare acumulare de apă din România, având o suprafaţă de 70 mii ha12 şi un volum de 2400 mil m3 (la nivel normal de retenţie). Sursa: INS Potenţialul hidroenergetic al sistemului hidrotehnic este exploatat în parteneriat cu Serbia. Puterea instalată a hidrocentralei aflată în administrare românească este de 1080 MW, adică jumătate din puterea cumulată instalată a complexului. Afluent al Dunării, râul Topolniţa, traversează localitatea Cireşu şi Drobeta Turnu Severin, adunându-şi apele din zona centrală şi sudică a Podişului Mehedinţi. Unul din afluenţii râului Topolniţa este ogaşul Crihala. Ogaşele Aluniş şi Craioviţa se varsă în Dunăre prin casete. La trecerea în casetă a ogaşului Aluniş a fost amenajat de curând un parc de agrement. Pârâul Jidoştiţa străbate localitatea Gura Văii şi are o lungime de 27 km. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 45 km, iar debitul mediu anual este de 0,2 mc/sec. Localitatea Dudaşul Schelei este străbătută de ogaşele Burnatu şi Negrea, însă acestea nu au un caracter permanent. Trupurile Bahna şi Vodiţa sunt străbătute de cursuri de apă omonime care nu beneficiază până în prezent de lucrări de regularizare. 52

53 În localităţile Schela Cladovei şi Gura Văii se găsesc importante rezerve geologice de ape mineralizate, de tipul bicarbonate sulfuroase şi clorurate sulfuroase. Aceste ape mineralizate au proprietăţi curative şi o temperatură de 17,2oC la suprafaţă. În cazul forării la adâncime, s- ar putea extrage ape termale cu o temperatură de 37oC 40oC, conferind zonei un potenţial balnear important. Vegetaţia Climatul zonei oferă condiţii pentru dezvoltarea unor vegetaţii specifice mediteraneene: migdalul, smochinul, liliacul, teiul şi castanul comestibil. Arbori exotici precum magnolia, nucul caucazian şi Gingko biloba (cea mai veche specie de pe glob) au parte de un climat favorabil în zonă. Actuala pădure Crihala, de 12 ha, reprezintă o parte din vechiul teritoriu acoperit cu stejari pe care este aşezat astăzi oraşul Drobeta Turnul Severin. Fauna Fauna arealului natural în care este încadrat municipiul este specifică zonei de câmpie, fiind formată în special din rozătoare (popândăul, hârciogul şi iepurele), păsări (pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca) şi reptilele (şarpele săritor şi şopârla). Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada rândunicii, fluturele ochi de păun şi fluturele amiral), albiliţa şi nălbarul. Dintre animalele de interes cinegetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele şi potârnichea. Ihtiofauna este dominată de mreană, cega, clean, ştiucă, ghiborţ şi scobar. O notă aparte face peştele migrator anghile, care vine pentru maturizare în Dunăre tocmai din Oceanul Atlantic. Influenţele mediteraneene au dus la aclimatizarea unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, presura bărboasă, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele. Solurile În municipiul Drobeta Turnu Severin se găsesc soluri brun - roşcate podzolite şi soluri de fâneaţă. Resursele subsolului În zonă au o largă extindere depozitele sedimentare de vârstă mezozoică, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit. Resursele zonei în care se încadrează cele din subsolul Severinului conţin granit, gresie, piatră de var, marmură şi serpentină. La intrarea în Schela Cladovei se găsesc izvoare de ape minerale sulfuroase cu caracter curativ. În zona Bahna există zăcăminte de cărbune brun, iar în apropierea municipiului, în partea nordestică, există rezerve de lignit exploatate de Mina Husnicioara. 53

54 CAP 4. Profilul spațial și funcțional Municipiul Drobeta Turnu Severin este situat pe malul stâng al Dunării, având o poziționare excelentă controlând principala rută fluvială și una dintre cele mai importante căi comerciale ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km vest de Craiova și 353 km vest de București. Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş, altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri, faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi drepte ce se intersectează în unghi de 90 de grade. Deşi este situat într-o zonă periferică, municipiul Drobeta Turnu Severin se poziţionează ca o intersecţie europeană, având acces la magistrale importante naţionale şi europene de transport rutier, feroviar şi fluvial, fiind amplasat pe teritoriul coridoarelor europene Rin - Dunăre şi Orient - Mediterana de Est. Accesul rutier în municipiu se realizează pe rutele: DN 6 (E70) pe direcţia Craiova - Timişoara, cu legătură în localitatea Şimian cu DN 56A spre Vânju Mare - Calafat - Bulgaria şi cu E771 peste Barajul Porţile de Fier, din Gura Văii spre Belgrad; DN 67 direcţia Motru - Târgu Jiu sau Motru - Baia de Aramă - Băile Herculane pe DN 67D; DJ 607 B spre comuna Brezniţa Ocol; DJ 607A pe direcţia Cerneţi - Husnicioara. 54

55 Reţeaua feroviară, prin magistrala Bucureşti - Craiova - Timişoara face legătura municipiului atât cu localităţile judeţului, cât şi cu celelalte regiuni ale ţării, atât din punct de vedere al transportului de călători, cât şi al transportului de marfă. Fig. nr. 1 Autostrada Navigabilă Main - Dunăre Aflându-se pe malul stâng al fluviului Dunărea, municipiul Drobeta Turnu Severin reprezintă un obiectiv important în reţeaua TEN-T, fiind inclus în Proiectul Prioritar nr Autostrada Navigabilă Main - Dunăre. Având acces direct la Marea Neagra şi, prin intermediul Canalului Main - Rin, la Marea Nordului, Dunărea reprezintă principala arteră de transport fluvial a Uniunii Europene. Punctul naval de la Drobeta Turnu Severin este port de pasageri, de mărfuri şi debarcadere pentru Muzeul Regiunii Porţile de Fier şi Insula Şimian. Având în vedere că portul nu aparţine administraţiei publice locale, activitatea sa este în prezent nesemnificativă pentru oraş, iar amenajările portuare existente nu sunt compatibile cu activitatea turistică. Judeţul Mehedinţi nu dispune de infrastructură aeroportuară funcţională. Până în anul 1989 a existat un aerodrom în cartierul Schela Cladovei din Drobeta Turnu Severin, utilizat mai ales pentru aviaţia utilitară, şi care, din cauza retrocedării terenurilor aflate în perimetrul său, a fost desfiinţat. În perioada interbelică, acest aerodrom era operat de linia de transport L.A.R.E.S. În prezent, pe platoul Balota, la 25 km de Turnu Severin, funcţionează un aerodrom privat, pentru nave uşoare. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Craiova, la o distanţă de aproximativ 112 km, care asigură zboruri interne şi internaţionale. Suprafaţa municipiului Drobeta Turnu Severin este de ha, din care 3.366,47 ha teren extravilan şi 2.104,53 ha teren intravilan. Ponderea relativ nouă a oraşului modern, evoluţia sa, suportul vetrei format din terase s-au răsfrânt asupra organizării funcţionale a vetrei, prezentând trăsături distincte, comparative cu alte centre urbane. Evoluând prin extindere în plan orizontal, pe podul neted, cu un grad redus de fragmentare a terasei Dunării, vatra oraşului s-a extins şi s-a adaptat continuu la suportul morfologic, în strânsă legătură cu evoluţia sa funcţională. În perioada interbelică oraşul era bine sistematizat, cu străzi şi pieţe largi, iar o treime din suprafaţa sa era acoperită cu parcuri şi plantaţii şi fiecare casa dispunea de gradina ei. 55

56 Fig. nr 2.Harta orasului în anul 1970 Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin Drobeta Turnu Severin este un oraş modern ce a cunoscut multe transformări de-a lungul timpului. În perioada comunista municipiul Drobeta Turnu Severin a avut parte de o intensa industrializare. Între anii şantierul naval a construit 200 de vase pescăreşti metalice, uzine electrice pentru exploatarea stufului în Delta Dunării, vapoare pentru marfa etc. Producţia industriala a crescut cu 178% în 1950 fata de În 1960, ia fiinţă Combinatul de Industrializare a Lemnului (CIL). Tot atunci este comasat Șantierului Naval cu Atelierele CFR, formând Uzina Mecanică profilată pe construcţii de nave și vagoane. În perioada , statul a construit de apartamente cu suprafata de m 2 iar populaţia a construit 320 de case cu suprafata de m 2. În anul 1964 a început construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier 1, cea mai mare de pe Dunăre şi a treia din Europa, construcţie finalizata în Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluenţa cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localităţile Baziaș și Orșova. Zona Porţile de Fier are un bogat potenţial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porţile de Fier. Hidrocentrala Porţile de Fier 2, a doua ca mărime din ţară, este amplasată la aproximativ 80 de kilometri în aval de Porţile de Fier 1. De la inaugurarea ei din anul 1984, asigură nu doar valorificarea potenţialului hidroenergetic al Dunării pe sectorul romano-iugoslav, ci contribuie şi la îmbunătăţirea funcţionării hidrocentralei Porţile de Fier 1 prin stabilizarea nivelului din aval al acesteia. La 50 de metri se află ecluza şi podul care face legătura între Porţile de Fier 2 şi localităţile limitrofe. După anul 1964 au început lucrările la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier, au urmat reconstrucţia reţelelor de comunicaţie, au fost demolate satele inundabile, 56

57 apare cartierul Schela Noua, a fost refăcută infrastructura rutieră şi feroviară pe un nou amplasament, calea ferată electrificată. În 1967 s-a terminat construcţia cinematografului "Porţile de Fier" şi a Policlinicii. Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH) este înfiinţat în 1969 iar capacităţile de producţie vor intra pe rând în funcţiune între În 1970 este inaugurată Fabrica de Nutreţuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu. În anii 80 apar noi fabrici: Fabrica de aparate de măsură şi control ( ), Fabrica de material de construcţii (1983), Fabrica de anvelope (1985) etc. Daca în perioada s-au construit apartamente de cărămidă, în perioada s-au construit apartamente din prefabricate şi apartamente în perioada După 1990, Drobeta-Turnu Severin a trecut printr-un proces involutiv al industriei locale. Oraşul a început să piardă din atractivitate pentru populaţie şi se instalează tendinţa de scădere demografică şi de reducerea concomitentă a densităţii populaţiei; În 2003 au fost finalizate primele blocuri de pe bulevardul T. Vladimirescu, a fost realizată Sala Polivalentă cu 1800 de locuri. În ultimii ani au fost deschise magazinele: Plus, Penny, Profi, Interex, a fost amenajata Piaţa Mircea, au fost construite mai multe fântâni arteziene. În 2010 a fost inaugurat magazinul Carrefour, din anul 2011 au apărut magazinele: BricoStore, Cora, Dedeman, Kaufland, Brithouse, Lidl etc. În partea de est s-a dezvoltat zona comercială cu magazine precum Cora, Dedeman, Kaufland (2011) şi a fost inaugurat un nou complex Ford (Plusauto) în În partea de vest s-au construit şoseaua de centură a municipiului Drobeta Turnu Severin, finalizată în luna decembrie 2011, Severin Shopping Center, BricoStore etc. În scurta, dar încărcată sa istorie, oraşul Drobeta Turnu Severin a încercat de cele mai multe ori să adopte soluţii occidentale în domeniul urbanistic-edilitar: străzi drepte, case aliniate, parcuri proiectate şi amenajate, pieţe largi etc. În prezent Drobeta Turnu Severin este un important centru economic şi cultural dar şi turistic. În urma studiilor şi analizelor efectuate realizat de MALEX SRL IN PERIOADA 2015 (s-a utilizat ca metodologie Tehnica RS şi GIS, care oferă o perspectivă unică a modului de evoluţie a oraşelor, care a fost identificat şi folosit ca un instrument important pentru a monitoriza schimbările de utilizare a terenurilor) s-au evidenţiat o serie de incompatibilităţi în dezvoltarea urbană: partea de sud este compromisa de zonele industriale poziţionate pe malul Dunării şi de calea ferata dispusa de-a lungul Dunării; În partea de nord extinderea spaţiului urban e diminuată de Pădurea Crihala, şi de limita administrativă a municipiului iar partea de nord est este blocată de reţeaua de linii electrice aeriene. Partea estică a municipiului cuprinde în mare parte zone industriale respectiv cele trei platforme industriale: platforma industrială Nord-Est, Platforma industrială Est şi Platforma industrială Sud-Est. Partea vestică este singura optiune spre o extindere urbană controlată. În ultimii ani s- a dezvoltat cartierul Aeroport, o puternică zonă comercială ce cuprinde magazine precum Carrefour, BricoStore. 57

58 Concluziile rezultate in urma studiilor si analizelor (interpretarea vizuala) Plecând de la forma actuală a oraşului, de la relaţia acestei forme cu cadrul natural şi de la condiţionări de tip ecologic, economic şi administrativ a rezultat o propunere (este vizata) de extindere direcţionată predominant către nord-vest. Teritoriul administrativ al Drobetei Turnu Severin este împărţit oarecum în două jumătăţi, cea vestică reprezentând patrimoniu natural iar cealaltă jumătate zona urbana şi terenurile agricole. În general în zonă se întâlnesc subunităţile naturale ale Carpaţilor Meridionali, Piemontului Getic şi Câmpiei Române, fiecare dintre ele conţinând resurse naturale de importanţă economică deosebită. Relieful muntos este reprezentat de Munţii Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet împădurite. În acest perimetru se desfăşoară defileul Dunării de la Cazane - Porţile de Fier. Principiul gestionării spaţiale a oraşului este dezvoltarea de la centru spre periferii. Transpunerea directă în plan spaţial a principiilor dezvoltării durabile, dezvoltarea de la centru spre periferii urmăreşte în primul rând economia de terenuri, văzute ca resursă primă şi epuizabilă a oricărei forme de dezvoltare. Rezultatele studiului reliefează o dezvoltare lentă a spaţiului urban între şi o diminuare a terenurilor agricole datorată dezvoltării în direcţia nord, nord-est îndeosebi în vest. Din nucleul urban iniţial, extinderea oraşului a avut loc de-a lungul Dunării, prin formarea de spaţii industriale portuare, pe podul terasei, prin spaţii rezidenţiale, ajungând la o suprafaţă de peste 50 km 2. Atât nucleul urban, cât şi cartierele au fost construite au o textură ordonată, cu străzi paralele Dunării, intersectate de cele orientate perpendicular. Dinamica spaţiului urban se evidenţiază în teritoriul intravilan existent al municipiului Drobeta Turnu Severin care ocupă o suprafaţă de 2104,53 ha din totalul terenului administrativ de 5471 ha, în creştere faţă de anii anteriori. Municipiul are in componenta 9 cartiere: Cartier Centru, Cartier Independenţei, Cartier Kiseleff, Cartier Aluniş, Cartierul Banoviţa, Cartier Crihala Nord, Cartierul Cicero, Cartierul Crihala Sud, Cartier Aeroport. Tabel. nr. 1 Bilanţul teritorial administrativ/ intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin - folosinţa terenului după tabel OCOTA ( mai oct 2006 ) 58

59 Sursa: P.U.G. Drobeta Turnu Severin 2007 Tabel. nr. 2 Suprafata intravilana a municipiului Drobeta Turnu Severin Judete Mehedinti Municipii si orase UM: Ha MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online 59

60 Fig. nr. 3. Utilizarea terenurilor prelucrare cartografică 60

61 Tabel nr. 3 Suprafata spatiilor verzi municipiul Drobeta Turnu Severin Judete Mehedinti Municipii si orase Ani UM: Ha MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Conform Legii nr. 2/ şi HCM nr. 1144/ , municipiul Drobeta Turnu Severin are în componenţă oraşul Drobeta Turnu Severin şi localităţile Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii, la care se adaugă trupurile: gara Vîrciorova, Bahna, Vodiţa şi Slătinic. Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi municipiul Drobeta Turnu Severin este un oraş de rangul II, având o populaţie de la circa la circa de locuitori şi o zonă de influenţă: circa de locuitori, raza de servire este de circa km. Suprafața de spatii verzi din municipiu este de aproape 70 de hectare de spaţii verzi înregistrata la nivelul anului Rezultă un număr de 6.31 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, mult sub norma europeană de 26 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. 61

62 Fig. nr. 4 Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Mehedinţi, faţă de polul principal de transport - Municipiul Drobeta Turnu-Severin 62

63 CAP. 5 Demografie și migrație DEMOGRAFIE Conform datelor de la Recensământul din 2011 în Drobeta Turnu Severin erau înregistraţi locuitori, ceea ce reprezenta 34.9% din totalul populaţiei de la nivelul judeţului Mehedinţi, respectiv locuitori. În anul 1891 populaţia oraşului Drobeta Turnu Severin era de aproximativ locuitori şi în 1919 de aproximativ locuitori 13. În 1937 populaţia oraşului a scăzut la locuitori. După anul 1948 populaţia oraşului a crescut în mod constant ca urmare a industrializării forţate a oraşului, ajungând în 1996 la 118,645 locuitori conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. După anul 1996, populaţia oraşului a scăzut în mod constant ajungând la 111,580 locuitori conform Institutului Naţional de Statistică. Recensământul din 2011 a arătat însă că numărul populaţiei din Drobeta Turnu Severin este de 92,617 locuitori. Diferenţele datelor rezultate la Recensământ şi cele ale Institutului Naţional de Statistică diferă întrucât INS centralizează întreaga populaţie înregistrată cu domiciliul oraş chiar dacă s-au mutat în afara tării ori în alte judeţe ale ţării, în timp ce datele de la Recensământ sunt mult mai apropiate de realitate. Tabel. nr. 4 Populaţia totală, populaţia activă în DROBETA-TURNU SEVERIN INSSE Recensământ INSSE INSSE Recensământ INSSE Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Grafic. Nr. 1. Populația municipiului Drobeta Turnu Severin Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel. nr. 5 Populaţia activă în DROBETA-TURNU SEVERIN conform INSSE 13 Sursă: Viaţa cotidiană în perioada interbelică a oraşului Drobeta Turnu Severin- Elena Junc. Ed. Tipo Radical 63

64 Populația activă 2014 INSSE Persoane Grupa 0-14 ani Grupa ani Grupa de ani și peste Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Grafic nr. 2 Populaţia activă în DROBETA-TURNU SEVERIN conform INSSE Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel. nr. 6 Populaţia activă în DROBETA-TURNU SEVERIN conform Recensământ 2011 Populația activă Recensământ 2011 Persoane Grupa 0-14 ani Grupa ani Grupa de ani şi peste Sursa: Recensământul populației Grafic nr. 3 Populaţia activă în DROBETA-TURNU SEVERIN conform Recensământ 2011 Sursa: Recensământul populației Conform INSSE, la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, se păstrează aceeaşi tendinţă descrescătoare. Pentru anul 2014 au fost înregistrate persoane, cu 1,88% mai puţin faţă de anul

65 Conform Recensământ România 2011, la sfârşitul anului 2011 erau înregistrate persoane. Conform INSSE, erau înregistrate persoane. Conform Recensământ România 2011, în ceea ce privește populația activă, la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, în anul 2014 s-au înregistrat 13,81% pentru grupa de vârstă cuprinzând 0-14 ani, 76,29% pentru grupa de vârstă cuprinzând ani şi 9,9% pentru grupa de vârstă de 65 de ani-85 de ani şi peste. Natalitatea şi mortalitatea infantilă la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin sunt în descreştere, conform Institutului Național de Statistică prelucrare date Tempo online. Numărul decedaţilor a scăzut de la 908 persoane înregistrate în anul 2012 la 844 persoane înregistrate în anul 2013, crescând apoi la 889 persoane înregistrate în anul Căsătoriile au crescut cu un procent de 7,42 % în anul 2014, crescând de la 687 căsătorii înregistrate în anul 2012 la 738 căsătorii înregistrate în anul Divorțurile au scăzut cu 41,93% în anul 2014 faţă de anul 2012, respectiv de la 279 divorțuri înregistrate în anul 2012 la 162 divorțuri înregistrate în anul Tabel nr. 7 Căsătorii Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr 8. Divorțuri Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Sporul natural s-a menținut negativ și în creștere, în perioada Migraţia internă a populaţiei a oscilat în ultimii ani, înregistrând creşteri şi scăderi de la an la an, urmând acelaşi trend la nivel de judeţ. Tabel nr. 9 spor natural spor natural Drobeta Turnu Severin Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin sporul natural s-a menținut negativ și în creștere, în perioada La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin stabilirile de reşedinţă păstrează acelaşi trend descrescător, de la persoane înregistrate în anul 2012, la persoane înregistrate în anul Tabel. nr. 10 Stabiliri de reședință - municipiul Drobeta Turnu Severin

66 Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel. nr. 11. Plecări cu reședință - municipiul Drobeta Turnu Severin Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Plecările cu reşedinţa au crescut mult în anul 2013 faţă de anul 2012 la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, crescând în anul 2013 la persoane şi scăzând în anul 2014 la persoane înregistrate. Sporul migrator este negativ pentru municipiul Drobeta Turnu Severin în perioada analizată

67 Cap. 6 Incluziune socială Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii (conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/ Legea asistenţei sociale). Indicatorii de incluziune socială, sunt: Persoanele în risc de sărăcie relativă Persoanele care se confruntă cu privaţiuni materiale severe Persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută Persoanele expuse riscului sărăciei sau al excluziunii sociale. Tabel nr. 12 Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială(arope), pe regiuni de dezvoltare Macroregiun i si regiuni de dezvoltare Procent Procent Procent Procent Procent Procent Procent Procent e e e e e e e e România 45,9 44,2 43,1 41,4 40,3 41,7 40,4 40,2 Regiunea 55,4 56,5 52, ,8 46,9 45,6 42,7 SUD-VEST OLTENIA Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Grafic nr. 4 Rata riscului de sărăcie, Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea Regiunea SUD- SUD- VEST OLTENIA; VEST Rata OLTENIA; riscului Regiunea de SUD- sărăcie, Regiunea SUD-VEST 2007; 55,4 2008; 56,5 VEST OLTENIA; Regiunea OLTENIA SUD- Regiunea SUD- 2009; 52,9 VEST OLTENIA; Regiunea SUD- Regiunea SUD- VEST OLTENIA; 2010; 48 VEST OLTENIA; VEST OLTENIA; Regiunea SUD- 2012; 46,9 2011; 44,8 2013; VEST 45,6OLTENIA; 2014; 41, Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online 67

68 Tabel nr. 13Rata deprivarii materiale severe, pe regiuni de dezvoltare și macroregiuni Macroregiuni si regiuni de dezvoltare Procente TOTAL 36,5 32,9 32, ,4 29,9 28,5 26,3 Regiunea SUD-VEST OLTENIA 44,1 38,3 37,6 31,8 30,2 30,5 25,9 25,9 Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Grafic nr. 5 Rata deprivarii materiale severe Rata deprivării materiale severe Regiunea SUD- VEST 2010 OLTENIA; Procente ; 44,1 Regiunea SUD- Regiunea SUD VEST OLTENIA; 2014 VEST OLTENIA; Regiunea SUD- 2008; 38,3 2009; 37,6 VEST OLTENIA; Regiunea SUD- Regiunea SUD VEST OLTENIA; VEST OLTENIA; Regiunea SUD- Procente; 31,8 2011; 30,2 2012; Regiunea VEST 30,5 SUD- OLTENIA; VEST OLTENIA; 2013; 25,9 2014; 24,2 Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Conform Altansului zonelor urbane marginalizate din România (2014), zonele urbane marginalizate sunt zone urbane ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. În cele mai multe cazuri, acestea sunt zone intraurbane, sărace, izolate din punct de vedere social și care nu sunt reflectate în statisticile privind ratele de sărăcie calculate la nivel de localitate sau județ. Zonele marginalizate sunt adevărate pungi de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire. În multe cazuri, locuitorii acestor zone marginalizate au școli segregate, la care numai familiile sărace își duc copiii și locuiesc în blocuri de proastă calitate sau în mahalale, marcate de teamă și mici infracțiuni. Puternica stigmatizare cu care sunt asociate aceste locuri, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie. Aceste zone sunt candidatele cele mai potrivite pentru intervențiile de tipul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității realizate în orașele din România. La nivel urban național, 3,2% din populația urbană, 2,6% dintre gospodăriile din urban și 2,5% dintre locuințele din urban se află în zone (sectoare de 68

69 recensământ) marginalizate. Din totalul copiilor (0 17 ani) care trăiesc în mediul urban, 5,8% sunt în zone marginalizate, prin comparație cu 3,2% din total populație urbană. Alți 16,6% dintre copii trăiesc zone dezavantajate pe capital uman, prin comparație cu 11,7%% din total populație urbană. Doar 4,9% dintre persoanele neocupate în sectorul formal trăiesc în zone marginalizate. Dintre toate locuințele urbane neconectate la electricitate, 24,7% sunt în zone marginalizate Altansul zonelor urbane marginalizate din România (2014), p. 6 69

70 Fig. nr. 5 Comunități marginalizate Municipiul drobeta Turnu Severin Sursa Altasul zonelor urbane marginalizate din România (2014), p. 6 70

71 sursa Tabel. Nr. 14 populație în zone marginalizate Drobeta Turnu Severin Oraș Populația stabilă % populație în zone nedezavantajate % populație în zone dezavantajate pe locuire % populație în zone dezavantajate pe ocupare %populatie in zone dezavantajate pe capital %populație în zone marginalizate %populație în zone cu instituții sau sub 50 uman de locuitori Drobeta ,72 5,58 23,39 4,01 2,61 1,69 Turnu Severin sursa: Altansul zonelor urbane marginalizate din România (2014), p. 6 Astfel, in schela Cladovie sunt inregistrati 1836 persoane marginalizate, in zona Rosiori sunt 300 de persoane marginalizate, in restul zonelor din vecinatatea Rosiori sunt 900 de persoane marginalizate,iar in zona Gura Vaii sunt inregistrate 1331 persoane marginalizate. Rezulta un total de 4367 persoane. La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin populatia dezavantajata pe locuire este de 5168 persoane, populatia dezavantajata pe ocupare este de persoane si populatia dezavantajata pe capital uman este de 3713 persoane. Serviciile sociale la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinți Centru de adăpostire pentru victimele violenţei în familie Capacitate: 6 locuri Tip centru: Public [email protected] Adresă: Str. Traian nr. 89, Drobeta Turnu Severin, Mehedinţi Telefonul copilului: Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: cazare temporară (7 30 zile), consiliere psihologică, asistenţă medicală, asistenţă socială şi juridică atât copiilor cât şi membrilor de familie/reprezentanţilor legali ai acestora. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinți Centrul de consiliere a copilului abuzat, neglijat, exploatat Tip centru: Public Adresă: Str. Crişan nr. 48A Linie gratuită Focus pt. copii dispăruți:

72 Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: informare, consiliere psihologică, consiliere socială, consiliere juridică atât copiilor cât şi membrilor de familie/reprezentanţilor legali ai acestora; intervenţie în situaţii de urgenţă. Asociaţia pentru Promovarea Femeii Centrul de consiliere a persoanelor aflate în dificultate Tip centru: Privat Adresă: Str. I. C. Bratianu 7 Drobeta-Turnu Severin Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: consiliere juridică, consiliere psihologică, asistenţă socială Asociaţia Filantropia Severin, Episcopia Severinului şi Strehaiei Tip centru: Privat [email protected] Adresă: Str. Gheorghe I G. Bibicescu nr. 6, Drobeta Turnu Severin Telefon: Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: consiliere socială, sprijin de urgenţă în vederea reducerii situaţiilor de criză pentru copii, persoane vârstnice, săraci, bolnavi, deţinuti, victime ale violenţei în familie. birouri de consiliere locală pentru persoane infectate HIV/SIDA şi victime ale violenţei în familie în parohiile: Vânjuleţ, Timna, Obârşa Cloşani şi Livezile Asociaţia Ajutor Total Tip centru: Privat [email protected] Adresă: Str. Gheorghe Anghel, nr. 41, Turnu Severin Telefon: , , , Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: sprijinirea victimelor ca urmare a violenţei domestice, 72

73 consilierea şi reintegrarea socială a infractorilor Asociaţia pentru Promovarea Femeii Centru de consiliere a femeilor victime ale violenţei în familie Tip centru: Privat [email protected], [email protected] Adresă: Bdul. Carol I, nr. 61, Drobeta Turnu- Severin Telefon: Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: consiliere juridică, consiliere psihologică asistenţă socială Centrul Maternal Sf. Ana Capacitate: 5 locuri Tip centru: Public Adresă: Str. Oltului, nr. 17A, Drobeta Turnu Severin Telefon: Servicii oferite pentru victimele violenței în familie: Prevenire abandon Consiliere socială Consiliere psihologică Adăpost Servicii medicale 15 Serviciul de asistență, evaluare, consiliere și prestații pentru persoane cu handicap Beneficiari: persoane cu handicap; persoane cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă; familiile persoanelor cu handicap care solicita sprijin în vederea obținerii unor servicii specifice persoanelor cu handicap; persoane cu handicap aflate în situație de criză. Atribuții:

74 - acordă consiliere și asistență persoanei și familiei pentru depășirea situației de criză cu care se confruntă, acționând în permanenta pentru refacerea/întărirea capacitaților individuale și familiale necesare pentru depășirea cu forțe proprii a situațiilor de dificultate; - acționează în permanenta pentru identificarea discriminărilor, cazurilor de excluziune socială a persoanelor adulte aflate în dificultate și ia măsuri pentru clarificarea acestora; - facilitează persoanei adulte accesul la servicii și instituții în funcție de nevoile identificate ale acestora; - acordă persoanei adulte asistență și sprijin pentru exercitarea dreptului său la libera opinie; - depune diligențe pentru clarificarea situației juridice a persoanei adulte aflate în situații de nevoie, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a acestora; - se autosesizează și răspunde sesizărilor venite din județ cu referire la diferite situații de criza în care se găsesc persoanele adulte; - culege date și informații cu privire la persoanele adulte aflate în nevoi sociale și face propuneri pentru luarea măsurilor ce se impun; - acordă autorităților locale sprijin metodologic la înființarea/dezvoltarea serviciilor comunitare destinate persoanelor adulte; - menține legătura cu autoritățile locale pentru identificarea și soluționarea cazurilor în care sunt implicate persoanele adulte aflate în dificultate; - constituie o evidență proprie a cazurilor de persoane adulte aflate în dificultate; - monitorizează respectarea drepturilor persoanelor cu handicap și prezintă propuneri instituțiilor și autorităților competente pentru eliminarea disfuncționalităților; - formulează propuneri pentru planul județean de acțiune privind aplicarea strategiei guvernamentale în domeniul protecției persoanelor adulte aflate în nevoie socială; - acționează pentru identificarea discriminărilor și cazurilor de excluziune socioprofesională a persoanelor cu handicap și ia măsuri pentru clarificarea acestora; - colaborează cu Agenția Județeană de Ocupare și Formare a Forței de Muncă pentru integrarea socio-profesională a persoanelor cu handicap; - colaborează cu organizațiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, ale vârstnicilor, O.N.G-uri, instituții de învățământ superior, etc. și cu autoritățile administrației publice locale pentru organizarea de acțiuni comune de protecție a acestor categorii; - organizează o bază de date privind potențialele persoane care pot deveni asistenți personali profesioniști; Contact: Drobeta Turnu Severin, Str. Matei Vasilescu, nr. 12A, județul Mehedinți, tel: 0252/

75 CAP. 7 Educație și sănătate Învățământ În anul 2014 în Drobeta Turnu Severin funcționau 34 de unităţi de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial şi 11 unităţi de învățământ liceal. O problemă deosebită o reprezintă infrastructura pentru învățământul antepreșcolar (creșe) și preșcolar (grădinițe). Având în vedere problemele de declin demografic accentuat doar identificarea nevoilor și problemelor acestui segment pot stimula și susține o politică demografică de atenuarea declinului. S-au identificat următoarele nevoi și probleme existente în infrastructura educationala: -insuficienta locurilor din gradintie si crese corelate cu numarul copiilor la nivel de municipiu, -oferta educationala (dotare, infrastructura) slab calitativa, parintii fiind nevoiti sa-si lase copii in unitati de invatamant neadaptate unui sistem modern de invatamant -resursa umana educationala insuficienta -lipsa personalului didactic specializat -buget alocat unitatilor de invatamant redus -nevoia menajarii unor spatii precum:sali de sport, curte interiora, locuri de joaca, imprejmuire, etc; -nevoia unor reparatii curente sau chiar capitale la toate unitatile de invatamant: anteprescolar, presocolar, scolar, liceu; -probleme legate de incalzirea unitatilor de invatamant, -starea economica precara a familiilor copiilor limiteaza posibilitatea acestotra de a asprijini financiar activitatile din unitatile d einvatamant, -lipsa unor reglementari referitoare la sponsorizari, colectarea de fonsuri limiteaza posibilitatea de completare a veniturilor bugetare -un nivel necorespunzator al dptarilor materiale are impact asupra calitatii resurselro umane si determina o motivare insuficinta a copiilor pentru participarea la nivel educational; -toate cresele existente in municipiu functioneaza n cladirile gradinitelor neexsitand nici o cresa separata de aceste unitati, -lipsa creselor/gradinitelor din anumite cartiere; -inexistenta unor cabinete medicale adecvate in cadrul unitatilor de invatamant, -spatii exterioare inexistente, fie neamenjate sau cu un grad ridicat de degradare -unitati de invatatamtn foarte vechi cu un grad de uzura ridicat si cu spatii de utilizare mixta -material didactiv vechi, nefiind in concordanta cu prevederile programei de activitati prescolare si scolare - infrastructura degradata in licee si dotare precara; -probleme de eficienta energetica la toate unitatile de invatamant. - curtile unităților de învățământ neamenjate - lipsa locurilor de joacă sau locuri de joacă/terenuri de sport degradate/neamenajate în unitățile de învățământ preșcolar și antepreșcolar - lipsa sălilor de sport sau săli de sport nemodernizate 75

76 Situatia gradinitelor din Drobeta Turnu Severin Nr. crt Institutie Adresa Cladiri in folosinta An Nr. copii Nr. Suprafata constructie cladiri Municipiul Numar copii Drobeta-Turnu cadastral: Severin str Strada Nicu Cernaianu, Nr. 11, Reabilitarea Gradinitei Nr. 2 Drobeta Turnu Severin Reabilitare Gradinita nr.3 Drobeta Turnu Severin Gradinita cu Program Prelungit nr.7 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str. I.C. Bratianu Nr.4 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str.sincai Nr.26A Numar cadastral NC Aria construita la sol: 709,459 mp/aria construita desfasurata: mp/suprafata utila totala: ; Suprafata ocupata la sol este de 958 mp, cu un etaj, suprafata utila fiind de mp. Suprafata ocupata la sol este de 100 mp copii Observatii In contractare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 In contractare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea copii Urmeaza a fi depus -Creșterea eficienței energetice a Grădiniței cu program prelungit nr. 7 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 In contractare 76

77 -Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.7, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti PNDL Creșterea eficienței energetice a Grădiniței cu program prelungit nr Reabilitarea Gradinitei nr. 19, Drobeta Turnu Severin Reabilitarea Gradinitei nr. 20 Drobeta Turnu Severin Gradinita cu Program Prelungit nr.21 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Mrs. Averescu nr. 79 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str.traiannr.279 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Maracineanu Nr.2 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Petre Sergescu Nr.3 NC NC NC Suprafata ocupata la sol este de 200 mp Suprafata ocupata la sol este de 934 mp Suprafata ocupata la sol este de 600 mp Suprafata ocupata la sol este de 352 mp copii Urmeaza a fi depus Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea copii In contractare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Urmeaza a fi depus Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa 19 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea copii In contractare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea copii Urmeaza a fi depus -Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa 21 - Programul Operational Regional 77

78 8 Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.22 9 Reabilitarea Gradinitei Cu Program Prelungit Nr.29, Drobeta Turnu Severin Municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Aleea Privighetorilor Nr.2 Municipiul Drobeta Turnu Severin, str. S Eugen Maresi Nr.1 NC NC Suprafata ocupata la sol este de 1000 mp Suprafata ocupata la sol este de 345 mp , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 In contractare -Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.21, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti - PNDL copii Urmeaza a fi depus -Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa 22 si extindere cresa Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 In contractare -Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.22, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti PNDL copii In contractare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Intr-o repartitie constanta a natalitatii rezulta ca copiii in varsta anteprescolara si prescolara sunt in număr de Copiii scolarizati in institutiile enumerate mai sus sunt in număr de 1411 si reprezinta 20,22% din totalul copiilor din categoria de varsta 1-7 ani. Punct slab identificat - Infrastructura veche si insuficienta cu nevoia totala. 78

79 Dintre unităţile de învățământ de tip liceal şi profesional menţionăm: Grupul Școlar Domnul Tudor, Grupul Școlar Industrial Auto, Grup Școlar Decebal, Colegiul Economic Theodor Costescu, Liceul de Artă Ion St Paulian, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj, Liceul Stefan Odobleja, Colegiul Traian, Clubul Școlar Sportiv, Școala Profesională Energetică. În învățământul preuniversitar erau înscrişi în anul 2014, elevi, în scădere faţă de anul 2013, elevi. Învățământul superior se desfășoară în cadrul Centrului Universitar Drobeta-Turnu Severin care aparține de Universitatea din Craiova. Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin cuprinde Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Departamentul de Inginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice, Facultatea de Litere, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de Drept. Cursuri de masterat se organizează doar la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, la IMST şi la Facultatea de Litere. În anul universitar 2014, în cinci facultăți erau înscriși în învățământul public - licență un număr de studenţi în scădere faţă de anul 2013 când erau 1634 studenţi. 79

80 Fig. nr. 6 Distribuţia unităților de învăţământ primar, gimnazial şi liceal în Drobeta Turnu Severin 80

81 Se observă o concentrare mai mare a unităţilor de învățământ în partea de nord a oraşului în cartierele Crihala Sud şi Cicero. Tabel nr. 15 Unitatile scolare pe niveluri de educatie Drobeta Turnu Severin Niveluri de instruire Total Prescolar Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Primar si gimnazial Primar si gimnazial special Liceal Profesional Postliceal (inclusiv invatamantul special) Localitati DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN : : : : : : : DROBETA- TURNU : : : : : : : SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU : : : : : : : SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 16 Evoluța populației școlare pe niveluri de educație Drobeta Turnu Severin Niveluri de instruire Copii inscrisi in crese - Copii inscrisi in gradinite - Elevi inscrisi in invatamantul preuniversita r - Elevi inscrisi in Localitati Mehedinți : : : : : : : : DROBETA -TURNU : : : : : : : : SEVERIN Mehedinți DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți

82 invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) - Elevi inscrisi in invatamantul liceal - Elevi inscrisi in invatamantul profesional - Elevi inscrisi in invatamantul postliceal (inclusiv invatamantul special) - Elevi inscrisi in invatamantul de maistri - Studenti inscrisi - licenta DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți DROBETA -TURNU SEVERIN Mehedinți Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 17 Populatia scolara pe niveluri de educatie, municipiul Drobeta Turnu Severin, 2015 Niveluri de instruire Total Copii inscrisi in crese Copii inscrisi in gradinite Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul special) Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special) Localitati MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN

83 Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial Elevi inscrisi in invatamantul primar Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial Elevi inscrisi in invatamantul special primar si gimnazial Elevi inscrisi in invatamantul special primar Elevi inscrisi in invatamantul special gimnazial Elevi inscrisi in invatamantul liceal Elevi inscrisi in invatamantul profesional Elevi inscrisi in invatamantul postliceal (inclusiv invatamantul special) Elevi inscrisi in invatamantul de maistri Studenti si cursanti inscrisi in invatamantul superior (licenta, master, cursuri postuniversitare, doctorat si programe postdoctorale) Studenti si cursanti inscrisi in invatamantul superior public (licenta, master, cursuri postuniversitare, doctorat si programe postdoctorale) Studenti inscrisi - licenta Studenti inscrisi in invatamant public - licenta MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 18 Personalul didactic pe niveluri de educatie, Mehedinți și Drobeta Turnu Severin Niveluri de Localitati instruire Total Mehedinți Total DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- Invatamant TURNU anteprescolar SEVERIN : : : : : : : : Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Invatamant liceal Invatamant profesional DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN : : : : : : 83

84 Invatamant postliceal (inclusiv invatamantul special) Invatamant tehnic de maistri DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN : : : : : : : Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 19. Absolventi pe niveluri de educatie, judet si municipiu Niveluri de instruire Localitati Total Mehedinți Total Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Liceal Profesional Postliceal (inclusiv invatamantul special) DROBETA-TURNU SEVERIN DROBETA-TURNU SEVERIN DROBETA-TURNU SEVERIN DROBETA-TURNU SEVERIN DROBETA-TURNU SEVERIN Tehnic de maistri DROBETA-TURNU SEVERIN Universitar de licenta DROBETA-TURNU SEVERIN : Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Servicii de sport şi agrement La nivelul municipiului există mai multe săli şi spaţii de sport şi agrement respectiv: 1 Sală Polivalentă cu 1800 de locuri, cu tribuna pe 2 părţi situată în zona Aluniş la ieşirea din municipiul Dr. Tr. Severin Administrator Consiliul Local (Primăria Dr. Tr. Severin) 2 baze sportive de interes naţional situate la Şcoala generală 15 Str. M. Tipătescu 10, Colegiul Theodor Costescu Str. Orly 3 5 Bazine de înot descoperite, din care: S.C. BUILDING S.R.L., C.S.M. Dr. Tr. Severin bazin înot pentru copii, C.S.M. Dr. Tr. Severin Bazin înot adulţi, Consiliul Municipal Dr. Tr. Severin Ştrand termal Schela, Consiliul Municipal Dr. Tr. Severin Ştrand Olimpic Schela 2 Bazine de înot acoperite, din care : C.S.M. Dr. Tr. Severin şi Şc. Gen. Nr.7 Dr. Tr. Severin 6 Terenuri de tenis din care: IPJ Mehedinţi Dr. Tr. Severin, Casa Tineretului Dr. Tr. Severin, IPJ Frontiera Dr. Tr. Severin Stadionul Municipal este cel mai mare stadion din Drobeta Turnu-Severin, având o capacitate de de locuri ( pe scaune după renovare în anul 2009) fiind unul din cele mai mari din România, a fost inaugurat în anul 1977 şi a fost folosit de clubul FC Drobeta Turnu Severin. 84

85 Tabel nr. 20 Registrul bazelor sportive din Drobeta Turnu-Severin Nr. Crt. Denumirea bazei materiale sportive Persoana juridică care deţine dreptul de proprietate Persoana juridică care deţine dreptul de administrare/folosinţă Sinteză privind descrierea bazei sportive invocate 1. Complex de nataţie Proprietate de stat A.N.S C.S.M Dr.Tr.Severin Bazin Olimpic acoperit, bazin descoperit (ştrand) 2. Stadion Angelescu Proprietate de stat A.N.S C.S.M Dr.Tr.Severin Teren fotbal, pistă atletism, vestiare 3. Stadion Municipal Consiliul Local F.C Drobeta Tr. Severin Teren fotbal, pistă atletism, vestiare, tribune 4. Stadion Severnav F.C.Drobeta F.C.Drobeta Teren fotbal, vestiare, tribune Consiliul Local Consiliul Local Suprafaţă de joc, vestiare, 5. Sala Polivalenta Dr.Tr.Severin Dr.Tr.Severin tribune Baza Sportivă Hidroelectrica S.H.E.H.P.F.I S.H.E.H.P.F.I Terenuri tenis, minifotbal Baza Sportivă Teren tenis, volei, Victoria Insp.J.P.Frontieră Insp.J.P.Frontieră fotbal,vestiare 8. Stadion Termo R.A.N Dr.Tr.Severin A.S Termo Teren de fotbal, vestiare 9. Sala Sport Şc.Gen nr.15 Consiliul local Dr.Tr.Severin Şcoala Gen nr.15 Suprafață de joc, vestiare 10. Sală Sport Lic. Th.Costescu Consiliul local Dr.Tr.Severin Lic. Th.Costescu Suprafață de joc, vestiare, volei, baschet, handbal 11. Tineretului Fundaţia pt.tineret Fundaţia pt.tineret Terenuri tenis 12. Sală Sport Lic.Tehnic Lorin Sălăjan Lic.Tehnic Lorin Sălăjan Suprafață de joc, vestiare, volei, baschet 13. Sală Sport Şcoala Gen nr.2 Şcoala Gen nr Sală Sport Şcoala Gen nr.14 Şcoala Gen nr.14 Suprafață de joc, vestiare, volei, baschet, Suprafață de joc, vestiare, volei, baschet, 15. Sală Sport C.S.S- Dr.Tr.Severin C.S.S-Dr.Tr.Severin Suprafață de joc, vestiare, lupte,handbal 16. Sală Sport 17. Sală Sport 18. Sală Sport 19. Sală Sport Consiliul Local Dr.Tr.Severin Liceul Traian Suprafață de joc, Consiliul Local Dr.Tr.Severin Liceul Ghe.Ţiţeica Suprafață de joc, vestiare, Consiliul Local Dr.Tr.Severin Liceul Decebal Suprafață de joc, Consiliul Local Dr.Tr.Severin Liceul Şt.Odobleja Suprafață de joc, vestiare, volei 85

86 Nr. Crt. Denumirea bazei materiale sportive Persoana juridică care deţine dreptul de proprietate Persoana juridică care deţine dreptul de administrare/folosinţă Sinteză privind descrierea bazei sportive invocate 20. Sală Sport Consiliul Local Dr.Tr.Severin Şcoala Petre Sergescu Suprafață de joc, vestiare, volei, tenis, handbal, baschet 21. Sală Sport Consiliul Local Dr.Tr.Severin Liceul Domnul Tudor Suprafață de joc Sursă Instituțiile municipiului sunt grupate în zona centrală făcând facile accesul şi relaționarea între ele. Servicii de sănătate În reședința de județ Drobeta Turnu Severin sunt 2 spitale, respectiv: Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin - III (nivel de competenţă mediu spitale care deservesc populaţia judeţului, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate) Spital General CF Drobeta Turnu Severin - IV (nivel de competenţă bazal spitale care deservesc populaţia pe o rază administrativ teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate) Serviciile medicale sunt oferite populaţiei prin următoarele forme de acordare a asistenţei medicale: ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ - asigurată prin 71 cabinete medicale individuale de medicină de familie în anul 2014 conform datelor Institutului Naţional de Statistică ASISTENŢA AMBULATORIE DE SPECIALITATE este asigurată prin: cabinete medicale de specialitate - 85 cabinete ale medicilor stomatologi - ambulatoriile integrate de specialitate ale spitalelor în număr de 2-28 laboratoare de analize medicale - 11 laboratoare de tehnică dentară ASISTENŢA SPITALICEASCĂ este asigurată de: - 4 unităţi sanitare publice aflate în administrarea Consiliului Judeţean/ Consiliului Local, după caz, care pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti având un număr de 1319 paturi aprobate pentru anul 2014 prin Ordinul nr. 618/2014 privind aprobarea detalierii pe judeţe a numărului total de paturi, pe anul 2014, din unităţile sanitare publice şi private pentru care casele de asigurări de sănătate ASISTENŢA DE URGENŢĂ Serviciile medicale de urgenţă se asigură prin : - Serviciul Judeţean de Ambulanţă Mehedinţi cu staţiile din Vânju Mare, Orşova şi Drobeta Turnu Severin. - SMURD Mehedinţi a fost înființat în decembrie 2009 cu participarea nemijlocita a ISU Mehedinţi şi funcționează în 3 locații ale județului cu echipaje SMURD de 86

87 ajutor medical, deservite de paramedici instruiți în centrul universitar Craiova, cu rezultate notabile în aceste luni de funcționare. SMURD Mehedinți este dotat cu 3 ambulante B1 în Vânju Mare, Strehaia, Turnu Severin şi un total de 45 pompieri-paramedici coordonați de asistent principal CENTRE DE PERMANENŢĂ (aparţin primăriilor unde au fost înfiinţate) - în municipiul Drobeta Turnu Severin ASISTENŢA FARMACEUTICĂ este asigurată prin 48 de farmacii în anul ASISTENŢA MEDICO SOCIALĂ este asigurată prin mai multe centre aflate în Drobeta Turnu Severin: - Centrul de asistenţă şi sprijin pentru tineri în dificultate Drobeta Turnu Severin, (în cadrul Complexului de garsoniere pentru tinerii în dificultate) - Complexul de servicii comunitare pentru copilul preşcolar Drobeta Turnu Severin (4 locuri) - Centrul maternal "Sfânta Ana" - Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat (15 locuri) - Centrul rezidențial de orientare supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a copilului, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 21 Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate Categorii de unitati sanitare Spitale Ambulatorii de specialitate Ambulatorii integrate spitalului Policlinici Dispensare medicale Centre de sanatate mintala Centre medicale de specialitate - Cabinete medicale de medicina generala Cabinete medicale scolare Cabinete medicale de familie - Forme de proprietate Proprietate publica Proprietate publica Proprietate publica Proprietate publica Proprietate publica Proprietate publica Proprietate publica Proprietate privata Proprietate privata Proprietate publica Proprietate publica Proprietate privata Localitati DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN Ani : : : : : : : : : : : : : : : : : :

88 Cabinete stomatologice - Cabinete medicale de specialitate - Farmacii - Puncte farmaceutice - Depozite farmaceutice Crese Laboratoare medicale - Laboratoare de tehnica dentara - Centre de transfuzie Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata Proprietate privata Proprietate publica Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate publica DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN : : : 1 : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 22 Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate Medici - din total medici: medici de familie - Stomatologi Forme de proprietate Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Localitati Categorii de cadre medicosanitare DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN

89 - Farmacisti - Personal sanitar mediu - Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata Proprietate publica Proprietate privata DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online

90 Cap. 8 Economia și forța de muncă ECONOMIE Economia judeţului Mehedinţi se concentrează în principal în Municipiul Drobeta Turnu Severin având în vedere că proporţia PIB a municipiului raportată la judeţ variază între 79-81% în perioada Se poate spune astfel că starea economiei din Municipiul Drobeta Turnu Severin reflectă în mod direct situaţia economică de la nivel judeţean. În anul 2010 judeţul Mehedinţi era penultimul judeţ din ţară cu cele mai mici venituri realizate, ultimul judeţ fiind Covasna. În Regiunea Oltenia cel mai mic aport îl aduce în toţi anii de analiză , judeţul Mehedinţi cu o contribuţie de 10,42% la PIB-ul regional în anul Principalele semne de dezvoltare industrială ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt legate de înfiinţarea portului Turnu Severin în anul 1852 de către compania austriacă de transport naval D.D.S.G., care a funcţionat la început doar ca șantier de reparaţii navale. Orașul a devenit ulterior un important nod rutier și feroviar, aici formându-se convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval. Până la naţionalizarea afacerilor locale datorate instalării la putere a Partidului Comunist, economia locală în Drobeta Turnu Severin era destul de diversificată fiind reprezentată de mai multe industrii: metalurgică, alimentară, textilă şi ceramică. Până în 1989, în Drobeta Turnu Severin funcţionau mai multe fabrici dintre care reprezentative la nivel naţional erau: Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi, Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi, Întreprinderea de confecţii Porţile de Fier Drobeta Turnu Severin Mehedinţi, Întreprinderea de anvelope Drobeta-Turnu Severin. Existau întreprinderi reprezentative şi în domeniul alimentar, al textilelor şi al micii industrii. În 2009 cele două hidrocentrale de la Porţile de Fier au produs 43% din întreaga producţie Hidroelectrica și circa 14% din energia electrică a întregii ţări, făcând din Drobeta un important centru energetic. După 1990, marile unităţi economice ale Severinului, odinioară unităţi etalon pentru industria României, şi-au închis porţile fie din cauza unui management defectuos, fie pentru că nu au reuşit să se adapteze economiei de piaţă. Şi criza din ultimii ani şi-a spus cuvântul, multe societăţi comerciale fiind nevoite să-şi restrângă activitatea. Sectorul industrial a suferit un puternic regres economic, oraşul aflându-se în prezent în situaţia în care însăşi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare RA - Sucursala Drobeta Turnu Severin îşi va reduce substanţial activitatea. Astfel judeţul Mehedinţi, susţinut în principal de economia concentrată în Drobeta Turnu Severin, se află în ultimii ani printre ultimele judeţe din ţară din punctul de vedere al produsului intern brut realizat. Câţiva investitori, prea puţini însă, s-au orientat totuşi spre Severin dar strict spre acele unităţi cu prestigiu, care aveau nevoie doar de infuzie de capital şi acces la piaţa internaţională. Este cazul fostei întreprinderi de vagoane din Drobeta Turnu Severin Meva SA, cu peste 100 de ani de tradiţie în industria românească, care a fost cumpărată de un investitor german. De asemenea, fosta fabrică de anvelope gigant Rotras din Turnu Severin, actualmente Euro Tyres 90

91 Manufacturing, a fost cumpărată de un investitor în anul 2007, înregistrând în 2012 un număr de 580 angajaţi. Conform datelor de la Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului în judeţul Mehedinţi este aproape dublă faţă de media naţională în intervalul de timp studiat, ceea ce evidenţiază problematica locurilor de muncă în judeţ, şi implicit în Drobeta Turnu Severin. Personalul salariat în firmele din Drobeta Turnu Severin, înregistrează un trend descrescător în perioada analizată , înregistrând minime în anii 2010 şi în 2012, cu angajaţi, respectiv cu angajaţi. Majoritatea persoanelor sunt angajate în domeniul industriei. Nici din punct de vedere al salarizării angajaţilor, nu este prezentă o situaţie foarte bună, salariul mediu net în judeţul Mehedinţi fiind cu 203 lei mai mic decât media naţională în anul 2012, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Cele mai mari salarii sunt acordate în domeniul producerii şi furnizării de energie, reprezentate în principal de Hidrocentralele de la Porţile de Fier I şi II şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare RA - Sucursala Drobeta Turnu Severin. În anul 2012 principalul angajator al municipiului era Regia Autonomă Pentru Activităţi Nucleare RA- Sucursala Drobeta Turnu Severin instituţie care si-a diminuat semnificativ activitatea în anul In anul 2016 Regia a intrat in insolventa. O altă firmă cu un număr mare de salariaţi, Alpha Construct Sistem SA, întâmpină în prezent mari dificultăţi. Datorită închiderii unui număr mare de unităţi economice, s-a produs un număr mare de disponibilizări, locurile de muncă disponibile în oraş fiind foarte puţine. Se observă de asemeni că un număr foarte mare de angajaţi se află în sistemul public. Astfel, doar Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin şi Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin au un număr de aproximativ 1850 angajaţi. Primăria Municipiului Drobeta-Turnu-Severin acordă facilităţi fiscale investitorilor privaţi care vin să dezvolte o afacere pe teritoriul oraşului. Astfel, pentru investiţiile mai mari de de euro şi crearea a cel puţin 50 de noi locuri de muncă în municipiul Drobeta- Turnu-Severin, ca urmare a investiţiei iniţiale, se acordă o reducere de 30% la plata impozitului pe clădiri şi o scutire de la plata impozitului pe teren aferent investiţiei. Pentru o investiţie mai mare de un milion de euro şi crearea a cel puţin 100 de locuri de muncă, Primăria municipală oferă o reducere de 40% la plata impozitului pe clădiri şi scutire la plata impozitului pe teren, iar pentru o investiţie cu o valoare mai mare de trei milioane de euro şi crearea a cel puţin 150 de locuri de muncă, investitorul va plăti un impozit cu 50% mai mic pe clădiri. Cea mai mare facilitate pe care Executivul o oferă investitorilor se referă la cei a căror cifră de afacere depăşeşte cinci milioane de euro, dar cu condiţia să angajeze cel puţin 200 de persoane. În acest caz, investitorul nu va achita decât 30 la sută din valoarea totală a impozitului pe clădiri şi nu va plăti pentru impozitul pe teren. Situația economică Din punct de vedere economic, municipiul Drobeta Turnu Severin se remarcă prin importante capacităţi de producţie în domeniul construcţiilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a 91

92 celulozei şi a hârtiei, a confecţiilor textile, industriei alimentare şi de producere a energiei electrice17. Se poate afirma că Drobeta Turnu Severin este un oraş industrial, cu atât mai mult cu cât deţine 85% din producţia industrială a judeţului iar mare parte din cifra de afaceri a municipiului este formată de rezultatele financiare ale unităţilor industriale. Comerţul ocupă locul întâi în ierarhia sectoarelor economice, în funcţie de importanţa pe care o deţine în veniturile brute ale economiei severinene. Jumătate din agenţii economici locali au ca domenii principale de activitate activităţi comerciale. Industria prelucrătoare deţine aproximativ 17 % din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean. Construcţiile deţin circa 14% din economia judeţeană. Evoluţia acestui domeniu, în ultimii ani, a raportat creşteri importante, cu toate că fenomenul construcţiilor nu a avut amploarea regăsită în alte oraşe din ţară. Aflat într-o interdependenţă evidentă, sectorul imobiliar nu a fost nici el extraordinar de dezvoltat, abia reuşind să treacă peste pragul de 2% din cifra de afaceri a municipiului. Regiunea Sud Vest Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin reprezenta în anul 2008 aproximativ 81% din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean. Acest procent a scăzut în anul 2013 la 46%. Tabel nr. 23 Cifra de afaceri firme realizată de firmele din municipiu si județ milioane lei - Cifra de afaceri firme Drobeta Turnu Severin - milioane lei ,7 3335,6 3498,9 3695,3 3117,8 2148, Cifra de afaceri firme Mehedinți -milioane lei ,5 4422,7 4324,1 4479,6 4621,2 4653, % 75% 81% 82% 67% 46% 50% Sursă Grafic nr. 6 Cifra de afaceri firme realizată de firmele din municipiu si județ 17 Sursa: 92

93 Tabel nr. 24 Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin Cifra de afaceri firme Drobeta Turnu Severin lei Număr locuitori Cifra de afaceri /nr locuitori lei/locuitor Cifra de afaceri /nr locuitori Euro/locuitor Sursa: kompass.ro; INSSE Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin a scăzut cu aproximativ 38% în anul 2014 comparativ cu anul 2012 şi cu 48% faţă de anul Firmele din municipiu au realizat o cifră de afaceri de lei în anul 2014 în timp ce în anul 2011 au ajuns la o cifră de lei care este şi maximul perioadei În anul 2014 cea mai ridicată pondere a cifrei de afaceri a fost realizată de firmele din domeniul Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (33.14%). Următoarele domenii sunt Industria prelucrătoare (25.9%), Construcţii (10.43%). Grafic nr. 7 Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin dupa sectoare de activitate Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin raportată la numărul de locuitori a fost în anul 2014 de lei/ locuitor, cea mai scăzută din perioada

94 Grafic nr. 8 Ponderea secţiunilor CAEN rev.2 în total cifră de afaceri a unităţilor locale active în anul 2014 la nivelul judeţului Mehedinţi Grafic nr. 9 Cifra de afaceri firme realizată de firmele din municipiu Sursa: kompass.ro 94

95 Prin dezvoltarea serviciilor şi dezindustrializare, municipiul se terţializează. Activitatea de logistică începe să capete greutate. Centrul universitar s-a desființat continuând să existe doar ca filială anexă a Universităţii din Craiova. Acest lucru a condus la dispariția sectorului cercetare dezvoltare. Firmele cu cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014 au fost: Regia Autonoma Pentru Activităţi Nucleare RA, Com Prodaliment Distribuţie SRL, Alpha Construct Sistem SA, Bumerang 2002 SRL, Remat Scholz Filiala Oltenia SRL, Severnav SA, Via Vita Construcţii SRL, Energo Drobeta SA, New Company Recycling SRL, Cildro Plywood SRL. În ianuarie 2016 Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. În perioada , exporturile FOB realizate de firmele cu sediul în judeţul Mehedinţi s-au cifrat la mii euro (0,2 % din nivelul naţional), iar importurile CIF au înregistrat valoarea de mii euro (0,1% din total ţară). Balanţa comercialǎ exprimatǎ prin soldul FOB/CIF prezintă un excedent de mii euro. Tabel 24.1 Balanța comercială Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Principalii parteneri comerciali ai judeţului Mehedinţi în această perioadă, după ponderea deţinută în totalul schimburilor comerciale, au fost pe fluxul de export: Italia (64,6 %), Olanda (12,8 %), Germania (9,0 %), iar pe fluxul de import: Italia (76,2%), Germania (6,0 %), Bulgaria (3,5 %). Agenţi economici prestatori de servicii publice în municipiul Drobeta Turnu Severin: - Salubrizare: S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A. - Iluminat public: Iluminatul public a fost concesionat de către Consiliul Local al Municipiului Drobeta-Turnu-Severin, Asociaţiei SC Confort SA Timişoara lider al asociaţiei ŞI SC Luxten Lighting Company SA Bucureşti în anul Cele mai scumpe servicii de iluminat public din ţară la nivelul anului 2011 se înregistrează în municipiul Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor. - Transport local: S.C. Alpha Construct Sistem S.A., S.C. Transport Public Urban Drobeta S.A. - Energie Termică: Regia Autonomă pentru Activități Nucleare. - Alimentare cu Apa S.C. Secom S.A. - Transport judeţean: S.C. Buf Măr S.R.L., S.C. Intur S.R.L., S.C. B. Marilena Com Imex S.R.L., S.C. Năframa Com S.R.L., S.C. Emtell Com S.R.L., S.C. Cervio S.R.L., S.C. Metodie Com Mixt S.R.L., S.C. Mesia S.R.L. 95

96 Dinamica indicatorilor privind forța de muncă în perioada la nivelul municipiului Drobeta-Turnu-Severin a urmat tendințele judeţene, fiind influențată şi de o descreștere economică datorată crizei economico-financiare instaurate la nivel comunitar intre anii după care de o uşoară creştere intre anii Numărul salariaţilor de la nivelul municipiului Drobeta- Turnu- Severin raportat la cel al salariaţilor din judeţul Mehedinţi a fost în anul 2014 de 66%. (Sursă: Analizând structura populației ocupate civile angajate în domeniul privat, pe sectoare de activitate, rezultă că din cele de persoane din municipiul Drobeta-Turnu-Severin, cea mai mare pondere se înregistrează în Industria prelucrătoare (39.03%); urmează domeniile Comerț cu ridicata şi cu amănuntul, Transport şi depozitare (9.11%) şi Construcţii (8.74%). Numărul şomerilor a scăzut în anul 2014 la faţă de şomeri în anul 2013, după care în anul 2015 a crescut din nou la respectiv cu peste 67%. Numărul şomerilor înregistraţi la nivelul municipiului reprezintă 18% din cei înregistraţi la nivelul judeţului. În anul 2014, rata șomajului a înregistrat cea mai mică valoare din perioada , respectiv 1.54 %. Această valoare a crescut însă în anul 2015 la 2.63%. Logistică. Comerț. Zona industrială Organizarea activităţii de transport şi distribuţie a mărfurilor are un rol covârşitor în desfăşurarea traficului, la nivelul reţelei de transport considerate, în special în zonele învecinate marilor aglomerări urbane. Oraşul are în partea de N, N-E mai multe hipermarketuri şi magazine respectiv: - Severin Shopping Center (aug.2010): Promenda Mall (New Yorker, Exclusive, Orsay, House of Art, Takko Fashion, Secuiana, Mondex, Deichmann, Leonardo, Casino Prestige, Plusoptic, Toyplex, InMedio, SensiBlu, Arsis, Germanos,Vodafone, Orange), Hipermarket Carrefour, Brico Store( ), Altex Megastore, Proges, Staer, Cinema City - Centru comercial Decebal (Include supermarket Carrefour Express, Altex, Galerie comercială) - Complex Fortuna (include drogherie DM,Domo) - Hypermarket Cora - Hypermarket Kaufland - LIDL Autogara - LIDL Aluniș - Profi Crișan - Profi Carpați - Profi Crihala Conform Datelor din PUG, Drobeta-Turnu-Severin, zona industrială cu 425,3 ha ocupă în prezent 28,2% din intravilanul existent, cu posibilităţi de extindere la 436,6 ha, situaţia pe platforme industriale fiind următoarea: Tabel nr. 25 Platforme industriale 96

97 Nr. Crt. Denumire platforma Suprafața ocupata % Suprafața disponibila extindere Ha ha 1. Platforma sud - vest , Platforma nord - est , Platforma est 71 13, Platforma sud - est ,30 6 TOTAL , Platforma industrială sud vest cu profil predominant prelucrarea metalelor şi activităţi portuare şi feroviare, reorganizată în ultimii 15 ani cu prioritate pentru transport naval, are incinte industriale definitiv conturate, fără extinderi necesare cu excepţia portului de mărfuri care se dezvoltă pentru manipulări containere de mare capacitate. Terenul disponibil nu este semnificativ pentru amplasamente noi de unităţi industriale care să opteze pentru transport naval, din acest punct de vedere platforma sud-vest fiind închisă. 2. Platforma industrială nord est cu profil predominant, unităţi de construcţii (baze de producţie), de gospodărie individuală şi transport auto cu racord rutier şi de cale ferată. În platformă funcţionează câteva gospodării (locuinţe) care pot fi strămutate. Reorganizarea platformei este necesară şi din condiţia asigurării unei circulaţii rutiere fluente şi a stabilirii amplasamentelor de conducte magistrale de apă şi canalizare pluviale şi menajeră şi racord la termoficare. Pentru PUZ de lotizare pentru o zonă de locuit rezidenţială, cu funcţiuni complementare corespunzătoare, s-au propus pe o suprafaţă de 19 ha o reconversie a zonei industriale, care are acces auto din Calea Tg. Jiului, pe drumul mărginaş care conduce în zona industrială la SOMACO, BRENTNER sau SCIFO. 3. Platforma est cu profil predominant industrial alimentar şi depozitare diversă. Prin reorganizare, în platforma se disponibilizează teren, în perspectiva extinderii unităţilor existente şi a extinderii liniei uzinale de cale ferată, eliminării conflictului cu calea Craiovei (E 70). Regularizarea râului Topolniţa, disponibilizare teren pentru unităţi industriale. Platforma nu este racordată la termoficare pentru agenţii tehnologici, funcţionând defectuos cu centrale termice proprii. 4. Platforma sud est cu profil predominant de prelucrarea lemnului şi producerea de celuloză şi hârtie, bine organizate în teren. Se menţionează terenul ocupat de cele două centrale termice CET - CPL şi CET - CCH, care sunt închise, în conservare şi care reorganizate pot disponibiliza teren pentru unităţi noi. Se reţin în platformă terenuri destinate staţiei de epurare a apelor menajere cuplat cu staţia de epurare ape tehnologice. Platforma se poate extinde cu unităţi noi în vecinătatea E 70 şi pod peste Topolniţa prin amenajări de terasamente împotriva inundaţiilor. 97

98 În zona urbană a oraşului Drobeta- Turnu- Severin sunt amplasate unităţi industriale, care în compatibilitate cu zona urbană fosta fabrica de bomboane cu hotel Traian, fosta fabrica de pâine cu piaţa Radu Negru, fosta Prodas cu faleza Dunării, secţia de cămine cu locuinţe cartier Aluniş, baze transport auto cu locuinţe Walter Mărăcineanu - pot fi strămutate în platformele industriale. Zone cu destinaţie specială - Municipiul Drobeta Turnu Severin Terenul cu destinaţie specială nominalizat pentru căi rutiere, ferate, navale, construcţii tehnico-edilitare, zone cu destinaţie specială, se identifică în planşa Situaţia existentă şi reprezintă circa 15,5% din intravilanul existent, ponderea deţinând-o căile rutiere cu 11,14% şi zonele cu destinaţie specială 2,27%. Terenul aferent căilor de comunicaţii este dens construit, trama stradală prinsă în situl existent, fără posibilităţi de extindere. Pentru circulaţia navală se prezintă distribuţia destinaţiilor la nivelul Dunării, dintre care atrag atenţia cele incompatibile cu zona urbană (dană marina militară) care trebuie să pătrundă cu amenajări de turism şi agrement la,,lacul Porţile de Fier 2. Se subliniază aspecte legate de amplasamentele zonelor de destinaţie specială, de oportunitatea restrângerii sau chiar a strămutării unora: - Zona cazarmă garnizoana lângă Policlinică, în conflict cu dezvoltarea zonei de locuit; - Incinta Casei Armatei grăniceri, lângă Palatul Culturii, incompatibilă cu dezvoltarea parcului central spre Dunăre; - În localitatea Gura Văii se identifică spaţiile aferente vămii, necesar a fi extinse în actuala incintă şi pentru unităţile de grăniceri; - În trupul Bahna, este delimitat teren pentru o unitate de grăniceri, integrală în funcţiune existentă şi viitoare La nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, zona de influenţă a Municipiului Craiova se detaşează ca pol logistic principal. Aici sunt amplasate centre logistice care fac parte din reţele naţionale sau internaţionale, cum ar fi KLG Europe Logistics Craiova, Gebrüder Weiss, DB Schenker. Intre centrele logistice/ depozitele cu activitate semnificativă care funcţionează în Drobeta Turnu Severin este DB Schenker. Poziționarea centrului de logistică este favorizată de existenţa portului Drobeta- Turnu-Severin şi a conexiunilor la reţeaua de transport, având potențial pentru crearea unui centru intermodal. Dinamica indicatorilor privind forța de muncă în perioada la nivelul municipiului Drobeta Turnu - Severin a urmat tendințele judeţene, fiind influențată şi de o descreștere economică datorată crizei economico-financiare instaurate la nivel comunitar după care de o uşoară creştere Numărul salariaţilor de la nivelul municipiului Drobeta Turnu - Severin raportat la cel al salariaţilor din judeţul Mehedinţi a fost în anul 2014 de 66%. 98

99 Tabel nr. 26 Dinamica indicatorilor privind forța de muncă în Drobeta Turni Severin TOTAL POPULATIE DROBETA TURNU SEVERIN INSSE Populație activă (salariați+șomeri) Șomeri înregistrați Drobeta Turnu Severin Sursa INSSE Număr mediu salariați Sursa INSSE Angajați bugetari Număr angajați firme Drobeta Turnu Severin Sursa kompass.ro Populația inactivă (copii 0-14 ani, persoane peste 64 ani) Sursa INSSE Persoane fără ocupație Grafic nr. 10 Număr salariați În anul 2014, numărul salariaţilor din Drobeta - Turnu- Severin reprezenta aproximativ 24%, în timp ce populaţia fără ocupaţie însă aptă de muncă, reprezenta aproximativ 51.36% din totalul populaţiei municipiului. Grafic nr. 11 Populația ocupată 99

100 Analizând structura populației ocupate civile angajate în 2014 în domeniul privat, pe sectoare de activitate, rezultă că din cele de persoane din municipiul Drobeta - Turnu- Severin, cea mai mare pondere se înregistrează în Industria prelucrătoare (39.03%); urmează domeniul Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; Transport şi depozitare (9.11%) şi Construcţii cu 8.74%. Tabel nr. 27 Șomeri înregistrați la nivelul municipiului la nivel județean Sursă: Institutul Naţional de Statistică Numărul şomerilor a scăzut în anul 2014 la faţă de şomeri în anul Numărul şomerilor înregistraţi la nivelul municipiului reprezintă 18% din cei înregistraţi la nivelul judeţului. Tabel. nr. 28 Populația activă și rata de ocupare Populaţie activă (15-64 ani)

101 Rata de ocupare a populaţiei active 3,30% 2,32% 2,31% 2,52% 1,54% Sursă: Institutul Naţional de Statistică În anul 2014, rata de ocupare a populaţiei active a înregistrat cea mai mică valoare din perioada , respectiv 1.54 %. În anul 2014, câştigul salarial mediu brut lunar s-a situat între lei/salariat înregistrat în luna februarie şi lei/salariat nivel maxim înregistrat în luna decembrie, iar cel net a înregistrat valorile extreme în aceleaşi luni (1.412 lei/salariat în februarie, respectiv lei/salariat în decembrie). % 115,0 Luna precedentă = ,0 105,0 100,0 95,0 90, Indicele preţurilor de consum Indicele câştigurilor salariale medii nete Tabel nr. 29 Evoluția indicilor prețurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete, în perioada februarie 2015 februarie 2016 Sursă BRUT NET LEI % faţă de ianuarie 2016 % faţă de februarie 2015 LEI % faţă de ianuarie 2016 % faţă de februarie 2015 TOTAL ,3 115, ,4 115,9 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit ,1 141, ,2 140,7 Industrie şi construcţii ,0 105, ,1 105,7 Servicii ,3 121, ,6 121,6 Tabel nr. 30 Câştigurile salariale pe grupele mari de activități în luna februarie 2016 Sursă Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Mehedinţi, în anul 2014 rata de ocupare calculată ca raport, exprimat procentual, între populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă a fost de 56,4 (55,5 % pentru bărbaţi, respectiv 57,4 % pentru femei). Rata de activitate a resurselor de muncă a înregistrat o valoare de 63,0 % şi reprezintă raportul exprimat procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă. Distribuţia pe sexe este 63,3 % pentru bărbaţi şi 62,7 % pentru femei. Pentru analiza în timp a ratelor definite anterior şi pentru observarea decalajelor faţă de media naţională, graficul următor este edificator. 101

102 Grafic nr. 12 Rata de ocupare (%) şi Rata de activitate a resurselor de muncă (%) România şi Mehedinţi în perioada Rata şomajului, la sfârşitul lunii decembrie 2015 a fost de 10,7%, faţă de 10% la sfârşitul anului 2014, judeţul Mehedinţi fiind depăşit în această privinţă doar de judeţul Teleorman (11,0 %). Distribuţia diferenţiată a şomerilor pe sexe, imprimă o rată a şomajului diferită pe sexe (8,8 % pentru femei, respectiv 12,3% pentru bărbaţi). Comparând rata şomajului din judeţ la sfârşitul lunii decembrie 2015 cu rata şomajului la nivel naţional, se observă că în judeţul Mehedinţi aceasta este mai mare cu 5,8 puncte procentuale. În perioada rata şomajului în judeţul Mehedinţi a avut o evoluţie inversă (de creştere) faţă de cea manifestată la nivel de ţară, atingând cote maxime în anul 2009 (13,9% pe total, 15,7% masculin şi 12,0% feminin). Fenomenul se observă comparativ, în cele două grafice: Grafic. Nr. 13 Rata șomajului Sursă 102

103 Conform datelor AJOFM Mehedinţi, la sfârşitul anului 2015, rata şomajului în judeţul Mehedinți a fost de 10,65%, situaţia şomerilor în judeţul Mehedinţi la data de fiind următoarea : - şomeri indemnizați persoane (28,27%) - şomeri neindemnizaţi persoane (71,73%) Total şomeri persoane, din care femei Conform datelor de la AJOFM Mehedinţi principalele cauze care au condus la creşterea șomajului în anul 2015 au fost: - continuarea înregistrării în evidenţe a absolvenţilor diferitelor forme de învăţământ din promoţia 2015 pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj conform prevederilor legale; - disponibilizările colective de personal din cadrul mai multor angajatori din judeţul Mehedinţi, dar în special de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta- Turnu- Severin; - concedieri curente de personal din partea mai multor agenţi economici; - reducerea activităţilor, datorită condiţiilor meteorologice, la agenţii economici din anumite sectoare de activitate (agricultură, construcţii, transporturi, prestări servicii, etc). În anul 2015 au continuat disponibilizările colective de personal din partea angajatorilor din judeţul Mehedinţi. La data de situația agenților economici care au efectuat concedieri colective de personal (1.935 persoane) se prezintă astfel : - SC Eurotyres Manufacturing SRL Drobeta Turnu Severin,159 persoane - Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, sucursala Porțile de Fier, 105 persoane - Speeh Hidroelectrica SA, sucursala Porțile de Fier, 16 persoane - Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, 68 persoane - SC Mecanoenergetica SA Drobeta Turnu Severin, 32 persoane - Regia Autonoma pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin, RAAN executiv, 73 persoane - Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin, Romag Prod, 904 persoane - Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin, Romag Termo, 548 persoane - SC Cons Noris Proiect SRL Drobeta Turnu Severin, 30 persoane Pe lângă aceste concedieri colective există şi alte concedieri curente de personal din partea altor angajatori. Punctele slabe în domeniul ocupării forţei de muncă şi formării profesionale identificate de AJOFM Mehedinți pe parcursul anului 2015 au fost: - nivelul scăzut al investițiilor care să determine apariția de noi locuri de muncă; - lipsa aproape în totalitate a locurilor de muncă vacante în mediul rural; - lipsa studiilor sau nivelul scăzut al acestora la şomerii din mediul rural (în special la cei neindemnizaţi), fapt care îngreunează cuprinderea acestora la cursuri de calificare; - concentrarea locurilor de muncă vacante în comunităţile urbane şi mai ales în zona municipiului reşedinţă de judeţ şi lipsa posibilităţilor de accesare a acestora (locuinţă, transport) de către persoanele din mediul rural; 103

104 - lipsa implicării comunităţilor locale în domeniul ocupării forţei de muncă şi formării profesionale; - necorelarea planului de învăţământ cu cerinţele pieţei locale a forţei de muncă, tinerii absolvenţi, mai ales cei ai învăţământului profesional, liceal şi postliceal neavând, la absolvire, competenţele profesionale necesare ocupării unui loc de muncă; - rezistenţa întampinată, mai ales din partea şomerilor neindemnizaţi, de a participa la cursuri de calificare; - lipsa de preocupare a angajatorilor pentru perfecţionarea continuă a propriilor salariaţi; - mentalitatea greşită a unor şomeri privind ocuparea unui loc de muncă în sectorul privat (salariu mic) şi dorinţa de a se angaja în sectorul de stat; - rezistenţa întâmpinată, mai ales din partea şomerilor cu vârsta peste ani, privind schimbarea meseriei prin participarea la cursuri de formare profesională; - numărul mic al agenţilor economici privaţi (furnizori autorizați pentru servicii de mediere şi informare/ consiliere profesională) care să se ocupe de plasarea în muncă a şomerilor. CAP. 9. Mediu Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în oraşe, precum şi de transportul poluanţilor la lungă distanţă. Monitorizarea calității aerului Conform Raportului anual privind starea mediului în judeţul Mehedinţi 2014, în cursul anului 2014 supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului conform criteriilor prevăzute în legea nr 104/2011. La nivel judeţean staţia automată fixă MH1 este de tip industrial (raza ariei de reprezentativitate este între 100 m - 1 km), şi este amplasată în vecinătatea sediului A.P.M. şi a fluviului Dunărea pe str. Băile Romane nr.3, Dr. Tr. Severin. În perioada starea atmosferei a depins de interacţiunea factorilor naturali (mişcarea maselor de aer, precipitaţii, etc.) dar şi de emisiile de noxe ca urmare a activităţilor antropice. Având în vedere nivelul de dezvoltare industrială a zonei, poziţia geografică şi relieful putem afirma că rolul hotărâtor în evoluţia stării aerului la nivelul judeţului Mehedinţi este deţinut încă de factorii meteorologici. Calitatea aerului Emisii de poluanți Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în oraşe, precum şi de transportul poluanţilor la lungă distanţă. EMISIILE DE SUBSTANŢE ACIDIFIANTE 104

105 Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinându-se cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri; altele În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta următoarele informaţii şi date: - contribuţia sectoarelor de activitate privind emisiile de poluanţi cu efect de acidifiere, la nivelul judeţului, în anul de raportare 2014; - contribuţia subsectoarelor din industrie, la emisiile poluante cu efect de acidifiere (NOx, SO2, şi NH3), la nivelul judeţului, în anul de raportare 2014; - evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant, la nivel judeţean, pentru ultimii cinci ani; Grafic 13.1 Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluaţi atmosferici Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile poluante cu efect de acidifiere. Emisiile de NOx sunt întâlnite în multe domenii de activitate, energia fiind un sector de activitate în care emisiile de dioxid de azot este mare, la fel cum şi în sectorul agricultura, ca urmare a fermentării dejecțiilor animaliere emisia de NH3 este mare. 105

106 Grafic 13.2 Evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant După cum se observă din grafic emisiile cu efect de acidifiere sunt în scădere, ca urmare a retehnologizării instalaţiilor şi prin înlocuirea combustibililor clasici cu combustibili cu randament mare şi mai puţin poluatori. EMISII DE METALE GRELE Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta următoarele informaţii şi date: - contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele (Cd, Hg, Pb), la nivel local, în anul de raportare; - contribuţia diferitelor subsectoare de activitate din industrie la emisiile de metale grele (Cd, Hg, Pb), la nivel local, în anul de raportare. Grafic 13.3 Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele Emisiile de Cd sunt mai mari în subsectoarele transport şi energie, decât în industrie. Emisiile de Pb şi Cd din transport sunt mari fiind rezultatul arderii combustibilului utilizat. 106

107 În sectorul de producţie a energiei electrice şi termice - Termocentrala Romag-Termo- coşurile sunt prevăzute cu sisteme de reţinere a particulelor primare în suspensie şi deci şi a metalelor grele. Grafic 13.4 Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile de metale grele Pe toate sectoarele și subsectoarele de activitate, în industrie ca urmare a combustibililor folosiţi, se găsesc emisii de metale grele. EMISII DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de la emisiile de POPs, la nivel local, în anul de raportare 2014 % Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanţi organici persistenţi PCDD/PCDF PAH HCB PCBs Grafic 13.5 Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanţi organici persistenţi În sectorul Energie cantitatea de PCDD/PCDF este de 1,72 Kg, iar în sectorul Industrie cantitățile de POPs sunt : PAH-13Kg; HCB-0, Kg; PCB- 0,0311Kg; 107

108 În sectorul Industrie cantitățile sunt foarte mici, după cum se observă. Monitorizarea calității aerului Conform Raportului anual privind starea mediului în judeţul Mehedinţi 2014, în cursul anului 2014 supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului conform criteriilor prevăzute în legea nr 104/2011. La nivel judeţean staţia automată fixă MH1 este de tip industrial (raza ariei de reprezentativitate este între 100 m - 1 km), şi este amplasată în vecinătatea sediului A.P.M. şi a fluviului Dunărea pe str. Băile Romane nr.3, Drobeta Turnu Severin. În perioada starea atmosferei a depins de interacţiunea factorilor naturali (mişcarea maselor de aer, precipitaţii, etc.) dar şi de emisiile de noxe ca urmare a activităţilor antropice. Având în vedere nivelul de dezvoltare industrială a zonei, poziţia geografică şi relieful putem afirma că rolul hotărâtor în evoluţia stării aerului la nivelul judeţului Mehedinţi este deţinut încă de factorii meteorologici. În anul 2014 au fost monitorizaţi următorii poluanţi: SO2, NO2, NOx, NO, CO, PM10 grav, PM 2.5 grav. Analizoarele care măsoară concentraţiile O3, BTX, H2S, PM10 - defecte în cursul anului val medii 2014 (ug/m3) SO2 NO2 CO O3 C6H6 H2S PM10 PM10g Pb10g PM2.5g Analiz def Analiz def Analiz def Analiz def Tabel 30.1 Valorii medii ale monitorizării principalilor poluanţi în 2014 Dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx) În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect până in data de Deoarece sistemul de climatizare a fost defect în perioadele: şi , nu s-au înregistrat achiziţii de date. În anul 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare (200 µg/m 3 ) şi anuale (40 µg/m 3 ) pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în legea nr. 104/2011. Valoarea maximă orară înregistrată a fost 183.1μg/m 3 in data de , iar media anuală a fost de 34.7 μg/m 3 Dioxidul de sulf (SO2) În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect până in data de Deoarece sistemul de climatizare a fost defect in perioadele: şi , nu s-au înregistrat achiziţii de date. 108

109 În anul 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare (350 µg/m 3 ) şi zilnice (125 µg/m 3 ) pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în legea nr. 104/2011. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă (concentraţia 500 µg/m 3 măsurată timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de sulf. Valoarea maximă orară înregistrată a fost 172.2μg/m 3 in data de , iar media anuală a fost de 22 μg/m 3. Monoxidul de carbon (CO) Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi din trafic. Concentraţiile de CO din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă). medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m Tabel 30.2 Mediile anuale ale concentraţiilor monoxidului de carbon. Media concentraţiilor emisiilor de monoxidului de carbon pe staţia automată fixă in anul 2014 a scăzut faţă de anii anteriori şi s-a situat mult sub valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/m3). Benzenul (C6H6) Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, provenită în principal din traficul rutier şi din depozitarea, încărcarea/descărcarea benzinei (depozite, terminale, staţii de distribuţie carburanţi), dar şi din diferite alte activităţi cu produse pe bază de solvenţi (lacuri, vopsele etc.), arderea controlată sau în aer liber a combustibililor fosili, a lemnului şi deşeurilor lemnoase. Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5μg/m3). medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m Tabel 30.3 Mediile anuale ale benzenului. 109

110 În anul 2014 analizorul BTX din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor C6H6 faţă de anii anteriori. Ozonul (O3) Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viaţă împotriva acţiunii radiaţiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic, cu potenţial cancerigen, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor. De asemenea, ozonul are efect toxic şi pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate. Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari, precursori ai ozonului: compuşi ai azotului (NOx), compuşii organici volatili (COV), monoxidul de carbon. medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m Tabel 30.4 Mediile anuale ale ozonului. Analizorul este defect din data de În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor ozonului faţă de anii anteriori. Hidrogenul sulfurat pe SFA Ca sursă cu potenţial de poluare este RAAN Sucursala ROMAG-PROD. medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m Tabel 30.5 Mediile anuale ale H2S - pe SFA Analizorul este defect din data de În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor ozonului faţă de anii anteriori. PM 10 gravimetric de pe SFA Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care utilizează combustibili solizi etc. 110

111 Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi). medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m Tabel 30.6 Mediile anuale ale PM10 gravimetric Media anuală a concentraţiilor PM10 gravimetrice staţia automată fixă in anul 2014 a crescut uşor faţă de anul 2013,dar a scăzut faţă de anii anterior. Pb 10 gravimetric de pe SFA Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi). Dintre acestea se măsoară Pb10 gravim din PM10 gravim medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 Tabel 30.7 Mediile anuale ale Pb10 gravimetric Media anuală a concentraţiilor Pb10 gravimetrice staţia automată fixă in anul 2014 a scăzut faţă de anul 2013 PM 2.5 gravimetric de pe SFA Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi. 111

112 medie 2010 medie 2011 medie 2012 medie 2013 medie 2014 Val lim anuală mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m Tabel 30.8 Mediile anuale ale PM 25 gravimetric Media anuală a concentraţiilor PM2.5 gravimetrice staţia automată fixă in anul 2014 a scăzut faţă de anii anteriori. Calitatea apei În anul 2014, evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 8 cursuri de apă de suprafaţa natural/ puternic modificate din bazinul Jiu şi bazinul Dunărea, care au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, însumând lungimea de km. Substanţele periculoase din cursurile de apă de pe teritoriul judeţului Mehedinţi au fost monitorizate în 2 cursuri de apă, prin intermediul a 11 puncte de monitorizare. Pe teritoriul Judeţului Mehedinţi s-au înregistrat depăşiri ale standardelor de calitate la indicatorul Triclormetan cu o medie anuală 5,866. În cadrul Bazinul Hidrografic Jiu / Dunăre la nivelul judeţului Mehedinţi au fost monitorizate 2 lacuri naturale. Acestea prezintă o stare ecologică bună. În anul 2014 pe teritoriul Judeţului Mehedinţi au fost monitorizate 5 corpuri de ape subterane prin intermediul a 34 puncte de monitorizare. La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin starea ecologica a apelor de suprafata este buna. Calitatea solurilor Principalele surse de poluare ale solului identificate la nivelul județului Mehedinţi sunt : secetă frecventă, exces periodic de umiditate în sol, eroziunea solului prin apă, eroziunea eoliană, schelet excesiv de la suprafața solului, saturarea solului, compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare "talpa plugului", alcalinitate ridicată, formarea crustei, rezerva mică şi foarte mică de humus în sol, aciditate puternică și moderată, asigurarea slabă și foarte slabă cu fosfor mobil, asigurarea slabă cu potasiu mobil, asigurarea slabă cu azot, carențe de microelemente, poluarea chimică a solului, distrugerea solului prin diverse excavări, acoperirea terenului cu deșeuri şi reziduuri solide. La nivelul judeţului Mehedinţi, în urma deciziei APM Mehedinţi, au fost identificate preliminar şi sunt incluse în lista cu situri contaminate conform Hotărârii de Guvern 1408/2007- privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, un număr de 4 situri contaminate aparținând a 2 operatori economici. - BAIA DE ARAMA - Halda de steril minier Ponoarele oriz+370, contaminare cu Deșeuri minerale - BAIA DE ARAMA - Halda de steril minier Ponoarele oriz+405, contaminare cu Deșeuri minerale - BAIA DE ARAMA - Iaz de decantare Valea Hoaterului, contaminare cu Deșeuri minerale 112

113 - SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, sit localizat în SIMIAN - depozit deșeuri municipale neconforme Clasa B - Pod Topolnița, contaminare cu deșeuri menajere cobalt, crom, cupru, mangan, plumb, zinc. Utilizare și consumul de îngrășăminte la nivelul anului 2014 s a dublat fata de consumul din Starea pădurilor În anul 2014, din totalul fondului forestier de ha, suprafeţele vătămate de insecte și paraziți vegetali (cu intensităţi slabe şi foarte slabe) au fost de cca ha. Intre anii s-a constatat tendința descrescătoare a regenerărilor artificiale și variațiile nesemnificante ale regenerărilor naturale. În zona de sud a județului există tendința de deșertificare în zonele limitrofe silvostepei. Tot în zona de sud a județului, cu deficit de fond forestier, s-a preluat suprafața de 20,9 ha din care s-a împădurit cu specii forestiere în primăvara anului 2013 suprafața de 12 ha, iar restul de suprafață va putea fi împădurită după soluționarea în instanță a litigiului cu proprietarii de terenuri agricole limitrofe. Evoluția suprafeței fondului forestier Suprafața fondului forestier pe categorii de terenuri și specii de păduri mii ha ani Total Rășinoase Foioase Alte terenuri Sursa: Prelucrare după date INS Grafic Evoluția suprafeței fondului forestier Distribuția pădurilor după principalele forme de relief Munte (ha) Deal (ha) Câmpie (ha)

114 Tabel 30.9 Distribuția pădurilor după principalele forme de relief sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului Distribuția pădurilor după forme de relief ha Munte Deal Câmpie Sursa: Direcția Silvică Mehedinți Grafic nr Distribuția pădurilor după principalele forme de relief Funcția economică a pădurilor: Protecție și producție (ha) Protecție (ha) Alte terenuri (ha) Tabel nr Funcția economică a pădurilor sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului 114

115 Distribuția pădurilor pe tipuri funcționale ha Protecție și producție Protecție Alte terenuri Sursa: Direcția Silvică Mehedinți Grafic 13.8-Distribuţia pădurilor pe tipuri funcţionale Starea de sănătate a pădurilor În anul 2014, din totalul fondului forestier de ha, suprafeţele vătămate de insecte și paraziți vegetali (cu intensităţi slabe şi foarte slabe) au fost de cca ha. Pentru realizarea unor grafice din care să reiasă volumul de lemn mort, în funcţie de tipul de pădure sau evoluţia volumului de lemn mort (m 3 /ha) din ultimii 5 ani, la nivelul anului 2015 nu există estimări statistice referitoare la acest indicator. Suprafețe de păduri regenerate An Regenerari naturale Regenerari artificiale Regenerare totală Tabel nr Suprafețe de păduri regenerate sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului 115

116 Evoluția suprafețelor de păduri regenerate Regenerare totală Regenerari artificiale Regenerari naturale ha Sursa: Direcția Silvică Mehedinți Grafic nr Suprafețe de păduri regenerate Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire. În zona de sud a județului există tendința tendința de deșertificare în zonele limitrofe silvostepei.tot în zona de sud a județului, cu deficit de fond forestier, s-a preluat suprafața de 20,9 ha din care s-a împădurit cu specii forestiere în primăvara anului 2013 suprafața de 12 ha, iar restul de suprafață va putea fi împădurită după soluționarea în instanță a litigiului cu proprietarii de terenuri agricole limitrofe. Amenunțări și presiuni exercitate asupra pădurilor Suprafețe de pădure parcurse cu tăieri An Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi ,1 0,5 40,3 52,7 33,3 4, ,8 49,1 55,3 39,6 14, ,6 0,6 60,8 56,3 38, , ,2 38,6 12, ,2 0, ,4 13, ,9 1,3 73, ,9 18,4 Tabel nr Suprafețe de pădure parcurse cu tăieri sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului 116

117 Volumul de masă lemnoasă recoltat, pe specii mii metri cubi Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi Sursa: Prelucrare după date INS Grafic nr Volumul de masa lemnoasa de recoltat Nu exista date privind starea padurilor la nivel de municipiu. Arii naturale protejate În judeţul Mehedinţi au fost desemnate, în scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare a bunurilor patrimoniului natural, următoarele categorii de arii naturale protejate: - de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; - de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională; - de interes comunitar: situri de importanţă comunitară şi arii de protecţie specială avifaunistică; - de interes judeţean: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ teritoriale. Arii naturale protejate de interes naţional La nivelul anului 2014, în judeţul Mehedinţi există un număr de 33 de arii naturale protejate de interes naţional. Aceste arii au fost declarate în baza Legii 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, secţiunea III, zone protejate şi H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. După scopul conservării, în judeţul Mehedinţi există următoarele tipuri de rezervaţii naturale: rezervații forestiere (4), botanice (20), speologice (3), paleontologice (4) și rezervații complexe (2). Parcuri naţionale şi naturale. 117

118 Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei ( ha ) se află situat în estul județului Caraş- Severin şi în vestul județelor Mehedinti şi Gorj, ocupând o suprafaţă de ha în județul Mehedinţi. În judeţul Mehedinţi, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde două rezervaţii distincte: Vârful lui Stan şi Valea Ţesna. Parcul Natural Porţile de Fier are o suprafaţă de ha, ocupând parţial teritorii aparţinând judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi în partea sudică a Munţilor Locvei şi Almăjului şi în sud-vestul Podişului Mehedinţi. Ariile naturale protejate din Parcul Natural Porţile de Fier (în judeţul Mehedinţi) sunt: Rezervaţia naturală Gura Văii Vârciorova, Rezervaţia naturală Valea Oglănicului, Rezervaţia naturală Dealul Duhovnei, Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Rezervaţia naturală Locul fosilifer Sviniţa, Rezervaţia naturală Locul fosilifer Bahna, Rezervaţia naturală Cracul Găioara, Rezervaţia naturală Cracul Crucii, Rezervaţia naturală Faţa Virului, Rezervaţia Naturală Dealul Vărănic. Parcul natural Geoparcul Platoul Mehedinţi are o suprafaţă de ha şi se află în totalitate pe teritoriul judeţului Mehedinţi, la nord de municipiul Drobeta Turnu-Severin. Geoparcul Platoul Mehedinţi cuprinde 16 rezervaţii naturale declarate prin Legea nr. 5/2000: Cornetul Băii şi Valea Mănăstirii, Cornetul Bălţii, Cheile Coşuştei, Cornetul Babelor şi Cerboanei, Pereţii calcaroşi de la Izvorul Coşuştei, Pădurea Borovăţ, Peştera lui Epuran, Peştera Topoliţa şi Cheile Topolniţei, Pădurea de pe Muntele Drăghiceanu, Tufărişurile mediteraneene de la Isverna, Cornetul Piatra Încălecată, Izvorul carstic cu stâncăriile de la Camăna, Pădurea de liliac de la Ponoare, Complexul carstic de la Ponoare, Tufărişurile mediteraneene Cornetul Obârşia-Cloşani, Peştera Isverna (declarată prin H.G. 2151/2004). Arii naturale protejate de interes internaţional Situri RAMSAR Din data de , Parcul Natural Porţile de Fier a fost declarat sit Ramsar (cod RAMSAR 1946), devenind astfel arie naturală protejată de interes internaţional, iar din şi ROSPA0011 Blahniţa a fost declarat sit RAMSAR (cod RAMSAR 2110). Arii naturale protejate de interes comunitar În judeţul Mehedinţi au fost desemnate 11 situri de importanţă comunitară prin O. M din 29 septembrie 2011 pentru modificarea O.M. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi 5 arii de protecţie specială avifaunistică declarate prin H.G. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România Siturile de Interes Comunitar sunt: - Coridorul Jiului, ROSCI0045, - Domogled Valea Cernei, ROSCI0069, - Nordul Gorjului de Vest, ROSCI0129, - Pădurea Stârmina, ROSCI0173, - Platoul Mehedinţi, ROSCI0198, - Silvostepa Olteniei, ROSCI0202, 118

119 - Porţile de Fier, ROSCI0206, - Dunărea la Gârla Mare Maglavit ROSCI0299, - Jiana, ROSCI0306, - Râul Motru ROSCI0366, - Vânju Mare ROSCI0403. Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică sunt: - Blahniţa, ROSPA0011, - Cursul Dunării Baziaş-Porţile de Fier, ROSPA0026, - Domogled Valea Cernei, ROSPA0035, - Gruia - Gârla Mare, ROSPA0046, - Munţii Almăjului şi Locvei, ROSPA0080. Ariile naturale protejate din Drobeta Turnu Severin Cursul Dunării- Baziaş-Porţile de Fier Munţii Almăjului- Locvei ROSPA0026 Natura 2000 SPA ROSPA0080 Natura SPA Judeţul Mehedinţi: Drobeta- Turnu Severin (10%), Dubova (5%), Eşelniţa (3%), Orşova (21%), Şviniţa (11%) Judeţul Mehedinţi: Brezniţa- Ocol (22%), Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova (89%), Eşelniţa (55%), Iloviţa (65%), Orşova (78%), Şviniţa (87%) Porțile de Fier ROSCI0206 Natura 2000 SCI Județul Mehedinți: Breznița- Ocol (22%), Drobeta-Turnu Severin (51%), Dubova (93%), Eșelnița (58%), Ilovița (65%), Orșova (82%), Șvinița (99%) Gura Văii Arie protejată de Municipiul Drobeta Turnu Vârciorova PN-D interes național Severin, localitatea Gura Văii Faţa Virului Arie protejată de Municipiul Drobeta Turnu interes național Severin, localitatea Vârciorova Cracul Găioara Arie protejată de Municipiul Drobeta Turnu PN-D interes național Severin, localitatea Gura Văii Cracul Crucii PN-D Arie protejată de Municipiul Drobeta Turnu interes național Severin, localitatea Gura Văii Tabel Ariile naturale protejate din Drobeta Turnu Severin Sursă: Rezervaţia paleontologică "Bahna Iloviţa" situată pe versantul intramontan Bahna- Orşova, prezentată prin trei puncte fosilifere cu calcare de corali şi briozoare, cu resturi gastereopode bogate şi în vegetaţii; 119

120 "Pădurea Crihala", formată din frasini şi îmbogăţită în ultimii ani cu tei, stejar, brad, mesteacăn; "Parcul General Dragalina" cu Cetatea Severinului şi Complexul Arheologic Drobeta, aşezate pe taluzul terasei Dunării; "Parcul Rozelor" care cuprinde sute de soiuri de arbori, arbuşti şi trandafiri. Fig. nr. 7 Arii naturale Drobeta Turnu Severin Landscape: OpenStreetMap 120

121 Fig. nr. 8 Limite arii protejate atlas.anpm.ro 121

122 În cadrul proiectului LIFE Nature Managementul şi conservarea habitatelor din Parcul Natural Porţile de Fier, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact al Universităţii din Bucureşti a realizat o hartă digitală a întregului parc, iar Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier a realizat o hartă turistică a parcului utilizând Google-Earth. Zgomotul Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp. Principalele surse de poluare a aerului sunt activitățile industriale și activitatea de transport (traficul rutier). Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană. Rezultatele monitorizării continue a nivelului de zgomot, prin măsurători ale nivelului de zgomot în puncte fixe pe ultimii cinci ani duc la următoarele concluzii: - zona cea mai expusă la nivelul de zgomot provenit din traficul rutier (în special trafic greu ) - Splai Mihai Viteazul cu punct de prelevare Crihala SPLAI pana în anul 2011, anul finalizării centurii ocolitoare a municipiului, se apropie de valoarea limită pentru aceasta categorie de stradă ( stradă categorie tehnica II, conform STAS /88 ). Se observă o diminuare cu 5dB a valorilor medii anuale, diminuare rezultată prin devierea traficului greu pe şoseaua ocolitoare, diminuare care se observă şi pentru punctele de măsurare: Pod Gruii şi Sens Giratoriu. De asemenea, în urma monitorizării zonelor liniştite (parcul Rozelor, parc Crihala), s-au înregistrat depășiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într-o zonă cu trafic rutier şi feroviar. Tabel nr. 31 Valori medii anuale pentru punctele de măsurare nivel de zgomot Puncte de măsurare Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2010 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2011 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2012 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2013 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2014 F-ca confecții ,5 68,3 70 Sens giratoriu ,5 68,7 65 Pod Gruii ,5 67,7 65 Crihala PECO ,2 65 Crihala SPLAI ,5 66,1 65 Staţia AUTO Aluniş ,9 70 Calea Timişoarei ,5 69,7 70 Bd. Carol I ,8 65 Valoare limita Leq(A) ( db ) 122

123 Puncte de măsurare Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2010 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2011 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2012 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2013 Valori medii Leq(A) ( db ) anul 2014 F.E. Halâga ,7 65 S.C. PLYWOOD S.A ,3 65 Piaţa CRIHALA ,5 53,5 65 Şcoala nr ,8 75 Grădiniţa nr ,6 75 Parc ROZE Zona Casa Tineretului ,5 50 Parc Crihala , Valoare limita Leq(A) ( db ) Grafic nr. 14. Grafic Evoluţia nivelului de zgomot pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, comparativ anii 2010 şi 2014 De asemenea, în urma monitorizării zonelor liniştite (parcul Rozelor, parc Crihala), s- au înregistrat depășiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într-o zonă cu trafic rutier şi feroviar. Nivelul zgomotului a inregistrat un trend negativ in anii din trei motive: 1) Devierea traficului greu pe soseaua de centura 2) Restrictiile mijloacelor auto de tonaj de circulatie 3) Reducerea drastica a activitatilor economice Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninţări asupra sănătăţii de pe urma poluării aerului. Dezvoltarea sistemelor de avertizare precoce ar trebui încurajata pentru a scurta timpul dintre detectarea unui posibil pericol şi o acţiune sau intervenţie. 123

124 Deşeuri municipale Depozitarea deşeurilor de tip municipal şi asimilabile constituie în continuare o problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu. La nivelul judeţului, în anul 2013, au activat un număr de 7 operatori de salubritate. Din raportările primite de la agenţii de salubritate ce activează pe raza judeţului, pe parcursul anului 2013, s-au generat şi colectat o cantitate de 39751,59 tone deşeuri municipale, în scădere cu aproximativ 4,8% fată de anul anterior. Din cantitatea de 39751,59 tone aproximativ 3068,07 tone au fost colectate din mediul rural. Cantitatea de 38782,61 tone se regăseşte pe depozitul ecologic din comuna Izvorul Bârzii, sat Halânga, administrat de SC Brantner Servicii Ecologice SA. Cantitatea de 292,53 tone a fost trimisă de operatorii de salubritate către depozitele aflate în judeţele învecinate (Gorj). Restul de 676,45 tone a fost valorificată prin intermediul unei staţii de sortare deţinută de operatorul de salubritate reprezentat de SC Robsylv Com SRL. Conform informaţiilor primite de la operatorul depozitului ecologic, compoziţia estimativă a deşeurilor municipale depozitate se exprimă procentual astfel: - Deşeuri menajere: 70,2%; - Deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi: 2,6%; - Deşeuri din pieţe: 1,30%; - Deşeuri stradale: 18,5%; - Deşeuri din construcţii şi demolări: 3,4%; - Deşeuri inerte: 3,25%; - Alte deşeuri: 0,75%. Gradul de deservire cu servicii de salubritate este în creștere de la an la an. În anul 2013 erau acoperite toate orașele și municipiile din județ cât și un număr de 39 de comune. Populația arondată celor 39 de comune reprezintă cca locuitori. Populația deservită în cele 5 orașe și municipii din județ reprezintă cca locuitori. La nivelul judeţului, deşeurile municipale sunt colectate în marea lor majoritate în amestec. Câteva excepţii de la acest tip de colectare se înregistrează la Drobeta-Turnu- Severin și în 24 de comune unde deşeurile se colectează selectiv. La data de a fost dat în folosinţă depozitul ecologic al Municipiului Drobeta-Turnu-Severin, de la data respectivă, depozitandu-se aici deşeurile menajere colectate de pe raza teritorial - administrativă a municipiului. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor Implementarea şi menţinerea sistemului de colectare selectivă a deşeurlor pe raza municipiului Drobeta-Turnu-Severin se realizează de către operatorul de salubritate S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A deserveşte până în prezent, un număr de de locuitori, reprezentând 57 asociaţii de proprietari, 45 agenţi economici/ instituţii publice şi 222 de gospodării individuale ( 478 de locuitori deserviţi). 124

125 Pentru colectarea selectivă sunt folosite eurocontainere de 1.1. mc. standardizate: capace şi stikere având denumirea şi culoarea corespunzătoare pentru fiecare tip de deşeu reciclabil colectat, astfel: 113 containere galbene plastic, PET; 146 containere albastre hârtie/carton; 17 containere alb/verde sticlă albă/colorată; gri reziduale. În luna septembrie 2014 la Drobeta-Turnu-Severin, Green Group în colaborare cu Grupul Carrefour România au inaugurat prima staţie SIGUREC din oraş, un sistem inteligent de preluare a deşeurilor direct de la consumatori. În parcarea hipermarket-ului din zona Aluniș a fost amplasată o staţie cu 10 pubele IT în care clienţii pot introduce PET-uri, sticle, borcane, chiar baterii sau electrocasnice şi primesc în schimb voucher pentru reducere la cumpărături. Staţia are o valoarea de de euro şi are rolul de a selecta modern deşeurile care sunt ulterior transformate în diverse fibre. Staţia poate prelua PET-uri, doze de aluminiu, sticlă, echipamente electronice şi electrocasnice uzate, baterii, hârtie, carton sau folii de plastic. Situatia colectarii anul 2015 = mc anul 2016 = mc Frecventa colectarii - asociatii de proprietari luni,miercuri si vineri gospodarii - saptamanal agenti economici conform contract Numarul de autoutilitare folosite in oras - 10 buc Numarul de pubele selective-plastic - 47,hartie/ca rton -61 si sticla -27 Totusi, infrastructura pentru managementul deşeurilor insuficienta comparativ cu capacitatea necesară; 125

126 CAP. 10. Schimbările climatice Până acum circa 30 de ani, provocările/ dezbaterile erau în special de natură economică şi tensiuni geo-politice. În ultimii ani, în special în perioada de preaderare la Uniunea Europeană de după anul 1998 şi accentuat după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, provocările/dezbaterile au căpătat un caracter complex: -provocări în domeniul calităţii mediului: impact definit de schimbările climatice -provocări socio-economice: creşterea preţului petrolului, liberalizarea pieţei gazului şi electricităţii, dezvoltarea /modernizarea industrială insuficientă -provocări geo-politice: scăderea resurselor energetice fosile. Încălzirea globală implică în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă, pentru împiedicarea influenţei antropică asupra sistemului climatic şi pentru a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efecteleschimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în Romania se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale fată de perioada similare întregii Europe, existând diferențe mici între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI şi mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului: - între 0,5 C şi 1,5 C pentru perioada ; - între 2,0 C şi 5,0 C pentru , în funcție de scenariu (ex. între 2,0 C şi 2,5 C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale şi între 4.0 C şi 5.0 C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii); Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu cel puţin 50% până în 2050 şi între 80% şi 95% de ţările industrializate. În anul 2020, cel puţin de la 15% până la 30% dintre emisiile de gaze ar trebui să fie reduse de ţările industrializate. Toate ţările europene şi OECD (Organizaţii pentru dezvoltare şi cooperare economică), incluziv România, sunt privite ca ţări industrializate în procesul Naţiunilor Unite de schimbare climatică. Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene cuprinzând măsurile pe problematica schimbării climatice s-a bazat pe constatările IPCC din 2007 (reducerea până în anul 2020 cu 20% a emisiilor de GES faţă de anul 1990, respectiv cu 14 % faţă de 2005 şi utilizarea de energie regenerabilă în proporție de 20% din consumul total de energie). Între timp, acest pachet nu este suficient de ambiţios. Constatările ştiinţifice s-au schimbat iar măsurile propuse în cadrul conferinței de la Copenhaga, de asemeni au eşuat deoarece UE, SUA şi China au oferit propuneri şi obiective de reducere slabe. Este nevoie de o scădere de 40% conform studiilor științifice în materie de schimbări climatice. Acest pachet 20/20/20 al UE ar schimba, desigur, viitoarele obiective naţionale de reducere. 126

127 Obiectivul protocolului de la Kyoto pentru România: -8% din emisiile de gaz cu efect de seră (GHG) din 1989 până în 2010 ( ), perioada Kyoto nu va fi efectuată. Așa cum arată țintele pentru UE, dar şi pentru ceilalți mari poluatori din lume, țintele de reducere, regăsite în lista de propuneri a acordului de la Copenhaga sunt mult prea mici. Țările industrializate ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 95% până în Nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajungă la 1 tonă pe cap de locuitor pe an (pentru un număr de 9 miliarde de oameni), în anul 2050 pentru a avea o șansă mare de a rămâne sub 2 C faţă de încălzirea globală. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră înjudețul Mehedinți Tabel nr. 32 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră GES ( mii tone CO2 Eq) Județul Mehedinți Emisii anuale , Sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului Tabel nr. 33 Emisii anuale de CO2 (mii tone) Județul Mehedinți Emisii anuale , Sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului Tabel nr. 34 Emisii anuale de metan (tone) CH4 Județul Mehedinți Emisii anuale ,7 121, Sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului Tabel nr. 35 Emisii anuale de protoxid de azot (tone) N2O Județul Mehedinți Emisii anuale Sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului ,05 17, În ultimii ani în județul Mehedinți se observă un trend descrescător în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră. Acest trend descrescator este direct legat de scaderea sectorului industriei, a mediului de productie, diminuarea numarului de agenti economici care activeaza in domeniu. Alti factori sunt devierea traficului greu pe soseaua de centura si restrictiile mijloacelor auto de tonaj de circulatie 127

128 Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp. Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă. În acest context se întâlneşte poluarea produsă de activităţile industriale, generarea de către populaţie a deşeurilor şi a apelor uzate, a noxelor mijloacelor de transport, a poluării sonore, precum şi a poluărilor accidentale. Principalele surse de poluare a aerului sunt activitățile industriale și activitatea de transport (traficul rutier). Principalii poluanți proveniți din activitatea de transport care afectează sănătatea umană sunt particulele materiale, COx, NOx, SOx, compuși organici volatili, materiale rele, benzenul și alte hidrocarburi nearse. Poluarea aerului este mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale. Mai expusă la poluare este populația care locuiește în apropierea drumurilor și centrelor industriale. Presiunile produse de aglomerările urbane afectează zonal calitatea vieţii şi a factorilor de mediu, dar prin măsurile tehnico - juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, menţinerea funcţionării la parametrii proiectaţi a staţiilor de epurare existente, exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor ecologice de deşeuri, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare şi dezvoltare a spaţiilor verzi, au darul de a îmbunătăți constant calitatea mediului, starea de confort şi de sănătate a populaţiei. Suprafața de spatii verzi din municipiu este de aproape 70 de hectare de spaţii verzi înregistrata la nivelul anului Rezultă un număr de 6.31 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, mult sub norma europeană de 26 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Zonele pietonale au o pondere redusa. Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară şi produsele chimice periculoase. Impacturile aferente asupra sănătăţii cuprind afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de reproducere şi tulburările de dezvoltare neurologică 128

129 Schimbările climatice Până acum circa 30 de ani, provocările/ dezbaterile erau în special de natură economică şi tensiuni geo-politice. În ultimii ani, în special în perioada de preaderare la Uniunea Europeană de după anul 1998 şi accentuat după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, provocările/dezbaterile au căpătat un caracter complex: - provocări în domeniul calităţii mediului: impact definit de schimbările climatice - provocări socio-economice: creşterea preţului petrolului, liberalizarea pieţei gazului şi electricităţii, dezvoltarea /modernizarea industrială insuficientă - provocări geo-politice: scăderea resurselor energetice fosile. Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale fată de perioada similare întregii Europe, existând diferențe mici între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI şi mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului: - între 0,5 C şi 1,5 C pentru perioada ; - între 2,0 C şi 5,0 C pentru , în funcție de scenariu (ex. între 2,0 C şi 2,5 C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale şi între 4.0 C şi 5.0 C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii); Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu cel puţin 50% până în 2050 şi între 80% şi 95% de ţările industrializate. În anul 2020, cel puţin de la 15% până la 30% dintre emisiile de gaze ar trebui să fie reduse de ţările industrializate. Traficul de penetrație Traficul de penetrație are un nivel ridicat, care în lipsa infrastructurii de parcare la intrare şi a mijloacelor alternative, conduce la o creștere nejustificată a traficului. Numărul mediu de pasageri rezultat în urma anchetelor O-D pe fluxurile de penetrație şi tranzit este: Numărul mediu de pasageri/vehicul - Penetrație = 1,623 - tranzit = 2,115 În funcţie de scopul călătoriei, avem următoare distribuţie:

130 Turism Naveta Afaceri Altele Tranzit Tranzit (%) 36.77% 24.45% 3.62% 35.16% Penetrație Penetrație 9.84% 16.82% 44.28% 29.06% Tabelul 35.1Distribuţia vehiculelor de călători după scopul călătoriei Din prelucrarea chestionarelor O-D din instituţii s-a remarcat că peste 25% din deplasările realizate de respondenţi au avut modul de transport pietonal, în special acolo unde distanţele de parcurs au fost mici. Emisii anuale monoxid de carbon Valoarea maximă orară înregistrată a fost 6.82 mg/m3 in data de , media anuală a fost de 0.45 mg/m3,iar valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore a fost 4.63 mg/m3. Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/m3 calculată ca maximă zilnică a mediilor pe 8 ore ). În vederea reducerii emisiilor globale de gaze, respectiv a reducerea efectelor schimbărilor climatice, administrațiilor le revine responsabilitatea investițiilor în infrastructura pentru mijloace auto alternative (electrice şi hibride) şi a modernizării flotei de transport public, inclusiv prin trecerea la transport public electric. Probleme identificate 1) Suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este de 6.31 metri pătrați, mult sub norma europeană de 26 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. 2) Impact semnificativ al schimbărilor climatice 3) Lipsa infrastructurii pentru deplasarea alternativa (piste biciclete) 4) Lipsa parcărilor în zonele de penetrare a orașului, coroborat cu transport public din aceste zone 5) Flota de transport public învechită, compusa strict din mijloace auto poluante, pe baza de hidrocarburi 6) Zonele pietonale au o pondere redusa. 7) Existenta unor cai de rulare pentru transportul public nereabilitate 130

131 Aceste probleme vor fi dezvoltate in cadrul planului si in ordinea prioritizarii vor fi soluționate prin proiecte care sa răspundă acestor provocări. Condițiile actuale prezentate își vor menține tendințele și impactul în cadrul scenariului a face minim. 131

132 CAP 11. Conectivitate Transportul şi infrastructura de transport Dezvoltarea mobilităţii oamenilor şi mărfurilor constituie un factor determinant indispensabil pentru a răspunde aspiraţiilor fiecăruia la ameliorarea nivelului şi calităţii vieţii, într-o economie mondializată unde exigentele ce vizează adaptabilitatea la realităţile în evoluţie sunt din ce în ce mai puternice. În acest context este importantă confruntarea nevoii de transport constatata astăzi şi cea previzionata în viitor, cu răspunsurile la nivelul politicilor publice posibil de a fi anticipate, în scopul prevenirii riscurilor de regres economic şi social. În ceea ce priveşte cererea de transport, în special, au fost realizate proiecţii globale şi multimodale cu orizont , la nivelul Uniunii Europene. Aceste previziuni, integrând evoluţia resurselor în hidrocarburi fosile şi preţul energiei, introduc modificări substanţiale şi impun tendinţe noi ale diferitelor tipuri de trafic şi în special interconectivitatea lor. Evaluările prospective trebuie plasate într-un cadru al constrângerilor în creştere în materie de resurse energetice, în special petroliere şi a emisiilor de gaz cu efect de seră. Schimburile reprezintă fundamentul pentru orice activitate. Calitatea infrastructurii, în special a celei de transport, este primordială (rutieră, feroviară, navala) într-o logică de complementaritate a modurilor. Aceste reţele constituie prima condiţie a realizării unui ansamblu de obiective umane în materie de amenajare a teritoriilor. Repere, elemente caracteristice infrastructurii de transport: - Creșterea economică, factor major pentru cererea de transport - Modul de organizare a ramurii Transport şi a ramurii sale conexe, Logistica - Capacitatea de finanţare publică şi privată - Politici publice în domeniul modului de a răspunde la cererea de transport - Oferta de infrastructură de transport de toate tipurile Istoric, dezvoltare, analiză De două secole, istoria transporturilor a pus necontenit problema reducerii distanţelor şi a timpului cotidian pentru deplasare, care a variat continuu. Intensificarea transporturilor de mărfuri este explicabilă: prin creşterea globală a veniturilor care permit consumatorului o alegere mai largă de produse și prin raţionalizarea costurilor logisticii. Distanţele parcurse la nivel global sunt mici chiar dacă sunt în creştere. În Europa, trei sferturi din emisiile de CO2 legate de activitatea de transport reprezintă traiectorii mai mici de 100 km. Principalele probleme ale sectorului sunt determinate de principalele schimbări care au avut loc după anul 1990, dintre care: - schimbări fundamentale în structura transportului din România, de la o economie planificată de stat la o economie bazată pe cererea de transport dirijată de piaţă - declinul industriilor care ar folosi cu predilecţie transportul feroviar - moştenirea unei infrastructuri inadecvate şi investiţii reduse în continuare - o creştere rapidă a parcului de vehicule private - scăderea utilizării transportului public 132

133 Din aceste motive, în România, transportul rutier constituie un mod uzual şi important atât pentru mărfuri cât şi pentru călători. Perioada , deşi a beneficiat de susţinerea europeană prin POS-TE, nu a condus la schimbări majore. Reţeaua stradală transport rutier Încadrarea în reţeaua de căi de circulaţie şi transport Municipiul Drobeta Turnu Severin nu se află în centrul sistemului rețelei de drumuri și are o conectare slabă cu celelalte centre urbane din judeţ. În plus, acestea se află la confluența cu celelalte județe fiind influențate de conexiunile economice și culturale cu ele: Strehaia se află în apropierea județelor Dolj și Gorj, în apropierea puternicului centru industrial de la Turceni, Baia de Aramă este apropiată de județul Gorj, existând o influență și interdependență cu localitățile urbane apropiate, precum Tismana, Motru, Tg. Jiu, iar Orșova se află la confluența cu județul Caraș Severin, aproape de Băile Herculane, influențată de regiunea de dezvoltare Vest (care cuprinde județele din Banat). Prin aşezarea geografică în Porțile de Fier a fluviului Dunărea, municipiul Drobeta- Turnu- Severin este obligatoriu traversat de magistralele de circulaţie rutieră, navală şi de cale ferată. - DN 6 (E 70) pe direcţia Craiova Timişoara între km şi cu racord în localitatea Şimian cu DN 56 A spre Vânju Mare - Calafat Bulgaria şi cu E 771 peste barajul Porţile de Fier şi din Gura Văii spre Belgrad; - DN 67 între Km şi spre Motru - Târgu Jiu sau Motru - Baia de Aramă - Băile Herculane pe DN 67 D, cu racord din localitatea Malovăţ pe DJ 670 spre localitatea Bîlvăneşti Balta Baia de Aramă; - DJ 607 B între km şi spre comuna Brezniţa Ocol Cireşu Balta; - DJ 607 A pe direcţia Cerneţi - Husnicioara; - Magistrala cale ferată (linie simplă) Bucureşti - Craiova - Timişoara; - Circulaţie navală pe fluviul Dunărea cu port de mărfuri şi călători. Conform inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Drobeta Turnu Severin în inventarul domeniului public se găsesc 179 străzi cu o suprafaţă totală de m 2. În perioada conform INS, lungimea străzilor orășenești atât din judeţul Mehedinţi cât şi cea din Municipiul Drobeta-Turnu Severin au rămas aceleaşi, respectiv 317 km la nivelul judeţului şi 148 km la nivelul municipiului. Lungimea drumurilor din Municipiul Drobeta-Turnu Severin reprezintă 46.69% din cele de la nivel judeţean. Dezvoltarea oraşului în zona cartier aeroport şi în zonele periferice a condus la extinderea rețelei de străzi, la care se adaugă realizarea drumului de ocolire a oraşului. O estimare actuală conduce la o lungime a străzilor de circa 170 km. În perioada lungimea străzilor modernizate din Municipiul Drobeta-Turnu Severin a crescut de la 144 km la 148 km, respectiv cu 3%. 133

134 Fig nr. 9 Rețeaua rutiera Drobeta Turnu Severin (Sursă: Reţeaua de străzi urbane principale se află situată pe toată raza Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacenta unor societăţi şi construcţii importante. Reţeaua stradală se desfăşoară pe toată raza municipiului Drobeta Turnu Severin, încadrându-se în următoarele limite: La nord Splaiul Mihai Viteazul; La sud Dunărea; La est strada Ghe. Anghel; La Vest strada Topolniței. Conform inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Drobeta Turnu Severin în inventarul domeniului public se găsesc 179 străzi cu o suprafaţă totală de m2 (1.42 km2). Suprafața totală a Municipiului Drobeta Turnu Severin este de km2. Astfel, suprafața străzilor reprezintă 2.47% din suprafața municipiului. Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în 2015 s-a înregistrat un număr de autoturisme. Raportat la lungimea de 170 km a oraşului, rezultă un număr de 5.69 km străzi raportat la 1000 vehicule TOTAL km în Judeţ Mehedinţi TOTAL km în Municipiul Drobeta-Turnu Severin Tabel 36.1 Lungimea străzilor modernizate Sursă: Institutul Naţional de Statistică 134

135 În perioada conform INS, lungimea străzilor orășenești atât din judeţul Mehedinţi cât şi cea din Municipiul Drobeta-Turnu Severin au rămas aceleaşi, respectiv 317 km la nivelul judeţului şi 148 km la nivelul municipiului. Lungimea drumurilor din Municipiul Drobeta- Turnu Severin reprezintă 46.69% din cele de la nivel judeţean. Dezvoltarea oraşului în zona cartier aeroport şi în zonele periferice a condus la extinderea rețelei de străzi, la care se adaugă realizarea drumului de ocolire a oraşului. O estimare actuală conduce la o lungimii a străzilor de circa 170 km. În perioada lungimea străzilor modernizate din Municipiul Drobeta-Turnu Severin a crescut de la 144 km la 148 km, respectiv cu 3%. Caracteristici ale circulaţiei rutiere: Începând din anul 2012, există o şosea de ocolire a zonei urbane pentru traficul greu în zona de nord a orașului. Centura ocolitoare a preluat astfel traficul greu care se desfășura pe Splaiul M. Viteazu - B-dul Aluniş Calea Timişoarei. De asemenea, B-dul Tudor Vladimirescu (care era identificat cu E 70 în zona urbană în ceea ce privește traficul autoturismelor), nu se mai suprapune peste circulația internă a orașului. Traficul de penetraţie în B-dul Tudor Vladimirescu, prin nodurile de circulaţie de pe axă (sens Giratoriu Calea Craiovei, Tudor Vladimirescu Smârdan I. C. Brătianu, Tudor Vladimirescu - Cicero, Tudor Vladimirescu - B-dul Aluniş) nu mai creează dificultăţi de circulaţie la intersecțiile traficului intern pe direcţia nord-sud. Din concluziile studiului de circulaţie, reies următoarele: - oraşul vechi, cu zona centrală şi cartierele Aluniş şi Independenţei, având o tramă stradală rectangulară densă şi gabarite corespunzătoare categoriei a 3-a, poate să preia traficul existent şi viitor, cu direcţionarea traficului pe străzile Topolniţei, Independenţei, Smârdan, Cicero, respectiv B-dul Tudor Vladimirescu, B-dul Carol, Mrs. Averescu, ajung foarte aglomerate, unele la situaţia de a fi trecute la străzi de categoria a II-a; - zona centrală, cu circulaţie intensă la ore de vârf şi aglomerările din zonele instituţiilor publice şi comerciale, are asigurată o circulaţie fluentă prin cele două inele perimetrale zonei centrale (T. Vladimirescu, Cicero, Smârdan) şi centrul civic (B-dul Carol, Smârdan, Saidac, Cicero) cu disfuncţiuni în zonele strangulate (la 2 benzi) pe str. Smârdan între Numa Pompiliu şi Carol și str. Saidac în zona Castelului de apă; - o intensă circulaţie pe străzile Independenţei şi Kiseleff din lipsa fluenţei circulaţiei spre străzile cu continuitate între cartierul Kiseleff şi Independenţei; - circulaţia majoră pentru cartierul Crihala Nord şi Sud; - cimitirul Ortodox vechi şi cimitirul nou sunt lipsite de un acces corespunzător pentru cortegiul mortuar; - localitatea Schela Cladovei are străzi nemodernizate, cu declivităţi mari, fără echipare tehnico-edilitară; - deservire rutieră dificilă a Platformei industriale Sud Vest, din cauza pasajului la nivel peste linia CF Bucureşti - Timişoara, cu bariera deschisă sub 7 ore/zi; - platforma industrială Nord Est cu drumuri perimetrale nemodernizate şi interioare platformei înfundate necorespunzător, fără canalizare pluvială; - str. Banoviţa, de acces principal în unităţile industriale din platforma Est şi la locuinţele din Banoviţa, nemodernizate; 135

136 - Calea Craiovei este traversată de racordul de cale ferată în platforma Est, în zona str. Banoviţa şi a sensului giratoriu, conflict major pentru drumul european E 70; - faleza Dunării, nu are accese şi circulaţii rutiere corespunzătoare, accesul în portul de călători făcându-se prin pasaj la nivel peste calea ferată Bucureşti Timişoara; - în cartierul Aeroport, preconizat ca fiind zona de extindere unidirecţională spre vest, nu a mai fost posibilă păstrarea tramei stradale trasate în PUG 1998, datorită punerii masive în posesie a terenurilor cu forme geometrice neregulate şi orientate diferit; a rezultat astfel o tramă stradală haotică ce nu a mai permis o continuitate firească a străzilor din restul oraşului: Splai M. Viteazu, străzile Tudor Arghezi, Sadoveanu, I. L. Caragiale, Crihalei. Rețeaua de circulaţii rutiere Drobeta Turnu Severin Informațiile privind rețeaua stradală au fost preluate din Studiile de trafic realizate în anii 2010 şi , s-au realizate de către SC MIROX PROIECT SRL. Aceasta a realizat şi documentațiile de reabilitare a rețelei stradale din Municipiul Drobeta Turnu Severin. Primul a fost necesar în cadrul studiilor de fezabilitate pentru a stabili prin dimensionare grosimile straturilor de ranforsare necesare creșterii capacității portante a străzilor cât şi a preluării traficului de atunci şi cel de perspectivă. Durata de realizare a fost de 4 luni efectuându-se în perioada sărbătorilor de iarnă oct ian 2011 traficul în această perioadă având cele mai mari valori din perioada anului. Cel de-al doilea din anul a fost necesar pentru a constata şi confirma creșterile valorilor de trafic prognozate prin implementarea şi realizarea proiectului realizat cu 5 ani înainte, astfel încât să se asigure desfăşurarea traficului rutier în condiţii de siguranţă, de confort, de rapiditate, de continuitate şi de economicitate. Durata de realizare a fost tot de 4 luni efectuându-se în perioada sărbătorilor de iarnă nov feb.2016 şi a dus la concluzia şi totodată la confirmarea faptului că în urma realizării actualizării studiului de trafic s-a constatat ca traficul prevăzut pentru anul 2015 nu numai că a ajuns la nivelul prevăzut în studiu anterior ci l-a şi depășit ceea ce demonstrează încă o dată necesitatea reabilitării străzilor principale realizată în anii precedenți. Denumirea studiului de fundamentare a PMUD este studiu de trafic. În cadrul acestui studiu s- au realizat atât colectarea de date cât şi un recensământ de trafic. Punctele de recenzare pe fiecare stradă pentru recensământul de trafic sunt evidențiate în Anexa 1 (harta este atașată) Din rețeaua stradală a municipiului Drobeta Turnu Severin, doar B-dul Tudor Vladimirescu în lungime de 5 km, este considerat drum național DN6 (E70), dar se află în administrarea Municipiului DTS. De câțiva ani traficul greu a fost direcționat spre CDTS (centura municipiului) care este în administrarea Companiei Naţionale De Administrare A Infrastructurii Rutiere. Starea tehnica a acestui bulevard este bună, el având 6 benzi de circulaţie (câte 3 pe sens) destinate şi unei parți a traficului de tranzit. 136

137 Bulevardul T. Vladimirescu preia fluxurile de circulație de la străzile de legătură şi le dirijează spre ieșirile din municipiu. De asemenea, Bulevardul T. Vladimirescu preia şi traficul de tranzit cu excepția traficului greu. În acest moment bulevardul beneficiază împreună cu un alt bulevard (M. Viteazu) de o finanțare pe un proiect de reabilitare a structurii carosabile, a trotuarelor, zonelor verzi şi a sistemului de colectarea şi evacuarea apelor meteorice. Reţeaua de străzi urbane principale se află situată pe toată raza Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacenta unor societăţi şi construcţii importante. Reţeaua stradală de străzi urbane principale are o lungime de ml şi se desfăşoară pe toată raza municipiului Drobeta Turnu Severin, încadrându-se în următoarele limite: La nord Splaiul Mihai Viteazul; La sud Dunărea; La est strada Ghe. Anghel; La Vest strada Topolniței. Fig. 9.1 Bld. Tudor Vladimirescu Sursă: Reţeaua de străzi urbane din sectorul 1 se află situată în partea de Sud-Vest a Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces în zona SV a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacentă unor societăţi şi construcţii importante. Sectorul 1 este format din cartierul Aluniș şi cartierul Centru. Reţeaua stradală a sectorului 1 are o lungime de ml şi se desfăşoară în partea de sudvest a municipiului Drobeta Turnu Severin, încadrându-se în următoarele limite: La nord Bld. Tudor Vladimirescu; La sud Dunărea; La est Strada Smârdan; La vest Calea Timișoarei 137

138 Fig. 9.2 Reţeaua de străzi urbane din sectorul 1 Drobeta Turnu Severin Sursă: Reţeaua de străzi urbane din sectorul 2 se află situată în partea de sud-est a Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces în zona SE a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacentă unor societăţi şi construcţii importante. Sectorul 2 este format din Cartierul Independentei. Reţeaua stradală a sectorului 2 are o lungime de ml şi se desfăşoară în partea de sud-est a municipiului Drobeta Turnu Severin, încadrându-se în următoarele limite: La nord Tudor Vladimirescu; La sud Dunărea; La est Calea Craiovei; La Vest Str. Smârdan. 138

139 Fig. 9.3 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 2 Drobeta Turnu Severin Sursă: Reţeaua de străzi urbane din sectorul 3 se află situată în partea de nord-est a Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces pe platforma industrială NE a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacenta unor societăţi şi construcţii importante (CELROM, autogară, sedii de bănci, stadionul municipal, Târgul Veterani, etc.). Sectorul 3 este format din Cartierul Kiseleff. Reţeaua stradală a sectorului 3 are o lungime de 7300 ml şi se desfăşoară în partea de nord-est a municipiului Drobeta Turnu Severin, încadrându-se în următoarele limite: La nord Splaiul Mihai Viteazul; La sud Bld. Tudor Vladimirescu; La est Strada I.C. Brătianu; La Vest Sensul Giratoriu şi Calea Craiovei. Fig. 9.4 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 3 Drobeta Turnu Severin Sursă: Reţeaua de străzi urbane din sectorul 4 se află situată în partea de centru - nord a Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces pe platforma industrială de Nord a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacenta unor societăţi şi construcţii importante (Spitalul Judeţean, sedii de bănci, stadionul Angelescu, Piaţa Crihală, Casa Tineretului, etc.). Sectorul 4 este reprezentat de cartierul Crihala Sud. Reţeaua stradală a sectorului 4 are o lungime de 5432 ml şi se desfăşoară în partea de centru - nord a municipiului, încadrându-se în următoarele limite: La nord Splaiul Mihai Viteazul; 139

140 La sud Bld. Tudor Vladimirescu; La vest Strada Şincai; La est Strada I.C. Brătianu. Fig. 9.5 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 4 Drobeta Turnu Severin Sursă: Reţeaua de străzi urbane din sectorul 5 se află situată în partea de nord-vest a Municipiului Drobeta Turnu Severin, constituind principala reţea de acces în zona NV a municipiului, un punct de întâlnire al unor importante fluxuri de circulaţii pietonale şi rutiere, adiacentă unor societăţi şi construcţii importante (Sala Polivalentă, sedii de bănci, Spitalul Judeţean, etc.). Sectorul 5 este format din Cartierul Cicero şi Cartierul Crihala Nord. Reţeaua stradală a sectorului 5 are o lungime de ml şi se desfăşoară în partea de nordvest a municipiului, încadrându-se în următoarele limite: La nord Pădurea Crihală; La sud Bld.T. Vladimirescu; La est Strada Şincai; La Vest Bld. Aluniş. Fig. 9.6 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 5 Drobeta Turnu Severin Sursă: 140

141 În trecut întreaga rețea stradală urbană a municipiului prezenta numeroase degradări pe suprafaţa carosabilă. În perioada cea mai mare parte a străzilor urbane au fost reabilitate dorindu-se creşterea calităţii reţelei stradale şi a măsurilor de siguranţă a traficului, în vederea sporiri ratei de utilizare a acestei infrastructuri regionale de transport şi atragerii de investiţii private suplimentare în zonă. Singura localitate din județ care are în funcțiune centură ocolitoare este municipiul Drobeta Turnu Severin. La nivelul județului nu există autostrăzi, situație similară cu cea de la nivelul regiunii. Concluzie ierarhizarea străzilor: Valorile cele mai mari ale traficului se desfășoară pe magistrala T.Vladimirescu care este un bulevard de categorie I cu 6 benzi de circulație, zona verde intermediară, trotuare cu zone verzi aferente (acesta beneficiază în prezent de finanțare pe un proiect de reabilitare prin ranforsare a structurii rutiere. Următoarele valori de trafic se situează în zona străzilor de categoria a II-a de legătură precum şi a străzilor aşa zise principale care sunt străzi de categoria a III-a colectoare din punct de vedere al elementelor geometrice şi a capacitații de circulaţie Ultimele valori de trafic cele mai mici se regăsesc pe străzile de categoria a III-a care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale şi le dirijează spre străzile de legătură şi magistrale. Pentru descongestionarea traficului din zonele cele mai aglomerate cum ar fi centrul municipiului, şi nu numai, s-au luat măsuri de creare a sensurilor unice pe străzi sau pe anumite tronsoane de străzi. Valorile de trafic sunt cele evaluate prin studiul de trafic şi sunt corelate cu analizele realizate în cadrul acestuia. Necesarul de investiții pentru viitor este următorul: reabilitarea şi modernizarea unor străzi care nu au fost prinse în proiectul de reabilitare trecut şi care se află în zone mai mărginaşe precum şi în zone noi care se dezvoltă puternic din punct de vedere imobiliar după cum ar fi, o parte din strada Cicero şi din strada W. Mărăcineanu, strada Banovita, strada Cernetului, străzile Răscoalei 1907, Dudasului, Severinului, Vodiței, Virciorova, şi Fagaras din zona suburbana Schela Cladovei, străzile Retezat şi Jidostitei şi zona suburbană Gura Văii,aleea de acces spre Cartierul Serpentina Roșiori precum şi străzile din acest cartier Roșiori, Orhideei, Villacros, Balcani şi Malinului. De asemenea în necesarul de investiții vor intra şi o parte din M.Viteazul, Iazului şi Prelungirea Carpați. Locuri de parcare - garaje Creşterea numărului de autovehicule explică dificultăţile actuale de parcare în zonele de locuinţe colective şi în vecinătatea instituţiilor publice şi a spaţiilor comerciale mari sau stradale comasate. 141

142 Studii realizate de direcția de specialitate a Primăriei Drobeta Turnu Severin pentru extinderea parcajelor în marile cartiere Crihala, Kiseleff şi zona Centru, au identificat posibilităţi de amenajare parcaje noi în detrimentul altor spaţii, prin care numărul parcajelor pot creşte cu 30 % - 40%. Sunt evidente dificultăţile de parcare din zonele instituţiilor, obiectivelor şi pieţelor de interes public, în ultimul timp odată cu specializarea străzilor pe sensuri unice, prevăzându-se parcări de-a lungul străzilor pe o bandă. Sunt insuficiente locurile de parcare în vecinătatea unor instituţii cu mari aglomerări de persoane: Direcţia Muncii, Tribunal, Autogară, uzina Cildro, Celrom, Uzina de vagoane, Severnav, a stadioanelor, a bazarelor din Crihala. Se constată disponibilităţi de spaţii de parcare în Piaţa Prefecturii, adiacent parcului Central. Studiile de parcaje realizate de Primăria Drobeta Turnu Severin evidenţiază necesitatea unui parcaj subteran de peste 500 locuri şi în cartierele de blocuri, garaje colective cu mai multe nivele. În prezent există un număr de 767 de garaje. În anul 2016 conform datelor de la Primăria Drobeta-Turnu Severin, Compartimentul Siguranţa Circulaţiei există un număr total de locuri de parcare situate pe un număr de 153 străzi. În Anexa 2 se regăseşte Harta locurilor de parcare din Drobeta Turnu Severin. Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în perioada s-a înregistrat o creştere constantă a numărului de autoturisme în municipiu de la în 2009 la în 2015, adică o creştere de aproximativ 24%. Analiza locurilor de parcare 1 CRIHALA NORD CRIHALA SUD WALTER MARACINEANU 56 4 CICERO 40 5 AEROPORT 36 6 DUDASU SCHELEI 0 7 KISELEFF PLATFORMA INDUSTRIALA NORD EST 50 9 PLATFORMA INDUSTRIALA EST 0 10 INDEPENDENTEI TABACI 0 12 PLATFORMA INDUSTRIALA SUD EST CENTRU ALUNIS PLATFORMA INDUSTRIALA sud vest 222 Total

143 Tabel 36.2 Locurile de parcare din Cartier Crihala Nord din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) În zona Schela Cladovei sunt menționate 4 zone de parcări cu un număr de 14, respectiv 52, 26 şi 49 locuri, în total un număr de 141 locuri parcare care nu sunt figurate pe harta. Alte 2 parcări ce însumează un număr de 49 locuri parcare se dublează cu parcări deja menționate. Astfel, sunt figurate pe harta locațiile pentru un număr de 8674 parcări la care se adăugă altele 190 locuri nefigurate obținându-se în total 8864 parcări conform datelor deținute de Primăria Drobeta Turnu Severin. Centralizare pe cartiere LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 1 CRIHALA NORD Str. Crisan - tronson cuprins între Piata Crihala şi Str. CD Ionescu Zona Scoala Generala nr.7 (în spatele scolii) 1 CRIHALA NORD CRIHALA NORD Str. Crihala Bl. M4, 5, 6, 7 1 CRIHALA NORD Zona Parcul Tineretului Bl Q2, Q3, XF1, XF2 1 CRIHALA NORD Str. Cicero, Nr. 104, Bl XF9 1 CRIHALA NORD Str. Crisan, Nr 65, Bl. W1 Bld. Kogalniceanu, Nr. 8, Bl O1, O3, O4, O5 1 CRIHALA NORD CRIHALA NORD Spital Județean 1 CRIHALA NORD Str. Pacii, Nr. 3, Bl R5, R6 1 CRIHALA NORD Crihala, Bl. W4, W5 1 CRIHALA NORD Crihala, Bl. XF16, XF17 1 CRIHALA NORD Aleea Danubius 1 CRIHALA NORD Aleea Magnoliei Str. Pacii în față la Școala Generala 1 CRIHALA NORD nr.7 1 CRIHALA NORD Str. Crihala - PT40 1 CRIHALA NORD XF1, XF2 1 CRIHALA NORD Str. Pacii, Str. Crisan 1 CRIHALA NORD Str. Pacii, Nr.10, Bl XE 3 Total parcări 1787 Tabel 36.3 Locurile de parcare din Cartier Crihala Nord din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 2 CRIHALA SUD Str. Orly - tronson cuprins între Str. Calugareni şi Bld Revolutiei 2 CRIHALA SUD Str. Crihala - Bl M13, 14, 15 2 CRIHALA SUD Str. Revolutiei - Zona Dunarea 143

144 LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 2 CRIHALA SUD Str. Privighetorilor 2 CRIHALA SUD Crihala, Bl L1 2 CRIHALA SUD Str. W. Maracineanu Nr 47 2 CRIHALA SUD Str. E Maresi 2 CRIHALA SUD Piata Crihala 2 CRIHALA SUD Crihala, Bl. IA4 2 CRIHALA SUD Str. Revolutiei, Nr. 12, Bl. N3 2 CRIHALA SUD Str. Tabla Butii Tronson Antonini Crisan 2 CRIHALA SUD Casa Tineretului (în spate) 2 CRIHALA SUD Str. Closani 2 CRIHALA SUD Str. Privighetorilor, Bl T1, R1 2 CRIHALA SUD Str. Mihai Viteazu, Nr CRIHALA SUD Str. Orly Bl. M2A 2 CRIHALA SUD Str. Nuferilor 2 CRIHALA SUD Str. Orly, Bl. M2 2 CRIHALA SUD Str. Nuferilor Bl M1 2 CRIHALA SUD Str. Orly, Bl. Z9 2 CRIHALA SUD Str. Orly, Bl. Z7, Z8 2 CRIHALA SUD Str. Orly, Bl. D1, D2 2 CRIHALA SUD Str. W. Maracineanu - Str. E Maresi 2 CRIHALA SUD Str. E Maresi - Scoala Generala Nr.11 2 CRIHALA SUD Str. E Maresi - Str. Privighetorilor Total parcări 1199 Tabel 36.4 Locurile de parcare din Cartier Crihala Sud din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 3 WALTER MARACINEANU Str. W. Maracineanu Tabel 36.5 Locurile de parcare din Cartier Walter Maracineanu din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 4 CICERO Str. Tudor Vladimirescu cu Str. Gheorghe Anghel 144

145 Tabel 36.6 Locurile de parcare din Cartier Cicero din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 5 AEROPORT Sala polivalenta Tabel 36.7 Locurile de parcare din Cartier Aeroport din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 7 KISELEFF Str. Corneliu Savoiu Bl, A Str. Alion Nr 61, Bl IV - Veterani nr 36, Bl G2, 7 KISELEFF G23 7 KISELEFF Str. Alion cu Str. Anghel Saligny 7 KISELEFF Str. Dr. Babes nr 73, 75 Bl,1, 2 7 KISELEFF Str. Dr. Babes nr 59 Bl. M1, M2, B lm5 7 KISELEFF Str. Dr. Babes Bl. IC 7 KISELEFF Str. Alion - Scoala Generala Nr. 6 7 KISELEFF Str. Transilvaniei PT25 7 KISELEFF Str. Dr. Babes, Bl. P6 Str. Alion - tronson cuprins între Kiseleff şi 7 KISELEFF Independentei 7 KISELEFF Str. Kiseleff Nr. 88, Bl, B1 7 KISELEFF Str. Marasti cu Str. Independentei 7 KISELEFF Str. Dr. Babes cu Str. Anghel Saligny PT5 7 KISELEFF Str. Independentei cu Str. Ghe I Sisesti 7 KISELEFF Str. Moldovei, nr.2, Bl. 1, Partea de Nord 7 KISELEFF Str. Moldovei, nr.2, Bl. 1, Partea de Sud 7 KISELEFF Str. Anghel Saligny cu Veterani 7 KISELEFF Str. Alion cu Str. Anghel Saligny 7 KISELEFF Str. IC Bratianu cu Str. C Savoiu 7 KISELEFF Str. Dr. Babes Nr.73, 75, Bl. 1, 3 Str. Ghe. I. Sisesti - tronson cuprins între Str. 7 KISELEFF Calarasi şi Str. Topolnitei 7 KISELEFF Str. Dr. Babes - tronson cuprins între Str. Kiseleff şi Str. Eminescu 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu - Piata Meva 7 KISELEFF Str. Nicolae Iorga vis a vis de RAAN Str. Transilvaniei, Str. Crisana cu Str. 7 KISELEFF Independentei şi Str. Anghel Saligny 7 KISELEFF Str. Marasesti, Str. Iuliu Maniu, Str. Independentei şi Str. Anghel Saligny 7 KISELEFF Str. Nicolae Iorga zona CET, locuinte sociale 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu - Piata Meva 145

146 LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 7 KISELEFF Str. Petre Georgescu 7 KISELEFF Str. Dr. Babes - Str. Eroii de la Cerna 7 KISELEFF Str. Corneliu Savoiu Bl, A 7 KISELEFF Str. Alion Nr.66, Bl. KA 3 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu - Str. Marasti (între ele) 7 KISELEFF Splai Mihai Viteazu, Bl.1 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu, Stomatologie 7 KISELEFF Str. Transilvaniei, PT25 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu - Independetei - Kiseleff 7 KISELEFF Str. Ghe. I. Sisesti - tronson cuprins între Str. Independentei şi Str. A. Saligny 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu - tronson cuprins între Independentei Kiseleff 7 KISELEFF Str. Closani - Str. Petre Sergescu 7 KISELEFF Str. Tudor Vladmirescu În partea de Nord 7 KISELEFF Str. Petre Georgescu Str. Trasnsilvaniei - Str. Crisana - Str. 7 KISELEFF Independentei 7 KISELEFF Str. Transilvaniei - Str. Crisana - Str. Independentei 7 KISELEFF Str. Veterani, Nr. 7, Bl IM3 7 KISELEFF Str. Iuliu Maniu, Bl. KM3 7 KISELEFF Str. Veterani, Nr KISELEFF Str. Independentei Nr. 53, Bl2, Sc, 1-5 Total parcări Tabel 36.8 Locurile de parcare din Cartier Kiseleff din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări PLATFORMA INDUSTRIALA NORD EST Str. Mihai Viteazu, Nr.1, Bl.8 8 Tabel 36.9 Locurile de parcare din Cartier Platforma Industriala Nord Est din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări Tudor Vladmirescu tronson cuprins între Str. Crisan Str. Topolnitei în partea de sud 10 INDEPENDENTEI INDEPENDENTEI IPJ Mehedinti 146

147 10 INDEPENDENTEI 9 34 Str. Calomfirescu nr 265, Bl.5 10 INDEPENDENTEI Str. Kiseleff cu Str. Calomfirescu 10 INDEPENDENTEI Str. Calomfirescu nr 159, Bl. 9S 10 INDEPENDENTEI Str. 1 Decembrie Bl. 6, 7 Str. Brancoveanu - 10 INDEPENDENTEI Calomfirescu - Ind. Bl 5S1 10 INDEPENDENTEI Str. Calomfirescu, Str Brancoveanu cu str. Calarasi Bl. 5S1, 5S2 10 INDEPENDENTEI Str. Brancoveanu, Nr. 260, Bl. A3 10 INDEPENDENTEI Str. Kiseleff cu Str. Brancoveanu 10 INDEPENDENTEI Str. Brancoveanu cu Str. Oituz 10 INDEPENDENTEI Str. Traian cu Str. Topolnitei Str. Brancoveanu - Str. Eroii 10 INDEPENDENTEI de la cerna 10 INDEPENDENTEI Str. Topolnitei - Str. Adrian, Bl.1 10 INDEPENDENTEI Str. Brancoveanu tronson 1 Decembrie - Independentei 10 INDEPENDENTEI Str. Brancoveanu - Str. Kiseleff 10 INDEPENDENTEI Str. Brancoveanu tronson 1 Decembrie - Anghel Saligny 10 INDEPENDENTEI Str. 1 Decembrie - Str. Independentei 10 INDEPENDENTEI Str. Topolnitei nr.13, Bl. 1, între Adrian - Calomfirescu 10 INDEPENDENTEI Str. Independentei cu T.V. Total parcări 839 Tabel Locurile de parcare din Cartier Independentei din Municipiul Drobeta Turnu Severin(Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări PLATFORMA INDUSTRIALA SUD EST Str. Iuliu Maniu zona Targ Comercial Str. D. Ghiata tronson PLATFORMA INDUSTRIALA cuprins între Parc CPL şi SUD EST Str. N. Cernaianu PLATFORMA INDUSTRIALA Str. Topolnitei - Str. SUD EST Dumitru Ghiata PLATFORMA INDUSTRIALA SUD EST Str. Dumitru Ghiata CPL PLATFORMA INDUSTRIALA SUD EST Str. Nicolae Iorga Total parcări

148 Tabel Locurile de parcare din Platforma Industriala Sud Est din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 13 CENTRU 77 2 Maresal Averescu - tronson cuprins între Str. Smardan şi Str. Barcacila 13 CENTRU Str. Traian- tronson cuprins între Str. Smardan Şi str. Cicero 13 CENTRU 50 4 Str. Rahovei - tronson cuprins între Str. Aurelian şi Piata Mircea 13 CENTRU 40 5 Str. Decebal - tronson cuprins între Str. Smardan şi Str. Rahovei 13 CENTRU 94 6 Str. Aurelian - tronson cuprins intrestr. CT Costescu şi Str. Smardan şi tronson cuprins între Str. Smardan şi Str. Eroii de la Cerna 13 CENTRU 68 7 Str. T Costescu - tronson cuprins între Str. Horia şi Str. Traian 13 CENTRU 68 8 Str. IC Bibicescu - tronson cuprins între Str. Horia şi Str. Traian 13 CENTRU 50 9 Str. Horia - tronson cuprins între Piata Mircea şi T Costescu 13 CENTRU Str. Lazar - tronson cuprins între Str. Saidac şi Piata Mircea 13 CENTRU Str. Avram Iancu - tronson cuprins intrestr. Dr. Saidac şi Piata Mircea 13 CENTRU Str. Barcacila - tronson cuprins între Str. Smochinului şi str. Traian, 13 CENTRU Str. Smochinului - tronson cuprins între Str. Barcacila şi Str. Dr. Saidac 13 CENTRU Str. Crisan - tronson cuprins între Str. Dr. Saidac şi Str. Horia 13 CENTRU Str. Numa Pompiliu - tronson cuprins între Str. Smardan şi str. Cezar 13 CENTRU Str. Cezar - tronson cuprins între Str. T Costescu şi Str. Traian 13 CENTRU Str. D Cantemir 13 CENTRU Str. Unirii Bl. C1 13 CENTRU Str. Decebal - Nr CENTRU Str. Antonini - tronson cuprins între Str. Horia şi Str. Dr. Saidac 13 CENTRU Str. Nicolae Balcescu - tronson cuprins între Piata Mircea şi Str. Anghel Saligny 13 CENTRU Str. Horia - tronson cuprins între Piata Mircea şi T. Costescu 13 CENTRU Str. Unirii Total parcări Tabel Locurile de parcare din Cartier Centru din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) 148

149 LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 14 ALUNIS Tabel Locurile de parcare din Cartier Alunis din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) LOCURI PARCARE NR CRT conform lista parcări 15 PLATFORMA INDUSTRIALA SUD VEST PLATFORMA INDUSTRIALA SUD VEST PLATFORMA INDUSTRIALA SUD VEST PLATFORMA INDUSTRIALA SUD VEST Total parcări 222 Tabel Locurile de parcare din Cartier Platforma Industriala Sud Vest din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Reţeaua de transport public feroviar Staţia CF Drobeta-Turnu- Severin se află pe raza Regionalei Craiova şi este situat din punct de vedere feroviar la km pe Magistrala 300 (București - Craiova - Timișoara). Clădirea în care funcționează în prezent staţia CF din acest oraș dunărean a fost construit la începutul secolului trecut, conform cerinţelor din acea perioadă. Transportul feroviar suferă însă, de un dezavantaj major, acela ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferată la Drobeta- Turnu- Severin spre Serbia, fluxurile de marfă şi persoane între regiune şi ţara vecină fiind îngreunate. De aceea, Dunărea este percepută ca o barieră pentru schimburile economice transfrontaliere. Totodată, județul Mehedinți are cea mai redusă densitate a liniilor de cale ferată din regiune (26,2,km/1000kmp), ceea ce îl plasează şi pe unul dintre ultimele locuri din ţară. Municipiul Drobeta- Turnu- Severin este străbătut pe faleza Dunării de magistrala de cale ferată (CF 900) Bucureşti Craiova Timişoara, linie electrificată dublă, pentru trafic de călători şi de marfă. Pentru deservirea feroviară a municipiului, funcţionează în prezent următoarele staţii: - Gara Centrală - pentru călători şi mărfuri, cu depou, construcţii şi instalaţii anexe şi echipare pentru racord CF în platforma industrială Sud-Vest (în construcţie); - Gara de EST - pentru transport călători; - Halta Schela Cladovei - pentru transport călători; - Gara Gura Văii - pentru călători şi marfă, cu echipare anexa pentru racord CF pe faleza Dunării la platforma industrială şi Hidrocentrala Porţile de Fier; - Gara Şimian - din comuna Şimian, în fapt Gara de mărfuri a Municipiului Drobeta- Turnu- Severin, care preia cea mai mare parte a transportului de marfă. 149

150 Deservirea feroviară a municipiului se face în colaborare cu liniile CF pentru Întreprinderea Minieră şi CET Halânga şi Romag, având triaj la Cerneţi, linie amplasată pe malul stâng al râului Topolniţa, prin Staţia Şimian, unde această linie ar fi punct de racord. Platformele industriale ale oraşului Drobeta- Turnu- Severin, sunt echipate cu linii CF uzinale astfel: - platforma Sud-Vest pentru zubzona Calea Timişoarei - Dunăre cu racord pentru toate unităţile industriale cu deservire Port de mărfuri şi ramificaţii pe faleza Dunării în zona urbană, pentru depozite combustibili pentru nave; - platformele din Est, cu racord din magistrala din staţia Şimian, pentru platforma Sud- Est (Cildro, Celrom) cu racorduri tehnologice; - platformele Est cu linie CF comună; - platforma Nord-Est cu racord numai pentru bazele de producţie ale unor unităţi de construcţii şi depozit de combustibil pentru populaţie şi depozit FRE. Municipiul Drobeta Turnu Severin deţine 22,5 km de linie magistrală şi circa 90 km de linie CF uzinală. Fig nr. 10 Schema rețelei feroviare Drobeta Turnu Severin Sursă: În prezent, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, transportul feroviar de călători este asigurat de trenuri de rang regio şi interregio operate de societatea naţională CFR Călători şi de un operator privat. 150

151 Fig Gara Centrală Drobeta Turnu Severin Sursă:google.ro/maps/ Fig Gara Centrală Drobeta Turnu Severin Sursă adevarul.ro/locale/turnu-severin În prezent, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, transportul feroviar de călători este asigurat de trenuri de rang regio şi interregio operate de societatea naţională CFR Călători şi de un operator privat. Numărul de trenuri ale operate de CFR Călători (plecări/ sosiri) care deservesc staţia Drobeta Turnu Severin sunt: Județ Stația Plecări [număr trenuri] Regio Sosiri [număr trenuri] Regio Interregio Interregio Legături directe cu stațiile Mehe dinți Drobeta Turnu Severin București Nord, Craiova, Curtici, Golenți, Timișoara Nord Tabel Oferta de transport feroviar CFR Călători Conform informațiilor Diviziei comerciale a Regionalei de transport călători Craiova, în perioada traficul de călători spre și dinspre Drobeta Turnu Severin a avut o dinamică pozitivă: 151

152 Număr calatori Număr calatori Număr Număr legitimații % An expediați expediați/ pe zi legitimații emise emise/zi , , ,24 Tabel 36.16Traficul de călători spre și dinspre Drobeta Turnu Severin sursă: Divizia comercială a Regionalei de transport călători Craiova De asemenea se constată că marea majoritate a călătorilor (89,24%) și-au cumpărat biletele din gara Drobeta Turnu Severin. Rezultă că numărul de călători în tranzit anual/zilnic, pentru anii , a fost următorul: An Număr călători tranzitați Număr calatori tranzitați/pe zi Tabel Număr călători tranzitați spre și dinspre Drobeta Turnu Severin sursă: Divizia comercială a Regionalei de transport călători Craiova Dificultățile privind transportul pe calea ferată vin din starea foarte proastă a infrastructurii, degradată constant sau foarte învechită în raport cu noile standarde, în unele cazuri inexistentă chiar. Situația infrastructurii este considerată principala problemă care provoacă disfuncționalități ale sistemului de transport. Disfuncționalități la nivelul rețelei de căi feroviare: - treceri la nivel ale rețelei rutiere cu calea ferată neamenajate - viteza de circulație pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele europene datorită stării avansate de uzura a rețelei feroviare - transportul feroviar înregistrează un declin în favoarea transportului rutier - slaba dezvoltare și întreținere a infrastructurii de protecție a rețelelor de transport față de riscurile naturale - stații cale ferată cu o stare tehnică nesatisfăcătoare. - capacitate diminuată a transportului de pasageri Transport public rutier Transportul public local de persoane prin curse regulate a fost concesionat prin contractul nr 521 din data către Operatorul de Transport SC Transport Public Urban Drobeta SA. Durata contractului este de 6 ani. 152

153 Conform datelor din 2015 de la SC Transport Public Urban Drobeta SA: vechimea medie a parcului de mijloace de transport în comun este de aproximativ ani numărul total al mijloacelor de transport în comun este de 44 bucăţi capacitatea totală a mijloacelor de transport în comun este de locuri numărul total al mijloacelor de transport în comun prevăzut cu rampă pentru persoane cu nevoi speciale este de 7 bucăţi. Staţii de autobuz existente şi amenajate pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin: 1. Calea Timişoarei ieşire din oraş spre Timişoara 2. Calea Timişoarei Poşta din Schela Partea de Sud 3. Calea Timişoarei F.A.M.C 4. Strada Traian 5. Bld. Tudor Vladimirescu Modern 6. Bld. Revoluţiei Blocuri P 7. Spitalul Judeţean Str. Orly 8. Str. Mareşal Averescu Catedrală 9. Bld. IC Brătianu Str. Kiseleff 10. Bld. IC Brătianu benzinărie OMV 11. Bld. Revoluţiei Școala generală Calea Timişoarei Poşta din Schela partea de nord Pe raza municipiului, transportul public local se desfăşoară în cadrul unui număr de 47 staţii: Aluniș, Autogara, Autogara CPL, Călărași, Carpați, Carrefour, Centru, Cicero, Cicero nr 11, CPL, Direcția Muncii, Dunărea, Farmacie, Gara, Grecescu, Hidrocentrala Porțile de Fier, IC Brătianu, Independentei, Kiseleff, Mareșal Averescu nr 43, Mareșal Averescu nr 89, Mecanoenergetica, Motel, Nicolae Iorga, Pădurea Crihala, Pasarela, Policlinica, Porțile de Fier, Revoluției, Revoluției (Stomatologie), Șantier Naval, Schela, Școala Generală nr 14, Școala Generală nr 8, Școala generală Nr 9, Sere, Sinagoga, Spital Județean, Splai Mihai Viteazul, Ștrand, Traian, Tudor Vladimirescu, Tudor Vladimirescu (Eminescu), Tudor Vladimirescu (Independentei), Tudor Vladimirescu (Topolniței), Vagoane. Staţiile care fac parte din cele mai multe trasee sunt: Autogara CPL, Splai Mihai Viteazul, Șantier Naval, Sere, Vagoane, Dunărea, Școala Generala nr 14, Direcția Muncii, Policlinica. Transportul comun în municipiu este organizat cu autobuze, pe 7 trasee: 1.Autogara CPL Șantier naval (Traseul 1) Lungime şi număr de staţii: 4.5 km tur 11 staţii 4.5 km retur 10 staţii 2.Revoluției (Stomatologie) Șantier naval (Traseul 1R) Lungime şi număr de staţii: 6 km tur 11 staţii 6 km retur 11 staţii 3.Autogara CPL Hidrocentrală (Traseul 3) Lungime şi număr de staţii: km tur 19 staţii km retur 17 staţii 153

154 4.Autogara CPL Hidrocentrală (Traseul 3R) Lungime şi număr de staţii: 16 km tur 23 staţii 16 km retur 21 staţii 5.Autogară Pădurea Crihala (Traseul 4) Lungime şi număr de staţii: 10.5 km tur 19 staţii 10.5 km retur 18 staţii 6.CPL Pădurea Crihala (Traseul 5) Lungime şi număr de staţii: 6 km tur 7 staţii 6 km retur 10 staţii 7.Autogara CPL Dudașul Schelei (Traseul 7) Lungime şi număr de staţii: 8.5 km tur 16 staţii 8.5 km retur 15 staţii În anul 2012, numărul abonamentelor vândute pentru transportul public local din Drobeta- Turnu- Severin a fost de 5.644, al biletelor vândute şi al abonamentelor subvenţionate, Veniturile realizate în anul 2015 din vânzarea de bilete şi abonamente pentru transportul în comun au fost de lei, în creştere cu aproximativ 1% faţă de anul Având în vedere numărul redus de călători în corelare cu nivelul tarifului, nivelul veniturilor în prezent nu poate susţine un eventual plan de investiţii rezonabil care să includă creşterea nivelului condiţiilor şi/sau modernizarea parcului auto (în special în domeniul poluării). Administraţia Publică insistă să se menţină tarifele actuale, pentru care asigură subvenţii. Nivelul actual al tarifelor este de 2,5 lei pe biletul pentru o călătorie şi 40 lei abonamentul lunar (echivalent a 16 bilete). Transportul este folosit în special de pensionari şi elevi. Datorită nivelului scăzut al veniturilor companiei, nu sunt prevăzute investiţii în modernizarea şi eficientizarea parcului auto. Sunt în derulare investiţii pentru realizarea a 3 noi staţii. Societatea furnizează un raport trimestrial privitor la capacitatea de transport şi numărul de călători. În viitor va fi evaluată posibilitatea promovării evenimentelor culturale prin intermediul mijloacelor de transport în comun, precum şi folosirea mijloacelor de transport în comun pentru difuzarea informaţiilor de interes public. Transportul în comun, de interes judeţean, se organizează prin Autogara Drobeta- Turnu-Severin pe toate direcţiile necesare (Şimian, Cerneţi, Orşova, Breznița Ocol, Izvoru Bârzii, Hinova, Malovăț, Prunișor, Ilovița, Șisești, etc.) Transport public naval Transportul public naval în Portul Drobeta Turnu Severin a înregistrat un trend descrescător pentru anii , urmând să crească brusc în anii 2014 și 2015, aproape dublu ca număr de pasageri față de anul Nave pasageri

155 Număr pasageri Tabel Număr pasageri spre și dinspre Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu - Agenţia Drobeta Turnu Severin Conform datelor de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, respectiv Agenţia Drobeta Turnu Severin numărul navelor de pasageri a fost în anul 2014 de 29 cu 56% mai mic faţă de anul 2007 când existau 65 nave de pasageri ce operau în port. Numărul de pasageri a scăzut şi el de la în anul 2007 la în anul În anul 2013 s-a înregistrat un minim al perioadei pentru numărului de pasageri ce au folosit transportul naval în Drobeta Turnu Severin respectiv Grafic 15.1 Grafice pentru numărul de pasageri şi de nave din Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu - Agenţia Drobeta Turnu Severin Compania de Navigaţie Fluvială Română Navrom SA Sucursala Drobeta, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, oferă servicii de: Transport fluvial de pasageri Traversarea Dunării cu bacul pentru autovehicule şi persoane în zona Chiciu Ostrov Activităţi de turism în zona Drobeta Turnu Severin - Orșova - Cazanele Dunării Organizare de evenimente la bordul navei-restaurant Mehedinți şi pe terasa restaurant Vraja Dunării. Dotările companiei constau în: 1 împingător de 800 CP, 2 remorchere de 400 şi 550 CP, 1 ferryboat pentru traficul de vehicule între porturile Chiciu Ostrov, 1 navă de pasageri pentru voiaje scurte, dotată cu 4 saloane restaurant şi 1 șalupă de 150 CP. 155

156 Fig Nave pasageri din Drobeta Turnu Severin Sursă: Vaporul - Restaurant Mehedinți organizează, la cerere, excursii pe Dunăre, pe relația: Plecare Port pasageri Drobeta Turnu Severin ecluza/ hidrocentrala Porțile de Fier I Orșova Cazanele Dunării cu obiectivele: Tabula Traiana, excursii cu vaporul în cazanele Dunării, Statuia Decebal, Mânăstirea Mraconia, Peștera Ponicova. Durata excursiei (dus-întors): 8 ore - Prețul: 4000 EUR pentru excursie de 8 ore (dus-întors), grup de persoane, condiție în care prețul/persoană este de 20 Euro (Sursă: Există şi firme mici care fac transporturi cu ambarcaţiuni mici cu motor pentru grupuri mici de turişti către punctele de interes de pe Dunăre. Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în anul 2015 erau înregistrate 152 de bărci, luntre şi nave de transport şi agrement pe persoane fizice şi 8 nave de sport şi agrement în numele persoanelor juridice. Transport în regim taxi Conform datelor de la Primăria municipiului la începutul anului 2016 erau acordate aproximativ 400 autorizaţii de taxi. Transport de marfă Transport rutier de marfa În Drobeta Turnu Severin puncte de generare a nevoii de transport reprezintă zona de nord şi est incluzând supermarketurile Carrefour, Cora şi zona industrială situată pe malul Dunării în partea de vest. Zona industrială este legată atât de staţia CFR Marfă cât şi de portul de mărfuri. Începând din anul 2012, oraşul are organizată o circulaţie de ocolire a zonei urbane pentru traficul greu prin nordul orașului. Centura ocolitoare a preluat astfel traficul greu care se desfășura pe Splaiul M. Viteazu - B-dul Aluniş Calea Timişoarei. De asemenea, B-dul Tudor Vladimirescu (care era identificat cu E 70 în zona urbană în ceea ce privește traficul autoturismelor), nu se mai suprapune peste circulația internă a orașului. Conform studiului de trafic, Drobeta Turnu Severin înregistrează zilnic o circulație a traficului greu împărțită în următoarele categorii: camioane 2 osii / zi, greutate medie transportată o tona camioane 3-4 osii simple 4563/ zi, greutate medie transportată 5 tone 156

157 camioane articulate 4137/ zi, greutate medie transportată 8 tone tiruri 3-4 osii / zi, greutate medie transportată 12 tone tracțiune animala 5232/ zi, greutate medie transportată 0,250 tone Aplicând numărul de zile lucrătoare 233 și ținând cont de cuantumul deplasărilor dus-întors al transportatorilor rezidenți, rezultă un transport de marfă anual de tone/an. Aplicând coeficientul de umplere/echivalare al tonajului de 0,2 a rezultat un trafic rutier anual de marfă de tone/an. Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în decembrie 2015 figurau înregistrate pe raza municipiului următoarele mijloace de transport cu 2, 3 sau 4 axe peste 12 tone: 673 pe nume persoane juridice şi 42 în nume persoane fizice. Numărul de firme cu activitate în domeniul transporturilor şi care erau active în anul 2014 a fost de 334 firme conform Firmele din domeniul transporturi care au realizat cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014 au fost: - Mekonsm Consulting SRL - Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre - Tandrete Impex SRL - Transporturi rutiere de mărfuri - Horizon Shipping SRL - Transportul de marfă pe căi navigabile interioare - Torro Spedition SRL - Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre - NG & CO Trans SRL- Transportul de marfă pe căi navigabile interioare - Tonix Impex SRL - Transporturi rutiere de mărfuri - Hary Com Impex SRL - Transporturi rutiere de mărfuri - Razmer Comgen SRL - Transporturi rutiere de mărfuri - G.P. Trans SRL - Transportul de marfă pe căi navigabile interioare Firmele din domeniul transporturi au realizat în anul 2014 o cifră de afaceri de lei, respectiv 8.82% din cifra de afaceri totală realizată la nivelul municipiului. Cifra de afaceri este cu 31% mai mică decât cea realizată în an ul Numărul de angajaţi din domeniu a fost de 1439, respectiv 9,11% din numărul total de angajaţi ai firmelor din Drobeta Turnu Severin. Domeniul Transporturi reprezintă al treilea domeniu de activitate la nivelul municipiului după numărului salariaţi. Numărul salariaţilor în transporturi este în creștere cu 15% în anul 2014 comparativ cu anul În anul 2011 prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 72 din s-a reglementat regimul de eliberare a permiselor de liberă trecere cu valabilitate de o zi pentru accesul autovehiculelor şi utilajelor destinate transportului de mărfuri cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.5 tone în municipiul Drobeta Turnu Severin. Urmărindu-se limitarea traficului în zona 157

158 centrala s-a introdus prin HCL nr 72 taxa pentru 24 ore pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri, stabilită în funcţie de masa totală autorizată: Între tone inclusiv 20 lei /zi Între tone inclusiv 30 lei /zi Peste 12.5 tone 40 lei/zi. Fig Transport marfă Calea Târgu Jiu Sursă Fig Transport marfă Şoseaua de Centură Sursă În zona centrală, autovehiculele pentru care a fost eliberat permisul de liberă trecere pot avea acces după cum urmează: - Autovehiculele între tone inclusiv - pe toată perioada zilei - Autovehiculele între 5 10 tone inclusiv - între orele Autovehiculele între tone inclusiv - între orele Prin zona centrală se înțelege următorul perimetru: Nord Bld. T Vladimirescu, Est Str. Smârdan, Vest Str. Cicero, Sud Bld. Carol. 158

159 Fig Hartă Transport marfă Şoseaua de Centură Sursă: Problemele cu care se confruntă operatorii de transport marfă rutier: - Accesul rutier pe platforma industriala Sud Vest din calea Timișoarei (E70) este în conflict cu linia CF București - Timișoara, cu pasaj la nivel - Accesul la platforma industriala Nord Est prezintă disfuncții în special în zona Calea Cernetului. - Traficul de marfă, traficul în general prezintă disfuncționalități în zona Drobeta Turnu Severin Gura Văii. Soluții: - O data cu darea în folosință în 2011 a centurii ocolitoare a orașului, traficul a fost descongestionat, cu un impact deosebit pentru B-dul Tudor Vladimirescu şi splaiul Mihai Viteazu. - Se impune realizarea unui pasaj peste calea ferata pentru accesul din calea Timișoarei pe platforma Sud Vest - Se propune extinderea la 4 benzi a caii Cernetului precum şi restructurarea drumului industrial din platforma Nord Vest - Extinderea la 4 benzi a DN6 (E70) între Drobeta Turnu Severin Gura Văii. Transport Feroviar de marfa 159

160 Drobeta La nivelul județului Mehedinți lungimea căilor ferate a rămas constantă în perioada la 124 km. Densitatea liniilor ferate la nivelul teritoriului judeţean este era în 2012 de 25.1 km/1000kmp ceea ce plasează judeţul pe unul dintre ultimele locuri din ţară. Fig Lungimea căilor ferate în județul Mehedinți Sursă: Institutul Naţional de Statistică Fig Caracteristicile reţelei de cale ferată din municipiul Drobeta Turnu Severin Sursă: Master Plan General de Transport al României Staţia CF Drobeta-Turnu Severin se află pe raza Regionalei Craiova şi este situată din punct de vedere feroviar la km pe Magistrala 300 (București - Craiova - Timișoara). Clădirea în care funcționează în prezent staţia din acest oraș dunărean a fost construită la începutul secolului trecut, conform cerinţelor din acea perioadă. Transportul feroviar suferă, însă, de un dezavantaj major, acela ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferată la Drobeta Turnu Severin spre Serbia, fluxurile de marfă şi persoane între regiune şi ţara vecină fiind îngreunate. De aceea, Dunărea este percepută ca o barieră pentru schimburile economice transfrontaliere. Municipiul Drobeta Turnu Severin este străbătut, pe faleza Dunării de magistrala de cale ferată (CF 900) Bucureşti Craiova Timişoara, linie electrificată dublă, pentru trafic de călători şi de marfă. 160

161 Drobeta Turnu Severin este parte a coridorului paneuropean pe aripa sudică de transport feroviar - Coridorului IV Pan-European de Transport - care leagă (puncte terminale) orașul german Dresda de orașul Istanbul din Turcia și orașul Salonic din Grecia Fig Principalele coridoare de transport feroviar Sursă: ec.europa.eu/ten/transport Pentru deservirea feroviară cu marfă a municipiului funcţionează în prezent următoarele staţii: - Gara Centrală - pentru călători şi mărfuri, cu depou, construcţii şi instalaţii anexe şi echipare pentru racord CF cale ferată în platforma industrială Sud - Vest (în construcţie); - Gara Gura Văii - pentru călători şi marfă cu echipare anexa pentru racord cale ferată pe faleza Dunării la platforma industrială şi Hidrocentrala Porţile de Fier; - Gara Şimian - din comuna Şimian, în fapt Gara de mărfuri a Municipiului Drobeta Turnu Severin, care preia cea mai mare parte a transportului de marfă. Gara are 11 linii şi deservește: "Romag Prod", "Romag Termo"" şi exploatarea minieră Husnicioara. Fig Gara Drobeta Turnu Severin Marfuri Triaj Simian Sursă: wikimapia.org/ / Deservirea feroviară a municipiului se face în colaborare cu liniile cale ferată pentru Întreprinderea Minieră şi CET Halânga şi Romag, având triaj la Cerneţi, linie amplasată pe malul stâng al râului Topolniţa, prin Staţia Şimian, unde această linie ar fi punct de racord. Platformele industriale ale oraşului Drobeta Turnu Severin, sunt echipate cu linii cale ferată uzinale astfel: 161

162 - platforma Sud-Vest pentru subzona Calea Timişoarei - Dunăre cu racord pentru toate unităţile industriale cu deservire Port de mărfuri şi ramificaţii pe faleza Dunării în zona urbană, pentru depozite combustibili pentru nave - platformele din Est, cu racord din magistrala din staţia Şimian, pentru platforma Sud- Est (Cildro, Celrom) cu racorduri tehnologice; - platformele est cu linie cale ferată comună; - platforma nord-est cu racord numai pentru bazele de producţie ale unor unităţi de construcţii şi depozit de combustibil pentru populaţie şi depozit FRE. Municipiul Drobeta Turnu Severin deţine 22,5 km de linie magistrală şi circa 90 km de linie cale ferată uzinală. Conform datelor de la Centrul servire clienţi Craiova - Sucursala Banat Oltenia care face parte din Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA Bucureşti, traficul de marfă în staţiile Drobeta Turnu Severin Mărfuri şi Drobeta Turnu Severin în perioada a fost înregistrat un maxim al numărului de vagoane încărcate/ descărcate în anii cu un număr de peste vagoane şi un minim în 2009, de vagoane. Exceptând anul 2012, în întreaga perioadă numărul vagoanelor încărcate în staţii, l-a depăşit pe cel al vagoanelor descărcate. Cantitatea manevrată în anul 2014 este de peste 2 ori mai multă în anul 2014 faţă de anul Vagoane descărcate Vagoane încărcate Total vagoane Tabel Trafic feroviar marfă Drobeta Turnu Severin Sursă: Centrul servire clienţi Craiova - Sucursala Banat Oltenia Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA Bucureşti Grafic 15.2 Traficul de marfă în staţiile Drobeta Turnu Severin Mărfuri şi Drobeta Turnu Severin Sursă: Centrul servire clienţi Craiova Sucursala Banat Oltenia Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA Bucureşti 162

163 Media tonajului transportat a fost de 30 tone/vagon. A rezultat astfel ca pentru anul 2014 traficul de marfa feroviar a înregistrat tone. Aplicând un coeficient de echivalare tonaj de 0,7 a rezultat o cantitatea manevrată de tone. Aplicând pentru 2015 față de 2014 aceeași corecție de scădere înregistrată în 2014 față de 2013, adică de 7,5% rezultă o cantitate manevrată în 2015 de tone. Problemele cu care se confruntă operatorii de transport marfă feroviar: - lipsa echipărilor pentru transfer intermodal - racorduri CF pentru alimentare combustibil nave incompatibile cu funcțiunea de agrement a falezei - traversări ale DN6 ale unor acorduri uzinale cu disfuncțiuni de circulație şi evenimente rutiere numeroase Soluții propuse: - continuă să se evalueze soluția mutării caii ferate în zona de Nord a orașului, dezafectându-se zona de faleza intravilan. Aceasta soluție ar include crearea unor centre de logistica multi-modale în zonele platformelor industriale funcționale Sud Vest, Nord Est si Est. - Noi racorduri linie CF magistrala București Timișoara, respectiv creșterea capacitații de transport conform Planului de Amenajare al Teritoriului National secțiunea 1 rețele de transport Disfuncționalități la nivelul rețelei de căi feroviare: - treceri la nivel ale rețelei rutiere cu calea ferată neamenajate - viteza de circulație pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele europene datorită stării avansate de uzura a rețelei feroviare - transportul feroviar înregistrează un declin în favoarea transportului rutier - slaba dezvoltare și întreținere a infrastructurii de protecție a rețelelor de transport față de riscurile naturale - stații cale ferată cu o stare tehnică nesatisfăcătoare. - capacitate diminuată a transportului de pasageri și marfă. Transportul naval de marfa Drobeta Turnu Severin se află pe parcursul coridor Pan European 7 Dunăre Marea Neagră. Dunărea (care intră în România în amonte de Porțile de Fier) a reprezentat de-a lungul timpului o importantă cale naturală de transport. Importanța strategică a Dunării ca un coridor paneuropean pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrala, Europa de Vest, Marea Neagră, 163

164 regiunea Caucaziană, Asia Centrală și Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat, a fost reconfirmată de către Comisia Dunării prin înființarea Coridorului VII. Dunărea se întinde dea lungul a 192 km pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Fig Coridorul Pan European 7 Dunăre Marea Neagră. Sursă: Portul Drobeta Turnu Severin se desfăşoară de-a lungul Dunării km , Rada portuară km malul stâng al Dunării, în lacul de acumulare - Complexul Hidroenergetic şi de Navigație "Porţile de Fier II". Fig Portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Infrastructura portuară este proprietatea publică a statului român iar operatorul principal este Transeuropa Port Galați. Suprafaţă totală a incintei portuare este concesionată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii către CN APDF SA Giurgiu (comercial + pasageri + rampă piese agabaritice) este de ,11 mp, din care pentru pasageri ,55 mp, comercial ,42 mp, ,14 mp pentru rampă. Mărfuri operate în port sunt: mărfuri generale, laminate, minereuri, îngrășăminte, cereale, cărbune, etc. În partea aval a portului de pasageri se afla dana de bunkeraj. 164

165 Fig Portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Portul Drobeta Turnu Severin Port fluvial situat pe malul stâng al Dunării, la km 933, accesul la cheu realizându-se direct din șenalul navigabil. Conform datelor Trans Europa Port S.A. care administrează portul, zona portuară este dotată cu: Cheu vertical de mare greutate având o lungime de 300 m cu posibilităţi de operare a mărfurilor aflate în trafic intern şi internațional la trei dane concomitent; Adâncimea apei la cheu este de 4-5 m, fără fluctuații de nivel; 2 macarale de 16 tf, o macara portal de 5 tf şi cale de rulare pentru macarale; 2 buncăre pentru încărcare marfă vrac; Pod bascula (cantar tip CFR de 100 tone), cantar electronic auto de 80 tone, trei linii CF pentru operare, linii CF de descărcare - încărcare, posibilităţi de operare cereale în transbord direct din vagoane specializate; Instalație de preluat îngrășăminte chimice vrac (cuva din beton armat şi pod metalic); Instalație de însăcuire îngrășăminte vrac în saci de 500/600 kg; Magazie de depozitare cereale cu suprafață de m2 (cca tone); Magazie de mărfuri generale cu suprafața de 785 m2; Magazie pavilion cu suprafața de m2; 165

166 Hala multifuncțională cu suprafața de 394 m2; Platformă betonată pentru depozitare mărfuri generale cu suprafața de m2; 4 locomotive CF LDH. Portul dispune de: - acces rutier la rețeaua stradală a orașului şi în continuare legături la DN6, DN 56, DN 56A şi DN 67; - acces feroviar prin linii de rebrusment racordate la stația de cale ferată a orașului şi în continuare la culoarul 900 București Caransebeș - Timișoara. În incinta portului există: punct vamal, punct comisionare vamala, punct agenturare. Portul dispune de sistem de pază şi supraveghere video fiind prevăzut cu dotările necesare prevenirii şi stingerii incendiilor. Transportul naval este fundamental pentru activităţile economice ale municipiului (şi judeţului Mehedinţi) şi vital pentru platforma industrială Sud Vest şi Gura Văii, satisface necesităţile actuale de transport şi corespunde dezvoltărilor din zona municipiului cu următoarele prevederi corelate cu propunerile de amenajare a zonei urbane a falezei: - mutarea danei militare de pe amplasamentul actual; - definitivarea lucrărilor pe platforma portului de călători, impuse de ridicarea ei odată cu lacul Porţile de Fier 2; - extinderea Portului de mărfuri spre Vest cu amenajări de preluare a transcontainerelor; - amenajare Port ROMAG pentru tranzitare containere de mare capacitate (transcontainere) peste Dunăre, pe malul Serbiei; - amenajări Port Gura Văii, în compatibilitate cu statutul de localitate turistică a localităţii Gura Văii (marfă fără implicații medii - exploatare ciment vrac); - amenajare chei debarcader pentru acostări de nave pe insula Golu, golful Bahna, insula Şimian; - reorganizare de dane pentru acostare şi iernare nave. Portul Drobeta-Turnu-Severin alături de cel din Orșova sunt cele mai importante din regiunea Oltenia, având cel mai ridicat nivel şi volum de marfă transportată din regiune. În plus, portul din Drobeta-Turnu-Severin se află pe locul 3 din ţară când vine vorba de nivelul şi volumul de mărfuri transportate, după porturile din Constanta şi Galați. Cu toate acestea, porturile din Calafat şi Corabia au înregistrat cele mai mari creșteri în ceea ce privește nivelul şi volumul transporturilor de mărfuri în 2010 faţă de 2009 din Regiunea S-V Oltenia. 166

167 Tabel Transportul de mărfuri în regiunea Sud-Vest Oltenia pe căi navigabile interioare, în anul 2010 (mii tone) Sursă: ADR Oltenia Tabel Transportul de mărfuri în regiunea sud-vest Oltenia pe căi navigabile interioare, în anul 2010 (mii tone km ) Sursă: ADR Oltenia Conform datelor de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, respectiv Agenţia Drobeta Turnu Severin cantitatea de marfă operată a fost în anul 2014 de tone, în scădere cu 57% faţă de anul 2007 când se operau tone mărfuri. Numărul de nave de marfă a scăzut cu 69% de la 189 nave în anul 2014 faţă de anul 2007 când operau 466 nave de marfă. Numărul de nave de marfă a scăzut considerabil după anul Nave marfă Cantitate operată (tone) Tabel Cantitatea de marfă operată în portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, respectiv Agenţia Drobeta Turnu Severin 167

168 Grafic 15.3 Grafic pentru cantitatea de marfă operată în portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu - Agenţia Drobeta Turnu Severin Pentru 2015 transportul de marfă a fost calculat ținându-se cont de prognoze și dinamica cantităților operate A fost calculată o creștere de 3% față de 2014, astfel încât cantitatea operată 2015 rezultată a fost de tone. Utilizarea prezentă și prognozată a portului Drobeta Turnu Severin Tabel Utilizarea prezentă şi viitoare a portului Drobeta Turnu Severin (Sursă:Planul pe termen scurt, mediu și lung - Master Planul General de Transport al Romȃniei) Terminalul de marfă vrac solid din Drobeta Turnu Severin are un grad de utilizare ridicat și este prognozat a fi supra-utilizat în viitor. Portul Drobeta Turnu Severin poate opera mărfuri vrac solid și mărfuri generale. Capacitatea teoretică maximă a portului este de de tone pe an. Cu toate acestea, portul Drobeta Turnu Severin nu deține infrastructură și dane dedicate transportului de containere. Problemă: Portul Drobeta Turnu Severin nu are infrastructură dedicată pentru operarea containerelor ceea ce face ca operarea acestora să fie ineficientă. Posibilă soluție: Construcția unui nou terminal trimodal În acest fel, facilitățile multimodale existente vor fi dezvoltate pentru a profita de avantajele poziției portului în România și cererii în creștere de transport multimodal containerizat 168

169 Problemă: Portul Drobeta Turnu Severin are depozite și facilități de depozitare care nu sunt adecvate practicilor logistice moderne. Posibilă soluție: Dezvoltarea infrastructurii care va duce la creșterea eficienței și capacității portului de a face față cerințelor actuale de transport marfă. Acest proiect presupune îmbunătățirea facilităților danelor disponibile în prezent, inclusiv echipament de operare precum și îmbunătățirea serviciilor furnizate. Lucrările de modernizare ar facilita operarea unui volum crescut de mărfuri ce ar duce la scăderea costurilor de operare și creșterea atractivității portului. 169

170 CAP. 12. Utilități și infrastructură publică Cost energie electrică şi termică Furnizorul de energie electrică în municipiul Drobeta- Turnu- Severin este Grupul CEZ care prestează servicii în judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt, Vâlcea, Argeş şi Teleorman. Energia termică din Municipiul Drobeta Turnu- Severin este furnizată de către Regia Autonomă pentru Activități Nucleare. Unitatea a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii foarte mari. RAAN a produs apă grea necesară producţiei de electricitate în reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, dar şi energie termică pentru reţeaua centralizată de termoficare a municipiului Drobeta-Turnu- Severin. RAAN se afla în insolvenţă din septembrie În ianuarie 2016 Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL. Conform datelor de laautoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități( în anul 2010: - preţul de furnizare a fost de 191 lei/gcal, - subvenţia a fost de 32 lei/gcal, - preţul final de facturare pentru populaţie a fost de 159 lei/gcal. La nivelul anului 2015, prețul a fost de 183,23 lei / Gcal pentru agenții economici și 161,01 lei / Gcal pentru persoanele fizice. Tabel nr. 37 Preț Gcal pentru agenții economici vs preț pentru persoanele fizice La nivel naţional, preţul final înregistrat în Mehedinţi, este un preţ mediu, având în vedere preţul din Călăraşi (299 lei/gcal), Dâmboviţa (298 lei/gcal) sau Teleorman (297 lei/gcal). Totodată preţul cel mai mic era în Covasna de 99 lei/gcal, înregistrat fără sprijinul vreunei subvenţii. După Covasna, regăsim un preţ mic (şi nesubvenţionat) în Ilfov (108 lei/gcal). Pentru anul 2017 se preconizează terminarea construcției unei centrale pe gaze care să asigure căldura şi apa caldă pentru municipiul de la Dunăre. Centrala în valoare de 170

171 ,56 euro, conform contractului, urmează să fie finalizată în 8 luni şi 21 de zile, iar preţul energiei termice livrate va fi de 168 lei/gcal şi al apei de adaos 5,65 lei/mc. Primăria Drobeta- Turnu- Severin a organizat, în vara anului trecut, licitaţie deschisă pentru desemnarea firmei care să construiască o centrală pe gaze. Licitația a fost câștigată de SC Alfa Ground Solutions SRL din Bucureşti, în oferta căreia figurează ca subcontractanţi: SC Turbo Tech SRL Bucureşti pentru partea de execuţie gaze şi electrice; SC BIO Garden Distribution SRL Giurgiu pentru partea de construcţii drumuri civile şi industriale. Primăria Drobeta- Turnu- Severin a predat constructorului, în data de 14 ianuarie a.c., terenul în suprafaţă de mp dat în concesiune, pe care urmează să se construiască această centrală. În toamna anului trecut, furnizarea agentului termic în municipiul Drobeta- Turnu- Severin a pornit cu întârziere, pe fondul marilor probleme financiare cu care se confruntă Termocentrala de la Halânga (sucursală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare aflată la un pas de faliment). Termocentrala s-a închis la sfârşitul lunii septembrie 2015, iar Severinul a rămas descoperit. Guvernul a înţeles că nu poate lăsa un oraş întreg în frig în iarna şi a alocat suma necesară pentru repornirea termocentralei şi asigurarea furnizării agentului termic în Drobeta- Turnu- Severin. Lungimea rețelei de alimentare cu energie electrica a municipiului este de km; Situația rețelei de alimentare cu energie electrica pe categorii de rețea, aeriana ai subterana : linii electrice aeriene 176,47 km şi linii electrice subterane 1241,80 km; Conform datelor Distribuţie Oltenia SA: Străzile aferente zonei Apolodor, Veterani, Banovita, Centura Dealul Viilor în curs de electrificare Străzile aferente zonei Pădurea Crihala II, Walter Mărăcineanu, Gura Văii, Serpentina Roşiori neelectrificate Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor Drobeta- Turnu- Severin Consumul de apă potabilă distribuită consumatorilor, atât agenţi economici cât şi pentru uz casnic, a scăzut dramatic în ultimii 13 ani. Astfel, cantitatea de apă potabilă totală a scăzut de la mii mc înregistrată în anul 2000 la mii mc înregistraţi în anul Tabel nr. 38 Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor, Drobeta Turnu Severin Destinatia apei distribuite Total din care: pentru uz casnic Judete Localitati Ani UM: Mii mc MUNICIPIUL Mehedinti DROBETA- TURNU SEVERIN MUNICIPIUL Mehedinti DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 39 Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile, Drobeta Turnu Severin 171

172 Judete Mehedinti Localitati UM: Km MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN 196,5 198,5 198,5 200,2 200, Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile a crescut cu 5.5 km din anul 2006 în În municipiul Drobeta Turnu Severin serviciile de alimentare de apă şi canalizare a apelor uzate pentru populaţie şi agenţi economici sunt oferite de Societatea Secom SA. La data de tarifele pentru serviciile de apă și canalizare erau: Apă potabilă 4,74 lei/mc (cu TVA inclus) Preț/Tarif populație Canalizare 1,88 lei/mc (cu TVA inclus) Preț/Tarif populație. Apă potabilă 3.82 lei/mc (cu TVA inclus) Preț/Tarif alți utilizatori Canalizare 1,52 lei/mc (cu TVA inclus) Preț/Tarif alți utilizatori Energia termică distribuită În ceea ce privește consumul de energie termică distribuită, se înregistrează un trend descrescător în ultimii 13 ani, de la Gcal înregistrați pentru anul 2000 la Gcal înregistrați la sfârșitul anului Începând cu 2015 RAAN a intrat în faliment. Începând cu 2016 se va utiliza o nouă soluție de furnizare a energiei termice. Tabel nr. 40 Energia termica distribuita, Drobeta Turnu Severin Judete Mehedint i Localitati MUNICIPIU L DROBETA- TURNU SEVERIN UM: Gcal Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Energia termica distribuită la nivelul municipiului a scăzut cu 23% în anul 2015 faţă de anul Consum gaze naturale distribuite Tabel nr. 41 Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor, Drobeta Turnu Severin Judete Mehedinti Localitati UM: Km MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN ,7 24,1 27,6 27,7 Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online 172

173 Lungimea totala a conductelor de distribuție a gazelor a crescut cu 54% în 2015 faţă de anul Tabel nr. 42 Gaze naturale distribuite, dupa destinatie, Drobeta Turnu Severin Destinatia gazelor naturale distribuite Total din care: pentru uz casnic Judete Mehedinti Mehedinti Localitati MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Ani 2012 UM: Mii mc Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Volumul de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut constant de-a lungul perioadei de la 5 la 641 mii metri cubi. Tabel nr. 43 Lungimea strazilor orasenesti, Drobeta Turnu Severin Judete Municipii si orase Ani Mehedinti UM: Km MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 44 Lungimea strazilor orasenesti modernizate, Drobeta Turnu Severin Judete Mehedinti Municipii si orase UM: Km MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 45 Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare, Drobeta Turnu Severin Judete Mehedinti Localitati Ani UM: Km MUNICIPIUL DROBETA- 124,4 125,2 125,2 125,9 125, TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Pe raza judeţului au fost propuse un număr de 15 şi validate 10 situri Natura 2000, din care 7 se întind şi pe suprafaţa judeţelor învecinate Gorj,Caras Severin şi Dolj. În ceea ce privește municipiul Drobeta Turnu Severin, 51% din suprafața municipiului este sit Natura 2000, făcând parte din Parcul Natural Porţile de Fier. 173

174 Arii protejate existente în Drobeta Turnu Severin: Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier ROSPA0026 Natura 2000 SPA Drobeta- Turnu Severin (10%) Munţii Almăjului-Locvei ROSPA0080 Natura 2000 SPA: Drobeta-Turnu Severin (41%) Porțile de Fier ROSCI0206 Natura 2000 SCI, Drobeta-Turnu Severin (51%), Gura Văii Vârciorova PN-D Arie protejată de interes național Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Gura Văii Faţa Virului Arie protejată de interes național Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Vârciorova Cracul Găioara PN-D Arie protejată de interes național Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Gura Văii Cracul Crucii PN-D Arie protejată de interes național Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Gura Văii Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul Severin a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafaţă mică, în nord, de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala. Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori şi trandafiri, înfloriţi pe zeci de hectare. De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei. SC Fruct Prod Com SRL a încheiat un contract care are ca obiect amenajarea și întreținerea spațiilor verzi în data de 26 iulie 2011 pentru o perioadă de cinci ani. Conform datelor de la nivelul primăriei din anul 2011, situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement din municipiul Drobeta Turnu Severin incluse în aria de concesiune se prezenta astfel: Parcuri 26.3 ha Aliniamente, scuaruri şi sensuri giratorii 17.7 ha Spaţii verzi stradale şi de protecţie 7.8 ha Zone de agrement 13.3 ha din care Pădurea Crihala 11.8 ha şi Cetatea Severinului 1.5 ha. Consilierii au aprobat în iunie 2015, prelungirea contractului cu încă doi ani și jumătate, până în anul În perioada au fost încă 35 de parcuri noi, astfel încât a crescut suprafața spaţiilor verzi cu aproape 5 hectare. Municipiul se află la aproape 70 de hectare de spaţii verzi astfel încât în 2015 rezultă un număr de 6.31 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor mult sub norma europeană de 26 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. În Drobeta Turnu Severin sunt 38 parcuri amenajate în cartierele oraşului, cele mai multe regăsindu-se în zona centrală: Cartier Centru 11 parcuri: Parcul Unirii, Parcul Cuza Ostroveni, Parcul Drobeta, Parcul 174

175 Castelul de Apă, Parcul Radu Negru, Parcul Catedrală, Parcul Lebăda, Parcul Dragalina, Parcul Rozelor, Parcul Aviatorilor, Parcul Traian Cartier Independenţei 5 parcuri: Parcul Piaţa Mică, Parcul Eufrosim Poteca, Parcul Bariera Craiovei (Gh. Anghel), Parcul Cidro Cartier Kiseleff 3 parcuri: Parcul Lozan, Parcul Generala 4, Parcul Fântâna Neagră Cartier Aluniş 7 parcuri: Parcul Popa Şapcă, Parcul Gării, Parcul Grecescu, Parcul Mon Chery, Parcul Aluniş, Pădurea cu pini, Parcul Mihai Bravu Cartierul Banoviţa cu Parcul Gărzi Patriotice Cartier Crihala Nord cu 2 parcuri: Pădurea Crihala şi Parcul Tineretului Cartierul Cicero cu Parcul Ţepeş Vodă Cartierul Crihala Sud cu 8 parcuri Parcul Trapez, Parcul Nai, Parcul Dl Tudor, Parcul Ostogon, Parcul Walter Mărăcineanu, Parcul Personalităţilor, Parcul Pensionarilor, Parcul Obelisc Cartier Crihala Sud. În cartierul Aeroport nu există spații verzi. Cartierul este în proces de structurare. În 2016 a fost finalizat Registrul spațiul verzi care inventariază toate spațiile verzi precum și zonele susceptibile de amenajare. Cu ocazia realizării acestui registru serviciul urbanism a identificat următoarele problemele și nevoile la cu care se confruntă municipiul în domeniul spațiilor verzi: Lipsa spațiilor verzi care să ofere condiții de recreere la nivelul tuturor cartierelor Lipsa spatiilor verzi si a zonelor de recreere in cartierele noi ale orasului cat si in zonele marginalizate Spatii verzi nemodernizate in centrul orasului Mai detaliat punctele slabe la spațiile verzi existent ar fi: -alei degradate sau lipsă -lipsa mobilier urban ( baănci și coșuri gunoi) -ilumint public lipsă sau stâlpi rari care nu asigură iluminatul corespunzaător -vegetația ierboasă ( gazonul) lipsește sau s-a deteriorate în timp și trebuie înlocuit -arborii batrani trebuie inlocuiti cu altii tineri si diversificate speciile -sistemul pentru udarea vegetatiei trebuie modernizat sau nu exista -eventualitatea amenajarii locurilor de joaca pentru copii ( acolo unde este posibil) 175

176 -in zonele industriale trebuie extinse perdelele de protective prin plantarea de arbori. La nivelul municipiului există mai multe săli şi spaţii de sport şi agrement respectiv: 1 Sală Polivalentă cu 1800 de locuri, cu tribuna pe 2 părţi situată în zona Aluniş la ieşirea din municipiul Drobeta Turnu Severin Administrator Consiliul Local (Primăria Drobeta Turnu Severin) 2 baze sportive de interes naţional situate la Şcoala generală 15 Str. M. Tipătescu 10, Colegiul Theodor Costescu Str. Orly 3 5 Bazine de înot descoperite din care: S.C. BUILDING S.R.L., C.S.M. Drobeta Turnu Severin bazin înot pentru copii, C.S.M. Drobeta Turnu Severin Bazin înot adulţi, Consiliul Municipal Drobeta Turnu Severin Ştrand termal Schela, Consiliul Municipal Drobeta Turnu Severin Ştrand Olimpic Schela 2 Bazine de înot acoperite din care: C.S.M. Drobeta Turnu Severin şi Şc. Gen. Nr.7 Drobeta Turnu Severin 6 Terenuri de tenis din care: IPJ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin, Casa Tineretului Drobeta Turnu Severin, IPJ Frontiera Drobeta Turnu Severin Stadionul Municipal este cel mai mare stadion din Drobeta Turnu-Severin, având o capacitate de de locuri ( pe scaune după renovare în anul 2009) fiind unul din cele mai mari din România, a fost inaugurat în anul 1977 şi a fost folosit de clubul FC Drobeta Turnu Severin. CAP. 13 Guvernanță și administrație locală Guvernanţa teritorială Prin Strategia Europa 2020, Comisia Europeană menţionează guvernanţa ca optim instrument în realizarea obiectivelor 2020: Avem la dispoziţie instrumente puternice: noua guvernanţă economică, susţinută de piaţa internă, bugetul, comerţul și politica economică externă, precum și normele și sprijinul uniunii economice și monetare. Reușita noastră depinde de implicarea reală a liderilor și a instituţiilor din Europa. Noua noastră agendă necesită un răspuns coordonat la nivel european, în care să fie implicaţi partenerii sociali și societatea civilă. Numai împreună putem contracara efectele crizei și putem ieși din această situaţie mai puternici. Avem la dispoziţie noi instrumente și o nouă ambiţie. Nu ne mai rămâne decât să trecem la acţiune. În cadrul capitolului 5 dedicat guvernanţei se menţionează: Toate autorităţile naţionale, regionale și locale ar trebui să pună în aplicare parteneriatul, în strânsă colaborare cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și reprezentanţii societăţii civile, contribuind atât la elaborarea, cât și la punerea în aplicare a programelor naţionale de reformă. Prin stabilirea unui dialog permanent între diversele niveluri de guvernare, priorităţile Uniunii sunt aduse mai aproape de cetăţeni, consolidând implicarea necesară reușitei Strategiei Europa

177 La nivelul municipiului Drobeta- Turnu- Severin, nivelul politic administrează într-un mod în care comunicarea este deficitară. Nivelul de participare la programele/proiectele administraţiei este redus, la fel şi aderenţa la ele. Strategia şi PUG-ul sunt comunicate inadecvat. Din acest motiv, societatea civilă este puţin coagulată şi inactivă. Între antreprenoriat şi administraţie publică nu există un dialog relevant, nici atunci când administraţia publică creează facilităţi pentru acestea. Guvernarea locală se realizează prin cele două elemente constitutive: administraţii publice locale şi instituţiile deconcentrate ale Administraţiei publice centrale. Instituţia Prefectului Judeţ Mehedinţi - Este organizată şi funcţionează conform cadrului legislativ şi Hotărârii nr. 460 din 5 aprilie 2006, Legii nr. 188 din 1999, Legii nr. 340 din 2004 şi Legii nr. 53 din Atribuţiile Instituţiei Prefectului sunt conferite prin Constituţie. Instituţia are calitatea de reprezentant al Guvernului în teritoriu. În această calitate este responsabilă de controlul legalităţii, contencios-administrativ, apostilă şi relaţia cu autorităţile locale.în cadrul relaţiilor sale cu autorităţile locale, instituţia colaborează pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială. De asemenea, gestionează afacerile europene şi relaţiile internaţionale şi coordonează serviciile publice deconcentrate. Instituţia are compartimente speciale pentru afaceri europene şi de asemenea pentru strategii programe guvernamentale, dezvoltare economică şi probleme de romi. În plus, una dintre atribuţiile cele mai importante ale instituţiei este coordonarea activităţii de Intervenţie pentru Situaţiile de Urgenţă. Instituţia are autoritatea de a aproba Programele şi Strategiile Generale şi Sectoriale de dezvoltare economico-socială, Planul de acţiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare, Planul Judeţean de Măsuri pentru Integrare Europeană şi Amplificarea Relaţiilor Externe. Instituţia, deşi are atribuţii atât în coordonare şi definire a strategiilor locale de dezvoltare cât şi în control al legalităţii tuturor activităţilor administraţiilor publice locale, este implicat mai mult în funcţia de control, dar şi aceasta strict în avizarea/respingerea hotărârilor consiliilor locale şi judeţean. Ca definire a intereselor structurate, instituţia deţine o prioritate absolută în ceea ce priveşte activitatea de Intervenţie pentru Situaţii de Urgenţă şi apostila. Consiliul Judeţean Mehedinţi La nivel judeţean, administraţia publică locală este reprezentată de Consiliul Judeţean Mehedinţi. Acesta coordonează activităţile consiliilor comunale, orăşeneşti, şi municipale pentru crearea şi prestarea serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean Mehedinţi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu completările şi modificările ulterioare. Consiliul Judeţean Mehedinţi îşi exercită atribuţiunile prin direcţiile şi serviciile de specialitate. Dintre acestea, relevante pentru structurarea intereselor locale sunt: Direcţia tehnică urbanism (Amenajarea teritoriului), Direcţia dezvoltare regională (strategii de dezvoltare judeţene) şi Direcţia economică (finanţarea activităţii şi strategiilor de dezvoltare locale). De asemenea, Consiliul Judeţean Mehedinţi are în subordine următoarele instituţii: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi Centrul Cultural Nichita Stănescu Direcţia Publică Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor 177

178 Camera Agricolă Judeţeană Mehedinţi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Biblioteca Judeţeană I.G. Bibicescu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Constantin Pufan Direcţia Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinţi S.C. Compania pentru Servicii Publice Mehedinţi S.A. Centrul de Asistenţă Medico-Socială BÂCLEŞ Instituțiile municipiului sunt grupate în zona centrala făcând accesul şi relaționarea între ele facilă. Prin funcțiile sale economice, sociale, educaționale şi culturale exercitate pe o arie extinsă în interiorul județului şi chiar la nivel regional, municipiul se individualizează că un veritabil pol de creștere de importanţă regională. Rolul polarizator al așezării este dublat şi prin înzestrarea cu structuri administrative, care conferă municipiului Drobeta- Turnu -Severin un rol central şi de deservire a teritoriului. Guvernarea locala se realizează prin cele doua elemente constitutive: administrații publice locale şi instituțiile deconcentrate ale Administrației publice centrale. Dintre acestea menţionăm: Agenția Căi Navigabile, Administrația Finanțelor Publice D.T. Severin, Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu - Sucursala Drobeta, Comandamentul de Jandarmi, Consiliul Județean, Direcția Generala A Finanțelor Publice, Garda Financiară D.T. Severin, Inspectoratul De Politie, Oficiul Județean Pentru Protecția Consumatorului, Pompierii, Prefectura Mehedinți, Primăria Drobeta Turnu-Severin, Direcţia pentru Sport a Judeţului Mehedinţi, Tribunalul Județean. Primăria Municipiului Drobeta- Turnu- Severin Primăria are următoarele atribuţii: propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii; prezintă informări privind starea economică şi socială a oraşului; întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; coordonează activitatea pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamitaţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, împreună cu organele specializate ale statului; asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă; este responsabil pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii; conduce serviciile publice locale; elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local. Asociaţii non-guvernamentale În teritoriul analizat sunt înregistrate 66 de asociaţii non-guvernamentale, majoritatea cu activitate restrânsă. Domeniile de activitate ale societății civile sunt puțin diversificate: social, sănătate, securitate, învăţământ, tineret, sport, turism, cultură, afaceri, consultanţa, ştiinţă, religie. 178

179 Grafic nr. 15 ONG-uri Serie1; Sanatate; 3,03; 3% Serie1; Religie; 6,06; 6% Serie1; Sport; 12,12; 12% Serie1; Turism; 1,52; 2% Serie1; Servicii sociale; 24,24; 24% Serie1; Protectia mediului; 1,52; 2% Serie1; Asociatii profesionale patronale; 15,15; 15% Serie1; Asociatii profesionale sindicale; 4,55; 5% Serie1; Cultura; 6,06; 6% Serie1; Filantropie/ Voluntariat; 1,52; 1% Serie1; Drepturile animalelor; 3,03; 3% Serie1; Drepturile omului; 9,09; 9% Serie1; Educatie, invatamant, cercetare; 12,12; 12% Sursa: Statistica realizata de Concept Consulting SRL in baza informatiilor existente pe portalul Ministerului Justitiei Se observa astfel ca cele mai multe ONG-uri sunt din domeniul Serviciilor sociale (24,24%), urmate de Asociații profesionale patronale (15,15%) şi pe locuri 3 Educație, învățământ, cercetare (12,13%). Din punctul de vedere al activității pe piață, se observă că 70% înregistrează o activitate slabă, 17% o activitate medie şi doar 13% activitate mare. Grafic nr. 16 Activitate ONG-uri Activitate mare Serie1; Activitate medie Activitate Activitate slaba mare; 13,64; 13% Serie1; Activitate medie; 16,67; Serie1; 17% Activitate slaba; 69,70; 70% Sursa: Statistica realizata de Concept Consulting SRL in baza informatiilor existente pe portalul Ministerului Justitiei Din punctul de vedere al domeniului în care activează cele mai importante ONG-uri de pe piaţă, pe primul loc se situează ONG-urile din domeniul Educație, învățământ, cercetare cu 21,05%, urmate de ONG-uri din domeniile Servicii sociale, Religie și Sport cu 15,79%. În cadrul parteneriatului pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Fundația Motivation s- a implicat introducând problematica persoanelor cu dizabilităti în demersurile strategice locale. Din acest motiv, Fundația Motivation este un detinator de interese relevant pentru problematica egalităţii de șanse, în special accesibilitate în mijloacele de transport în comun şi în general în infrastructura publică. 179

180 Grafic nr. 17 Tipuri de activități ONG-uri Serie1; Asociatii Serie1; Asociatii profesionale profesionale sindicale; 5,26; patronale; 5,26; 5% 5% Serie1; drepturile omului; 5,26; 5% Serie1; Drepturile animalelor; 5,26; 5% Serie1; Turism; 5,26; 6% Serie1; Sport; 15,79; 16% Serie1; Filantropie/ Voluntariat; 5,26; 5% Serie1; Educatie, invatamant, cercetare; 21,05; 21% Serie1; Servicii sociale; 15,79; 16% Serie1; religie; 15,79; 16% Serie1; ; 0; 0% Sursa: Statistica realizata de Concept Consulting SRL in baza informatiilor existente pe portalul Ministerului Justitiei La nivelul administrației publice locale, constatăm existenţa unui cadru juridic care stimulează dezvoltarea relațiilor de parteneriat (atât în Ordonanța 26/2000, cât şi în Legea 246/2005) însă, în practică se observă o situație diferită în funcție de instituția la care se face referire.la nivelul primăriei municipiului Drobeta- Turnu- Severin, chiar dacă se oferă ONGlor finanţări nerambursabile pentru diferite proiecte derulate nu există o metodologie clară şi transparentă de finanțare. CAP. 14. Locuire Situația locativă Situaţia locativă actuală din municipiul Drobeta- Turnu- Severin este puternic marcată de influenţa a două mari cicluri de transformare urbană. Specific perioadei anilor ai sec. XX, primul ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerată a zonelor de locuit cu o eficienţă energetică slabă în intravilan, ca urmare a dezvoltării economice generale a oraşului, cu un impact negativ în planul design-ului urban, al habitatului şi al mediului ambiant. Cel de al doilea ciclu s-a declanşat după anii 90 ai sec. XX şi se caracterizează prin proliferarea haotică a construcţiilor individuale, în contextul lipsei unei strategii de dezvoltare urbană şi a unui plan integrat de considerare a zonei. Tema eficienţei energetice este agravata de o problemă cu un caracter de urgenţă deosebită şi anume găsirea/definirea unei soluţii pentru sistemul de termoficare al Municipiului Drobeta-Turnu-Severin. Problema derivă din situaţia economică şi perspectivele deosebit de dificile ale regiei RAAN (concesionara serviciului) care se află în insolvenţă. Chiar şi fără această problemă agravantă (insolvența furnizorului de servicii de termoficare), serviciul este neperformant, pierderile totale în sistem fiind de peste 50%, cu impact în costul giga caloriei. 180

181 Cartiere de locuit Teritoriul intravilanului oraşului Drobeta Turnu Severin se subîmparte în mai multe zone funcţionale: - ponderea de peste 36% a zonei de locuit, locuinţa fiind funcţiunea dominantă pentru zona urbană a municipiului; - ponderea de peste 23%, în scădere faţă de PUG 1998, a zonelor industriale, pondere mare faţă de eficienţa economică şi ocuparea forţei de muncă, zone pretabile la restructurări şi disponibilităţi de teren; - ponderea redusă a spaţiilor verzi şi agrement faţă de zonele neconstruite. A fost realizată o hartă cu gradul de locuire al cartierelor. A se vedea Anexa 3 Distribuția populației pe cartiere, anexă a prezentului document. Zona urbană - structuri urbane Zona urbană este subîmpărţită în unităţi urbanistice complexe (cartiere) astfel: Oraşul vechi - zona (cartier) Centru Oraşul vechi, în înțelesul actual delimitat de b-dul Tudor Vladimirescu la nord, fluviul Dunărea la sud, limita incintă Cildro la est şi calea Timişoarei la vest, reprezintă transpunerea în teren a planurilor de bază Villacrose (1835) şi N. Cucu (1893), care cu o tramă ortogonală, riguroasă şi o gradare ierarhizată de spaţii publice şi clădiri reprezentative, după 100 de ani se dovedeşte a fi un organism coerent, specific oraşului Drobeta- Turnu -Severin, de tradiţie urbană cu valoare de patrimoniu necesar a fi protejat. Zona centrală cuprinde planul Villacrose între str. Saidac, str. Smârdan, str. Cicero şi b-dul Carol cu spaţii şi clădiri publice dispuse simetric faţă de axul de compoziţie NORD-SUD (Str. Crişan) pe o tramă stradală specifică zonei centrale de valoare emblematică municipiului Drobeta Turnu Severin. Locuinţele individuale ocupă cca 53 ha cu 1100 gospodării, la densitatea de 110 loc/ha, CUT = 1,25, POT = 35%. Locuinţele colective ocupă cca 6,5 ha cu 1000 apartamente la densitatea de 399 loc/ha. Oraş vechi - zona locuinţe şi funcţiuni complementare - Cartier Aluniş Cartierul Aluniş (Cartierul nemțesc) situat la vestul zonei centrale, este delimitat la nord de bulevardul Tudor Vladimirescu şi la sud de incinta fostei Uzine de vagoane MEVA, la est de str. Cicero, la vest de ogaşul Aluniş (Calea Timişoarei). Terenul este ocupat predominant cu locuinţe particulare parter şi P+1 şi locuinţe colective P+4 la frontul străzii Calomfirescu şi Brîncoveanu şi latura de est a ogaşului Aluniş. Locuinţele individuale ocupă 30 ha cu 120 gospodării şi densitatea de 93 loc/ha cu CUT = 0,7 şi POT = 35%, iar locuinţele colective cu 3,3 ha la 712 ap. şi densitatea de 592 loc/ha, CUT = 1,62 şi POT = 34%. Oraş vechi, zona locuinţe şi funcţiuni complementare Cartier Independenţei Cartierul Independenţei, situat la estul zonei centrale este delimitat la nord de B-dul T. Vladimirescu, la vest de str. Smârdan, la est incintele fabricii de confecţii şi Cildro. Este zonă protejată, făcând parte din zona istorică a orașului. 181

182 Cartierul este edificat pe vatra castrului roman Drobeta (sec. II, III d.hr.), vatră identificată între str. Calomfirescu, Smârdan, Călăraşi şi fluviul Dunărea, cuprinzând şi vestigiile Castrului Drobeta de pe malul Dunării cu incinta Muzeului Porţile de Fier, protejate de reglementările ordinului MLPTL (lista monumentelor). Între străzile Calomfirescu, Smârdan, Topolniţa şi Dunăre, predomină locuinţele particulare parter, construite între , având axe de compoziţie Nord-Sud Str.. Independenţei cu pieţele publice Ghica şi Peleş (Biserica Nouă) şi str. Eminescu cu Piaţa Mică. Locuinţele individuale ocupă circa 67 ha cu 1880 gospodării la densitatea de 152 loc/ha CUT = 1,05 şi POT = 35%, faţă de locuinţele colective cu 16,6 ha la circa 4000 ap. la densitatea de 535 loc/ha, CUT = 1,67 şi POT = 35%. Cartier Kiseleff - zona locuinţe cu funcţiuni complementare Cartierul Kiseleff este delimitat de triunghiul format de b-dul Tudor Vladimirescu, splai M. Viteazu şi b-dul I. C. Brătianu. În ansamblu, cartierul este dominat de ansambluri de blocuri de locuinţe P+4 ocupând cca 43 ha cu 8814 apartamente la o densitate de 592 loc/ha cu CUT = 1,27 şi POT = 25%, faţă de locuinţele individuale, situate în mai multe grupuri ocupând în total 16,6 ha, pentru 190 gospodării cu densitatea de 33 loc/ha, CUT = 0,60 şi POT = 35%. Cartier Crihala Sud Cartier Crihala sud este delimitat la nord de splai M. Viteazu, la est de B-dul I. C. Brătianu, la sud de cimitirul ortodox, la vest de str. Şincai şi are următoarele subzone distincte: - subzona cuprinsă între splai M. Viteazu, Calea Tg. Jiu, limita cimitir ortodox, b-dul Revoluţiei 22 Dec şi str. Şincai, circa 40 ha cu locuinţe colective predominant P+4 şi accente de P+10, cu obiective social culturale şi comerciale aferente pentru peste locuitori, cu densitate de locuire de 574 loc/ha, 12 mp arie locuibilă / locuitor şi CUT = 1,20 şi POT = 35%. - subzona Stadion Angelescu, complexe şcolare cu şcolile generale nr. 2 şi nr. 16, colegiul universitar, grupul de licee Th. Costescu, Ţiţeica, Odobleja, Şc. Gen. Nr. 14, Casa Tineretului, Bazinul de înot, stadionul Angelescu cu parcul adiacent, spaţii comerciale comasate în complexul,,dunărea, o serie de obiective social-culturale de interes orăşenesc şi judeţean, amplasate la strada Crişan. Agrementarea terenului cu mobilier urban, aglomerarea de pietoni constată în perioadele de,,plimbare, obiectivele social-culturale şi comerciale, conferă zonei rolul de centru al cartierului Crihala. - subzona locuinţelor individuale parter situate între str. Crişan, colegiul universitar, cimitirul ortodox şi b-dul T. Vladimirescu, de factură semiurbană (circa 20 ha, 270 gospodării, densitatea 30 loc/ha, CUT = 1,00, POT = 35%), se impune a fi reabilitată prin intervenţii aprofundate, care să ţină cont de eventualitatea aprobării de noi obiective de interes public. Crihala Nord 182

183 Cartierul Crihala Nord, plasat în extremitatea nordică a oraşului, este limitat la nord de limita intravilanului existent, şi de centura oraşului, la vest de str. Toamnei şi prelungirea ei, la est de limita intravilanului existent, la sud de splai Mihai Viteazu. Zona cartier Crihala Nord se subîmparte în următoarele subzone distincte: - subzona blocuri locuinţe P+4, între splai M. Viteazu, str. Toamnei, str. 1 Mai şi Mrs. Averescu, cu circa 39 ha pentru circa 7000 apartamente cu densitatea de locuire de 662 loc/ ha, 13 mp arie locuibilă/ loc., CUT = 1,3 şi POT = 25%. - subzona locuinţe individuale Walter Mărăcineanu - calea Tg. Jiului, te tip rural, cu parter, cu suprafaţa de cca 28 ha pentru 180 gospodarii cu densitatea de 20 loc/ha, CUT = 0,5 şi POT = 20%. - zona Spital judeţean cu incinta şi obiectivele anexe, ocupând o suprafaţă de cca 6 ha. - Zona spaţii verzi şi agrement Crihala cu pădurea Crihala, cimitirul Sf. Ştefan, spaţiile administrative ale Direcţiei agricole, ogaşul Crihala cu spaţiile verzi vecine, cca 25 ha. Cartier Cicero Cartierul Cicero, delimitat la sud de b-dul T. Vladimirescu, la est str. Şincai, la nord splai M. Viteazu, la vest b-dul Aluniş, constituie o prelungire spre nord a cartierului Aluniş. Este predominantă zona de locuinţe individuale, semiurbană, pe o suprafaţă de circa 46 ha, circa 1200 gospodării, cu densitate de locuire de 85 loc/ha, cu 16 mp arie locuibilă/ locuitor şi CUT = 0,80 şi POT = 35%. Se remarcă, la frontul B-dului T. Vladimirescu, la intrarea dinspre Timişoara, blocurile de locuinţe colective P+4 10, ocupând cca 0,86 ha, cu 187 apartamente cu 16 mp arie locuibilă/ loc. la densitatea de 659 loc/ ha, CUT = 2,15 şi POT = 31%. Cartierul Schela Cladovei şi Schela Noua Localitate componentă a municipiului Drobeta Turnu Severin, funcţionând ca un cartier al oraşului, cu circa locuitori în 1500 de locuinţe ocupă circa 132,20 ha cu densitatea de locuire de 42 loc/ha. Preponderentă este locuinţa individuală de tip rural care în cele două subzone (Schela Cladovei şi Schela Nouă) ocupă 128,06 ha, cu 1924 gospodării cu densitatea de 4 loc/ha la 23 mp arie locuibilă/ persoană cu CUT = 0,90 şi POT = 30%. În vecinătatea platformei industriale (Severnav) funcţionează un ansamblu de blocuri de locuinţe P+4, de garsoniere şi cămine de nefamilişti, care cazează peste 5000 persoane, ocupând 4,14 ha cu densitatea de 125 loc/ha, CUT = 1,56 şi POT = 31%. Cartierul Aeroport Este zona de extindere unidirecţională, spre vest, a municipiului Drobeta Turnu Severin. Probleme identificate înmediu urban locuire şi agrement - Eficiența energetică slabă a patrimoniului construit în cartierele de locuire colectivă construite în perioada ; - Clădirile de locuinţe nu sunt reabilitate termic; 183

184 - Dezvoltarea teritorială pe orizontală a perimetrului construit este limitată de calea ferată, unităţi industriale etc; - Spaţiu verde şi terenuri libere de slabă calitate; - Lipsa traseelor ciclabile; - Lipsa perdelelor de protecţie în zonele riverane. 15. Turism Tipuri de turism în municipiul Drobeta Turnu Severin: 1. Turismul cultural şi istoric Acesta îmbracă toate formele, de la valorificarea vestigiilor arheologice - podul lui Apolodor - la religios şi pelerinaje, - mai ales cu ocazia hramului celor mai importante mânăstiri, urban, gastronomic sau prilejuit de organizarea diverselor festivaluri. În ceea ce priveşte turismul cultural în judeţul Mehedinţi, acesta se remarcă printr-o serie de obiective din care fac parte: siturile etnografice, monumentele, diverse sărbători şi tradiţii populare, siturile arheologice etc. Potenţialul cultural-istoric este dat de numeroase vestigii arheologice (getodacice, romane, precum ruinele podului Traian şi medievale), monumente istorice şi de artă de factură religioasă (mănăstirea Sf. Ana (1924), Schitul Topolniţa (1646), ruinele mănăstirii Vodiţa (1370), Gura Motrului ( ) din comuna Butoieşti și biserica de la Mraconia), precum şi de monumente istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale civile, muzee și case memoriale. 2. Turismul monahal O formă particulară a turismului este dată de turismul monahal. În general, acesta constă în deplasarea persoanelor către lăcaşurile de cult sau în zonele specifice, cu prilejul diverselor sărbători creştine, a hramurilor bisericilor şi mânăstirilor etc. Cu ocazia acestor sărbători numărul turiştilor creşte și se înregistrează o creştere a gradului de ocupare în unităţile de cazare. Dintre cele mai importante sărbători de acest fel, amintim: Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul 29 august de la Bâlvăneşti, Sf. Petru 29 iunie şi Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril 08 noiembrie de la Cireşu, Sf. Maria 08 septembrie de la Bahna etc. Pe lângă pelerinajele efectuate cu prilejul unor astfel de sărbători, o atractivitate însemnată o prezintă şi unele 184

185 mănăstiri şi biserici consacrate, cum sunt: Schitul Topolniţa şi Sf. Cruce, Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă, Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din satul Brebina, Biserica din lemn din Turtaba, Biserica de lemn Sf. Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae denumită şi Bisericuţa de sub Stei situată în comuna Ponoarele, Biserica nouă din Balta, Biserica din Ponoarele, Mănăstirea Vodiţa, Mraconia, etc. 3. Turism sportiv şi de vânătoare O formă particulară a turismului o reprezintă turismul sportiv. Printre activităţile cu caracter sportiv care pot fi efectuate în zonă, se numără: scufundări în peșteri (în peşterile Isverna şi Topolniţa), cicloturism, delta-planare de pe cornetele calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanieie, Cornetu, Godeanu), pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei. Mountain-bike, escalada şi turismul extrem, se practică de asemenea pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Astfel, turismul sportiv la nivelul judeţului Mehedinţi este reprezentat de: cicloturism în lungul Dunării; sporturi nautice în zona Orşova sau Drobeta- Turnu- Severin, mountain-bike, etc. Recent în Mehedinţi, în apropierea municipiului Drobeta Turnu- Severin, la 14 Km distanţă de acesta, a fost înfiinţat un club, al cărui scop este revigorarea tradiţiilor marinăreşti şi dezvoltarea yachtingului de agrement şi sportiv. Turismul de vânătoare este favorizat de existenţa unui bogat fond cinegetic (urs, mistreţ, vulpe, căprior etc.) şi piscicol (păstrăv, lipan, scobar, crap, somn etc.), în apele Dunării şi afluenţii săi. 4. Turism balnear, medical şi de wellness În ceea ce priveşte turismul balnear, medical și de wellness practicat în Podişul Mehedinţi, acesta este determinat de climatul sedativ şi de prezenţa unor resurse hidrologice cu caracteristici minerale care au determinat dezvoltarea unei locaţii balneare precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Localitatea Bala este recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale (23,5 29,5 grade C) şi nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice şi ale aparatului locomotor, precum şi a gastritelor, colecistelor, insuficienţelor hepatice şi bolilor renale. Complexului balnear de la Bala,de interes local, i se mai adaugă şi alte câteva localităţi (Balta, Negoieşti), care alături de climatul blând dispun şi de un potenţial balnear, dar care datorită lipsei unei infrastructuri adecvate, nu sunt valorificate din punct de vedere turistic. 5. Turism de croazieră Dezvoltarea acestui tip de turism este favorizată de existenţa a două porturi în localităţile Orșova și Drobeta- Turnu -Severin. Acestea reprezintă puncte de acostare pentru diverse croaziere organizate pe traseul Dunării, precum și puncte de plecare pentru plimbări cu barca sau cu vaporașul în zona Cazanelor Dunării. Tot în această zonă, se poate admira chipul lui Decebal sculptat în munte (55 m înălţime) - cea mai mare statuie din Europa, cu doar metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York (46,5 m înălţime), dar cu 17 metri mai înaltă decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro (38 m înălţime). 6. Agro- şi ecoturism 185

186 Podişul Mehedinţi reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de turism se pot practica și dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna, Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podişul Mehedinţi există numeroase pensiuni turistice şi agroturistice în care turiştii se pot bucura de produse ecologice şi pot beneficia de cazare în case tradiţionale, putând lua parte, dacă doresc, la activităţile gospodăriei (în localităţile Ponoarele, Isverna, Iloviţa, Baloteşti, Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc anual şi care, datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi turişti cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul,,Munte, munte, brad frumos Baia de Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi Meşteşuguri Populare,,Pe fir de baladă Titerleşti, Festivalul,,Plaiul Cloşani Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare). 7. Turism oeno-gastronomic Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic al judeţului Mehedinţi. Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit. Judeţul Mehedinţi este binecunoscut prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin (Cabernet Sauvignon), Corcova (Muscat Ottonel), Podgoria Dacilor (Riesling Italian), Vânju Mare, Oreviţa. Mâncăruri tradiţionale sunt oferite atât în restaurantele cu specific din zonele urbane precum Drobeta Turnu-Severin, Orșova, cât în special în cadrul pensiunilor turistice construite în zonele unde se practică agro- şi ecoturismului: Bala, Eselniţa, Dubova, etc. 8. Turism de tip City-break Judeţul Mehedinţi este un spaţiu favorabil pentru dezvoltarea acestui tip de turism. În majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară anual manifestări tradiţionale legate de evenimente religioase sau ale vieţii satului. Aceste evenimente turistice sunt noi, introduse după 2000, fiind organizate în parteneriat de consiliile locale, Centrul Cultural Mehedinţi şi numeroase ONG-uri mehedinţene. 9. Turism ştiinţific În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific, se detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv explorarea şi studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să aibă un echipament adecvat, precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În prezent există pasionaţi acreditaţi şi custozi ai peşterilor din zonă (Topolniţa, etc.), membri ai Asociaţiei de Turism Montan şi Ecologie SPEO-ALPIN Mehedinţi, etc. Cu toate că turismul speologic a luat amploare în ultimul timp şi a devenit tot mai popular în rândul turiştilor, el rămâne totuşi un turism specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice. Din punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în interiorul pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele subterane), acesta este la fel de impresionant, fiind reprezentat de numeroase peşteri şi avene, dintre care cele mai importante sunt: Peştera de la Zăton, Peştera Bulba, Peştera Topolniţa, 186

187 Peştera lui Epuran, Peştera Gramei, Peştera de la Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din Cornetul Băii, Avenul de sub Godeanu. 10. Turism de afaceri, congrese și reuniuni Acest tip de turism se practică în special în reşedinţa judeţului, Drobeta- Turnu- Severin, în oraşul Orşova, dar şi pe Clisura Dunării, fiind axat în jurul structurilor de cazare turistică ce deţin săli de conferinţe. Este o formă de turism care are posibilităţi mari de dezvoltare datorită poziţiei geografice a judeţului Mehedinţi, fiind în calea fluxurilor turistice din vestul Europei și a căilor rutiere ce-l străbat. Itinerarii specifice: 1. Drobeta Turnu-Severin Porţile de Fier 1 (Gura-Văii) - Mănăstirea Vodiţa Orşova Eșelniţa Sviniţa - Cazanele Mari - Cazanele Mici. Itinerar cu acces în Clisura Dunării Mănăstirea Vodiţa (Drobeta Turnu-Severin), Mănăstirea Sfânta Ana şi Biserica Catolică (ambele în Orşova), fortificaţia medievală Tricule (Zona Sviniţa), Cazanele Dunării, Tabula Traiani (vizibilă pe malul iugoslav). Acces pe Dunăre sau pe şosea. Un punct de atracţie deosebit îl poate constitui Hidrocentrala Porţile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde se află un interesant punct muzeal. 2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aramă - Ponoare - Prejna Cireşu Acces spre zona de munte a judeţului Biserica Sfinţii Voievozi (Baia de Aramă), Podul Natural şi Pădurea de liliac (Ponoare), Biserica construită de Tudor Vladimirescu (Prejna), Peştera Topolniţa (Cireşu). 3. Drobeta Turnu-Severin Schitul Topolniţei Mănăstirea Strehaia - Mănăstirea Gura Motrului. 4. Zone de interes etnografic: Centrul Etnografic Cireşu, Centru Etnografic Isverna, Centru Etnografic Obârşia Cloşani, Sat turistic Ponoarele, Centrul Folcloric Baia de Aramă Centrul Folcloric Isverna, Centrul Folcloric Obârşia Cloşani 5. Zone de interes geologic: Bahna, Eşelniţa, Sviniţa, Varanic. 6. Speoturism: Valea Topolniţei, Baia de Aramă, Valea Pecinişcăi. Scurtă prezentare a resurselor turistice din Drobeta- Turnu- Severin 18 Oraşul Drobeta are o istorie foarte bogată despre care se păstrează dovezi materiale şi imateriale de o valoare inestimabilă. Cea mai mare parte a lor pot fi valorificate şi din punct de vedere turistic ca resurse turistice. Acestora li se adaugă şi obiective naturale. Tabel nr. 46 Cifra de afacerii firme care își desfăşoară activitatea în domeniul turismservicii An Servicii turism lei ,852, ,956, ,595, Sursă Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin

188 ,495, ,416, Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%) % % % % % Sursa: Date furnizate de Firmele din Drobeta Turnu Severin care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turismservicii reprezintă în general aproximativ 1% din cifra de afaceri realizată de firmele din oraş în perioada În 2012 aceasta a crescut ajungând la 1.99% din cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta. Numărul de angajaţi în domeniul turismului la nivelul municipiului a fost în 2012 de 615 persoane, reprezentând 3.09% din numărul total al angajaţilor la nivelul oraşului. Tabel nr. 47 Servicii turism An Servicii turism nr angajati Număr angajaţi în domeniul turism raportat la numărul total angajaţi Drobeta Turnu Severin (%) % % % % % Sursa: Date furnizate de Capacitate cazare. Turism 188

189 În anul 2015 existau în municipiu un număr de 26 structuri de cazare. 47% din structurile de primire turistică din judetul Mehedinţi se află în Drobeta Turnu- Severin. Numărul acestor structuri a înregistrat o creştere constantă în perioada Grafic nr. 18 Capacitate de cazare turistică locuri- Capacitatea de cazare turistica existenta județ Mehedinți Capacitatea de cazare turistica existenta Municipiul Drobeta-Turnu Severin Sursa: Institutul Naţional de Statistică În anul 2015 capacitatea de cazare a municipiului a fost de 1249 locuri în creştere cu 15% faţă de anul Dintre unităţile de cazare din Drobeta Turnu Severin menţionăm: Hotel Corona, Hotel Continental, Hotel Tudor, Hotel Clipa, Hotel Club G, Pensiune Ambiental, Motel restaurant Elite, Pensiune Clipa, Pensiune turistică Europa, Zenti Plaza Hotel, Hotel Condor, Hotel Traian, Pensiunea Casa Andra, Hotel Fluor, Pensiunea Astoria, Pensiunea Class Hostel Tropical. Tabel nr 48 Capacitatea de cazare turistică - număr unităţi An Judeţ Mehedinţi Municipiu Drobeta Turnu Severin

190 Sursa:Institutul Naţional de Statistică Aproximativ jumătate din unităţile de cazare din judeţul Mehedinţi sunt concentrate în Municipiul reşedinţă de judeţ. Numărul unităţilor de cazare a crescut de la 9 în 1990 la 20 în 2014, în Drobeta- Turnu- Severin. Grafic nr 19 Unități cazarea Drobeta Turnu Severin 190

191 Tabel nr. 49 Tipuri structuri de cazare Hoteluri Hoteluri pentru tineret Sursă: Institutul Naţional de Statistică Hoste luri Hanuri şi motelu ri - total 0 din care Motel uri Vile turistic e Cabane turistice Tabere de elevi şi preşcol ari Pensi uni turisti ce Pensiuni agroturist ice

192 Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hoste luri Hanuri şi motelu ri - total 0 din care Motel uri Vile turistic e Cabane turistice Tabere de elevi şi preşcol ari Pensi uni turisti ce Pensiuni agroturist ice Sursă: Institutul Naţional de Statistică În 2014, în Drobeta- Turnu- Severin erau 7 hoteluri, 4 hosteluri şi 9 pensiuni turistice. Grafic nr. 20 tipuri de structuri de cazare Sursă: Institutul Naţional de Statistică Tabel nr. 50 Capacitatea de cazare turistică existentă locuri - An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

193 An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online În 1990 capacitatea de cazare în Drobeta- Turnu- Severin era de 1214 locuri, ajungând la 1095 locuri în 2014, după ce în acest interval a suferit diverse fluctuaţii cu un minim de 612 locuri de cazare în În 2014, 60.7% din locurile de cazare din judeţul Mehedinţi erau concentrate în Municipiu. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică - Număr locuri-zile a crescut de la (Număr locuri-zile) în 2001 la 392,304 (Număr locuri-zile). Tabel nr. 51 Număr zile înnoptare în structurile de cazare An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,304 Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 52Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin Sosiri DTS / MH ,772 27, % ,954 32, % ,475 38, % ,805 40, % 193

194 An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin Sosiri DTS / MH ,596 38, % ,092 38, % ,542 39, % ,551 47, % ,126 42, % ,942 44, % ,778 44, % ,684 39, % ,323 37, % Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Numărul sosirilor turiştilor în Drobeta Turnu- Severin reprezintă în perioada aproximativ 71% - 84% din numărul total al sosirilor turiştilor la nivelul judeţului Mehedinţi. Analizând perioada se observă că în anul 2008 s-a înregistrat un maxim de 47,082 sosiri ale turiştilor în Drobeta- Turnu- Severin. În anul 2013, în Drobeta- Turnu - Severin au fost sosiri, faţă de sosiri înregistrate la nivelul judeţului. Grafic nr. 21. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel. nr. 53 Înnoptări în structuri de primire turistică - număr An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin ,801 54, % ,971 60, % ,415 59, % ,508 72, % 194

195 An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin ,012 64, % ,632 72, % ,875 69, % ,393 82, % ,007 72, % ,869 77, % ,129 78, % ,972 63, % ,103 56, % Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Chiar dacă raportat procentual numărul turiştilor sosiţi în Drobeta- Turnu- Severin la cei sosiţi la nivelul judeţului, totuşi procentul înnoptărilor acestora în structurile de cazare turistică, este mai scăzut. Se deduce astfel ca turiştii petrec mai mult timp în locaţiile din judeţ comparativ cu cei sosiţi în Municipiu. Numărul înnoptărilor la nivelul Drobeta- Turnu- Severin se află în scădere în perioada , ajungând de la la de înnoptări. Grafic nr. 23 Numar innoptari in structuri de primire turistica Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online 195

196 CAP. 16. Cultura Cultură, creativitate, agrement Funcţia economică a culturii este extrem de importantă la nivel regional și local, întrucât cultura este un motor pentru dezvoltarea nucleelor creative şi pentru dezvoltarea locală (festivaluri, turism cultural). Industriile culturale şi creative contribuie la stimularea cercetării, dezvoltarea produselor şi inovare în materie de servicii, marketing şi comunicare, crearea unei imagini specifice a oraşelor sau construirea comunităţilor. Folosind reţele şi parteneriate, unde sunt necesare abilităţi diverse, se poate realiza un nou model de dezvoltare într-o lume globalizată. Cultura nu este înrudită numai cu arta, ci şi cu ştiinţa, educaţia, industria şi economia în sens mai larg. Cultura contribuie, de asemenea, la dezvoltarea aptitudinilor creative în cadrul învăţării pe întreg parcursul vieţii, la identificarea soluţiilor creative la locul de muncă, la crearea de noi servicii şi produse. Tabel nr. 54 Biblioteci pe categorii de biblioteci, judet si localitate Categorii Localitati de biblioteci Total Mehedinți Total MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Publice Mehedinți Publice MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 55 Volume existente in biblioteci Judete Localitati UM: Numar Mehedinti Mehedinti Mehedinti MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN Procent volum cărți în bibliotecile din municipiul Drobeta Turnu Severin, raportat la volumul total al județului Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online În ceea ce privește numărul volumelor existente în bibliotecile din Municipiul Drobeta- Turnu- Severin, raportat la numărul bibliotecilor din județul Mehedinți, se constată că în anul 2015 în cele 33 de biblioteci din cadrul municipiului, se regăsesc un număr de de volume, ce reprezintă 50,7 % din totalul volumelor la nivelul județului Mehedinți. 196

197 Tabel nr. 56 Cititori activi la biblioteci Judete Mehedin ti Mehedin ti Localitati Mehedinti MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN UM: Numar Procent volum cărți în bibliotecile din municipiul Drobeta Turnu Severin, raportat la volumul total al județului Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online În ceea ce privește numărul cititorilor activi la biblioteci, se constată că la nivelul Municipiului Drobeta- Turnu- Severin, aceștia reprezintă 54.1 % din numărul total al cititorilor activi la biblioteci la nivel județean în anul 2011, cu un trend descendent la nivelul municipiului, trend ce se menține și la nivelul județului până în anul Tabel nr. 57 Vizitatori in muzee si colectii publice Judete Localitati Mehedinti Mehedinti Mehedinti Municipiul Drobeta- Turnu Severin Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online După cum se poate observa și în tabelul de mai sus, numărul vizitatorilor în muzee și colecții publice la nivelul municipiului Drobeta- Turnu- Severin este identic cu cel al județului Mehedinți, înregistrând fluctuații considerabile. Grafic nr. 24 Vizitatori in muzee si colectii publice Vizitatori în muzee și colecții publice TOTAL MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online 197

198 Tabel nr. 58 Muzee si colectii publice Judete Localitati Mehedinti TOTAL MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Tabel nr. 59 Spectatori si auditori la reprezentatii artistice pe judete si localitati Judete Localitati Mehedinti TOTAL Ani MUNICIPIUL DROBETA- TURNU SEVERIN Sursa: Institutul Național de Statistică prelucrare date Tempo online Monumente Principalele repere ale patrimoniului material de care dispune municipiul Drobeta- Turnu- Severin, fundament al dezvoltării turistice şi culturale viitoare, sunt: Monumente istorice Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada dintre războaiele dacice ( ) purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal, face parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti. Podul avea o lungime de m, lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m deasupra apei. Astăzi se mai pot vedea primul şi ultimul stâlp al podului de pe malurile Dunării. Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian, fiind prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi se pot vedea fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale, locuinţe, cazărmi, depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era formată din două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi observat un perete din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime de 9 m şi lăţime de 2,5 m. Clădiri simbol Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera arhitectului Grigore Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să cuprindă şapte săli mari: trei săli suprapuse cu destinaţia de bibliotecă (Biblioteca I. G. Bibicescu), cinematograf şi restaurant, formând aripa de nord; alte trei săli la fel aşezate formează aripa de apus 198

199 în care s-a aflat Muzeul Dr. C.I. Istrati, salonul de festivităţi şi Sala ajutătoare; iar a şaptea la mijloc între cele două aripi, este marea Sală de teatru care a fost terminată mai târziu. În incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca Judeţeană "I.G. Bibicescu. Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile oraşului, fiind aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în perioada , pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit în prezent Castelul Artelor); Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlet Petlescu în perioada Muzee: Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele naturiifauna şi flora, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie- documente; arheologie- lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie- port, ceramică, ţesături; artă plastică românească; Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian, Petraşcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Sirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc. Prezenţa volumetrică a sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci, completează colecţiile muzeului severinean. Icoane şi artă decorativă religioasă, artă brâncovenească, tapiserii şi artă decorativă modernă şi contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului. Clădirea muzeului reprezintă ea însăşi un monument arhitectural, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta- Turnu- Severin. Interioarele rafinate şi somptuoase conferă alura unui palat; Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de piese de istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de construirea hidrocentralei de pe Dunăre. Evenimente locale 19 : Zilele Severinului - 23 aprilie în fiecare an Ziua Dunării - 29 iunie Festivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui an Festivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare an Târgul Naţional de Toamnă al Cărţii - octombrie Festivalul de Tarafuri Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an Gala premiilor de excelenţă 19 Sursă:

200 COSTUMUL POPULAR SEVERINEAN În Drobeta-Turnu-Severin, portul popular femeiesc prezintă două forme principale care se încadrează în tipologia generală a provinciei istorice Oltenia și anume: costumul cu două cătrințe întâlnit în nord și costumul cu vâlnic întâlnit în sud. Costumul cu două cătrințe denumit local opreg îngust și fastac are o ornamentație lineară și anume opregul de la spate cu vărgile orizontale, iar fastacul din fața cu vărgile verticale. Nota caracteristică a acestor piese este sensul divers al vergilor care se succed uniform fară întreruperi reprezentând motive mărunte modeste alese în mod curent cu spetează. SURSĂ FOTO : DTSTV.RO Fondul roșu este de asemenea specific acestor piese. Capul este împodobit cu peşchir sau cârpă, peste părul adunat în conci. Al doilea tip de costum cu vâlnic numit local opreg creț reprezintă costumul sărbătoresc. Aspectul său diferit față de costumul cu două cătrânțe apare în primul rând în linia evazată a siluetei. Vâlnicul fiind încrețit la talie, lărgit la poale și cuprinzând de jur împrejur corpul femeii. Alături de îmbrăcămintea cu aspect luxuriant s-a dezvoltat ținuta de muncă a femeii marcată prin opregul învărgat de factură modestă asociat cu cămașa simplă numai cu un rând peste umăr sau altița. Costumul bărbătesc, la fel ca și în celelalte zone ale ţării, are o componență mai simplă decât cel al femeilor. Bărbatul își încinge mijlocul cu brâul, iar peste brâu se înfășoară cu brăcira. Cioarecii sunt purtați numai până la genunchi, lăsând vizibilă cămașa între betelia cioarecilor și brâul încins la talie. Încălțămintea constă în opinci făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețită lateral, iar la vârf se termină în gurgui sau cioc, călțuni din dimie (ciorapi fără labe) ce sunt purtați de femei iarna. Peste colțuni se pune obială albă din dimie care este tivită cu lână roșie. Opincile se leagă de picior cu nojiţe, niște curele din piele de vită, înfășurate de 3 ori și prinse cu o copcie de fier, denumit goangă. De la ia tradițională românească confecționată manual pentru fiecare vârstă în parte și până la obiecte din ceramică atent lucrate, se găsesc în municipiul Drobeta- Turnu- Severin într-un magazin vis-a-vis de Parcul Central. Toate creațiile îi aparțin Oanei Pîrvan, administrator al societăţii ACUL ŞI AŢA SRL. Sursă foto : dtstv.ro MUZICA ȘI DANSURILE POPULARE SURSĂ: DTSTV.RO Folclorul severinean este reprezentat în deosebi de Ansamblul Danubius ; finanțat de Consiliul Județean Mehedinți; din anul 1993 ansamblul și-a reluat activitatea. 200

201 Ansamblul Dorulețul a fost înființat în vara anului 2013 la inițiativa președintelui Asociației Fiii Lupșei, Mihai Corcodel, fiind unul dintre produsele proiectului cultural Identitate etnofolclorică în Broștenii Mehedințiului restituire a patrimoniului imaterial local, derulat de asociație cu ajutorul Administrației Fondului Cultural Național. Nașterea ansamblului reprezintă un prim pas în procesul complex de reînviere a tradițiilor autentice ale zonei, înscriindu-se în politica de promovare și valorificare a bogățiilor culturale ce definesc identitatea regiunii, unicitatea sa ca parte a unui întreg. De pregătirea tinerilor din ansamblu se ocupă doamna Doina Durdan, profesor emerit de canto, de două ori câștigătoare a trofeului Crizantema de Aur și domnul Dumitru Nadu, un coregraf excepțional, dăruit muncii şi care a obținut rezultate notabile alături de formația profesionistă de dansuri populare Danubius. Fondatorul grupului, Mihai Corcodel este fiu al satului Lupșa de Jos, doctorand în muzică bizantină la Universitatea Națională de Muzică din București, compozitor şi protopsalt al Catedralei episcopale Drobeta- Turnu- Severin și ostenitor al Centrului eparhial din municipiu. În demersurile sale de valorizare a tezaurului imaterial din Lupșa de Jos, tânărul a fost ajutat constant de către preotul satului, Ion Curelea și primarul comunei Broşteni, Alexandru Borugă. Astăzi, acest ansamblu, prin dăruirea membrilor și calitatea actului artistic cu care încântă publicul la fiecare apariție, reprezintă o carte de vizită pentru întreg județul Mehedinți. La evenimentul organizat de Primăria Municipiului Drobeta- Turnu- Severin și Consiliul Județean Mehedinți cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României în anul 2014, Ansamblul Dorulețul a fost o prezență cu totul aparte. A susținut un spectacol de cântece oltenești vechi și dansuri populare din mai multe zone ale țării. Ansamblul Dunav a fost înfiinţat în urmă cu peste 40 de ani, în vechiul sat Șviniţa, acoperit acum de apele Dunării după construcţia Hidrocentralei de la Porţile de Fier I. Ansamblul Dunav a prezentat mereu publicului folclorul tradiţional din Clisura Dunării. Numele Dunav provine de la numele fluviului pe care este aşezată localitatea Șviniţa şi de la celebrul cântec sârbesc Dunave, Dunave, kraj tebe mi srce moje ostade. În ultimii ani, tinerii șviniţeni au participat cu succes la numeroase spectacole în ţară, dar şi în Serbia, în localităţile Donji Milanovaţ, Liubicevaţ, Zitcoviţa sau Cladovo. Ansamblul este instruit de Jiviţa Balaci, directorul Căminului Cultural şi de coregraful Ognian Krstici de la Uninea Sârbilor din Timişoara. Meșteri, meșteșuguri și produse tradiționale Olăritul România este una din ţările continentului european în care elemente ale civilizaţiei tradiţionale se păstrează încă vii, autentice, originale, bogate, variate. Astfel, mai există destule centre tradiţionale meşteşugăreşti în care se continuă activitatea creatoare pe temeiul solid al tradiţiei locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să practice meşteşugul olăritului azi, precum Şişeşti-Noapteşa din Mehedinţi. În prezent ceramică se lucrează la Şişeşti-Noapteşa, ceramică utilitară, dar şi cu caracter decorativ. Meșterii confecționează ulcele, ulcioare, străchini, castroane, oale de sarmale, căni de apă, chiar și sobe de teracotă și le valorifică local, în târgurile săptămânale și internaţionale. În felul acesta s-au creat locuri de muncă și cel mai important, se aduc bani la bugetul local. 201

202 Ca motive decorative se folosesc: soarele, punctul, cercul concentric, spirala, brăduţul, bradul, şerpişorii, valul. Decorul este realizat cu pensulă specială numită boielnic cu o vopsea de culoare maro preparată dintr-un lut închis la culoare amestecat cu apă. An de an de la sărbătoarea câmpenească Oale și sarmale organizată de Primăria și Consiliul Local Șișești cu sprijinul Consiliului Județean Mehedinți nu lipsesc artiştii locali de muzică populară și dansuri populare, artişti consacraţi la nivel naţional, sarmalele tradiționale cu ardei iute, țuica tradițională de smochin. Festivalul interjudețean de ceramică oltenescă organizat la Șișeși a ajuns la ediția a XI-a, unde meșterii olari din toată țara împărtășesc din experiența lor și participă la concursuri. În cadrul Școlii de vară de la Șișeși, elevii înscriși beneficiază de informații legate de etapele de restaurare ale unui obiect ceramic descoperit într-un sit arheologic, în stare fragmentară. După partea teoretică desfășurată în incinta Muzeului Gheorghe Ionescu-Șișești, elevii au parte de o provocare practică, moment în care fiecare trebuie să restaureze un vas ceramic căruia i se face și o fișă de restaurare. Prin organizarea acestor activități se dorește revitalizarea meșteșugului tradițional care devenind pol cultural contribuie astfel la creșterea economică. Lista monumentelor istorice din Drobeta Turnu Severin cuprinde următoarele monumente istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României: Tabel nr. 60 Lista monumentelor istorice Cod LMI Denumire Localitate Datare 1 MH-I-s- B Oraşul roman Drobeta între str. Călăraşi, Calomfirescu, Smârdan, parcul Liceului "Traian" şi malul Dunării sec. II-VI p. Chr., Epoca romană 2 MH-I-s- B MH-I-m- B MH-I-m- B MH-I-m- B MH-I-m- B MH-I-m- B MH-I-m- B Situl arheologic de la Drobeta Turnu Severin, punct "Schela Cladovei" Aşezare Necropolă Aşezare Aşezare Aşezare Aşezare Cartier Schela Cladovei, de la Șantierul naval până la Ștrand, pe o fâşie de-a lungul Dunării până la calea ferată Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare sec. XVII-XVIII, Epoca medievală sec. II-III p. Chr., Epoca romană sec. III p. Chr., Epoca romană sec. I a. Chr.-I p. Chr., Latene, Cultura getodacică sec. VIII-VI a. Chr., Hallstatt Epoca bronzului, Cultura Gârla Mare 202

203 Cod LMI Denumire Localitate Datare 9 MH-I-m- B MH-I-m- B MH-I-m- A MH-I-s- A MH-I-m- A MH-I-m- A MH-I-m- A MH-I-m- A MH-I-m- A MH-I-m- A Aşezare Aşezare Ruinele bisericii medievale de la Drobeta Turnu Severin Situl arheologic de la Drobeta Turnu Severin Fortificaţie Terme Castrul Drobeta Podul lui Traian (ruina) Amfiteatrul roman Ruinele bisericii cu contraforturi Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Cartier Schela Cladovei, "Conducta IAS", lângă staţia de pompare Str. Carol I 6, în parcul Liceului "Traian" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Str. Independenţei 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier" Sursă: cultura.ro/page/17 Neolitic timpuriu, Cultura Starcevo-Criş Epipaleolitic sec. XIII - XIV sec. XIII -XV sec. II - VI p. Chr. sec. II - VI p. Chr. sec. II p. Chr. sec. II p. Chr. sec. XIII - XIV 203

204 Pe teritoriul municipiului sunt 11 biserici: "Înălţarea Maicii Domnului","Sfânta Fecioară Maria Neprihănită Zămislită" - Parohia Romano - Catolică Drobeta Turnu Severin (str. Aurelian 24) Rit romano-catolic "Adormirea Maicii Domnului" - Parohia Maioreasa (str. Smârdan 2) Rit ortodox "Naşterea Maicii Domnului" - Parohia "Nașterea Maicii Domnului" Rit ortodox "Sf. Cuvioasa Paraschiva" - Parohia Schela Nouă (cartier Schela Nouă) Rit ortodox "Sf. Dumitru" - Parohia "Sf. Dumitru" Rit ortodox "Sf. Gheorghe Vechi" - Parohia Schela Cladovei (cartierul Schela Cladovei) Rit ortodox "Sf. Ioan Botezătorul" - Parohia "Sf. Ioan Botezătorul" (str. Decebal 2) Rit ortodox Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" - Parohia Gura Văii (cartier Gura Văii) Rit ortodox Biserica paraclis "Ilie Tesviteanul" - Parohia Ilie Tesviteanul Rit ortodox Catedrală "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" - Parohia "Sf. Gheorghe" Rit ortodox Catedrala "Naşterii Maicii Domnului" - Parohia Catedralei "Nașterea Maicii Domnului" Rit ortodox Pe lângă biserici mai există şi alte unităţi de cult: Mănăstirea "Sfântul Antonie cel Mare" şi "Naşterea Maicii Domnului" Vodiţa - Parohia Mănăstirii Vodiţa (str. Drumul Sf. Nicodim 1, cartier Vârviorova) Rit ortodox Ruinele Bisericii cu contraforturi - Muzeul Regiunii "Porților de Fier" (str. Independenței 2, în curtea Muzeului Regiunii "Porților de Fier") Rit ortodox Sinagoga Aşkenază (str. Mareșal Averescu 3) Rit mozaic Casă de rugăciune (str. Renaşterii 24 /A) Rit baptist 204

205 Capelă (str. Toamnei 7) Rit romano-catolic Casă de rugăciune (str. Aurelian 98) Rit Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Poziţie strategică deosebită prin situarea la Dunăre principal coridor european de transport (axa prioritară TEN-T 18 Rin/Meuse Main Dunăre) Poziţionarea pe drumul european E70 important coridor rutier Situarea strategică din punct de vedere feroviar la km pe Magistrala 300 (Bucureşti - Craiova - Timişoara) Număr mare de atracţii naturale (7 arii naturale protejate pe teritoriul administrativ al municipiului Drobeta- Turnu- Severin, din care 3 arii Natura 2000) Importante resurse de ape minerale şi termale în bazinul Schela Cladovei Sector puternic de servicii publice (10% din cifra de afaceri P.I.B. la nivelul municipiului) Concentrare economică în Drobeta Turnu Severin 35% din PIB-ul înregistrat la nivelul judeţului Mehedinţi Hidrocentrala Porţile de Fier lider european în producţia de energie hidro (71,65% din producţia naţională de energie hidro) Existenţa unui număr important de monumente istorice şi arhitecturale Venituri publice bugetare în descreștere Administraţia publică locală nu dispune în domeniul public şi privat al unităţii administrativ teritoriale de terenuri disponibile pentru noi investiţii Dispunerea căii ferate împiedică accesul oraşului la principala resursă Dunărea (posibil suport al redefinirii unei mobilități durabile) Infrastructură pentru transport public inadecvată (lipsă căi rutiere specifice, infrastructură stații transport public, rute care nu acoperă dezvoltarea municipiului) Probleme de accesibilitate și siguranță cauzate de calitatea rețelei stradale în zonele de dezvoltare ale municipiului (străzi nereabilitate care să permită extinderea transportului public, transport public existent pe strazi nereabilitate pe care accesul este greoi si uneori imposibil) Lipsa unui sistem alternativ de mobilitate: piste bicicliști, sistem de alimentare publică pentru mijloace auto electrice, sisteme park@ride, transport public electric, sistem inteligent de management al traficului, statii de inchiere biciclete) Emisii de noxe semnificativ datorate mijloacelor auto din transportul public învechite și gradului mare de motorizare (nr. de autoturisme raportat la populație) Transportul public local ineficient economic și social Traficul de tranzit se suprapune peste cel local conducand astfel la crearea de blocaje in anumite momente din zi, Existenta unui deficit de parcare in zonele de penetrare ale orasului coroborat cu transportul public dina ceste zone Existenta unui deficit de parcare in zona centrala si aglomerata din municipiu, Zone pietonale reduse la nivel de municipiu, 205

206 Gradul ridicat de uzura al parcului auto pentru transportul public in comun si lipsa unei alternative functionale pentru transportul cu autobuzul, Descreștere economică datorată declinului tuturor ramurilor Evoluţie descendentă a cifrei de afaceri din industrie în perioada , care a condus la un proces de dezindustrializare Lipsa infrastructurii/sistemelor de transport care să faciliteze accesibilitatea turiștilor (aeroport, port) Lipsa structurilor de turism care să poata primi un volum crescut de turiști și să creeze locuri de muncă Lipsa punctelor de atracție reabilitate din patrimoniul construit local Descreștere demografică importantă Lipsa locurilor de muncă care să stopeze migraţia Infrastructura de învăţământ preşcolar insuficientă comparativ cu capacitatea necesară; probleme speciale de eficiență energetică în infrastructura educaţională insuficienta locurilor din gradintie si crese corelate cu numarul copiilor la nivel de municipiu, oferta educationala (dotare, infrastructura) slab calitativa, parintii fiind nevoiti sa-si lase copii in unitati de invatamant neadaptate unui sistem modern de invatamant resursa umana educationala insuficienta lipsa personalului didactic specializat buget alocat unitatilor de invatamant redus nevoia menajarii unor spatii precum:sali de sport, curte interiora, locuri de joaca, imprejmuire, etc; nevoia unor reparatii curente sau chiar capitale la toate unitatile de invatatamant: anteprescolar, presocolar, scolar, liceu; probleme legate de incalzirea unitatilor de invatamant, starea economica precara a familiilor copiilor limiteaza posibilitatea acestotra de a asprijini financiar 206

207 activitatile din unitatile d einvatamant, lipsa unor reglementari referitoare la sponsorizari, colectarea de fonsuri limiteaza posibilitatea de completare a veniturilor bugetare un nivel necorespunzator al dptarilor materiale are impact asupra calitatii resurselor umane si determina o motivare insuficinta a copiilor pentru participarea la nivel educational; toate cresele existente in municipiu functioneaza in cladirile gradinitelor neexsitand nici o cresa separata de aceste unitati, lipsa creselor/gradinitelor din anumite cartiere; inexistenta unor cabinete medicale adecvate in cadrul unitatilor de invatamant, spatii exterioare inexistente, fie neamenjate sau cu un grad ridicat de degradare unitati de invatatamtn foarte vechi cu un grad de uzura ridicat si cu spatii de utilizare mixta material didactiv vechi, nefiind in concordanta cu prevederile programei de activitati prescolare si scolare infrastructura degradata in licee si dotare precara; probleme de eficienta energetica la toate unitatile de invatamant. Nivelul şomajului este aproape dublul mediei pe ţară Câştigul salarial nominal mediu lunar este mai mic decât media pe ţară Clădirile publice și private sunt ineficiente energetic Sistemul centralizat de încălzire a dat faliment, urmând să se definească o nouă soluție Infrastructura social-culturală și educațională cu probleme structurale: probleme de eficientă energetică, dotare şi echipare în special în infrastructura educațională 207

208 Lipsa structurilor de asistenţă medicală şi specială, în special în zonele marginalizate Infrastructura pentru managementul deşeurilor insuficientă comparativ cu capacitatea necesară; Cultura este un sector neatractiv cu o animare social civică nesemnificativă Lipsa unui calendar semnificativ de animare a teritoriului anual se desfăşoară doar 4 evenimente semnificative Condiții de locuire precare în zonele marginalizate Lipsa structurilor de asistență medicală şi socială în zonele marginalizate Lipsa locurilor de muncă în zonele marginalizate Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) este unul din cei mai mici la nivel naţional Activitatea societății civile este slab reprezentată Schimbările climatice afectează funcționalitatea infrastructurii rutiere și mobilitatea în special iarna Lipsa spațiilor verzi care să ofere condiții de recreere la nivelul tuturor cartierelor Probleme de eficienta energetica la nivelul locuintelor si al tuturor cladirilor publice, Locuinte sociale insuficiente iar celel existente sunt intr-o starre de degradare ridicata, Lipsa perdelelor de protectie in zonele riverane; Spatiu verde si terenuri libere de slaba calitate, Patrimoniu cultural istoric nepus in valoare, Existenta de piete, ogoare cu grad ridicat de degradare Inexistenta unor astfel de piete in anumite cartiere, -inexistenta unui centru en-gros si endetails la nivel de municipiu, Lipsa unor proiecte smart care sa dezvolte nevoile existente la nivel administrativ dar si social, cultural si educational Lipsa rețelei de apă potabilă și canalizare în zonele noi de dezvoltare ale municipiului 208

209 OPORTUNITĂŢI Economia judeţului Mehedinţi este concentrată în mare parte în Municipiul Drobeta Turnu Severin (35% din PIB-ul judeţului Mehedinţi) Percepţia populaţiei este cea a unei scăderi a gradului de poluare în ultimii ani, ca urmare a reducerii activităţii industriale la nivelul municipiului Tendinţe de creştere a salariilor în domeniul energetic Extinderea Universităţii Craiova în zonă, prin deschiderea filialei Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, singura instituţie de învăţământ superior de stat din judeţul Mehedinţi Existenţa unui important sector media cinci televiziuni şi trei posturi de radio locale Crearea TURINN CLUSTER pol de competitivitate pentru sectorul turistic Propuneri de extindere a ariilor naturale protejate cu un impact pozitiv în dezvoltarea produselor eco-turistice şi în echilibru biosferei Existenţa unor politici regionale ale UE cu o relevanţă mare pentru teritoriu (TEN-T, Strategia Dunării şi Strategia Bazinului Mării Negre) Relansarea consumului în turism cu trend ascendent; un plus pentru trendul turismului în şi spre Europa Centrală şi de Est în special pentru formulele City Break Cadrul Strategic Comun 246 cu noile propuneri (CLLD, ITI şi instrumente financiare) Existenţa unei legislaţii pentru parcuri industriale cu facilităţi importante Existenţa reglementărilor pentru schemele de ajutor de stat ca mecanisme de sprijin antreprenorial local Existenţa unei multitudini de programe de finanţare europene Existenta unor surse de finantare clare pentru solutionarea problemelor identificate:por, POCA, POCU, Programe transnationae, precum: IPA RO-Serbia, Intereg V RO- Bulgaria, Dunarea ,etc. AMENINŢĂRI Producătorul de energie termică R.A.A.N. prin sucursala ROMAG TERMO a intrat în lichidare Populaţia se află într-un accentuat declin demografic Populaţia tânără, între 0-9 ani, a înregistrat un trend descrescător Scăderea constantă urmată de lipsa investiţiilor în industrie Scăderea populaţiei ocupate în industrie Scăderea numărului de salariaţi începând cu anul 2009 Creşterea decalajului între nivelul zonei şi nivelul naţional al câştigului salarial nominal mediu lunar Rata şomajului pe termen lung rămâne ridicată, chiar dacă s-a aflat într-o uşoară scădere în ultimii ani Fenomen de scădere dramatică a absolvenţilor din învăţământul universitar cu impact important pentru piaţa muncii şi creşterea inteligentă - Reducerea cu peste 50% a numărului de studenţi înscrişi, în perioada Apariţia schimbărilor climatice semnificative la nivelul teritoriului Declin demografic CONCLUZIA ANALIZEI SWOT Puncte tari: - Dunăre - Poziţie strategică - Tradiţie (Th. Costescu etc.) 209

210 Puncte slabe: - Declin demografic economic şi al gradului de ocupare a forţei de muncă - Conectivitate de slabă calitate - Acces limitat la resurse - Infrastructura educationala precara, - Zone marginalizate fara investitii - Cartiere noi fara infrastructura, - Spatii verzi insuficiente sau degradate, - Spatii de recreere insuficente, - Probleme de incluziune sociala - Probleme de formare profesionala Oportunităţi: - Programele operaţionale naţionale: POR, POCA,POCU, POC, - Programele europene transnationale (în special H2020, Dunarea , Intereg Europa, Europa pentru cetateni, ) şi transfrontaliere - Noile instrumente europene - Regulamentul 1303/2013 (ITI, CLLD, Instrumente financiare) Ameninţări: - Riscuri geopolitice - Competiţia la nivel regional şi naţional pentru resurse financiare (în condiţiile declinului local puternic) - Declin demografic 210

211 ETAPA 3. DEFINIREA VIZIUNII ȘI IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE SIDU Scopul aceastei etape a fost de definire a viziunii și de identificare a obiectivelor de dezvoltare în cadrul unui proces participativ. Această misiune a fost realizată ca a treia fază a procesului consultativ de elaborare a Strategiei Locale și s-a desfășurat în perioada În perioada au fost definite misiunea, viziunea și obiectivele Strategiei de Dezvoltare a Municipiului - Orizont În urma procesului consultativ, validat ulterior în cadrul consultărilor publice, au rezultat următoarele: Misiune : Drobeta- Turnu- Severin asigură rezilienţa teritoriului prin redefinire şi inovare permanentă şi promovează valorile europene, în centrul cărora se află diversitatea, multiculturalismul, protecţia valorilor identitare severinene, spiritul civic şi cetăţenesc. Viziune : Drobeta Turnu Severin polul severinean de atractivitate al Olteniei, cu o economie locală funcţională, principalul centru dunărean românesc de logistică în reţeaua TEN-T şi noua - veche Capitală Culturală a Olteniei, aleasă Capitală Culturală Europeană pentru Valori: Promovarea specificităţii: valorificarea resurselor locale 211

212 Flexibilitate: capacitatea de a răspunde rapid la semnale Eficientă: utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului maxim Răspundere publică: în centrul acţiunii stă interesul public Solidaritate: coeziune socială şi comunitate de interese şi obiective Dezvoltare durabilă: asigurarea unui echilibru între aspectele socio-economice şi cele ale cadrului natural Echitate: distribuire unitară a oportunităţilor şi asumarea unor obligaţii reciproce Diversitate: spaţiu cosmopolit ca sursă de bogăţie Pasiune: entuziasm pentru succes, pentru tradiţii şi pentru cetăţeni Inovare: reînnoire în toate domeniile, de la produse la procese Excelenţă: rezultate calitative maxime Respect: acţiune cu integritate şi respect pentru comunitate Ţinte: Ţintele au fost definite ca rezultate finale ce vor fi atinse în urma perioadei de planificare propuse, cu scopul de a îndeplini obiectivele. Urmărind cel mai direct mod şi cele mai eficace mijloace de atingere a obiectivelor, au fost formulate următoarele ţinte: Drobeta Turnu Severin - tărâmul atractivității teritoriale și al solidarității contractuale echitabile Rezilienţă prin economie locală funcţională Principalul centru de logistică românesc pe Dunăre Noua veche Capitală Culturală a Olteniei cu o candidatură validată de Capitală Culturală Europeană în 2033 Obiective: Obiectiv general În 2030 municipiul Drobeta Turnu Severin va avea un nivel de trai care să îl plaseze ca regiune dezvoltată, cu un PIB de minim 90% din media PIB-ului Uniunii Europene Obiective strategice OS1 - Crearea, conservarea /protejarea fondului patrimonial natural, material şi imaterial pana in anul 2023 prin management ştiinţific ghidat, precum şi responsabilizarea comunităţii locale în valorizarea acestuia, ţintindu-se un IDUL care să plaseze municipiul de pe locul 52 (din 103 municipii) din prezent pe locul 20 din topul municipiilor din Romania. Ceea ce a rămas neatins de declin sunt resursele patrimoniale. Ele reprezintă, de asemenea, principalul capital local pentru relansarea economică. OS2 - Rezilienţă locală prin restructurarea şi relansarea unei economii locale până în anul 2023, valorificând avantajele comparative ale zonei care să susţină extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor publice şi să asigure creșterea unui grad de ocupare a forţei de muncă de la 31,4% (înregistrat la nivelul anului 2014) la 40%. 212

213 Teritoriul a fost puternic lovit de criza economică financiară, lucru care a avut un impact important asupra dinamicii demografice. În aceste condiţii, principala ţintă este crearea unei rezilienţe locale. OS3 - Coeziune socială prin crearea unei identităţi comune şi a unor alterative economice bazate pe solidaritate până în anul 2023, care să conducă la reducerea populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale de la de 2,61% la 1,5%. Comunitatea severineană este caracterizată de pesimism. Singura speranţă este salvarea din exterior. Se impune promovarea economiei sociale ca alternativă de dezvoltare economică bazată pe principii de solidaritate. OS4 - Instituirea unor mecanisme de implementare şi a unei arhitecturi instituţionale care să asigure până în anul 2023 creşterea veniturilor bugetului local cu 3% şi ale cifrei de afaceri cu 5% la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin. Strategia de dezvoltare trebuie transformată din document, în politică publică activă de amenajare şi dezvoltare teritorială, ceea ce face necesară crearea unei arhitecturi instituţionale şi instituirea unor mecanisme cu rol în promovare, monitorizarea implementării Pactului Teritorial creat, iniţierea de ajustări atunci când situaţia o impune, emiterea şi adoptarea de politici de concertare şi coerenţă strategică şi, nu în ultimul rând, sprijinirea antreprenoriatului local. După aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului - Orizont 2030, la sfârșitul anului 2015 a fost declanșat procesul de elaborare a pilonilor de dezvoltare durabilă, respectiv PMUD, reajustare PAED și elaborare SIDU. Pilonul principal a fost considerat PMUD, plecându-se atât de la poziționarea municipiului cât și de la problemele socio-economice și demografice locale. Pentru realizarea PMUD a fost declanșat un proces de elaborare participativă implicându-se factorii interesați și de decizie. În perioada au fost culese datele semnificative și au fost realizate întâlniri pentru pregătirea instrumentelor de lucru. Au avut loc 6 întâlniri de lucru. A fost realizat un studiu de cercetare cantitativă pentru definirea problemelor și a fost realizat un studiu de trafic. În perioada au fost realizate două întâlniri de grupuri de lucru pentru testarea măsurilor dar și pentru definirea viziunii de dezvoltare a mobilităţii urbane și a obiectivelor principale ale planului Viziunea în domeniul mobilității pentru Drobeta Turnu Severin 2025: Drobeta pol al mobilității durabile O comunitate unde oamenii doresc să trăiască și să muncească acum și în viitor Obiectivele principale ale planului sunt: Asigurarea diferitelor opțiuni de transport tuturor cetățenilor, astfel încât să permită accesul la destinații și servicii esențiale; Îmbunătățirea siguranței și securității; Reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie; Îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de persoane și mărfuri; Creșterea atractivității și calității mediului urban și a peisajului urban, pentru beneficiul cetățenilor, economiei și societății în ansamblu. 213

214 Aceste obiective sunt în acord cu documente strategice europene precum Cartea Albă a Transporturilor preluate la nivel național în Master Planul Național de Transport. Obiectivele specifice, așa cum rezultă din procesul de elaborare al documentelor strategice locale au fost: Obiective vizând susținerea economiei locale: Minimizarea duratelor de deplasare în rețeaua urbană de transport public; Creșterea calității infrastructurii rutiere pentru susținerea unui mod de deplasare durabil; Îmbunătățirea percepției populației în ceea ce privește transportul public. Obiective de coeziune: Creșterea accesibilității cu impact în incluziunea socială; Schimbarea repartiției modale în vederea creșterii ponderii modurilor de deplasare nemotorizate și limitarea traficului motorizat; Creșterea accesibilității la sistemul de transport public urban; Creșterea accesibilității pietonale în zona Dunării; Extinderea zonei pietonale cu 30%; Crearea unui spațiu public al mobilității adaptat la necesităţile persoanelor cu dizabilități. Obiective de siguranță a traficului: Creșterea siguranței circulației prin reducerea accidentelor; Îmbunătățirea percepției populației în ceea ce privește siguranța circulației. Obiective de protecție a mediului: Reducerea nivelului de poluare a aerului; Reducerea poluării fonice; Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din traficul rutier motorizat. Țintele planului de mobilitate sunt: Obiective vizând susținerea economiei locale: Reabilitarea a aproximativ 11,36 km de străzi urbane, reprezentând cca. 10% din lungimea rețelei existente; Reducerea timpului de deplasare cu transportul public cu peste 10% până în anul 2020, față de anul Obiective de coeziune: Crearea unui sistem public de închiriere biciclete; Realizarea unei rețele de piste de bicicletă în lungime de 20 km. până în anul 2020; Creșterea cu 10% a cererii de transport public urban. Obiective de siguranța a traficului: 214

215 Reducerea numărului de accidente cu 20% până în anul 2020 raportat la anul Obiective de protecție a mediului: Reducerea poluării fonice cu 10% până în anul 2020 raportat la anul 2014; Reducerea emisiilor poluante cu peste 15% până în anul 2020 raportat la anul Crearea unui Pact în domeniul eficienței energetice în Drobeta Turnu Severin reprezintă viziunea Planului de Acțiune Energie Durabilă. Acest proces a fost realizat în perioada ca parte a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului - Orizont 2030 și a fost reajustat cu ocazia realizării procesului de consultare SEA și a Deciziei etapei de încadrare în Municipiul Drobeta Turnu Severin și-a propus definirea unui plan de acțiune energie durabilă în vederea eficientizării energetice și realizarea unui pact în domeniul eficienței energetice cu factorii interesați din teritoriu, care să fundamenteze aderarea Municipiului Drobeta- Turnu- Severin la Convenția Primarilor, principala mişcare europeană în care sunt implicate autoritățile locale şi regionale ce se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabila în teritoriile lor. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi depăşirea obiectivelor Uniunii Europene de: reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice. PAED reprezintă poziționarea ținutului ca şi teritoriu al măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile fundamentate pe valorile identitare şi tradiționale. Administrația Publică Locală este cea care inițiază constituirea cadrului funcționalității printrun PACT în domeniul eficienței energetice, ca element identitar în cadrul unei strategii de marketing teritorial, între utilizatori și deținători. Pactul în domeniul eficienței energetice se va fundamenta pe acordul dintre deținători (prin Administrația Publica Locală) și utilizatori (agenți economici locali), având ca factor de echilibru interesul public (societatea civilă ONG-uri). Pentru a traduce angajamentul lor politic în măsuri şi proiecte concrete, semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să transmită, în maximum un an de la semnare, un plan de acţiune privind energia durabilă care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze. Principalele domenii de acțiune sunt: clădiri şi echipamente/instalaţii urbane, iluminat public, mobilitatea şi transportul urban, precum şi producţia locală de energie electrică. Motivul pentru care s-a dorit adoptarea aderării la Pactul Primarilor și elaborarea acestui concept strategic sunt următoarele: - Calitatea mai bună a vieții - Crearea de locuri de muncă verzi noi și atractive - Contribuția generală la atractivitatea orașului - Atractivitatea locației pentru comerţ și industrie 215

216 - Susținerea creșterii economice - Diminuarea riscurilor - Atragerea de investiții - Alinierea la Politicile Internaționale și Naționale legate de reducerea emisiilor de CO Elementele luate în considerare în cadrul PAED implică sectoare diferite gestionate de către Administraţia Publică Locală, care trebuie să asigure coerenţa între conceptul strategic şi PAED. Realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 este rezultatul acţiunii sinergice a trei elemente: aplicarea de tehnologii standard, implementarea eficientă a planului de acţiuni/măsuri şi buna coordonare a politicilor de administrare locală. PAED are la bază următoarele principii : Primul principiu Creșterea eficienței energetice și exploatarea potențialelor economii ce vor rezulta Creșterea eficienței energetice, promovarea exploatării resurselor energetice precum și utilizarea sistematică a potențialelor economii ce vor rezulta, vor deveni principala prioritate a politicii energetice pentru Drobeta Turnu Severin. Acest principiu se fundamentează pe ideea că energia economisită este cea mai importantă formă de sursă regenerabila de energie. Al doilea principiu Drobeta Turnu Severin - promotor al inițiativei de protecție a teritoriului contra efectelor cauzate de schimbările climatice Drobeta Turnu Severin înțelege să contribuie la protecția teritoriului contra efectelor cauzate de schimbările climatice asumându-şi rolul de lider și promotor în domeniu. Scopul este de a reduce emisiile de CO2 în următorii ani într-un mod constant la un nivel semnificativ. Localizarea geografică și configurația naturală a teritoriului poate asigura o mare parte, poate chiar integralitatea cerințelor locale de energie din surse regenerabile. Municipiul Drobeta Turnu Severin își propune să realizeze un inventar de bază al emisiilor CO₂. Cea mai importantă condiție prealabilă stabilirii planului de acțiune privind energia durabilă este inventarul de bază al emisiilor. BEI permite identificarea principalelor surse de CO₂ pe teritoriul municipal şi astfel folosește la stabilirea acţiunilor adecvate. BEI permite să măsurăm impactul acţiunilor din PAED: ne arată unde se afla autoritatea locală la început, iar monitorizările succesive vor evidenţia progresul realizat pentru atingerea obiectivelor. Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoașterea realității, analiza datelor disponibile, înțelegerea semnificaţiei acestora şi menţinerea nivelului de motivare al factorilor de decizie, permiţându-le acestora să vadă rodul eforturilor lor. 216

217 Totodată, prin coroborarea datelor şi interpretarea rezultatelor, se pot stabili obiective realiste şi măsuri concrete de îndeplinire a acestor obiective. În conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia Primarilor, fiecare semnatar este responsabil pentru emisiile care apar ca urmare a consumului de energie pe teritoriul său: principalele surse din fiecare sector au fost enumerate și ilustrate în alineatele precedente. Datele de referinţă pentru un oraş, reprezintă punctul de pornire pentru planificarea strategiilor de intervenție cu privire la energie și mediu și apoi de constatarea îmbunătățirilor rezultate. Ca în orice provocare, începutul este un moment foarte important: un început bun înseamnă că vă puteți baza pe calibrarea perfectă a obiectivelor teritoriale și pe un comportament eficient, bine definit şi riguros. Reducerea emisiilor unui municipiu reprezintă o provocare ambițioasă, iar singurul mod de a reuși este de a face față punctelor slabe și capacităților reale înainte de a porni cu încredere spre linia de sosire. Acest lucru este valabil și pentru faza de monitorizare, fază în care este fundamental să fie încurajat lucrul în echipă și o bună cooperare. Pentru a realiza acest lucru se va crea o echipă de lucru interdepartamentală pentru sectorul energetic. Această echipă va analiza și evalua datele care vor fi colectate înainte de a propune, dezbate și a ajunge la un acord cu privire la măsurile cele mai potrivite pentru teritoriul administrativ al orașului. Activitatea de documentare de bază, va consta în colectarea cifrelor privind consumul de energie pentru o perioadă minimă de trei ani. Al treilea principiu Asigurarea unei producții de energie la un nivel adecvat respectând mediul și societatea Drobeta Turnu Severin va oferi persoanelor fizice și juridice necesarul de energie la nivelul solicitărilor acestora şi la prețuri rezonabile. PAED își propune ca sursă prioritară energia rezultată din creșterea eficienței energetice și un consum inteligent și numai complementar acestora, creșterea capacităților de producție. Al patrulea principiu Parteneriate și rețele ca fundament ale unei noi culturi a durabilității Succesul unei strategii depinde de modul în care populația și întreprinderile care operează în zonă, susţin viziunea, principiile, obiectivele și măsurile aşa cum sunt ele definite de comunitate. Printr-o strategie de comunicare în cadrul unui demers participativ al acestui PAED în domeniul energiei, Drobeta Turnu Severin va informa sensibilizând atât populația cât și agenții economici în domeniul protecției contra efectelor schimbărilor climatice și energiei durabile. Populația va fi implicată în mod sistematic în acţiunile dispozitivului strategic energetic, fiind chemată să împartă responsabilitățile rezultând din angajamentele acestuia. PAED va permite crearea unor platforme de îmbunătățire a colaborării între nivelul public judeţean şi local, nivelul privat și nivelul de acţiune al societăţii civile. Obiectivul este de 217

218 consolidarea spiritului de inițiativă și responsabilitate, în economisirea energiei, utilizarea eficientă a energiei și reducerea emisiilor de CO2. În acest scop, Drobeta Turnu Severin îşi propune coagularea unui dispozitiv al celor trei nivele care să genereze inițiative şi proiecte de tip voluntar. Aceste platforme vor încuraja o nouă cultură a durabilității și vor crea în comunitate, un think tank în măsură să promoveze inovarea în domeniul energetic şi al protecţiei teritoriului contra efectelor schimbărilor climatice. Al cincilea principiul Cooperarea externă a teritoriului Drobeta Turnu Severin va dezvolta o politică de parteneriat şi colaborare în domeniile protecției teritoriului împotriva schimbărilor climatice, al furnizării și distribuției de energie cu parteneri naționali zonali, dar și comunitari. Drobeta Turnu Severin participă activ la programe comunitare şi naționale în scopul promovării împreună cu regiunile învecinate, proiecte de dezvoltare inovatoare, cooperare cu partenerii din judeţele învecinate. Deosebit de important în acest sens sunt schimburile de know-how și cooperare extrateritorială care conduc la crearea de platforme tehnice pe această temă. Al şaselea principiu Program de preluare şi transfer de cunoștințe precum și de cercetare în domeniile energiei și protecției teritoriului împotriva schimbărilor climatice Drobeta Turnu Severin îşi va defini un program propriu ce va combina cercetarea și transferul de cunoștințe în domeniul eficienței energetice, noilor tehnologii și planificării inteligente în sectorul energetic pentru a realiza efectiv liniile directoare ale PAED. În acest scop, Drobeta Turnu Severin va acționa ca un promotor și catalizator al eforturilor legate de implementarea PAED. Drobeta Turnu Severin va promova parteneriate strategice atât în teritoriu cât şi în afara lui, în special în teritoriile învecinate. Al şaptelea principiul Abordarea trans-sectorială ca element de susţinere al potențialului de inovare După cum este bine cunoscut, politica energetică și de prevenire a problemelor legate de schimbările climatice sunt teme tipic inter-sectoriale. Administraţia publică, împreună cu societatea civilă și mediul din domeniul cercetării, îşi propune să definească o platformă de cercetare-dezvoltare în domeniul eficienței energetice care să servească drept punct de plecare pentru susţinerea acţiunilor din domeniu în teritoriul administrațiilor respective. În acest scop, va fi creată o platformă la nivelul teritoriului care va fi coordonată de către departamentele competente din domeniile mediu și energie. În acest fel va fi posibil să se armonizeze acţiuni în funcție de nevoile diferitelor sectoare, evitându-se potențiale conflicte de interese. Măsurile vor fi integrate cu ocazia revizuirii periodice a programului. 218

219 Orientările strategice Prioritatea politicii energetice în Drobeta Turnu Severin este economisirea de energie şi o dezvoltare a teritoriului fundamentată pe eficiența energetică în care o parte tot mai mare din necesarul de energie (chiar integral), să fie acoperit din surse de energie regenerabile. Ne-am fundamentat definirea dispozitivului strategic în domeniul energetic pe următoarele obiective: economisirea de energie și îmbunătățirea eficienței energetice în toate domeniile vieții; dependența redusă de combustibili fosili; reducerea emisiilor de CO2; o redefinire conceptuală inovativă în domeniul economic și tehnologic; exploatarea oportunităţilor apărute ca urmare a schimbărilor conceptuale în domeniul energetic pentru dezvoltarea unei culturi a dezvoltării durabile. Politica energetică și de mediu a teritoriului îşi propune să combine strategiile generale şi sectoriale într-un mod inovator pentru atingerea obiectivelor sale. Astfel în cadrul acesteia va fi promovată inovarea, va fi încurajată aplicarea de tehnologii eco-friendly dându-se un impuls pentru transformarea societății și a economiei bazată pe eficiența energetică și exploatarea raţională a resurselor. Vor fi utilizate: instrumente economice; strategii pentru educație, conștientizare și informare; intervenții de creare şi susţinere a piețelor locale; stimulente specifice pentru cercetare şi inovare. Elementul esențial al acestui plan strategic este utilizarea tuturor tipurilor de finanțări avute în vedere de Uniunea Europeană pentru perioada și în special a instrumentelor financiare inovatoare. 1) PROGRAMUL ORIZONT 2020 Programul-cadru european Orizont 2020" dispune de un buget de 70 de miliarde de euro şi urmăreşte în mod sistematic finanţarea proiectelor capabile să ducă la îndeplinire obiectivele tehnice, ştiinţifice, educaţionale şi sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei Europa 2020". Programul «Orizont 2020» este un tip de program totalmente nou pentru Uniunea Europeană. Este gândit să aducă rezultate care pot aduce schimbări concrete în viaţa oamenilor. Cu mai mult de 70 de miliarde de euro pentru şapte ani, este cel mai mare program de cercetare al Uniunii de până acum şi unul dintre cele mai mari din lume. Este singurul program din bugetul 219

220 Uniunii Europene care a cunoscut o creştere a finanţării. Bugetul substanțial al Programului «Orizont 2020» este un beneficiu major pentru cercetarea şi inovaţia europeană. Obiectivele prezentului document sunt în concordanță cu Domeniul «Provocări societale» finanțată cu aproximativ 2,8 miliarde EUR pentru proiecte inovatoare destinate celor 7 provocări societale din cadrul programului Orizont 2020, în ansamblu: Energie sigură, curată și eficientă. Suport suplimentar pentru securitatea nucleară prevăzuta de tratatul Euratom - finanțare milioane EUR Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate - finanțare milioane EUR Combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime - finanțare milioane EUR Europa într-o lume în schimbare inovatoare și societățile reflexive - finanțare 1310 milioane EUR 2) PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL Programul Operațional Regional își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR și implementate prin POR , precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR , în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada Axa prioritară 3: Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice Această axă prioritară va finanța investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice deținute și ocupate atât de autoritățile locale, cât și de autoritățile centrale. În conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România are obligația de a renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile centrale. În cea mai mare parte, clădirile deținute de autoritățile publice centrale sunt localizate în Regiunea București- Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investițiile promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinirea țintei anuale de renovare a României ce derivă din îndeplinirea obligațiilor naționale Directivei Uniunii Europene privind eficiența energetică. Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondul de clădiri existente 220

221 (varianta de lucru) în România, consumul de energie în sectorul clădirilor (locuințe, sectorul terțiar, inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din consumul total de energie. În particular, se estimează că consumul mediu total de energie în clădirile nerezidențiale în perioada se ridică la mii tep, ceea ce reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri. România are un patrimoniu important de clădiri construite preponderent în perioada , cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. În consecință, potențialul de economisire în clădiri este semnificativ, situându-se în intervalul de aproximativ 40-50% prin promovarea reabilitării energetice profunde (deep renovation). Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investițiilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică în clădirile publice îl constituie reducerea consumului de energie primară la nivelul clădirilor publice. Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific : reducerea consumului de energie finală în clădirile publice de la 0,188, valoarea de referința la nivelul anului 2012, la 0,180. Măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice se referă la: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz; utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice); înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade, etc.). Beneficiarii acestei priorități de investiții vor fi autoritățile și instituțiile publice centrale și locale. Creșterea eficienței energetice în clădirile publice va conduce la reducerea consumului de energie, având ca rezultat final reducerea emisiilor cu efect de seră. Totodată, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice nu numai că reduce consumul de energie și ulterior, costurile cu energia pentru autorități, dar contribuie și la îmbunătățirea aspectului estetic al unei 221

222 clădiri și oferă condiții mai sănătoase de viață pentru populație. Mai mult, reabilitarea termică a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economică, care ar ajuta nu numai industria locală de construcții, ci influențează de asemenea, domeniile de planificare în construcții, inovare, cercetare și dezvoltare Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile Orașele din România sunt considerate importante locuri pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, concentrări geografice ale activității economice și populației, jucând un rol important în dezvoltarea capitalului uman. În același timp, orașele românești sunt locurile în care se manifestă extrem de acut o serie de probleme, cum ar fi lipsa locurilor de muncă, calitatea precară a locuirii, segregare socio-spațială, poluare, congestia traficului, degradarea spațiilor publice, etc. Orașele din România se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit: vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficiență energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile, lipsa spațiilor verzi și degradarea spațiilor publice, iluminat public insuficient dezvoltat și nesustenabil în privința consumului energetic, etc. Transportul public urban este în continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale cu efecte asupra poluării, creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari. În plus, dinamica spaţială continuă a localităţilor urbane, de cele mai multe ori manifestată sub forma expansiunii necontrolate a accentuat problema traficului în orașe și folosirea intensivă a autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban. Lipsa unor intervenţii coordonate şi focalizate, a condus la apariţia unor cartiere/zone defavorizate la nivelul oraşelor româneşti (cartierele periferice, dar şi zonele centrale), cu un fond construit în stare precară, cu infracţionalitate ridicată, cu abandon şcolar, infrastructură deficitară și spații publice degradate, etc. care accentuează fenomenul de segregare sociospațială în orașe. În ciuda faptului că reţelele edilitare au cunoscut în ultima perioadă o tendinţă ascendentă de dezvoltare și modernizare, este îngrijorător faptul că o serie de localităţi urbane nu îndeplinesc în totalitate indicatorii minimali de definire a oraşelor, în privința dotărilor infrastructurale, cu repercusiuni asupra calității vieții populației și atragerea investițiilor private. De cele mai multe ori aceste probleme cu care se confruntă oraşele sunt abordate şi atacate sectorial fără a lua în considerare interdependențele dintre acestea. Totuși, provocările urbane economice, sociale, culturale şi de mediu sunt strâns legate între ele şi succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. O dezvoltarea urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educaţia, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi protecţia mediului. Deși investițiile propuse pentru finanțare în cadrul acestei axe prioritare sunt limitate, fiind subsumate obiectivelor tematice de mediu, cu scopul promovării eficienței energetice și a unor orașe cu emisii scăzute de carbon, se încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare care să integreze inclusiv aspecte economice, sociale, etc. Pentru sprijinirea unei abordări cu 222

223 adevărat integrate, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte programe operaționale relevante. Problemele și provocările cu care se confruntă orașele din România sunt întâlnite și în cadrul regiunilor mai dezvoltate, motiv pentru care această axă prioritară se implementează și în regiunea București-Ilfov. Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale se referă la: îmbunătățirea izolației termice și hidroizolarea anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor inclusiv măsuri de consolidare; reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic, etc. modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale termice pe biomasă, etc.; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice; orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade, etc.). Iluminatul public reprezintă un alt sector important cu potențial mare pentru îmbunătățirea eficienței energetice. În ciuda potențialului mare de economisire în acest sector, ritmul de modernizare a infrastructurii și a serviciului de iluminat public este extrem de lent. La nivel național, doar jumătate din totalul de 3180 de localități beneficiază de serviciul de iluminat public. Extinderea / modernizarea infrastructurii de iluminat și de servicii rămâne o prioritate pentru multe comunități locale urbane. Tipurile de activități finanțate în cadrul acestei priorități de investiție se referă la: înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescență, cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice stâlpi, rețele, etc.; 223

224 achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public; extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane; orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului. Beneficiarii acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale în parteneriat cu asociațiile de proprietari (măsurile pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale) și autoritățile publice locale (măsurile pentru iluminat public). Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și a sistemelor de iluminat public va avea ca efect reducerea consumului de energie și vor contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră. În același timp măsurile de eficiență energetică a clădirilor rezidențiale pot contribui la coeziunea socială, prin reducerea consumului de energie termică și, totodată, conduce la crearea de locuri de muncă din activități directe și indirecte. Mai mult, creșterea eficienței termice a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economică locală și regională cu impact asupra industriei locale de construcții. Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și sistemelor de iluminat public nu numai că reduce consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia, dar contribuie și la îmbunătățirea aspectului estetic al unei clădiri și oferă condiții mai sănătoase de viață și de siguranță pentru populație. 224

225 Aceasta prioritate vizează promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor de acţiune energie durabilă și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor. Contribuția așteptată la obiectivul menționat, respectiv sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, va fi asigurată, în primul rând, prin oferirea opţiunilor de transport alternativ, astfel că oraşele vor deveni spaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe având un rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor şi în promovarea unui viitor mai durabil pentru toţi. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de implementarea unor strategii durabile în domeniul transportului public urban și de schimbarea mentalității la nivelul unui număr relevant de utilizatori de autoturisme în arealul urban. Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum și pentru a subsuma investițiile în transportul public urban Obiectivului Tematic 4, la nivelul principalelor 8 aglomerări urbane din România vor fi realizate planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a limita emisiile gazelor cu efect de seră datorită transportului motorizat, planuri pe care această prioritate de investiții le susține financiar prin mai multe tipuri de acțiuni. Investițiile preconizate nu se vor limita la cei 7 poli de creștere și Municipiul București, ci vor viza și alte municipii relevante (în special pentru cele 33 de municipii reședință de județ, dar și pentru alte municipii), care vor dispune atât de un plan de mobilitate urbană durabilă cât și de un contract de servicii publice care să corespundă prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport. Investițiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil prin atingerea următoarelor obiective: asigurarea accesibilității la sistemul de transport public şi privat pentru toţi cetăţenii; îmbunătățirea siguranței și securității în mijloacele de transport precum şi reducerea numărului de accidente; reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie; creşterea atractivității și îmbunătățirea calității mediului și a amenajării spaţiilor urbane; dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor de transport non-motorizate. 225

226 În cadrul acestei priorități de intervenție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni orientative pentru finanțare: achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie) modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere) crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului realizarea de sisteme de e-ticketing pentru călători și parcări construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de transport realizarea sistemelor de tip park and ride realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă/ strategii de reducere a emisiilor de carbon realizarea de perdele forestiere, aliniamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2) realizarea de variante ocolitoare în orașele mici și mijlocii, cu statut de stradă urbană, pentru devierea tranzitului auto și traficului greu grupul țintă îl reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi implementate 226

227 Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale din localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public). 3) Finanțări prin Banca Europeană de Investiţii Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 27 de state membre. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru proiecte privind îmbunătăţirea infrastructurii, furnizarea de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu atât în ţari din UE cât şi în ţari vecine sau în ţari în curs de dezvoltare. Banca Europeană de Investiţii sprijină proiecte în ţările UE şi investeşte în viitoarele state membre şi în ţările partenere. Servicii Împrumuturi: acordate unor programe sau proiecte viabile, atât din sectorul public cât şi din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiţi, de la mari corporaţii până la municipalităţi şi întreprinderi mici. Asistenţa tehnică: furnizată de o echipă formată din economişti, ingineri şi experţi pentru a veni în completarea facilitaţilor de finanţare. Garanţii: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăţi de leasing, instituţii de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule investiţionale. Capital de risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar. Acordarea de împrumuturi în UE. Aproximativ 90% din împrumuturi merg către programe şi proiecte elaborate în UE. BEI acordă credite în funcţie de şase obiective prioritare, enumerate în planul de afaceri al Băncii: Durabilitatea mediului Dezvoltarea reţelelor transeuropene de transport şi energie (TEN) Surse de energie durabile, competitive şi sigure Energie durabilă: investiţii maximizarea (ELENA) Sprijin Green-Tech demonstration (NER300) Dezvoltarea urbană asistenţa tehnică (JESSICA) O abordare inovatoare o reprezintă finanţarea contractelor de performanţă energetic pentru companii de tip ESCO. 227

228 Scop 4) Facilitatea de asistenţă tehnică ELENA (European Local ENergy Assistance) şi programul Facilitatea mobilizării de fonduri pentru investiţii în energii durabile la nivel local şi sprijinirea investiţiilor inovante locale şi regionale în domeniul energiilor regenerabile şi eficienţei energetic, cu precădere pentru construcţii şi transporturi. Pregătirea proiectelor cu specific energetic pentru finanţare prin programul Intelligent Energy-Europe programme (IEE II) Obiective/Arii de intervenţie orientative Dezvoltarea de sisteme energetic eco-eficiente Integrarea de sisteme de energie regenerabilă la nivelul clădirilor: panouri solare, panouri fotovoltaice Dezvoltarea de sisteme de transport public curate şi eficiente din punct de vedere energetic Contextul programului Multe oraşe şi regiuni din Uniunea Europeană au început recent să pregătească sau iniţiază propuneri de eficiență energetică şi energie regenerabilă pentru a aborda provocările de schimbări climatice. Însă multe dintre acestea sunt în stadiu de concepere şi implementarea lor este dificilă pentru că multe regiuni şi oraşe, în special cele mici şi medii, nu au capacitatea tehnică de a dezvolta programe mari în acest domeniu. ELENA ajută entităţile publice să rezolve astfel de probleme oferind sprijin specific pentru implementarea programelor şi proiectelor de investiţii precum şi cele menţionate anterior la arii de intervenţie. ELENA sprijină Acordul Primarilor - Convenant of Mayors (www. eumayors.eu), iniţiativa Comisiei Europene, dar nu este limitată la entităţile care au semnat acest acord. Beneficiari eligibili Autorităţile locale şi regionale 228

229 Organismele publice structura creată de o autoritate publică sau de o entitate legală guvernată de lege privată care are misiune de serviciu public, finanţată mai mult de 50% din surse publice, ale căror proceduri interne şi conturi sunt dispuse controlului autorităţii publice şi pentru care răspunde autoritatea publică în cazul în care organismul public îşi încetează activitatea. Programele de investiţii dezvoltate trebuie să fie de peste 50 milioane euro În programele pregătite se pot solicita fonduri pentru: Clădiri publice şi private colective, incluzând locuinţe sociale şi sistemele de trafic, pentru a sprijini eficiența energetică ridicată de exemplu reabilitarea termică a clădirilor în vederea reducerii consumului de energie (atât încălzire, cât şi electricitate), izolare termică, aer condiţionat şi ventilare eficiente Sisteme de iluminat public eficient Integrarea surselor de energie regenerabilă în mediul construit de exemplu panouri fotovoltaice, biomasa şi panouri solare (pe clădirile publice şi private colective) Investiţii în renovare, extinderea şi construirea de noi reţele de termoficare zonale, inclusiv reţele bazate pe combinarea termoficării şi electricităţii (combined heat and power CHP), sisteme descentralizate de tip CHP Transport public urban pentru a sprijini creşterea eficienţei energetice şi integrarea surselor de energie regenerabilă, de exemplu autobuze cu eficienţa energetică ridicată, inclusiv autobuze hibrid, sisteme de propulsie cu nivel scăzut de carbon, investiţii pentru facilitarea introducerii maşinilor electrice, investiţii pentru a îmbunătăţi logistica în zonele urbane Infrastructura locală inclusiv grinduri inteligente, infrastructura IT&C pentru eficienţa energetică, echipamente urbane eficiente din punct de vedere energetic, facilităţi pentru transport intermodal şi infrastructura de alimentare cu combustibil pentru vehiculele care funcţionează pe combustibil alternativ Categorii de costuri eligibile ASISTENŢA TEHNICĂ 229

230 Costurile legate de suport tehnic necesar pentru pregătirea, implementarea şi finanţarea programului de investiţii, cum ar fi: Studii de fezabilitate Studii de piaţă Structurarea programului Planuri de afaceri Audit energetic Pregătirea procedurilor de achiziţii publice Costurile legate de personal nou recrutat desemnat să dezvolte programul de investiţii sunt costuri eligibile. Aceste costuri includ salariile actuale, plus taxele de securitate socială şi alte costuri legate de remunerare. Costurile cu echipamentele cum sunt echipamentele de măsurare, computere, spaţii de birou, sunt neeligibile. Costurile legate de TVA sunt eligibile dacă este documentat ca această taxă nu poate fi recuperată de beneficiar. Dimensiunea acestor costuri nu poate depăşi 4% din valoarea programului de investiţii (investiţii de tip FEDR). Programul ELENA finanţează toate aceste activităţi, în proporţie de 90%, 10% fiind aportul propriu al autorităţilor locale, eşalonat în conformitate cu calendarul de eliberare a fondurilor, convenit cu Banca Europeană de Investiţii. Durata proiectului finanţat prin program: maxim 3 ani Depunere la Banca Europeană de Investiţii 5) SmartCity Pe fondul schimbărilor economice şi tehnologice cauzate de globalizare şi de procesul de integrare, oraşele din Europa se confruntă cu provocarea de a combina competitivitatea şi dezvoltarea urbană durabilă simultan. Foarte evident, această provocare este de natură să aibă un impact asupra problemelor de fond urbane, cum ar fi locuinţe, economie, cultură, socială şi de condiţiile de mediu. Proiectul, cu toate acestea, nu se ocupă de metropolele europene importante, ci de oraşe de dimensiuni medii şi perspectivele lor de dezvoltare. Chiar dacă marea majoritate a populaţiei trăieşte urban în astfel de oraşe, accentul principal al cercetării urbane tinde să fie pe metropole "global". Ca urmare, provocările orașelor de dimensiuni medii, care pot fi destul de diferite, rămân neexplorate la un anumit grad. Oraşele de dimensiuni medii, care trebuie să facă faţă 230

231 concurenţei din metropole mai mari cu privire la aspectele corespunzătoare, par a fi mai puţin bine dotate din punct de vedere al masei critice, resurselor şi capacității de organizare. Astfel au fost elaborate criteriile de trei knock-out pe baza acestor de oraşe: Populaţia urbană între şi (pentru a obţine oraşe de dimensiuni medii) Cel puţin 1 Universitate Un areal de 1.500,000 locuitori (pentru a exclude oraşele care sunt dominate de un oraş mai mare) Oraşele inteligente (SmartCities) pot fi identificate (şi clasate) pe şase axe principale sau dimensiuni: economie inteligentă mobilitate inteligentă un mediu inteligent persoane inteligente viaţă inteligentă guvernare inteligentă Aceste şase axe sunt conectate cu teoriile tradiţionale regionale şi neoclasice de creştere şi dezvoltare urbană. În special, axele se bazează pe teoriile de competitivitate regională, transporturi şi TIC, economie, resurse naturale, capital uman şi social, calitatea vieţii, precum şi participarea cetăţenilor la guvernarea oraşelor. Un oraş poate fi definit drept "inteligent" atunci când investiţiile în capitalul uman şi social, în infrastructuri de dezvoltare economică tradiţională (transport) şi moderne (TIC), comunicare durabilă şi de o înaltă calitate a vieţii, cu o gestionare raţională a resurselor naturale, se realizează prin acţiuni participative şi angajament. Caracteristici principale ale unui smart city Dezvoltarea infrastructurii Aceasta utilizare este centrată în jurul "utilizării infrastructurii de reţea pentru a îmbunătăţi eficiența economică şi politică şi de a permite dezvoltarea socială, culturală şi urbana", unde infrastructura indică servicii de afaceri, servicii de locuinţe, petrecere a timpului liber şi de stilul de viaţă, şi TIC (telefoane mobile şi fixe, TV prin satelit, reţele de calculatoare, e- commerce, servicii de internet), şi aduce în prim plan ideea unui oraş ca model principal de dezvoltare şi de conectivitate, ca sursa de creştere. Este subliniat rolul important al industriilor high-tech şi creative în dezvoltarea urbană pe termen lung. 231

232 Ideea de bază este că slujbele creative sunt în creştere şi firmele acum se orientează pentru a atrage "creativ". În timp ce prezenţa unei forţe de muncă creativă şi calificată nu garantează performanța urbană, într-o economie bazată pe cunoaştere şi din ce în ce mai globalizată, aceşti factori vor determina din ce în ce mai mult succesul oraşului. O strategie pentru crearea unui mediu competitiv Un "oraş inteligent" este considerat a fi unul care profită de oportunităţile pe care TIC le oferă pentru a creşte prosperitatea locală şi competitivitatea - o abordare care presupune o dezvoltare urbană integrată, bazată pe multi-actori, multi-sectoare, şi perspective multi-nivel. Acest lucru conduce la un "accent pe bază de afaceri conduse de dezvoltare urbană", crearea de oraşe prietenoase mediului de afaceri, cu scopul de a atrage noi afaceri. Datele arată că oraşele orientate spre afaceri sunt într-adevăr printre cele cu o performanţă socio-economice satisfăcătoare. Capacitatea de inteligenţa locală este indisolubil legată de cea a economiei bazate pe cunoaştere, în care inovaţia şi tehnologia sunt principalele motoare ale creşterii şi informării comunitare colective, care subliniază capacitatea şi reţelele ca principalii factori ai succesului unei comunităţi. Acest lucru necesită o pertinentă paradigmă de planificare pentru dezvoltarea urbană, regională şi de gestionare a inovării, similar cu conceptul legat de "oraşe inteligente" (sau comunităţi, clusters, districte, teritorii - multe clustere). Prin dezvoltarea sectorului concentrat, grup sau pe bază de strategii inteligente mai complexe ale oraşului, teritoriile se pot stabili în mecanismele de inovare - mişcare de dimensiuni globale şi de a spori substanţial sistemele lor de inovare. O abordare de oraşe durabile şi favorabile incluziunii O abordare alternativă acordă o atenţie profundă rolului capitalului social şi relaţional în dezvoltarea urbană. Aici, un oraş inteligent va fi un oraş al cărui comunitate a învăţat să înveţe, să se adapteze şi să inoveze. Acest lucru poate include un puternic accent pe scopul de a realiza incluziunea socială a diverşilor locuitori din mediul urban în serviciile publice şi accent privind participarea cetăţenilor la co-design. Durabilitatea este văzută aici ca o componentă strategică majoră a oraşelor inteligente. Trecerea la sustenabilitate socială poate fi văzută în integrarea tehnicilor de e-participare, cum ar fi consultarea on-line şi de deliberare asupra modificărilor propuse de servicii pentru a sprijini participarea utilizatorilor în calitate de cetăţeni în procesul de democratizare a deciziilor luate cu privire la nivelurile viitoare de furnizare. Durabilitatea mediului este importantă într-o lume în care resursele sunt limitate, iar în cazul în care oraşele îşi bazează tot mai mult dezvoltarea şi bogăţia lor pe resurse turistice naturale şi exploatarea lor trebuie să garanteze utilizarea în condiţii de siguranţă şi regenerare ale patrimoniului natural. Acest ultim punct este legat de dezvoltarea afacerilor cu LED-uri, pentru că luarea de măsuri de stimulare a creşterii, pe de o parte, şi protecţia de link-uri slabe, pe de altă parte, este o piatră de temelie pentru dezvoltarea urbană durabilă. Oamenii trebuie să fie capabili de a utiliza tehnologia, în scopul de a beneficia de aceasta (a se vedea capacitatea de absorbţie). Când problemele sociale şi relaţionale nu sunt luate în mod corespunzător în considerare, polarizarea socială poate apărea ca rezultat. 232

233 Reţele de senzori wireless pentru oraşe inteligente Reţelele de senzori wireless reprezintă o tehnologie specifică, care ajuta la crearea de Oraşe inteligente. Scopul este de a crea o reţea distribuită de noduri de senzori inteligenţi care pot măsura mai mulţi parametri, pentru o gestionare mai eficientă a oraşului. Datele sunt livrate fără fir şi în timp real de cetăţeni sau de la autorităţile competente. De exemplu, cetăţenii pot monitoriza concentraţia poluării în fiecare stradă din oraş sau minim alarme automate atunci când nivelul radiaţiilor creşte un anumit nivel. De asemenea, este posibil pentru autorităţile publice să optimizeze irigarea parcurilor sau iluminarea oraşului. Scurgerile de apă pot fi uşor de detectat sau se pot genera hărţi de zgomot. Coşurile de gunoi pot trimite o alarmă atunci când acestea sunt aproape pline. Traficul de vehicule poate fi monitorizat în scopul modificării luminilor oraşului într-un mod dinamic. Traficul poate fi redus cu sisteme de management care detectează unde este cel mai apropiat loc de parcare disponibil. Posesorii de automobile obţin informaţii în timp util astfel încât aceștia pot localiza un loc de parcare, economisind timp şi combustibil. Această informaţie poate reduce blocajele de trafic şi de poluare, îmbunătăţind calitatea vieţii. Instrumente economice Prețul plătit de consumator pentru diferitele forme de energie depinde de costurile de producție și de transport al acestora, de eventualele taxe pe energie, de TVA (pentru populaţie), de eventuale taxe asupra emisiilor de CO2 şi de eventualele stimulentele reglementate. Influenţa acestor parametri este simţită de consumatori în momentul plații energiei electrice utilizată. Creșterea prețurilor la energie, întotdeauna suportate de consumator, influenţează comportamentul acestora: cu cât e mai scumpă energia cu atât se erodează puterea de cumpărare a acestora. În cazul în care creșterea prețurile se limitează la anumite forme de energie (de exemplu, combustibilii fosili pentru energie) este probabil ca sursele în cauză să fie înlocuite, atât de companii, cât şi de consumatorii privaţi, cu surse alternative de energie. Chiar și investițiile în economiile de energie devin mai interesante în această lumină. Această tendință întărește piaţa societăților care oferă sisteme, produse și servicii pentru o exploatare eficientă de energie. Legăturile dintre preț, ofertă și cerere vor consolida în viitor, tendinţa de abandonare treptată a surselor de combustibili fosili, inclinând balanța în favoarea iniţiativelor în domeniul economiilor mari de energie și a deschiderii spre inovare în domeniul eficienței energetice și producţiei de energie din resurse regenerabile. În cele din urmă, această cale se va dovedi favorabilă şi din punct de vedere economic devenind unul din fundamentele PAED. Toate acestea vor contribui la redefinirea viitoarei structuri economice locale ca o economie bazată pe tehnologii cu emisii reduse de CO2. În prețul energiei există şi alte variabile și instrumentele economice care pot juca un rol cheie. Semnificația strategică a acestor instrumente de politică rămâne neschimbată chiar și în lumina efectelor creșterii prețurilor la energie. Instrumentele economice avute în vedere de prezentul dispozitiv sunt: Stimulentele 233

234 Stimulentele sunt măsuri monetare sau non-monetare, care au drept scop limitarea riscului de investiții într-un domeniu și, în consecință, conduc la introducerea accelerată de inovații pe piață reuşind de asemenea să declanșeze o schimbare de mentalitate în rândul consumatorilor. Ele pot avea forma unor subvenții, credite, garanții, capital de investiții, deduceri fiscale, scutiri vamale, reduceri, concesiuni monetară etc. PAED îşi va defini un sistem de stimulente până în 2016, astfel: stimulente care să conducă la o schimbare de atitudine în favoarea unei înalte eficiențe energetice stimulente care să promoveze tranziția către surse alternative de energie stimulente care să permită creşterea capacităţii de a scurta perioada de la concepere la ajungerea pe piață a produselor inovatoare. Stimulentele ar trebui să fie alocate într-un mod care să îmbunătăţească capacitatea intrinsecă de inovare a economiei și care să aducă beneficii imediate pentru cetățeni. Durata de aplicare a oricărei măsuri trebuie să fie menţinută numai până la momentul în care obiectivul este atins. Stimulentul nu trebuie văzut că o măsura permanentă sau ca o măsură fără obiective clare și precise pentru a nu crea premise pentru o denaturare a pieței. Sistemul de stimulente va fi definit până în 2016 în conformitate cu Reglementările în domeniul ajutorului de stat aplicabile autorităţilor publice locale cu Legea 215/2001 a administraţiei publice locale şi legea 287/2009 privind intrarea în vigoare a Codului Civil şi legea 571/2003 privind Codul fiscal. Prezentăm mai jos cadrul general oferit de reglementările privind ajutorul de stat. 234

235 235

236 236

237 Sursa: Tranzacționarea cotelor de CO2 237

238 Schimbul cotelor de emisii este un instrument al noului tip de economie de piață, care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu ajutorul costurilor minime economice. Cu acest sistem, Uniunea Europeană intenționează să-şi ţină angajamentul de a reduce emisiile de gaze de seră. În 2005, a fost introdus sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru comerțul drepturilor de emisie ale UE (EUA). Cadrul juridic este dat de Directiva 2003/87/CE din 13 Octombrie La baza ETS, stă dreptul de a participa al tuturor persoanelor fizice și juridice, acest sistem fiind definit ca un sistem de "cap and trade". Prin acest sistem se stabileşte un preţ pentru orice obiectiv ce poate influenţa calitatea mediului și anume capacitatea atmosferei de a absorbi emisiile nocive pentru climă ale acestuia. În fapt există două pieţe: Piaţa circuite obligatorii (compliance market) care este destinată respectului angajamentelor internaţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această piaţă cuprinde drepturi de emisie şi certificate de reducere a emisiilor în afara graniţelor. Drepturile de emisie : AAU- Assignent amount units: Sunt drepturile de emisie primite de fiecare stat în virtutea Protocolului de la Kyoto pentru o perioadă de angajament. RMU- Removal units desemnează drepturile de emisie generate ca urmare a unei creşteri a performantelor naţionale de reducere a emisiilor de carbon în plus de AAU. EUA EU Alloances - desemnează drepturile de emisie atribuite companiilor/întreprinderilor participante la sistemul european de schimb de drepturi de emisie. Sisteme naţionale de promovare a eficienței energetice (titluri de eficiență energetică). Titlurile de Eficienţă Energetică - TEE - Sunt emise de GME în favoarea distribuitorilor, a societăţilor conduse de aceşti distribuitori, a societăţilor operatoare în sectorul serviciilor energetice (ESCO) pentru a atesta reducerea de consumuri făcută prin intervenţii şi proiecte de creştere a eficienţei energetice. Piaţa TEE permite: - Cumpărarea de titluri de către distribuitorii care, prin intermediul proiectelor lor, obţin reduceri inferioare obiectivului lor anual şi trebuie să dobândească pe piaţă titlurile lipsă pentru a-şi respecta obligaţiile; - vânzarea de titluri de către distribuitorii care fac reduceri mai mari decât obiectivul anual şi care pot realiza profituri vânzând pe piaţă titlurile în exces; Vânzarea de titluri obţinute din proiecte autonome de către ESCO care, netrebuind să respecte nici o obligaţie, au posibilitatea de a obţine profit pe piaţă. Certificate de reducere a emisiilor în afara graniţelor ERU Emission reduction units- desemnează certificate ce rezulta prin realizarea proiecte MOC (Mecanism de Implementare Mixt)-JI (Joint implementation) în conformitate cu articolul 6 din protocolul de la Kyoto. 238

239 CE- Certified emission reduction care desemnează exclusiv certificatele rezultate din proiecte MDP (Mecanism de Dezvoltare Nepoluant)- Clean Development Mechanism CDM în conformitate cu articolul 12 al protocolului de la Kyoto. tcer- Termporary CER- este un certificat de reducere a emisiilor obţinut în cadrul unui proiect MDP (Mecanism de Dezvoltare Nepoluant) de împădurire sau reîmpădurire. Certificatele tcer au scadența sfârşitul perioadei de angajament următoare emiterii şi pot fi reînnoite dacă absorbția de CO2 a pădurii poate fi certificată după proceduri specifice. lcer long term CER- este un certificat de reducere a emisiilor obţinute în cadrul unui proiect MDP(Mecanism de Dezvoltare Nepoluant) de împădurire sau reîmpădurire. Certificate lcer au ca dată de expirare durata proiectului şi nu pot fi reînnoite. Ele pot fi înlocuite prin alte certificate dacă proba absorbției de CO2 nu poate fi adusă la fiecare 5 ani. Piaţa circuite voluntare (Voluntary/Verified Emission Reduction VER) provin din piaţa de carbon voluntară şi răspund standardelor dezvoltate de instituţii private. Aceste unităţi, ca de exemplu: certificate Gold Standard Voluntary Emission Reduction (VER) ale fundaţiei Gold Standard, certificatele Verified Carbon Units (VCU) ale lui Verified Carbon Standard sau certificate Plan Vivo Certificates ale fundaţiei Plan Vivo. Certificatele de pe piaţa voluntară nu pot fi utilizate de state în cadrul angajamentelor acestora de reducere a emisiilor conform protocolul de la Kyoto. Pentru certificarea VER trebuie parcurse următoarele etape (exemplu în sistemul My Climate): Etapa 1. Ideea de proiect - este fixată într-un document Project Idea Note (PIN) Etapa 2. Document de definire al proiectului - Project Design Document (PDD). Sunt furnizate informaţii care privesc volumul de reducere a emisiilor aşteptate pentru o perioadă de 7-10 ani şi metodele de monitorizare a rezultatelor pe durata proiectului. Etapa 3. Validarea de către o instituţie independenta Designated Operaţional Entity (DOE). Etapa 4. Monitorizarea realizarea de rapoarte de activitate pentru validarea previziunilor din PDD. Etapa 5. Verificarea Pentru validarea PDD este realizată o verificare privind corectitudinea raportului de monitorizare. Etapa 6. Înregistrarea VER- După verificarea raportului de monitorizare sunt înregistrate în registrul My Climate VER reducerile de CO2 în tone. Aceste VER Gold Standard sunt înregistrate în conturile Gold Standard. Pentru certificarea CER trebuie parcurse următoarele etape: Etapa 1. Ideea de proiect - este fixată într-un document Project Idea Note (PIN) 239

240 Etapa 2. Document de definire al proiectului - Project Design Document (PDD) şi acord al ţării de primire. Sunt furnizate informaţii care privesc volumul de reducere a emisiilor aşteptate pentru o perioadă de 7-10 ani şi metodele de monitorizare a rezultatelor pe durata proiectului. Etapa 3. Validarea de către o instituţie independentă Designated Operaţional Entity (DOE). Pe perioada de validare PDD-ul este publicat pe o perioadă de 30 de zile pe site-ul web: UNFCCC pentru dezbateri. Etapa 4. Înregistrarea - după validare promotorul proiectului depune o cerere de înregistrare a proiectului. Înregistrarea este decisa de CDM Executive Board în calitate de organ executiv al Naţiunilor Unite în materie de Clean Development Mechanism. Etapa 5. Monitorizarea realizarea de rapoarte de activitate pentru validarea previziunilor din PDD. Etapa 6. Verificarea Pentru validarea PDD este realizată o verificare privind corectitudinea raportului de monitorizare. Etapa 7. Emiterea şi transmiterea CER. După raportul de monitorizare conform CDM Executive Board autorizează emiterea şi transmiterea CER. Din acest moment Cer devin certificate negociabile pe diferite sisteme de tranzacţionare a emisiilor. Transmiterea se face sub forma numerică în conturile vânzătorilor şi/sau cumpărătorilor. Carbon offset: - Reprezintă acel mecanism prin care o instalaţie ce nu reuşeşte să reducă emisiile de gaz seră la sursă, poate dobândi de la un terţ o cantitate de credite de carbon echivalente emisiilor care trebuie reduse conform angajamentelor. - Principiul fundamental al carbon offsetting este că o certă cantitate de anhidridă carbonică produsă poate fi compensată de o cantitate echivalentă de anhidridă carbonică absorbită, de exemplu de o pădure. Având în vedere suprafeţele împădurite ale teritoriului, Drobeta Turnu Severin îşi propune să stimuleze eforturile locale de valorificare a acestei oportunităţi. Instruire, conștientizare și strategie de comunicare Formarea profesională, în toate formele sale, este unul dintre pilonii fundamentali ai dezvoltării durabile. Încorporarea temei dezvoltării durabile în educație-formare este esențială pentru crearea şi susţinerea unei culturi a durabilității ca un principiu general de acțiune socială. În acest sens, este necesar să crească gradul de conştientizare al populației în domeniul temelor dezvoltării durabile în aşa fel încât să genereze un nou sistem de valori centrat pe managementul energiei în special și al resurselor în general şi pe principiul solidarității. Complexitatea unei strategii energetice necesită pregătire profesională specifică și actualizarea continuă a cunoștințelor. Pare dificil de găsit personal calificat de specialitate în domeniile inovatoare ca asistența tehnică pentru implementarea unui sistem de transport bazat pe vehicule electrice din noua generație, ca şi pentru noile tehnologii din industria construcțiilor. Personalul calificat local ar trebui să aibă acces la formare continuă, care să țină cont de noile evoluții în 240

241 special privind eficiența energetică a clădirilor şi pentru industria de construcţii în general. În timpul punerii în aplicare al PAED vă fi creată o platformă de "instruire". Certificarea reprezintă o oportunitate de a umple această lipsă/acest decalaj. Drobeta Turnu Severin are în prezent o capacitate limitată de a certifica în domeniul eficienței energetice a produselor și proceselor pentru piața. Atât populația, cât şi lumea de afaceri trebuie să fie continuu informate și sensibilizate cu privire la necesitatea utilizării inteligente a energiei precum şi despre noile forme tehnico-economice de valorificare a oportunităţilor create de sectorul energetic. Prin urmare, este oportun să se adapteze în mod constant comunicarea la nevoile diferitelor grupuri țintă. Exploatarea poziției teritoriului pe piață Drobeta Turnu Severin are o anumită poziţie puternică pe piaţă ca fiind unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din surse hidro din România. În acest sens, ar fi oportuna crearea unei "rețele de achiziții verzi" compusă în special din structuri și instituții publice ca promotori ai noilor valori pentru susţinerea economiei locale. Orientare spre promovarea cercetării Cercetarea depinde de finanțarea publică. Pentru a fi în măsură să exploateze într-un mod eficient resursele limitate este necesar să se identifice aspectele cheie pentru promovarea cercetării și inovării, acestea trebuind să susţină prioritățile planurilor de dezvoltare. Acest lucru nu înseamnă să limiteze libertatea de cercetare ci doar o dorința de susţinere a acesteia. Sprijin şi susţinere în crearea de furnizori în domeniul energetic și crearea de modele de contractare Directiva UE 2006/32/CE din 5 aprilie 2006 privind utilizarea eficientă a energiei și a serviciilor energetice permite unei terțe părți finanțarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice pe baza unui acord contractual. În plus față de furnizorul de energie și de beneficiarul măsurii, acordul ("contract de performanță energetică") implică participarea unui terț executant şi finanțator. Această a treia parte (furnizorul de servicii în domeniul energetic, în limba engleză "ESCO" Energy Service Company) poate fi o persoană fizică sau juridică care furnizează servicii de energie și/sau punere în aplicare a unor măsuri de eficiență energetică în structurile sau la sediul unui utilizator, acceptând un risc financiar. Acordul stabilește forma în care ar trebui să fie rambursate costurile de investiţie în astfel de măsuri. Contravaloarea serviciilor prestate se calculează în baza îmbunătățirii eficienței energetice și se întinde pe o perioadă de timp cât mai îndelungata.suma corespunde unei anuităţi ce reprezintă o parte din economiile realizate. Marele avantaj al modelelor contractante, în special pentru administrația publică, derivă din faptul că integral pre-finanțarea nu va mai afecta Bugetul. Un alt avantaj de luat în considerare este faptul că furnizorii ESCO sunt interesaţi într-o intervenţie de calitate. Cum finanţarea prin contracte de tip ESCO va reprezenta o componentă importantă a implementării PAED prezentăm conceptul contractelor ESCO: 241

242 Contracte ESCO O companie de servicii energetice (acronim: ESCO) este o companie care oferă o gamă largă de soluții de energie complete, inclusiv design și implementare a proiectelor pentru eficientizarea energiei, conservarea energiei, infrastructurii de outsourcing, generarea de energie electrică, precum și de gestionare a riscurilor. În Marea Britanie se dezvolta un nou tip de afacere ESCO care se concentrează mai mult pe metode de finanțare inovatoare. Acest nou concept presupune implementarea sau chiar înlocuirea vechiului sistem cu unul nou mai eficient din punct de vedere a consumului de energie, astfel încât să se reducă costul energiei globale ale unei clădiri. Proprietarii construcţiilor care apelează la serviciile ESCO vor beneficia de reduceri ale consumului de energie, iar din beneficiul obţinut, aceştia trebuie să plătească o rată pentru a rambursa ESCO în calitate de finanţator. Beneficiul (economisire a energiei) ca sursa de finanţare va fi determinat pentru a depăşi rata. ESCO începe prin efectuarea unei analize în profunzime a proprietății, proiectează o soluție eficientă energetic, instalează elementele necesare și menține sistemul pentru a asigura economii de energie în timpul perioadei de recuperare a investiției: economiile în costurile de energie sunt folosite pentru a plăti înapoi investițiile de capital pe o perioadă de cinci până la douăzeci de ani, sau reinvestite în clădire pentru a permite upgrade-uri de capital, care altfel ar fi imposibil de realizat. În cazul în care proiectul nu atinge obiectivele, ESCO este responsabil pentru plata diferenței. Începutul activității privind economiile de energie s-a datorat crizei energetice a anilor Fiecare antreprenor a dezvoltat diferite modalităţi de combatere a creșterii costurilor energiei. Unul dintre primele exemple a fost o companie din Texas, Energia Timpului, care a introdus un dispozitiv de comutare pentru a automatiza iluminatul și alte echipamente pentru automatizarea consumul de energie în general. Motivul principal pentru care produsul nu a fost vândut inițial a fost pentru că potențialii utilizatori erau sceptici în ceea ce priveşte eficiența respectivului mecanism. Pentru a combate această îndoială, compania a decis să instaleze în avans aparatul și să ceară un procent din economiile care a fost acumulate. Rezultatul a fost bază pentru modelul ESCO. Prin acest proces, compania a realizat vânzări mai mari deoarece economiile au fost mari. Odată cu creșterea costurilor de energie a crescut şi disponibilitatea tehnologiilor de eficientizare energetică pentru iluminat, pentru sistemele HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat) și pentru construcţii care utilizează eficient energia. Termenul ESCO a devenit tot mai cunoscut în rândul potențialilor clienți care doresc să îmbunătățească sistemele clădirilor, fie pentru că sunt depășite și trebuie să fie înlocuite, fie pentru o reducere a consumului de energie. Cum funcţionează? Metode de eficientizare energetică După aplicarea măsurilor de conservare a energiei (ECM), ESCO contorizează economia de energie realizată prin implementarea proiectului după care prezintă clienţilor noul nivel mai scăzut al consumului înregistrat. Cea mai utilizată modalitate de calcul a energiei economisite 242

243 este măsurarea fluxului de energie obţinut prin aplicarea măsurilor de conservare a energiei (ECM) ce stă la baza calculului de determinare a energiei economisite. De exemplu, un răcitor de lichid ar necesita măsurători de alimentare cu apă răcită și a temperaturilor de retur și echivalarea lor în kw. Avantajul acestei abordări este faptul că energia fluxurilor asociate cu ECM sunt luate în considerare. Această metodă este descrisă ca o opţiune A şi opţiune B la Protocolul Internaţional de Măsurare şi Verificare (IPMVP- Internaţional Performance Measurement and Verification Protocol). Tabelul 1 prezintă diferite opţiuni. Opţiunea A arată câteva măsurători care ar permite estimări ale unor parametri. Opţiunea B arată măsurători pentru toţi parametrii. În ambele opţiuni calculele sunt făcute pentru a determina energia economisită. Opţiunea C foloseşte facturile utilităţilor pentru a determina energia economisită. A Măsurarea parțială a reabilitării B Reabilitarea C Întreaga facilitate (facturile utilitarilor) D Calibrarea simulării Descrierea Economia realizată este determinată prin măsurarea parțiala a unei secțiuni și a măsurilor de eficientizare energetică folosite. O parte din parametrii sunt măsurați. Economia de energie este determinată prin utilizarea unei foi de calcul care măsoară energia utilizată prin sistemul ales prin masurile de eficientizare (ECM) folosite. Economia de energie este determinată prin măsurarea energiei utilizate pe metru de suprafața utilizat. Facturile vor fi ajustate în funcție de anotimp. Economia de energie este determinată folosind simulări pentru clădiri. Aceasta opțiune este folosită mai rar și este utilizată în Domenii de aplicare În cazul modernizării iluminatului, înainte şi după îmbunătățirea eficienței instalației sunt măsurate energiile utilizate. De obicei sunt analizate ore de funcționare iluminat. Variația vitezei fluxului pe conducta. Energia electrică utilizată este măsurată cu metru kwh furnizat de motorul pompei electrice. Multe măsuri de eficientizare energetică influențează majoritatea sistemelor din clădire. Sunt folosite facturile de utilități. Varietatea programului de management energetic influențează multe sisteme într-o clădire, iar atunci când 243

244 Descrierea primul rând atunci când nu s-au reamenajat utilitățile. Domenii de aplicare nu există o bază de date poate dura chiar ani. Exista multe situații în care Opțiunea A şi Opțiunea B (Măsurarea şi Calcularea) este cea mai bună abordare de măsurare a energiei economisită. Așadar, ESCO insistă în utilizarea opțiunilor A şi B. Dacă ESCO este un contractor în domeniul iluminatului, atunci opţiunea A este relevantă. Măsurătorile se fac la faţa locului înainte şi după dezvoltarea investiţiei. Acestea se vor face după mai multe ore de funcţionare, rezultatele obținute se vor introduce într-o foaie de calcul pentru a determina economiile realizate. Aceeaşi foaie de calcul poate fi folosită de mai multe ori. Deoarece ESCO propune o varietate de retehnologizări, este necesar să se utilizeze toate opţiunile pentru că apoi să se opteze pentru cea mai bună soluție fiecărei acţiuni în parte. Pentru controlul proceselor de reabilitare sau reabilitare a sistemelor de HVAC (căldură, sistem de ventilaţie şi aer condiţionat - heating, ventilation and air conditioning) cea mai bună alegere este opţiunea C. După aplicarea măsurilor de conservare a energiei (ECM) trebuie determinate economiile obţinute prin implementarea proiectului. Acest proces este realizat frecvent de ESCO prin procese de Măsurare şi Verificare (M&V), realizată de client sau o terţă parte. Protocolul Internaţional de Realizare a Măsurătorilor şi Verificărilor este principalul standard după care se realizează Măsurarea şi Verificarea pentru a determina energia economisită prin implementarea programului de management energetic. Întrucât eficientizarea energetică presupune un nivel mai scăzut al energiei utilizate, ele nu pot fi măsurate imediat. IPMVP oferă 4 metode pentru a măsura economiile reale realizate. Un plan pentru aplicarea celei mai adecvate dintre cele 4 metode generale pentru un anumit proiect este de obicei creat și convenit de toate părțile înainte de punerea în aplicare a ECM. IPMVP Opţiunea A Îmbunătăţirea eficienţei instalaţiei: Parametrii cheie pentru măsurarea economiei de energie sunt determinaţi prin măsurarea parametrilor de performanță care definesc energia utilizată pentru aplicarea metodelor de eficientizare energetică. IPMVP Opţiunea B Îmbunătăţirea eficienţei instalaţiei: Parametrii energiei economisite sunt determinaţi în funcţie de măsurătorile energiei utilizate după aplicarea măsurilor de eficientizare energetică. IPMVP Opţiunea C Reducerea consumului de energie este determinată prin măsurarea energiei utilizate pentru întregul sistem. IPMVP Opţiunea D Simulări de reducere a consumului etalonat se determină prin simulări ale consumului de energiei sau prin măsurarea nivelului de energie a sistemului. Modelul de simulare trebuie să fie etalonat creând un model energetic care să se potrivească efectiv cu nivelul contorizat. Implementarea unui proiect Proiectul de reducere a consumului de energie începe de cele mai multe ori prin dezvoltarea unor idei care pot genera eficientizare energetică şi mai ales reducerea costurilor cu energia. 244

245 ESCO este responsabil cu realizarea acestui obiectiv. ESCO oferă potenţialilor clienţi propuneri de proiecte pentru eficientizare energetică sub formă de contracte de performanță. Se poate spune că ESCO realizează activităţile de management al proiectelor. Odată ce proprietarul este conștient de posibilitatea unui proiect de eficientizare energetică, acesta poate realiza proiectul cu oferta primită de ESCO sau nu. În timpul perioadei de cercetare iniţială, un auditor al ESCO vine la faţa locului pentru a analiza sistemul existent şi pentru a determina ulterior măsurile care vor fi aplicate pentru o eficientizare energetică fezabilă. Această analiză preliminară a situaţiei actuale se realizează de obicei gratuit. Operaţiunea descrisă anterior se numeşte audit energetic şi situaţia analizată la începutul proiectului reprezintă perioada de referinţă în realizarea studiului de fezabilitate. Ipotezele pentru potenţialul proiect sunt conturate de auditor împreună cu clientul, după care echipa de ingineri ESCO aleg soluţia cea mai potrivită. În cadrul următoarei etape se vor defini detaliile tehnice şi de design, astfel proiectul începe să capete contur. Se vor calcula de asemenea costurile şi economiile obţinute prin realizarea investiţiei. Inginerii ESCO sunt responsabili pentru alegerea celor mai eficiente variante din punct de vederea al consumului energetic. Aceste măsuri pot varia de la maxima eficiență a sistemelor de iluminat și încălzire/aer condiționat(inclusiv upgrade-uri), la motoare mai productive, cu variatoare de viteză și sistemele centralizate de gestionare a energiei. Există o gamă extrem de largă de măsuri care pot reduce consumul de energie. Odată ce proiectul a fost elaborat și contractul de performanță încheiat, faza de construcţie sau de punere în aplicare începe. După finalizarea acestei faze, începe etapa de monitorizare și de întreținere sau de măsurare și verificare (M & V). Această fază constă în verificarea calculelor de pre-construcție aceasta fiind folosită pentru a determina economiile efective de costuri. Această fază nu este întotdeauna inclusă în contractul de performanță. De fapt, există trei opțiuni pe care proprietarul trebuie să le analizeze în perioada de evaluare a performanțelor contractului. Aceste opțiuni sunt, de la cele mai ieftine până la cele mai scumpe: Nici o altă garanţie decât cea prevăzută în echipament; ESCO furnizează M & V pentru a analiza eficientizarea energetică pe termen scurt; ESCO furnizate de M & V pentru a analiza dacă eficienta energetică previzionată corespunde pe toată perioada proiectului. O operațiune normală implică împrumut ESCO pentru achiziționarea de echipamente sau pentru implementarea sistemului de eficientizare energetică pentru clienții săi. Clientul plătește către ESCO ca o factură normală de utilităţi (sau o mare parte din ea), iar economiile de energie permit ESCO să plătească doar o fracțiune din aceasta furnizorului de energie. Diferența se duce la plata dobânzii aferente împrumutului și profit. Pentru definirea viziunii și identificarea obiectivelor dezvoltării integrate s-a urmărit din perioada de finalizare a pilonului de bază PMUD să se creeze un grup de inițiativă integrată care să genereze un pact local de dezvoltare integrată. Au avut loc două întâlniri ale acestui grup de inițiativă integrată în perioada Prin întâlnirea grupului de lucru pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană din a fost demarat procesul participativ. Dezvoltarea durabilă a oraşelor este cel mai 245

246 important motor al dezvoltării economice și sociale și poate fi realizată doar printr-o abordare integrată, care să urmărească toate dimensiunile sustenabilităţii urbane, precum şi noile tendințe în domeniu. Acesta a fost mesajul intalnirii de lucru din data de Această primă reuniune a urmărit definirea cadrului de lucru in cadrul iniţiative de parteneriat pentru implementarea SIDU in municipiul Drobeta Turnu Severin. In cadrul acestei etape am incercat să evaluam împreună cu potențialii parteneri problemele locale și să definim un draft al pachetului de proiecte ce urmeaza a fi depuse în perioada Participanții la această întâlnire au fost: -Universitatea din Craiova, reprezentată de Roxana Marinescu si Monica Pătruțescu; -Patronatul Locala al IMM-urilor, reprezentat de Crețescu Constantin; -Inspectoral Școlar Județean, reprezentat de Ponea Monica și Raicu Melania; -Fundația Motivation, reprezentat de Monica Drăgoi; -Asociația Partida Romilor, reprezentat de Ionescu Daniel; Consiliul Județean Mehedinți, reprezentat de Trancă Silvia, Vărzan Alexandra și Zimțea Oana. Elementul central l-a constituit finanțarea proiectelor de dezvoltare urbană în baza unor Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), care abordează provocările economice, de mediu, climatice, demografice și sociale din fiecare oraș. SIDU constituie așadar cadrul pentru selectarea operațiunilor (proiectelor) individuale de dezvoltare urbană. În cadrul Programului Operațional Regional a fost stabilită Axa prioritară 4, dedicată Sprijinirii dezvoltării urbane durabile. Proiecte destinate dezvoltării oraşelor vor fi eligibile şi pe alte axe ale POR De asemenea, la nivelul Acordului de Parteneriat va fi identificat un mecanism de corelare și prioritizare a investițiilor: investițiile cuprinse în SIDU și finanțate prin Axa Prioritară 4 a POR vor fi prioritare la finanțare prin alte axe prioritare ale POR sau alte programe operaționale, în baza unui mecanism de corelare a investițiilor și prioritizare a finanțării proiectelor. Pe lângă proiectele propuse în draftul pus la dispozitie de catre UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin: I. Consiliul Judeţean Mehedinţi a venit în completarea acestuia cu următoarele propuneri: 246

247 1. Reabilitare/modernizare DJ 562 A Rogova-Gruia km-punghina-tamna km ( DN 67A) Strehaia Circeni-Grozești Susita Pasarani ( DJ 607- limita Dolj km) 2. Reabilitare/modernizare DJ 607 C km din DN 6-DJ 670, DN 6-Bahna 8.8 km, Bahna-Cireșu 7 km, Cireșu Podeni 11 km, Podeni-Balta-10,7 km 3. Reabilitare/modernizare DJ 607 C km din DN DJ 670, DN 6 Bahna 8.8 km, Bahna-Cireșu 7 km, Cireșu-Podeni 11 km, Podeni-Balta-10.7 km- Malovăț- Marga km 4. Stadion Dr. Angelescu 5. Reabilitare staţii epurare; 6. Reabilitare Spitalul Judeţean 7. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului Dermato-Venerice; 8. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului ORL, Oftalmologie; 9. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului Boli Infecţioase; 10. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului Spital nr. 2 Maternitate; 11. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului TBC; 12. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului Psihiatrie I si II; 13. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului Balneologie si Recuperare; 14. Reabilitare/modernizare pentru creşterea eficienţei energetice a Pavilionului Neuropsihiatrie Gura Văii; 15. Reabilitare, extindere si dotare UPU; 16. Imbunătăţirea conectivităţii de-a lungul Dunării 17. Imbunătăţire a mobilităţii si accesibilităţii în zona transfrontalieră Mehedinţi- Majdanpek; 18. Limesul Dunărean Inteligent. II. Universitatea Craiova a propus : 247

248 1. Reabilitarea faţadei sediilor în care activează în municipiul Drobeta Turnu Severin 2. Proiecte care să sprijine studenţii în găsirea unor locuri de muncă De exemplu, găsirea unor soluţii pentru ca tinerii să poată face practica înca din perioada studenţiei în firme/instituţii din municipiu şi apoi, să poată fi incadraţi uşor în campul muncii. 3. Rezolvarea problemei legate de terenurile inundabile III. Patronatul Local al IMM-urilor propune: 1. Realizarea unor parteneriate public private între universitate si societăţi comerciale în vederea soluţionării problemei ridicate la punctul 2 de mai sus; 2. Promovarea pescuitului şi investiţii în oraş legate de acest subiect 3. Găsirea unor soluţii pentru a muta autogara 4. Realizarea unui aeroport în municipiu IV. Inspectoratul Școlar Mehedinţi propune: 1. Reabilitarea Școlii nr Proiecte care să sprijine elevii în găsirea unor locuri de muncă De exemplu, găsirea unor soluţii pentru ca tinerii să poată face practica încă din perioada liceului tehnic în firme/instituţii din municipiu şi apoi, să poată fi încadraţi uşor în campul muncii. V. Fundaţia Motivation propune : 1. Centre de recuperare pentru persoanele cu dizabilităţi VI. Asociaţia Partida Romilor propune: 1. Realizarea de proiecte care să rezolve problema infrastructurii, a locuirii şi a locurilor de muncă pentru persoanele rome 2. Un depozit de legume şi fructe Se mai propun : 248

249 1. Crearea de întreprinderi sociale în vederea soluţionării unora din problemele de mai sus, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi prin realizarea de activităţi de artizanat, mesteşugărit, etc. şi vanzarea acestora în vederea promovării turismului local 2. Realizarea unui sediu al Primăriei 3. Realizarea unei strategii de urbanism care să îşi propună să pună în valoare tradiţiile, specificitatea fiecărei zone 4. Dezvoltarea turismului pe Dunăre În urma acestei întâlniri și consultării listei generale de proiecte propuse de către toți participanții se va finaliza lista de proiecte ce face parte integrantă din SIDU. În cadrul celor două întâlniri cu factorii interesați a fost asumată o viziune integratoare a SIDU precum și obiectivele de dezvoltare. Drobeta 2023 pol al mobilității durabile O comunitate unde oamenii doresc să trăiască și să muncească acum și în viitor, etapă pentru Drobeta Turnu Severin polul severinean de atractivitate al Olteniei, cu o economie locală funcţională, principalul centru dunărean românesc de logistică în reţeaua TEN-T şi noua - veche Capitală Culturală a Olteniei, aleasă Capitală Culturală Europeană pentru Datele și informațiile culese au structurat analiza socio-economică. Elementele semnificative au fost clasate în puncte tari care vor fi folosite pentru rezolvarea problemelor cheie, provocărilor și necesităților definite în punctele slabe ale teritoriului. Punctele slabe vizează provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu: Venituri publice bugetare în descreștere Administraţia Publică Locală nu dispune în domeniul public şi privat al unităţii administrativ teritoriale de terenuri disponibile pentru noi investiţii Dispunerea căii ferate împiedică accesul oraşului la principala resursă Dunărea (posibil suport al redefinirii unei mobilități durabile) Infrastructură pentru transport public inadecvată (lipsă căi rutiere specifice, infrastructură stații transport public, rute care nu acoperă dezvoltarea municipiului) Lipsa unui sistem alternativ de mobilitate: piste bicicliști, sistm de alimentare publică pentru mijloace auto electrice, sisteme park@ride, transport public electric, sistem inteligent de management al traficului) Emisii de noxe semnificativ datorat mijloace auto transport public învechite și gradului mare de motorizare (nr. de autoturisme raportat la populație) Transportul public local ineficient economic și social Descreștere economică datorată declinului tuturor ramurilor Evoluţie descendentă a cifrei de afaceri din industrie în perioada , care a condus la un proces de dezindustrializare Descreștere demografică importantă Nivelul şomajului este aproape dublul mediei pe ţara Câştigul salarial nominal mediu lunar este mai mic decât media pe ţară Clădirile publice și private sunt ineficiente energetic 249

250 Sistemul centralizat de încălzire a dat faliment, urmând să se definească o nouă soluție Infrastructura social-culturală și educațională cu probleme structurale Cultura este un sector neatractiv cu o animare social civică nesemnificativă Lipsa unui calendar semnificativ de animare a teritoriului anual se desfăşoară doar 4 evenimente semnificative Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) este unul din cei mai mici la nivel naţional Activitatea societăţii civile este slab reprezentată Schimbările climatice afectează funcționalitatea infrastructurii rutiere și mobilitatea în special iarna Abordarea integrată a acestor probleme a condus la definirea obiectivelor de dezvoltare asumate: - mobilitate durabilă pentru coeziune socială suport al relansării economice - eficiență energetică pentru relansare economică - coeziune teritorială prin mobilitate durabilă și eficiență energetică elemente care să conducă la relansarea economică Astfel plecând de la analiza contextului urban au fost identificate nevoile. Nevoile au definit problematica și au structurat viziunea. Pentru realizarea viziunii au fost enunțate obiective și au fost propuse proiecte. Elementul principal pe care s-a structurat SIDU ca acțiune integrată l-a constituit PMUD care va reprezenta pilonul său principal. În cadrul întâlnirii grupului de inițiativă a fost definit de asemenea portofoliul de proiecte așa cum este prezentat în capitolul Etapa 4 Elaborarea portofoliului de proiecte. Portofoliul de proiecte definitivat în cadrul acestui proces a fost validat sub forma de Plan de Acțiune pentru SIDU prin procesul de consultare publică SE și a primit Decizia etapei de încadrare 13/

251 Etapa 4. Elaborarea portofoliului de proiecte Etapele planului de acțiune (activități) sunt: etapa de pregătire și realizare a SIDU, etapa de aprobare a SIDU și etapa de implementare a SIDU. Termenele cheie pentru Planul de actiune, monitorizare și raportare, identificate în cadrul celor trei etape, sunt următoarele: TERMEN 1 PREGĂTIREA DOCUMENTAȚIILOR ȘI APROBAREA ACESTORA TERMEN 2 FORMULAREA ȘI DEPUNEREA CERERILOR DE FINANȚARE TERMEN 3 SEMNAREA CONTRACTELOR DE FINANȚARE CU AUTORITĂȚILE DE MANAGEMENT ALE FIECĂRUI PROGRAM OPERAȚIONAL TERMEN 4 REALIZAREA ȘI FINALIZAREA SERVICIILOR CONTRACTATE: PLANUL DE acțiune pentru implementarea și monitorizarea SIDU și termenele cheie sunt dezvoltate în subcapitolul Cadrul instituţional al abordării. 251

252 Listă de proiecte Au fost identificate proiectele eligibile de impact pentru obiectivele specifice ale POR. Pentru conformarea cu recomandarea secțiunii 4.2 a Ghidulului Specific GS pentru P.I.4.3., în portofoliul de proiecte sunt propuse 3 proiecte, din care proiectul Reconversia și refuncționalizarea zonei urbane Banovița (Parcul Gărzilor Patriotice) în spațiul multifuncțional de recreere, este propus să asigure abordarea integrată și complementaritatea. Nr. Crt. PROIECT 1. Eficienta energetica pachet 13 blocuri 2. Reabilitare Colegiul Economic Theodor Costescu Drobeta Turnu Severin 3. Reabilitare Gradinita nr.3 Drobeta Turnu Severin 4. Reabilitarea Gradinitei nr. 20 Drobeta Turnu Severin Valoare Estimata euro ,32 euro ,01 euro ,55 euro Reabilitarea Gradinitei nr. 19, Drobeta Turnu Severin ,88 euro Reabilitarea Gradinitei Cu Program Prelungit Nr.29, Drobeta Turnu Severin 7. Reabilitarea Gradinitei Nr. 2 Drobeta Turnu Severin ,51 euro ,45 euro Sursa de finantare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp

253 Nr. Crt PROIECT Cresterea eficientei energetice a clădirii administrative din strada Cicero Nr.12 Cresterea eficientei energetice internat si cantina Colegiul National "Traian" Cresterea eficientei energetice a internatului Colegiului Tehnic "Domnul Tudor" Cresterea eficientei energetice a Colegiului National Pedagogic "Stefan Odobleja" Cresterea eficientei energetice a clădirii cantinei si internatului Colegiului Tehnic "Lorin Sălăgean" Cresterea eficientei energetice a Liceului de Artă I.St. Paulian Cresterea eficientei energetice a Grădinitei cu program prelungit nr. 7 Cresterea eficientei energetice a Gradinitei cu program prelungit nr.15 Cresterea mobilitatii urbane prin modernizarea si eficientizarea Transportului Public Reabilitare CAI de RULARE TRANSPORT PUBLIC, inclusiv piste biciclisti Valoare Estimata euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro Sursa de finantare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp

254 Nr. Crt PROIECT Centru Intermodal de Transport Public al Municipiului Drobeta Turnu Severin Sistem inteligent de trafic management si monitorizare bazat pe solutii inovative de eficientizare, (inclusiv centru de comanda) Sistem alternativ de mobilitate urbana utilizand statii automate de inchiriere a bicicletelor - Drobeta VELOCITY Valoare Estimata euro euro euro 21. Parcare Park and Ride euro 22. Crearea pistelor pentru biciclisti 23. Centre integrate de incarcare a masinilor si bicicletelor electrice. (20 de puncte) euro euro Sursa de finantare OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 OT4 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp

255 Nr. Crt PROIECT Solutie automata de emitere a titlurilor de calatorie cu transportul public urban Centru integrat al mobilitatii urbane (CCTV+Trafic Management+Info publica+utilitati) Spatiu tematic, multifunctional de recreere, sport si educatie activa Revitalizarea spatiului urban din zona marginalizata delimitata de strada Malinului si zona adiacenta Regenerarea spatiului urban zona Strada Serpentina/Str.Rosiori Valoare Estimata euro euro euro euro euro Sursa de finantare Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 (PI 4.e mobilitate urbana durabila) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.2 OT 6 (PI 6 (e) - îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.2 OT 6 (PI 6 (e) - îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.2 OT 6 (PI 6 (e) - îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor) Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp SkatePark - spatiu tematic, multifunctional de recreere si sport pentru tineri euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.3 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

256 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata Sursa de finantare OT 9 (PI 9 (b) revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate) Beneficiar Orizont de timp Spatiu multifunctional pentru activitati sportive si recreationale a Municipiului Drobeta Turnu Severin (tenis, baschet, minifotbal, fitnes in aer liber) Reconversia si refunctionalizarea zonei urbane Banovita (Parcul Garzilor Patriotice) in spatiul multifunctional de recreere Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructia si dotarea unei crese Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructie si dotare cresa zona Parcul Tineretului euro euro euro euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.3 OT 9 (PI 9 (b) revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.3 OT 9 (PI 9 (b) revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădinita euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

257 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata Sursa de finantare OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) Beneficiar Orizont de timp Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructie si dotare cresa zona ANL (Sala Polivalenta) Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădinita 22 si extindere cresa Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădinita Constructie Grădinita 39. Cresterea eficientei energetice a Atelierului Mecanic al UAT Municipiului Drobeta Turnu Severin euro euro euro euro euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 OT 10 (PI 10 - investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională) Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

258 Nr. Crt. 40. PROIECT Cresterea eficientei energetice a pietelor din Drobeta Turnu Severin Valoare Estimata euro Sursa de finantare Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp Cresterea eficientei energetice a Centrului rezidential pentru persoane varstnice Sfantul Nicolae euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 3, Prioritatea 3.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Sprijin Pregatitor In Vederea Elaborarii 42. Strategiei De Dezvoltarea Locala Si Infiintarea Grupului De Actiune Locala In ,15 lei Programul Operational Capital Uman (POCU) UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Municipiul Drobeta Turnu Severin 43. Centru medico-social euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 8, Prioritatea 8.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Casa de tip familial pentru asigurarea tranzitiei cazurilor sociale, pentru reintegrarea in societate CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizata Gura Vaii in vederea integrarii in zona urbana dezvoltata euro euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 8, Prioritatea 8.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 9 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare infrastructura stradala in zonele defavorizate (Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita) euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 9 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

259 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp 47. Creare infrastructura sociala de dezvoltare multifunctionala euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 9 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Amenajare spatiilor verzi, locuri de joaca, de recreere stradala in zonele defavorizate (Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita) euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 9 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Amenajare piata obor CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizata Schela Cladovei in vederea integrarii in zona urbana dezvoltata. Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 11 Regele Mihai Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 13 Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 15 Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 9 Constantin Negreanu euro euro euro euro euro euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 9 Programul Operational Regional , Axa prioritară 9 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

260 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp 56. Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala Petre Sergescu euro Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 3 Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 5 Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala nr. 2 Sistem integrat software si hardware de management a activitatii didactice, crestere a performantelor si implicare a comunitatii, pentru scolile din invatamantul general I-VIII din Drobeta Turnu Severin SISTEM Drobeta Turnu-Severin - Servicii Integrate de Sanatate, Trai, Educatie si Munca in Drobeta Turnu- Severin Îmbunătătirea alfabetizării digitale a populatiei din zonele marginalizate prin sustinerea procesului de formare în cadrul retelei PAPI Incluziune sociala si reducerea numărului de persoane apartinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea de euro euro euro euro ,88 lei lei lei Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 10, Prioritatea 10.1 Programul Operational Capital Uman (POCU) AP4 Incluziune sociala si combaterea saraciei Dezvoltare Locala Integrata Programul Operational Capital Uman (POCU) Programul Operational Capital Uman (POCU) UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

261 Nr. Crt. PROIECT servicii sociale / socio-profesionale / de formare profesională Valoare Estimata Sursa de finantare Axa AP3 Locuri de munca pentru toti Beneficiar Orizont de timp Cresterea calitătii sistemului de asistentă socială prin diferite instrumente, proceduri, mecanisme si prin îmbunătătirea nivelului de competente al profesionistilor din sistem Cresterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistentă socială la nivelul comunitătii Aplicarea solutiilor de tip TIC (e-asistentă socială, serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale Cresterea numărului de asistenti maternali si sociali la nivelul comunitătii Cresterea numărului de tineri care au abandonat scoala si de adulti care nu si-au finalizat educatia obligatorie care se reîntorc în sistemul de educatie si formare, inclusiv prin programe de tip a doua sansă si programe de formare profesională Sprijinirea masurilor referitoare la prevenirea coruptiei la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin lei lei lei lei lei lei Programul Operational Capital Uman (POCU) Programul Operational Capital Uman (POCU) Programul Operational Capital Uman (POCU) Programul Operational Capital Uman (POCU) Programul Operational Capital Uman (POCU) POCA ( ) UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Imbunatatirea procesului de management in cadrul UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educationale Colegiul Tehnic Lorin Salagean Reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educationale Colegiul Tehnic Domnul Tudor 74. Reabilitarea Colegiului Tehnic "Decebal" ,94 lei euro euro POCA ( ) Buget local Buget local Buget local UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

262 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata euro Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp 75. Reabilitarea Colegiului Tehnic de Transporturi Auto euro Buget local UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitarea parcului Dragalina Common Solutions For The Traffic Management And Smart Mobility Actions In The Cross-Border Region Romania -Bulgaria Balkan Culture Run- Utilization Of Cultural Heritage Potential Through Joint Tourism Products In The Cross-Border Region Romania- Bulgaria euro euro euro Programul de Cooperare Transfrontalier România Serbia Programul Interreg V-A România-Bulgaria Programul Interreg V-A România-Bulgaria UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Traditions And Tourism With And For The Danube euro Program Transnational Dunarea UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Danube Harbours Industrial Heritage (Dhih). Revitalize Industrial Heritage Of Historic Harbours Along Danube River Traianus- Transport Interregional Freight Corridor Linking Koper And Constantza New Developments, Environmental And User Friendly Rail Based Services For An Improved Intermodality And Balanced Accessibility In The Danube Regions Managementul Deseurilor, Sisteme Si Politici Inteligente(Waste Management Intelligent Systems And Policies) Dotare Colegiul National Pedagogic Stefan Odobleja, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti euro euro euro lei Program Transnational Dunarea Program Transnational Dunarea Interreg Europe PNDL UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

263 Nr. Crt PROIECT Dotare Colegiul Tehnic Domnul Tudor, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.21, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.22, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.7, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Dotare Liceul de Arta I.ST.Paulian, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Dotare Colegiului Tehnic de Transporturi Auto Drobeta Turnu Severin, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Dotarea Scolii Gimnaziale nr. 15, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Valoare Estimata lei lei lei lei lei ,50 lei ,82 lei Sursa de finantare PNDL PNDL PNDL PNDL PNDL PNDL PNDL Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp Dotarea Scolii Postliceale Sanitare, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Reabilitare baza sportiva Colegiul Tehnic Decebal-sala de sport si teren sport, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Reabilitare baza Colegiul National Gheorghe Titeica, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti ,75 lei ,10 lei ,80 lei PNDL PNDL PNDL UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare Colegiul National Traian, municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti lei PNDL UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

264 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp Reabilitare drumuri Gura Vaii, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Reabilitare drumuri Schela Cladovei si Dudasul Schelei, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin Constructia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta- Turnu Severin Constructia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală Constructia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin si crearea unui sistem eficient de termoficare Reabilitarea si punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin lei lei euro euro euro euro euro PNDL PNDL Programul Operational Infrastructură Mare BEI POR Proiecte majore Programul Operational Infrastructură Mare BEI Parteneriat public-privat. Programul Operational Regional BEI Parteneriat public-privat. Buget local Programul Operational Regional Proiecte Majore Programul Operational Infrastructură Mare BEI Programul Operational Regional Proiecte Majore Programul Operational Regional UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin euro Programul Operational Infrastructură Mare BEI UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

265 Nr. Crt PROIECT Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin Înfiintarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Tinutul Severinului (valorificare zonei clisură) - macro proiect care cuprinde 14 proiecte prioritare 105. Relansarea economiei locale prin turism 106. Conservarea si valorificarea patrimoniului construit 107. Sprijin direct acordat agentilor economici locali Valoare Estimata euro euro euro euro euro Sursa de finantare Programul Operational Infrastructură Mare Buget local Programul National pentru Dezvoltare Rurala Programului Operational Capital Uman (POCU) Program Transfrontalier România Bulgaria Programul Operational Capacitate Administrativă (POCA) Programul Operational Capacitate Administrativă (POCA) Buget local Program Transfrontalier România Serbia Buget local Bugetul local Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp Mecanisme de sustinere a economiei locale euro BEI BERD UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală euro BEI UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Crearea observatorului teritorial si a sistemului informatic integrat euro BEI UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora euro Buget local UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

266 Nr. Crt PROIECT Realizarea inventarului de bază al emisiilor de CO2 Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice si private, din municipiul Drobeta Turnu Severin Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice si private din municipiul Drobeta Turnu Severin Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin Realizarea strategiei în domeniul transportului public si proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant si reducerea cantitătilor de noxe produse Realizarea unui sistem de management al traficului rutier si a unor investitii conexe acestuia pentru reducerea si evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanti si a volumului de noxe produs Reabilitarea si extinderea retelei de distributie a apei potabile si a sistemului de canalizare Îmbunătătirea managementului deseurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin Valoare Estimata euro euro euro euro euro euro euro euro Sursa de finantare BEI ELENA POR BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore ELENA POR ELENA POR ELENA POR POS MEDIU , Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România Serbia; Programul de Cooperare Transnatională Sud- Estul Europei; Programul Transnational. Beneficiar UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Orizont de timp

267 Nr. Crt. PROIECT Valoare Estimata Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp 120. Managementul eficient al ariilor naturale protejate euro BEI UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Crearea de parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice Reabilitare si modernizare drumuri judetene, judetul Mehedinti - DJ562A [Gruia (int.dn56c) Rogova (int.dn56a)]; DJ563 [int.dn56a Oprisor (int.dj561a)]; DJ561A [Oprisor (int.dj563) Bălăcita (int. DJ606) Gvardinita Bîcles int. DJ606A (Plopi)]; DJ606A [ int.dj561a Plopi Izvorălu (int. DJ561A)] ; DJ561A [ int. DJ606A Tîmna int. DN6]; DJ607 [int. DN67A (Strehaia) Grozesti Păsărani lim. jud. Gorj] - are o lungime de 112,525 km Reabilitare/Modernizare DJ 606A pe tronsonul cuprins între DJ 561A (Plopi) si DN 6 (Balota), Judetul Mehedinti Reabilitare/Modernizare DJ 670 Malovăt (DN 67) - Marga L=21,350 km, euro ,5 2 euro euro euro LIFE ( ) Horizon 2020 BEI Programul Operational Regional , AXA PRIORITARA 6: Îmbunătătirea infrastructurii rutiere de importantă regional, Prioritatea de investitii 6.1 POR 2017/6/6.1/SUERD/1 POR 2017/6/6.1/SUERD/1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Reabilitare/Modernizare DJ607C, DN6- Podeni- Mălărisca-Balta (DJ670), L=37,157 Fluidizarea traficului in zona transfrontalieră a Dunării ( modernizare DJ 607 A - Centura de Ocolire Drobeta Turnu Severin Prunisor în lungime de 27,750 km ) Punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural in Mehedinti Romania si Vidin Bulgaria (amenajare spatii expozitionale Muzeul Regiunii Portilor de Fier) euro euro euro POR 2017/6/6.1/SUERD/1 Interreg VA Romania-Bulgaria Interreg VA Romania-Bulgaria Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti

268 Nr. Crt PROIECT Reabilitare, modernizare pentru cresterea eficientei energetice la Spitalul judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin /700 paturi Reabilitare/modernizare pentru cresterea eficientei energetice la Spitalul Judetean de urgentă Drobeta Turnu Severin Pavilion Dermato-Venerice; Reabilitare/modernizare pentru cresterea eficientei energetice la Spitalul Judetean de urgentă Drobeta Turnu Severin Pavilion Psihiatrie I si II; 131. Reabilitare, extindere si dotare UPU; 132. Imbunătătirea conectivitătii de-a lungul Dunării Valoare Estimata lei euro euro euro ,42 euro Sursa de finantare POR , Axa prioritara 3, OS 3.1 Operatiunea B - Clădiri Publice POR , Axa prioritara 3, OS 3.1 Operatiunea B - Clădiri Publice POR , Axa prioritara 3, OS 3.1 Operatiunea B - Clădiri Publice POR , Axa prioritara 8., OS 8.2., Operatiunea 2 Unitati de primiri Urgente Interreg IPA CBC Romania- Serbia Beneficiar Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Orizont de timp Reabilitare/modernizare drum Ciresu-Marga (DJ 607B) aprox euro Interreg IPA CBC Romania- Serbia Consiliul Judetean Mehedinti Amenajarea Stadionului Dr. Angelescu euro Interreg IPA CBC Romania- Serbia Consiliul Judetean Mehedinti

269 Proiectele care formeaza portofoliul de proiecte SIDU răspund criteriilor obiectivelor specifice POR având un caracter sinergic și integrator. Numerotarea proiectelor nu reprezintă o prioritizare. Prioritizarea va fi făcuta de către Autoritatea Urbana în etapa elaborării Documentului Justificativ. Prezentăm mai jos portofoliul de proiecte cu informații referitoare la identificarea solicitantului/beneficiarului, localizare, și sinergiile/caracterul integrat, conform cerințelor DCI Axa 4 referitor la proiectele POR. Nr. Crt. PROIECT 1. Eficiența energetică pachet 13 blocuri Reabilitare Colegiul Economic Theodor Costescu Drobeta Turnu Severin Reabilitare Gradinița nr.3 Drobeta Turnu Severin Reabilitarea Gradiniței nr. 20 Drobeta Turnu Severin Reabilitarea Gradiniței nr. 19, Drobeta Turnu Severin Reabilitarea Gradiniței Cu Program Prelungit Nr.29, Drobeta Turnu Severin Reabilitarea Gradiniței Nr. 2 Drobeta Turnu Severin Creșterea eficienței energetice a clădirii administrative din strada Cicero Nr.12 Cresterea eficientei energetice internat si cantina Colegiul National "Traian" Solicitant/ beneficiar Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Localizare Tot orasul Chrihala Sud Cartier Kiseleff Chrihala Sud Cartierul Independent ei Chrihala Sud Cartierul Independent ei Cartier Centru Cartier Centru Sinergii/ caracter integrat Impreuna cu pr. 21,23, 27,, 44, 45, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 34, 56, 57 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 7, 15,37 si 54 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 5, 15, 37 si 54 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la 269

270 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat dezvoltarea integrata a zonei Creșterea eficienței energetice a internatului Colegiului Tehnic "Domnul Tudor" Creșterea eficienței energetice a Colegiului Național Pedagogic "Ștefan Odobleja" Creșterea eficienței energetice a clădirii cantinei și internatului Colegiului Tehnic "Lorin Sălăgean" Creșterea eficienței energetice a Liceului de Artă I.St. Paulian Creșterea eficienței energetice a Grădiniței cu program prelungit nr. 7 Cresterea eficientei energetice a Gradinitei cu program prelungit nr.15 Creșterea mobilitătii urbane prin modernizarea și eficientizarea Transportului Public Reabilitare CĂI de RULARE TRANSPORT PUBLIC, inclusiv piste bicicliști Centru Intermodal de Transport Public al Municipiului Drobeta Turnu Severin Sistem inteligent de trafic management și monitorizare bazat pe soluții inovative de eficientizare, inclusiv centru de comandă Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Chrihala Sud Chrihala Sud Chrihala Sud Chrihala Sud Cartierul Independent ei Tot orasul Tot orasul Tot orasul Tot orasul Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 12, 13, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 13, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 14, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 36, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 5, 7, 37 si 54 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16,18, 19, 20, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 19, 20, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 20, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 270

271 Nr. Crt. 20. PROIECT Sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor - Drobeta VELOCITY 21. Parcare Park and Ride 22. Crearea pistelor pentru bicicliști Centre integrate de incarcare a mașinilor și bicicletelor electrice. (20 de puncte) Soluție automată de emitere a titlurilor de călatorie cu transportul public urban Centru integrat al mobilității urbane (CCTV+Trafic Management+Info publica+utilitati) Spațiu tematic, multifunctional de recreere, sport și educație activă Revitalizarea spațiului urban din zona marginalizată delimitată de strada Malinului și zona adiacentă Regenerarea spațiului urban zona Strada Serpentina/Str.Roșiori SkatePark spațiu tematic, multifunctional de recreere și sport pentru tineri Spațiu multifunctional pentru activități sportive și recreationale a Municipiului Drobeta Turnu Severin (tenis, baschet, minifotbal, fitnes în aer liber) Solicitant/ beneficiar Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Localizare Tot orasul Schela Cladovei Tot orasul Gura Vaii/Schela Cladovei Tot orasul Tot orasul Chrihala Nord zona Strada Serpentina/ Str.Rosiori zona Strada Serpentina/S tr.rosiori Cartier Alunis Zona Banovita Platforma Sinergii/ caracter integrat Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 22, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 1,23, 27,, 44, 45, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 24, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 1,21, 27,40, 44, 45, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 25,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24,, 58 si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 33 si 52 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 1,21, 23,, 44, 45, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 29 si contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 28 si contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 31, 32, 43, 46, 47, 53, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 271

272 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare industriala Nord-Est Sinergii/ caracter integrat Reconversia și refuncționalizarea zonei urbane Banovița (Parcul Gărzilor Patriotice) în spațiul multifunctional de recreere Creșterea calității serviciilor sociale și asigurarea educației timpurii în Municipiul Drobeta Turnu Severin prin construcția și dotarea unei creșe Creșterea calității serviciilor sociale și asigurarea educației timpurii în Municipiul Drobeta Turnu Severin prin construcție și dotare creșă zona Parcul Tineretului Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Zona Banovita Platforma industriala Nord-Est Zona Banovita Platforma industriala Nord-Est Chrihala Nord Impreuna cu pr. 30, 32, 43, 46, 47, 53, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 30, 31, 46, 47, 43, 53, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 26 si 52 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 34. Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale Grădiniţa 21 Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 56, 57 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Creșterea calității serviciilor sociale și asigurarea educației timpurii în Municipiul Drobeta Turnu Severin prin construcție și dotare creșă zona ANL (Sala Polivalentă) Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale Grădiniţa 22 si extindere creșă Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale Grădiniţa Construcție Grădiniţa Cresterea eficientei energetice a Atelierului Mecanic al UAT Municipiului Drobeta Turnu Severin Cresterea eficientei energetice a pietelor din Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Cartier Alunis Chrihala Sud Cartierul Independent ei Cartier Chrihala Sud Cartier Alunis Tot orasul Impreuna cu pr. 51 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 38,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 5, 7, 15 si 54 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36,, 50, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 28, 29, 35, 51 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 97, 102, 113, 114,, 118, 119, 122, 123, 124, 125, 126,

273 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Cresterea eficientei energetice a Centrului rezidential pentru persoane varstnice Sfantul Nicolae Sprijin Pregatitor In Vederea Elaborarii Strategiei De Dezvoltarea Locala Si Infiintarea Grupului De Actiune Locala In Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Gura Vaii Cartier Centru Impreuna cu pr. 1,21, 23, 27,, 44, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 43. Centru medico-social Casă de tip familial pentru asigurarea tranziției cazurilor sociale, pentru reintegrarea în societate CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizată Gura Văii în vederea integrarii în zona urbană dezvoltată. Reabilitare infrastructura stradală în zonele defavorizate (Schela Cladovei, Gura Văii, Banovița) Creare infrastructură socială de dezvoltare multifuncțională Amenajarea spațiilor verzi, locuri de joacă, de recreere stradală în zonele defavorizate (Schela Cladovei, Gura Văii, Banovița) Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Zona Banovita Platforma industriala Nord-Est Gura Vaii Gura Vaii Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita Impreuna cu pr. 30, 31, 32, 46, 47, 53, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 1,21, 23, 27, 41, 45, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 1,21, 23, 27, 41, 44, 48, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 30, 31, 32, 41, 43, 47, 53, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 30, 31, 32, 41, 43, 46, 53, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 1,21, 23, 27, 41, 44, 45, 49, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea 273

274 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat comunitatilor marginalizate 49. Amenajare piață obor CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizată Schela Cladovei în vederea integrarii în zona urbană dezvoltată. Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 11 Regele Mihai Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 13 Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita Schela Cladovei Cartier Cicero Gura Vaii Impreuna cu pr. 1,21, 23, 27, 41, 44, 45, 48, 59, contribuie la dezvoltarea coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 55 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 35 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 26 si 33 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 15 Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 9 Constantin Negreanu Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 14 Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Schela Cladovei, Gura Vaii, Banovita Cartierul Independent ei Chrihala Sud Impreuna cu pr. 30, 31, 32, 41, 43, 46 si 47 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 5, 7, 15 si 37 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 50 si 60 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 56. Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 6 Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 34, 57 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 57. Reabilitare, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale - Scoala generala Petre Sergescu Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 34, 56 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 3 Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 5 Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Schela Cladovei Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, si 61 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 1,21, 23, 27,, 44, 45, 48, 49, contribuie la dezvoltarea 274

275 Nr. Crt PROIECT Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale - Școala generală nr. 2 Sistem integrat software și hardware de management a activității didactice, creștere a performanțelor și implicare a comunității, pentru școlile din învățamântul general I-VIII din Drobeta Turnu Severin SISTEM Drobeta Turnu-Severin - Servicii Integrate de Sanatate, Trai, Educatie si Munca in Drobeta Turnu- Severin Solicitant/ beneficiar Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Localizare Cartier centru Tot orasul Cartier Centru Sinergii/ caracter integrat coumunitara si integrarea comunitatilor marginalizate Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38,, 50 si 55 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, si 58 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 63. Îmbunătătirea alfabetizării digitale a populatiei din zonele marginalizate prin sustinerea procesului de formare în cadrul retelei PAPI Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 34, 56, 57, 58, 61,, 64, 65, 66, 68, 69 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 64. Incluziune sociala si reducerea numărului de persoane apartinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea de servicii sociale / socio-profesionale / de formare profesională Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 34, 56, 57, 58, 61, 63,, 65, 66, 68, 69 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 65. Cresterea calitătii sistemului de asistentă socială prin diferite instrumente, proceduri, mecanisme si prin îmbunătătirea nivelului de competente al profesionistilor din sistem Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 34, 56, 57, 58, 61, 63, 64,, 66, 68, 69 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 66. Cresterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistentă socială la nivelul comunitătii Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 3, 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 34, 56, 57, 58, 61, 63, 64, 65,, 68, 69 contribuie 275

276 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat la dezvoltarea integrata a zonei Cartier Kiseleff 67. Aplicarea solutiilor de tip TIC (easistentă socială, serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 68. Cresterea numărului de asistenti maternali si sociali la nivelul comunitătii Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 34, 56, 57, 58, 61, 63, 64, 65, 66,, 69 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 69. Cresterea numărului de tineri care au abandonat scoala si de adulti care nu si-au finalizat educatia obligatorie care se reîntorc în sistemul de educatie si formare, inclusiv prin programe de tip a doua sansă si programe de formare profesională Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 34, 56, 57, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 68, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 70. Sprijinirea masurilor referitoare la prevenirea coruptiei la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 71. Imbunatatirea procesului de management in cadrul UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la 276

277 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat dezvoltarea integrata a zonei. 72. Reabilitarea/modernizarea/extinderea/e chiparea infrastructurii educationale Colegiul Tehnic Lorin Salagean Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60,, 73, 83, 84, 86, 87, 88, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 73. Reabilitarea/modernizarea/extinderea/e chiparea infrastructurii educationale Colegiul Tehnic Domnul Tudor Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72,, 83, 84, 86, 87, 88, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 74. Reabilitarea Colegiului Tehnic "Decebal" Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 75. Reabilitarea Colegiului Tehnic de Transporturi Auto Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74,, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 76. Reabilitarea parcului Dragalina Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75,, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la 277

278 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat dezvoltarea integrata a zonei. 77. Common Solutions For The Traffic Management And Smart Mobility Actions In The Cross-Border Region Romania -Bulgaria Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76,, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 78. Balkan Culture Run- Utilization Of Cultural Heritage Potential Through Joint Tourism Products In The Cross- Border Region Romania- Bulgaria Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77,, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 79. Traditions And Tourism With And For The Danube Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Cartierul Independent ei Impreuna cu pr. 5, 7, 8, 9, 15, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 37, 54, 58, 61,, 81, 132 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 80. Danube Harbours Industrial Heritage (Dhih). Revitalize Industrial Heritage Of Historic Harbours Along Danube River Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78,, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 81. Traianus- Transport Interregional Freight Corridor Linking Koper And Constantza New Developments, Environmental And User Friendly Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 5, 7, 8, 9, 15, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 37, 54, 58, 61, 79,, 132 contribuie la 278

279 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat Rail Based Services For An Improved Intermodality And Balanced Accessibility In The Danube Regions Cartierul Independent ei dezvoltarea integrata a zonei. 82. Managementul Deseurilor, Sisteme Si Politici Inteligente(Waste Management Intelligent Systems And Policies) Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80,, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 83. Dotare Colegiul National Pedagogic Stefan Odobleja, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73,, 84, 86, 87, 88, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 84. Dotare Colegiul Tehnic Domnul Tudor, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73, 83,, 86, 87, 88, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 85. Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.21, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 34, 56, 57,, 98, 100 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 86. Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.22, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73, 83, 84,, 87, 88, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 87. Dotare Gradinita cu Program Prelungit nr.7, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73, 83, 84, 86,, 88, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 279

280 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 88. Dotare Liceul de Arta I.ST.Paulian, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73, 83, 84, 86, 87,, 93, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 89. Dotare Colegiului Tehnic de Transporturi Auto Drobeta Turnu Severin, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82,, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 90. Dotarea Scolii Gimnaziale nr. 15, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Nord Impreuna cu pr. 26, 33, 52,, 91, 128, 129, 130, 131 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 91. Dotarea Scolii Postliceale Sanitare, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Nord Impreuna cu pr. 26, 33, 52, 90,, 128, 129, 130, 131 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 92. Reabilitare baza sportiva Colegiul Tehnic Decebal-sala de sport si teren sport, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89,, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 93. Reabilitare baza Colegiul National Gheorghe Titeica, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73, 83, 84, 86, 87, 88,, 134 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 280

281 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 94. Reabilitare Colegiul National Traian, municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Cartierul Independent ei Impreuna cu pr. 5, 7, 15, 37, 54,, 127 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 95. Reabilitare drumuri Gura Vaii, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92,, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 96. Reabilitare drumuri Schela Cladovei si Dudasul Schelei, Municipiul Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95,, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 97. Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61,, 102, 113, 114, 115, 118, 119, 122, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 98. Constructia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta- Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 34, 56, 57, 85,, 100 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 99. Constructia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta- Turnu Severin în administrare locală Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96,, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 281

282 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Constructia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin si crearea unui sistem eficient de termoficare Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Kiseleff Impreuna cu pr. 3, 34, 56, 57, 85, 98, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 101. Reabilitarea si punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99,, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97,, 113, 114, 115, 118, 119, 122, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101,, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Înfiintarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Tinutul Severinului (valorificare zonei clisură) - macro proiect care cuprinde 14 proiecte prioritare Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103,, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la 282

283 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat dezvoltarea integrata a zonei Relansarea economiei locale prin turism Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104,, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Conservarea si valorificarea patrimoniului construit Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105,, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Sprijin direct acordat agentilor economici locali Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106,, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Mecanisme de sustinere a economiei locale Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107,, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Crearea unei monede electronice locale în Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 283

284 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108,, 110, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. cadrul unui parteneriat pentru economia locală 110. Crearea observatorului teritorial si a sistemului informatic integrat Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109,, 111, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110,, 112, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Realizarea inventarului de bază al emisiilor de CO2 Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111,, 116, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice si private, din municipiul Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102,, 114, 115, 118, 119, 122, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 284

285 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113,, 115, 118, 119, 122, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice si private din municipiul Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul 115. Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114,, 118, 119, 122, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Realizarea strategiei în domeniul transportului public si proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant si reducerea cantitătilor de noxe produse Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112,, 117, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Realizarea unui sistem de management al traficului rutier si a unor investitii conexe acestuia pentru reducerea si evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanti si a volumului de noxe produs Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116,, 120, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitarea si extinderea retelei de distributie a apei potabile si a sistemului de canalizare Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115,, 119, 122, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Îmbunătătirea managementului deseurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin Primaria Drobeta Turnu Severin Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118,, 122, 285

286 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Managementul eficient al ariilor naturale protejate Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117,, 121 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Crearea de parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice Primaria Drobeta Turnu Severin Cartier Centru Impreuna cu pr. 8, 9, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 58, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 82, 89, 92, 95, 96, 99, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 116, 117, 120, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Reabilitare si modernizare drumuri judetene, judetul Mehedinti - DJ562A [Gruia (int.dn56c) Rogova (int.dn56a)]; DJ563 [int.dn56a Oprisor 122. (int.dj561a)]; DJ561A [Oprisor (int.dj563) Bălăcita (int. DJ606) Gvardinita Bîcles int. DJ606A (Plopi)]; DJ606A [ int.dj561a Plopi Izvorălu (int. DJ561A)] ; DJ561A [ int. DJ606A Tîmna int. Consiliul Judetean Mehedinti Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118, 119,, 123, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. DN6]; DJ607 [int. DN67A (Strehaia) Grozesti Păsărani lim. jud. Gorj] - are o lungime de 112,525 km 286

287 Nr. Crt. PROIECT Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 123. Reabilitare/Modernizare DJ 606A pe tronsonul cuprins între DJ 561A (Plopi) si DN 6 (Balota), Judetul Mehedinti Consiliul Judetean Mehedinti Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118, 119,122,, 124, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitare/Modernizare DJ 670 Malovăt (DN 67) - Marga L=21,350 km, Consiliul Judetean Mehedinti Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118, 119,122, 123,, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitare/Modernizare DJ607C, DN6- Podeni-Mălărisca-Balta (DJ670), L=37,157 Consiliul Judetean Mehedinti Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118, 119,122, 123,, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Fluidizarea traficului in zona transfrontalieră a Dunării ( modernizare DJ 607 A - Centura de Ocolire Drobeta Turnu Severin Prunisor în lungime de 27,750 km ) Consiliul Judetean Mehedinti Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118, 119,122, 123,, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Punerea in valoare a patrimoniului 127. cultural si natural in Mehedinti Romania si Vidin Bulgaria (amenajare spatii expozitionale Muzeul Regiunii Portilor de Fier) Consiliul Judetean Mehedinti Cartierul Independent ei Impreuna cu pr. 5, 7, 15, 37, 54, 94, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei 128. Reabilitare, modernizare pentru cresterea eficientei energetice la Spitalul judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin /700 paturi Consiliul Judetean Mehedinti Chrihala Nord Impreuna cu pr. 26, 33, 52, 90, 91,, 129, 130, 131 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. 287

288 Nr. Crt. PROIECT Reabilitare/modernizare pentru Solicitant/ beneficiar Localizare Sinergii/ caracter integrat 129. cresterea eficientei energetice la Spitalul Judetean de urgentă Drobeta Turnu Severin Pavilion Dermato- Venerice; Consiliul Judetean Mehedinti Chrihala Nord Impreuna cu pr. 26, 33, 52, 90, 91, 128,, 130, 131 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. Reabilitare/modernizare pentru 130. cresterea eficientei energetice la Spitalul Judetean de urgentă Drobeta Turnu Severin Pavilion Psihiatrie I si II; Consiliul Judetean Mehedinti Chrihala Nord Impreuna cu pr. 26, 33, 52, 90, 91, 128, 129,, 131 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitare, extindere si dotare UPU; Consiliul Judetean Mehedinti Chrihala Nord Impreuna cu pr. 26, 33, 52, 90, 91, 128, 129, 130, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Imbunătătirea conectivitătii de-a lungul Dunării Consiliul Judetean Mehedinti Cartier Centru Cartierul Independent ei Impreuna cu pr. 5, 7, 8, 9, 15, 16, 17,18, 19, 20, 22, 24, 25, 37, 54, 58, 61, 79, 81, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Reabilitare/modernizare drum Ciresu-Marga (DJ 607B) aprox. Consiliul Judetean Mehedinti Tot orasul Impreuna cu pr. 8, 9, 16,17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 40, 58, 61, 97, 102, 113, 114, 115, 118, 119,122, 123,, 125, 126, 133 contribuie la dezvoltarea integrata a zonei Amenajarea Stadionului Dr. Angelescu Consiliul Judetean Mehedinti Chrihala Sud Impreuna cu pr. 2, 4, 6, 10, 11, 12, 13, 14, 36, 38, 50, 55, 60, 72, 73, 83, 84, 86, 87, 88, 93, contribuie la dezvoltarea integrata a zonei. În condițiile noilor alocări în cadrul etapei de constituire a parteneriatului pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, PMUD a fost reajustat, realizandu-se Capitolul IV Reajustare în etapa de realizare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană. Încercându-se o remodelare și eficientizare a abordării a fost evaluată posibilitatea unei soluții integratoare pentru 288

289 asigurarea mobilității care este prezentată în Anexa 2 (aceasta ia în considerare și eventual redefinire a transportului public după încheierea actualului contract de concesiune a serviciului în 2019). Au fost menținute atât opțiunile părților interesate din perioada de realizare a Planului De Mobilitate Urbana Durabilă cât și deciziile din cadrul de prioritizare al Planului De Mobilitate Urbana Durabilă. Proiectele incluse în lista de mai sus sunt proiectele din Capitolul IV Reajustare în etapa de realizare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană. 289

290 Proiecte POR Axele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 alocari financiare In urma intalnirii de lucru din de la sediul ADR Oltenia, a fost incheiat un acord de negociere privitor la alocarea financiara pentru regiunea SUD Vest la nivelul Axei Prioritare 4 precum si impartirea acesteia pe cele cinci obiective specifice. In urma acordului de negociere, municipiului Drobeta Turnu Sever i s-au repartizat urmatoarele alocari: OS 4.1 Mobilitate urbana 21,5349 milioane euro OS 4.2 Revitalizare urbana 2,4481 milioane euro OS 4.3 Regenerarea comunitatii defavoritate 1,1653 miloane euro OS4.4 Cresterea calitatii infrastructurii pentru acces sporit la educatie 1,4955 miloane euro OS 4.5 Cresterea calitatii infrastructurii educationale relevante pentru piata muncii 0,00 milioane euro Total buget Axa Prioritara 4 = 27,1298 milioane euro PROIECT Valoare Estimata euro Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp Cresterea mobilitatii urbane prin modernizarea si eficientizarea Transportului Public ,00 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare CAI de RULARE TRANSPORT PUBLIC, inclusiv piste biciclisti ,00 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Centru Intermodal de Transport Public al Municipiului Drobeta Turnu Severin ,00 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

291 Sistem inteligent de trafic management si monitorizare bazat pe solutii inovative de eficientizare, inclusiv centru de comanda Sistem alternativ de mobilitate urbana utilizand statii automate de inchiriere a bicicletelor - Drobeta VELOCITY , ,00 Parcare Park and Ride , ,00 Crearea pistelor pentru biciclisti Centre integrate de incarcare a masinilor si bicicletelor electrice. (20 de puncte) ,00 Solutie automata de emitere a titlurilor de calatorie cu transportul public urban ,00 Centru integrat al mobilitatii urbane (CCTV+Trafic Management+Info publica+utilitati) ,00 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.1 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Total proiecte ,00 Alocare ,00 Acoperire% 202,46 291

292 PROIECT Spatiu tematic, multifunctional de recreere, sport si educatie activa Revitalizarea spatiului urban din zona marginalizata delimitata de strada Malinului si zona adiacenta Regenerarea spatiului urban zona Strada Serpentina/Str.Rosiori total proiecte alocare Acoperire 202, Valoare Estimata euro Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp UAT Programul Operational Municipiul Regional , Axa Drobeta Turnu prioritară 4, Prioritatea 4.2 Severin Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.2 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.2 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin PROIECT Valoare Estimata euro Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp SkatePark - spatiu tematic, multifunctional de recreere si sport pentru tineri Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.3 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Spatiu multifunctional pentru activitati sportive si recreationale a Municipiului Drobeta Turnu Severin (tenis, baschet, minifotbal, fitnes in aer liber) Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.3 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

293 Reconversia si refunctionalizarea zonei urbane Banovita (Parcul Garzilor Patriotice) in spatiul multifunctional de recreere Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.3 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin total proiecte alocare Acoperire 202,9492 PROIECT Valoare Estimata euro Sursa de finantare Beneficiar Orizont de timp Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructia si dotarea unei crese Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructie si dotare cresa zona Parcul Tineretului Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin

294 Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădinita 21 Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructie si dotare cresa zona ANL (Sala Polivalenta) Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădinita 22 si extindere cresa Reabilitarea, modernizarea si echiparea infrastructurii educationale Grădinita Constructie Grădinita total proiecte alocare Acoperire % 420, Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea Programul Operational Regional , Axa prioritară 4, Prioritatea 4.4 UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin Total proiecte Axele 4.1, 4.2, 4.3, ,00 Alocare proiecte ,00 Acoperire proiecte % 214,50 In portofoliul de proiecte aferent SIDU sunt incluse toate proiectele propuse spre finantare din POR

295 295

296 ETAPA 5. DEFINIREA SISTEMULUI DE IMPLEMENTARE; MONITORIZARE ȘI EVALUARE Ca elemente specifice privind implementarea, monitorizarea și evaluarea vor fi implicate structurile și mecanismele Strategiei de Dezvoltare a Municipiului - Orizont 2030, PMUD și PAED. Pentru MONITORIZARE - CICLUL DE REAJUSTARE ŞI INDICATORI în cadrul Strategiei de dezvoltare a Municipiului pe perioada Orizont 2030 a fost definit un cadru specific deschis, flexibil și reajustabil. Un document de planificare pe termen mediu şi lung are valoare şi îşi atinge scopul programatic pentru dezvoltarea localității în condiţia adaptabilității lui la modificările şi evoluţiile societăţii. O strategie de dezvoltare este un document viu care trebuie analizat şi readaptat periodic, periodicitatea fiind stabilită de factorii decizionali la nivel local, în funcţie de ritmul transformărilor majore ale societăţii. Managementul strategiei fiscale va fi realizat pe bază de obiective şi indicatori. Principalii indicatori de performanţa urmăriți sunt creșterea veniturilor la bugetul local, creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) a municipiului Drobeta Turnu Severin, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă şi reducerea consumului de energie termică. În cadrul dezbaterii publice s-a sugerat un nivel mai mare pentru indicatorul creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, raportat la anul de referinţă Forţa de muncă activă (grupa de vârstă de ani) este de , numărul mediu de salariaţi este , rezultând astfel o rată de ocupare a forţei de muncă de 30.48%. Datele au fost obţinute de pe site-ul INSSE. În aceste condiţii, indicatorii avuţi în vedere sunt de 30% pentru anul 2030 şi de 15% pentru anul În valori absolute aceasta înseamnă noi locuri de muncă până în anul 2023 şi noi locuri de munca până în anul Valorile pe care aceste ținte le vor atinge la finalul anului 2030 sunt: - Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 20%; - Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu minim 20%; - Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă cu minim 30%; - Reducerea consumului de energie termică cu minim 35%. Valorile pe care aceste ținte le vor atinge la finalul anului 2023 sunt: - Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 10%; - Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu minim 10%; - Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă cu minim 15%; Reducerea consumului de energie termică cu minim 25%. În calculul îndeplinirii ţintei: creşterea cuantumului veniturilor bugetului local va fi exclus impactul creșterii datorat majorărilor de impozite şi taxe dispuse prin acte normative (cod fiscal, H.G.-uri, H.C.L.-uri, etc.) La aceștia se adaugă indicatori de performanță sectoriali: - Creşterea spaţiului financiar de acţiune publică 296

297 - Creşterea numărului de întreprinderi - Creşterea de noi locuri de muncă - Masă monetara locala (minim 20% din programul de investiţii) - Număr de companii locale care acceptă moneda locală - Reducerea consumurilor de energie - Reducerea șomajului - Reducerea numărului de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei - Creșterea numărului de turiști - Creșterea numărului de înnoptări Pentru implementarea proiectelor strategice, în special cele din Strategia fiscală, privitoare la mecanisme de susținere şi instrumente financiare, se va opta pentru un acord cadru de tip contract de performanţa. Indicatorii de performanţă vor fi: impactul asupra creșterii veniturilor bugetare, impactul asupra cifrei de afaceri locale (PIB local), impactul asupra gradului de ocupare a forței de muncă şi eventual alți indicatori sectoriali relevanți (de tip număr turiști, reducerea consumurilor energetic, etc.). Valorile ţintă de atins pentru anul 2019 vor reprezenta elementele esenţiale ale ofertei/ contractului de performanţă, respectiv ale criteriilor alegerii ofertei. Abordarea de acest tip se impune ținând cont atât de complexitatea proiectelor strategice, cât şi de condiționalitatea acestor proiecte în realizarea țintelor strategice. Complexitatea proiectelor strategice necesită un spectru larg de specialiști, în domenii ca de exemplu modelare financiară, economie socială și solidară, etc. Considerăm că acordul cadru se poate constitui în același timp și întro preluare de bune practici și formare pentru viitoarea arhitectura instituțională, în primii ei ani de funcționare. Reajustarea strategiei va fi realizată periodic. Prima reajustare în funcţie de atingerea indicatorilor pentru perioada va fi realizată în Va fi urmată de 2 ajustări la cate 3 ani ( , ). Reajustarea va fi realizată utilizând sistemul integrat creat care va monitoriza parametrii dezvoltării locale şi se va sprijini pe acţiunea participativă (cercetare cantitativă, focus-grup, interviuri monografice, încheiate cu reajustare şi validare prin consultare publică). Cadrul instituţional al abordării Plecând de la abordarea Strategiei EUROPA 2020, împreună cu mecanismele de implementare dezvoltate în Regulamente şi preluând creativ şi adaptat teritoriului nostru experienţa franceză, ne propunem crearea unei arhitecturi instituţionale de tip GUVERNANŢĂ LOCALĂ A TERITORIULUI. După lărgirea Uniunii Europene ( ), temele politice privitoare la creştere şi creare de bogăţie economică în UE rămân o temă importantă, dar tema principală devine, prin politica de coeziune a UE, repartizarea în teritoriu şi egalitatea de acces a cetăţenilor la valorile nou create. Astfel, politica de coeziune, în special prin programul Regio, o adevărată politica de amenajare a teritoriului, capătă în special pentru regiunile de coeziune un caracter prioritar. La nivelul României, prin Regio (axa 1), sunt creaţi poli de creştere care vor deveni promotori ai dezvoltării regiunilor. În regiunea Sud-Vest, Drobeta Turnu Severin a acţionat în mod integrat prin PIDU. Prezentul demers reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea spaţială a teritoriului, continuând experienţa Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi având ca promotor construcţia instituţională la nivelul teritoriului, căreia i s-au alăturat atât actori economici, cât şi actori ai societăţii civile. 297

298 Comitetul de Iniţiativă Ţinutul Severin prin Drobeta Turnu Severin (va fi utilizat modelul de asumare cu o pondere majoritară utilizat la crearea SECOM) va face demersurile necesare pentru crearea unei arhitecturi instituţionale care va cuprinde un Consiliu de Dezvoltare Locală/Teritorială, o Agenţie de Dezvoltare Locală/Teritorială, o Agenţie de Susţinere Antreprenorială Locală, o Agenţie pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriu, o Agenţie pentru Promovarea Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră şi o Agenție-Autoritate de Audit Intern. Consiliul de Dezvoltare Teritorială va avea rol de leader al arhitecturii institutionale, de coordonare si sprijin. Consiliul va fi instituţia cu responsabilitati de tip strategic. În fapt, acesta se va crea în etapa de elaborare a strategiei iniţiale şi va fi implicat în elaborarea ei. Consiliul va avea un departament de monitorizare a implementării strategiei, care va avea responsabilitatea de a redacta rapoarte trimestriale cu stadiul implementării, semnalând eventualele abateri/probleme apărute. Consiliul va avea responsabilitatea de a iniţia periodic, ori de câte ori este nevoie, ajustări ale strategiei. Strategiile vor avea Planuri de dezvoltare pe câte 7 ani. Cu 2 ani înainte de încheierea perioadei de planificare de 7 ani, Consiliul va avea responsabilitatea de a iniţia un demers programatic pentru perioada de planificare următoare. Consiliul va avea responsabilitatea de a elabora un Plan Teritorial de Dezvoltare pentru Formare profesională şi Orientare a Formării profesionale pe tot parcursul vieţii. De asemenea, Consiliul Consiliul va avea responsabilitatea de a implica personalităţi locale în vederea creării unei structuri/demers de tip think tank pentru dezvoltarea teritoriului. Agenţia de Dezvoltare Locală/Teritorială - Rol de coordonare si sprijin Agenţia de Dezvoltare Locală/Teritorială va fi o instituţie de tipul agenţiilor de dezvoltare regionale actuale. Agenţia va fi o instituţie ce va avea drept responsabilitate implementarea Contractului de Plan Stat - Teritoriu/Pact de Dezvoltare Teritorială. Contractul de Plan Stat - Teritoriu trebuie să plece de la abordarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României 2030 (anexa 10), respectiv: În analiza STRUCTURILOR POTENȚIALE ȘI EXISTENTE (URBAN-RURAL), DrobetaTurnu Severin reprezintă o Zonă Metropolitană cu Potențial Regional. Zona este inclusă în Zona Montană. Orașul are un Indice al Dezvoltării Umane Locale în categoria 1,09-1,46, care reprezintă nivelul cel mai scăzut. Proiectele pe care nivelul național le propune sunt pentru Zona Metropolitană din Drobeta Turnu Severin și anume sunt: cele aferente zonelor urbane (figura 54), zonelor montane (figura 58) și zonelor transfrontaliere (figura 59). Agenţia va fi responsabilă de implementarea proiectelor realizate în cadrul următoarelor secţiuni ale Contractului/Pactului: - Pentru finanţările din fonduri europene: Programele Operaţionale, axele acestora, intensitatea finanţării şi sumele angajate de părţi precum şi Obiectivele şi Indicatorii corespunzători - Investiţiile de interes naţional cu finanţări integral de la Bugetul de Stat şi Investiţiile de interes naţional co-finanțate de la Bugetul de Stat Agenţia va avea şi un departament pentru politici de concertare şi coerenţă strategică. Aceasta va avea responsabilitatea de a sprijini instituţional activitatea GAL-urilor şi FLAG-urilor. Agenţia de Susţinere Antreprenorială Locală - Rol de coordonare si sprijin 298

299 Agenţia de Susţinere Antreprenorială Locală va fi o instituţie de sprijin a dezvoltării antreprenoriale locale. Agenţia va avea responsabilitatea de a crea şi administra mecanisme de sprijin antreprenorial: un Fond de Garantare Antreprenorială Teritorială pentru IMM-uri, un Fond de Investiţii pentru Dezvoltare Antreprenorială Teritorială, Fondul de Emitere şi Gestionare de monedă electronică (Legea 127/2011, art.1 lit. e) ca monedă locală complementară şi/sau activitate de compensare, orice alte forme de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului local. Agenţia va avea responsabilitatea de a negocia cu BEI şi BERD condiţiile şi nivelul de finanţare iniţială al Fondurilor. Agenţia pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriu - Rol de coordonare si sprijin Agenţia pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriuva fi instituţia care va avea responsabilitatea de a gestiona Strategia fiscală la nivelul teritoriului. Agenţia va defini liniile unei politici unitare la nivelul teritoriului. Principiile de ghidare pentru definirea acesteia vor fi: - sprijin pentru polii de competitivitate şi polii de excelenţă rurală - sprijin pentru Zone de Amenajare Concertată, Zone libere şi Parcuri Industriale - scheme de ajutor de stat la nivel local -schemă de gestionare monedă electronică (Legea 127/2011, art.1 lit. e) ca monedă locală complementară şi/sau activitate de compensare Agenţia va avea responsabilitatea de a elabora un Buget Intracomunitar de Coeziune şi va institui un sistem şi criterii pentru redistribuire de coeziune şi solidaritate teritorială. Agenţia pentru Promovarea Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră - Rol de coordonare si sprijin Agenţia pentru Promovarea Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră va fi instituţia responsabilă cu definirea şi promovarea unei Strategii de marketing a teritoriului. Agenţia va avea responsabilitatea de a crea şi defini un brand local şi îl va promova. Agenţia va avea responsabilitatea de a clasa patrimoniul teritoriului, atât cel natural cât şi cel antropic, precum şi cel imaterial. Agenţia va avea responsabilitatea de a iniţia un demers de cooperare transfontralieră cu Serbia şi Bulgaria. Agenția-Autoritatea de Audit Intern - Rol de coordonare si sprijin Agenția-Autoritatea de Audit Intern va fi instituţia responsabilă cu monitorizarea şi controlul implementării acquis-ului european şi de certificare a legalităţii activităţii instituţiilor teritoriale comunitare. Planul de actiune cuprinzand un mecanism de monitorizare a SIDU susține Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin în : (i) analiza procesului de implementare a SIDU și ulterior a proiectelor pe baza specificațiilor de proiect, a indicatorilor, precum și a modului în care acestea răspund cerințelelor Programelor Operaționale; (ii) facilitarea și îmbunătățirea continuă a proceselor de pregătire și implementare a proiectelor; și (iii) îmbunătățirea mecanismelor interne de punere în aplicare a cerințelor Autorităților de Management. Etapele planului de actiune (activitati) sunt: etapa de pregătire și realizare a SIDU, etapa de aprobare a SIDU și etapa de implementare a SIDU. In cadrul acestor etape sunt identificate patru termene cheie. Pentru monitorizarea activităților și a rezultatelor obținute în fiecare din aceste etape, pe perioada , Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin prin Serviciului Dezvoltare Locala si Managementul Proiectelor va întocmi rapoarte anuale, ce vor conține situația implementării SIDU la sfârșitul fiecărui an. 299

300 Pe baza experienței perioadei anterioare de programare, implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Drobeta Turnu Severin va fi asigurată de o echipă constituită din personalul propriu al Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin, având cunoștințele de specialitate necesare și experiență relevantă în implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene. Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin prin Serviciului Dezvoltare Locala si Managementul Proiectelor se constituie grup de acțiune prin crearea Structurii de management și implementare a SIDU. Aceasta va fi format dintru-un coordonator implementare SIDU și 3 responsabili implementare de proiecte pe Obiectiv Specific astfel: 1 responsabil O.S. 4.1, 1 responsabil O.S. 4.3 și 1 reponsabil O.S. 4.2, 4.4. și 4.5. Responsabilitățile structurii de implementare a SIDU vor consta în: organizarea, coordonarea, urmărirea și verificarea activităților care se derulează în fiecare proiect, în conformitate cu graficul de activități; planificarea bugetului și a fluxurilor de numerar astfel încât fiecare proiect inclus în lista scurtă pentru implementare să fie implementat în conformitate cu contractul de finanțare; va efectua achizițiile în conformitate cu bugetul aprobat; va colabora cu consultantul care asigură managementul fiecărui proiect, în scopul întocmirii rapoartelor de progres, a rapoartelor finale, a cererilor de prefinanțare și de rambursare și a documentelor justificative care le însoțesc; va asigura vizibilitatea fiecărui proiect în conformitate cu cerințele finanțatorului; va corela desfășurarea lucrărilor prevăzute în proiecte astfel încât să se evite disfuncționalitățile. Principalele responsabilități ale membrilor unității de implementare se regăsesc în Fișele de post anexe și sunt următoarele: Coordonator SIDU coordonează activitățile din cadrul proiectelor incluse în Strategie, în conformitate cu prevederile fiecărui contract de finanțare; urmărește implementarea activităților fiecărui proiect în parte, în conformitate cu graficul de activități; verifică întocmirea rapoartelor de progres ale proiectelor și rapoartelor finale; aprobă graficele de depunere ale cererilor de rambursare; asigură coordonarea contractelor semnate în scopul implementării proiectelor; participă la întâlnirile de coordonare privind implementarea SIDU și la luarea deciziilor adecvate privind implementarea portofoliului de proiecte; coordonează activitatea membrilor echipelor de proiect; informează superiorii conform procedurilor interne de organizare, atunci când aceștia solicită, referitor la progresul/stadiul proiectelor. Responsabil implementare de proiecte pe Obiectiv Specific coordonează activitățile din cadrul proiectelor specifice Obiectivului Specific în responsabilitatea sa de implementare incluse în Strategie, în conformitate cu prevederile fiecărui contract de finanțare; urmărește implementarea activităților fiecărui proiect în parte, în conformitate cu graficul de activități; 300

301 verifică întocmirea rapoartelor de progres ale proiectului și raportul final; întocmește graficul de depunere a cererilor de rambursare; asigură coordonarea contractelor semnate în scopul implementării activităților proiectului; participă la întâlnirile legate de proiect și la luarea deciziilor adecvate privind implementarea proiectului în conformitate cu clauzele contractuale și în folosul proiectului; coordonează activitatea membrilor echipei de proiect; este responsabil cu privire la comunicarea cu instituția/entitatea finanțatoare a proiectului; informează superiorii conform procedurilor interne de organizare, atunci când aceștia solicită, referitor la progresul/stadiul proiectelor. Structura de implementare constituită la nivelul Serviciului Dezvoltare Locala si Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin (incluzând, după caz, și personal din alte servicii ale Primăriei) va avea deci rolul de a coordona și monitoriza echipele de proiect ce implementează proiectele SIDU. Structura de implementare a Strategiei va desfășura următoarele activități concrete: 1. În etapa premergătoare execuției lucrărilor: activități administrative, crearea cadrului de desfășurare a proiectului, distribuirea de responsabilități clare fiecărui membru al echipei, semnarea documentelor necesare demarării proiectului; revizuirea planurilor de acțiune ale proiectelor; întocmirea cererilor de pre-finanțare a proiectelor; întocmirea graficelor de depunere a cererilor de rambursare a cheltuielilor; întocmirea documentațiilor, pregătirea și organizarea procedurilor de achiziții publice pentru atribuirea contractelor de bunuri, servicii și lucrări; încheierea contractelor; 2. Pe parcursul implementării proiectelor individuale: monitorizare continuă a lucrărilor, în conformitate cu clauzele contractuale, caietele de sarcini și graficul de lucrări, aprobate și asumate de contractanți; întâlniri cu contractanții lucrărilor, cu inspectorii de șantier, cu consultanții și cu ceilalți colaboratori; rezolvarea aspectelor care cad în sarcina beneficiarului conform contractelor încheiate și acordarea sprijinului necesar contractanților astfel încât aceștia să dezvolte lucrările stabilite în condiții optime; recepția bunurilor, serviciilor și a lucrărilor; implementarea strategiei de promovare a proiectelor și de informare a populației; 301

302 suport acordat consultantului pentru managementul proiectelor și auditorului în scopul realizării rapoartelor; pregătirea și multiplicarea documentelor justificative și asigurarea accesului la documente privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului, la locurile și spațiile unde se implementează proiectul. 3. Activități orizontale: administrarea documentației referitoare la proiect și arhivarea corespunzătoare a acesteia (pe suport fizic și pe suport electronic) contracte, garanții, facturi și situații de plată, rapoartele furnizate de contractanți, corespondența curentă a proiectului, minute ale întâlnirilor, procese verbale de recepție, rapoartele de progres și raportul final, etc.; organizarea contabilității analitice a proiectului. Pe baza experienței perioadei anterioare de programare, implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Drobeta Turnu Severin va fi asigurată de o echipă constituită din personalul propriu al Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin, având cunoștințele de specialitate necesare și experiență relevantă în implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene. Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin prin Serviciul Dezvoltare Locala si Managementul Proiectelor se constituie grup de acțiune prin crearea Structurii de management și implementare a SIDU. Aceasta va fi formată dintru-un coordonator implementare SIDU și 3 responsabili implementare de proiecte pe Obiectiv Specific astfel: 1 responsabil O.S. 4.1 si care va avea rol si in implementarea PMUD, 1 responsabil O.S. 4.3 și 1 reponsabil O.S. 4.2, 4.4. și 4.5. Responsabilitățile structurii de implementare a SIDU vor consta în: organizarea, coordonarea, urmărirea și verificarea activităților care se derulează în fiecare proiect, în conformitate cu graficul de activități; planificarea bugetului și a fluxurilor de numerar astfel încât fiecare proiect inclus în lista scurtă pentru implementare; să fie implementat în conformitate cu contractul de finanțare; va efectua achizițiile în conformitate cu bugetul aprobat; va colabora cu consultantul care asigură managementul fiecărui proiect, în scopul întocmirii rapoartelor de progres, a rapoartelor finale, a cererilor de prefinanțare și de rambursare și a documentelor justificative care le însoțesc; va asigura vizibilitatea fiecărui proiect în conformitate cu cerințele finanțatorului; va corela desfășurarea lucrărilor prevăzute în proiecte astfel încât să se evite disfuncționalitățile. Principalele responsabilități ale membrilor unității de implementare se regăsesc în Fișele de post anexe și sunt următoarele: Coordonator SIDU SI PMUD 302

303 coordonează activitățile din cadrul proiectelor incluse în Strategie PRECUM SI IN Planul de mobilitate, în conformitate cu prevederile fiecărui contract de finanțare; urmărește implementarea activităților fiecărui proiect în parte, în conformitate cu graficul de activități; verifică întocmirea rapoartelor de progres ale proiectelor și rapoartelor finale; aprobă graficele de depunere ale cererilor de rambursare; asigură coordonarea contractelor semnate în scopul implementării proiectelor; participă la întâlnirile de coordonare privind implementarea SIDU si PMUD precum și la luarea deciziilor adecvate privind implementarea portofoliului de proiecte; coordonează activitatea membrilor echipelor de proiect; informează superiorii conform procedurilor interne de organizare, atunci când aceștia solicită, referitor la progresul/stadiul proiectelor. Responsabil implementare de proiecte pe Obiectiv Specific coordonează activitățile din cadrul proiectelor specifice Obiectivului Specific în responsabilitatea sa de implementare incluse în Strategie, în conformitate cu prevederile fiecărui contract de finanțare; urmărește implementarea activităților fiecărui proiect în parte, în conformitate cu graficul de activități; verifică întocmirea rapoartelor de progres ale proiectului și raportul final; întocmește graficul de depunere a cererilor de rambursare; asigură coordonarea contractelor semnate în scopul implementării activităților proiectului; participă la întâlnirile legate de proiect și la luarea deciziilor adecvate privind implementarea proiectului în conformitate cu clauzele contractuale și în folosul proiectului; coordonează activitatea membrilor echipei de proiect; este responsabil cu privire la comunicarea cu instituția/entitatea finanțatoare a proiectului; informează superiorii conform procedurilor interne de organizare, atunci când aceștia solicită, referitor la progresul/stadiul proiectelor. Structura de implementare constituită la nivelul Serviciului Dezvoltare Locala si Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin (incluzând, după caz, și personal din alte servicii ale Primăriei) va avea deci rolul de a coordona și monitoriza echipele de proiect ce implementează proiectele SIDU. Structura de implementare a Strategiei va desfășura următoarele activități concrete: 1. În etapa premergătoare execuției lucrărilor: 303

304 activități administrative, crearea cadrului de desfășurare a proiectului, distribuirea de responsabilități clare fiecărui membru al echipei, semnarea documentelor necesare demarării proiectului; revizuirea planurilor de acțiune ale proiectelor; întocmirea cererilor de pre-finanțare a proiectelor; întocmirea graficelor de depunere a cererilor de rambursare a cheltuielilor; întocmirea documentațiilor, pregătirea și organizarea procedurilor de achiziții publice pentru atribuirea contractelor de bunuri, servicii și lucrări; încheierea contractelor. 2. Pe parcursul implementării proiectelor individuale: monitorizare continuă a lucrărilor, în conformitate cu clauzele contractuale, caietele de sarcini și graficul de lucrări, aprobate și asumate de contractanți; întâlniri cu contractanții lucrărilor, cu inspectorii de șantier, cu consultanții și cu ceilalți colaboratori; rezolvarea aspectelor care cad în sarcina beneficiarului conform contractelor încheiate și acordarea sprijinului necesar contractanților astfel încât aceștia să dezvolte lucrările stabilite în condiții optime; recepția bunurilor, serviciilor și a lucrărilor; implementarea strategiei de promovare a proiectelor și de informare a populației; suport acordat consultantului pentru managementul proiectelor și auditorului în scopul realizării rapoartelor; pregătirea și multiplicarea documentelor justificative și asigurarea accesului la documente privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului, la locurile și spațiile unde se implementează proiectul. 3. Activități orizontale: administrarea documentației referitoare la proiect și arhivarea corespunzătoare a acesteia (pe suport fizic și pe suport electronic) contracte, garanții, facturi și situații de plată, rapoartele furnizate de contractanți, corespondența curentă a proiectului, minute ale întâlnirilor, procese verbale de recepție, rapoartele de progres și raportul final, etc.; organizarea contabilității analitice a proiectului. Deoarece baza monitorizării implementării SIDU este Documentul Justificativ pentru FESI , Serviciul Dezvoltare Locala si Managementul Proiectelor va lua în considerație proiectele prioritare selectate. Rapoartele fac parte in integrantă din procesul de monitorizare evaluare SIDU. Pentru o mai precisă informare a situației pe perioada implementării SIDU, sunt realizate rapoarte trimestriale și semestriale. Termenele cheie pentru Planul de actiune, monitorizare și raportare, identificate în cadrul celor trei etape, sunt următoarele: TERMEN 1 304

305 PREGĂTIREA DOCUMENTAȚIILOR ȘI APROBAREA ACESTORA Documentațiile avute în vedere sunt Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și Document Justificativ pentru Finanțare. Denumirea, conținutul și procesul de verificare sunt în conformitate cu documentele Autorității de Management POR , exprimate prin Condiții Generale de Implementare a Dezvoltării Durabile, Axa Prioritară 4 Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile (document decembrie 2015) și prin documentele care vor fi emise de AM POR. Condiții preliminare de actiune, implementare si monitorizare pentru perioada 2017: 1. Finalizarea și aprobarea de către Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin a SIDU; 2. Asigurarea condițiilor instituționale: Autoritatea Urbană este funcțională și responsabilitățile sunt identificate și acceptate de Autoritatea de Management; 3. Pregătirea planului de implementare a proiectelor prioritare din documentul justificativ; 4. Asigurarea resurselor financiare, logistice și umane pe perioada implementării proiectelor. TERMEN 2 FORMULAREA ȘI DEPUNEREA CERERILOR DE FINANȚARE Instrucțiunile privind conținutul și procedura de depunere și verificare se va realiza în conformitate cu ghidul aplicantului al fiecărui program operațional. Termenul 2 face referire la acele proiecte care se vor finanța prin FESI. Pentru proiectele finanțate din alte surse, echivalentul termenului 2 îl reprezintă îndeplinirea condițiilor premergătoare pentru realizarea proiectului (de ex. reglementarea juridică a terenurilor, încheirea de parteneriate, etc.) Condiții preliminare de monitorizare pentru 2018: 1. Stabilirea mecanismului de monitorizare și evaluare a proiectelor (responsabilități, sarcini, termen, conformitate, etc); 2. Întocmirea Documentului Justificativ. TERMEN 3 SEMNAREA CONTRACTELOR DE FINANȚARE CU AUTORITĂȚILE DE MANAGEMENT ALE FIECĂRUI PROGRAM OPERAȚIONAL Procedura de contractare se va realiza în conformitate cu condițiile menționate de autoritățile de management ale fiecărui program operațional. Termenul 3 face referire la acele proiecte care se vor finanța prin FESI. Pentru proiectele finanțate din alte surse, echivalentul termenului 3 îl reprezintă demararea procedurilor de achiziție. TERMEN 4 REALIZAREA ȘI FINALIZAREA SERVICIILOR CONTRACTATE: Termenul conține activitățile necesare achiziționării serviciilor pentru realizarea lucrărilor prevăzute în contractul de finanțare, urmărirea lucrărilor, finalizarea și recepționarea acestora de către beneficiarul/ beneficiarii lucrării. Mai jos prezentam matricea termenelor și a claselor de activități ce au loc în cadrul fiecărui termen. Termenele și clasele de activități sunt eșalonate pe perioada

306 Indicatorii generali de acțiune, implementare și monitorizarea SIDU Drobeta Turnu Severin sunt: TERMEN 1 INDICATORI PRIVIND DOCUMENTELE SIDU, DOCUMENTUL JUSTIFICATIV ȘI PMDU: 1. Coordonarea dintre problemele/nevoile identificate și sectoarele abordate în documentații; 2. Coordonarea dintre obiectivele de dezvoltare formulate și documentațiile realizate; 3. Coordonarea sectoarelor abordate în documentații cu solicitările Programului Operațional; 4. Sinergia dintre sectoarele abordate prin documentațiile realizate. TERMEN 2 FORMULAREA ȘI DEPUNEREA CERERILOR DE FINANȚARE 1. Numărul total de cereri de finanțare depuse; 2. Numărul de cereri de finanțare depuse per sector (economic, social, mediu, transport, resurse umane, etc; 3. Valoarea totală LEI / Euro a cererilor de finanțare depuse; 306

307 4. Valoare LEI / Euro a cererilor de finanțare depuse per PO și axă prioritară; 5. Numărul de cereri de finanțare aprobate în urma procesului de verificare; 6. Valoare LEI / Euro a cererilor de finanțare aprobate per PO și axă prioritară; 7. Motivul respingerii cererilor de finanțare în urma procesului de verificare; TERMEN 3 SEMNAREA CONTRACTELOR DE FINANȚARE 1. Număr de contracte de finanțare semnate; 2. Număr de contracte semnate per PO și axă prioritară; 3. Valoare contracte semnate per PO și axă prioritară; 4. Perioada de achiziție a serviciilor/bunurilor de la data postării până la achiziționarea serviciului (în zile); 5. Număr de probleme / tip de problemă înregistrate pe perioada procesului de achiziție publică (descriere/cauză); TERMEN 4 REALIZAREA LUCRĂRILOR 1. Număr de contracte de execuție semnate; 2. Valoarea in LEI/Euro a contractelor semnate per PO și axă prioritară; 3. Număr de zile pentru realizarea lucrărilor de execuție specificate în contract; 4. Termene/faze specifice stabilite în contract pentru realizarea lucrărilor; 5. Număr de lucrări executate; 6. Valoare în LEI / Euro a lucrărilor executate; În cadrul elaborării PMUD pentru definirea cadrului de implementare, monitorizare și evaluare au fost analizate aspectele instituţionale importante. Există un singur proiect pe termen scurt care vizează această intervenție. Proiectul urmărește crearea cadrului instituțional al implementării. Acest cadru are bineînțeles si componente pe termen lung realizarea Planului local de electromobilitate și definirea localității ca un pol de competitivitate in domeniul electromobilității; managementul realizării anexelor suport în domeniul mobilității pentru viitorul PUG. P.22. Crearea Comisiei de implementare și monitorizare PMUD Monitorizarea implementării Planului de mobilitate urbană a fost realizată în etapa a IIIa de eleborare a PMUD. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a fost elaborat în cadrul unui proces participativ conform recomandărilor din Ghidul Dezvoltării Urbane Durabile Axa prioritară 4. Procesul participativ se realizează pe de o parte prin consultare publică și pe de alta parte prin mese rotunde, simpozioane și în special focus grupuri, cu părțile interesate și specialiști. Procesul a fost descris în cadrul celor cinci rapoarte elaborate. Raportul inițial Raportul inițial a avut rolul de a defini cadrul general al elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, principalele structuri implicate în realizarea Planului și lista actorilor relevanți. Au fost 307

308 stabilite structurile implicate în realizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Echipa tehnică și Grupul de coordonare. Echipa tehnică a fost formată din reprezentanți ai CONCEPT CONSULTING SRL, în calitate de prestator. Managerul de proiect din partea echipei tehnice a fost stabilit dl. Gheorghe Ciobanu. Din partea autorității contractante managerul de proiect a fost stabilită Dra Iulia Gurbină. Grupul de coordonare a fost format din reprezentanți ai Administrației Publice Locale și din reprezentanți ai operatorului de transport public (operatorii de transport public și cei mai importanți reprezentanți pentru fiecare tip de transport după codul CAEN). Au fost identificați actorii care vor fi consultați în cadrul etapelor de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă: reprezentanți ai Poliției Locale Rutiere, Agenția Județeană de Mediu și populația rezidentă. Pasul următor a constat în publicarea anunțurilor privind începerea etapelor de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, pe pagina de facebook a Primăriei Drobeta Turnu Severinprecum și pe site-ul oficial. S-a urmărit definirea problematicii si percepția populației rezidente privind mobilitatea municipiului. Raport Pregătirea instrumentelor de analiză In cadrul acestei etape au avut loc întâlniri de lucru, la sediul Primăriei Drobeta- Turnu- Severin şi au avut ca scop definirea zonei de studiu şi a domeniului de intervenţie precum şi elementele definitorii pentru elaborarea şi calibrarea modelului de transport pentru anul de bază. Întâlnirile au avut loc între, pe de o parte, dl. Ciobanu Gheorghe, managerul de proiect din partea Echipei tehnice şi Dra. Iulia Gurbina, manager de proiect din partea Autorităţii Contractante, şi pe de altă parte membrii Grupului de coordonare: Vătuiu Mihaela Cati Șef Serviciul Dezvoltare Locală și Managementul Proiectelor; Burlacu Ștefan Arhitect Șef Serviciul Urbanism; Calianu Elena Director executiv Direcția Economică; Mateescu Marinela Director executiv Direcția Impozite și Taxe Locale; Ciolan Vasile Costel, Şef Serviciu Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat şi Manafu Radu, Şef Serviciu Investiţii. In urma întâlnirilor, a fost definită zona de studiu municipiul Drobeta Turnu Severin. S-a stabilit prelucrarea datelor din arealul de mobilitate polarizat (zona metropolitană, zona de polarizare a forţei de muncă), urmând a se evalua impactul acestor date asupra modelului de transport actual. S-a constatat lipsa datelor relevante, ceea ce impune o cercetare cantitativă care să evalueze mobilitatea şi să definească modelul de mobilitate actual. În urma analizării informaţiilor primite şi a rapoartelor referitoare la întâlnirile de lucru din etapa Pregătirea instrumentelor de analiză, au avut loc în , două noi întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai Biroului de Cadastru din Direcţia de Urbanism a Primăriei Drobeta Turnu Severin şi cu un reprezentant al Poliţiei Circulaţiei Rutiere Drobeta Turnu Severin. In cadrul primei întâlniri s-a discutat despre situaţia domeniului public și a cadastrului aferent domeniului privat, care are lacune semnificative. In cadrul celei de-a doua întâlniri de lucru s-a discutat despre situația accidentelor din trafic, zonele cu problemele de trafic greu, transportul public local și numărul mare de autoturisme din municipiu. Raport Cercetare cantitativă În perioada 15 februarie 15 martie 2016 a fost derulată o cercetare cantitativă de intervievare a populației în vederea elaborării planului de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Drobeta Turnu Severin. Cercetarea cantitativă a fost desfășurata atât online cat si offline. Pentru modulul online 308

309 chestionarele au fost publicate pe platforma Pentru modul offline, au fost printate chestionare şi au fost distribuite respondenţilor. Au fost publicate anunțuri, atât pe pagina de facebook a Primăriei Drobeta Turnu Severin cât și pe site-ul oficial conţinând linkul pentru completarea chestionarelor. Chestionarele colectate au fost însumate cu cele obținute de pe platforma online. Raport intermediar identificare și testare a măsurilor de acțiune În cadrul etapei de identificare și testare a măsurilor de acțiune în domeniul mobilității au avut loc 2 reuniuni ale grupului de lucru constituit pentru planul de mobilitate urbană. Primul focus grup de lucru a avut loc în data de iar cel de-al doilea grup de lucru a avut loc în data de În cadrul reuniunilor a fost prezentată situaţia existentă aşa cum rezultă ea din studiul de trafic şi celelalte analize de trafic, cercetarea cantitativă (chestionare) privitoare la modelul de transport şi evaluarea diagnostic a situaţiei mobilităţii. Astfel, în cadrul reuniunilor, a fost definită cererea de transport calibrată cu rezultatele cercetării cantitative. Au fost prezentate problemele identificate cu efect asupra mobilității actuale în municipiu, zonele cu risc ridicat de accidente, situația în trafic. Au fost propuse trei scenarii posibile pentru mobilitatea viitoare și a fost identificat, împreuna cu participanții la grupurile de lucru, scenariul optim scenariul mobilității durabile. Au fost identificate și testate măsuri ca răspuns la problemele de mobilitate evaluate. A fost elaborat raportul intermediar. Etapa de consultare publică In cadrul acestei etape a fost pusă sub consultare prima variantă a Planului Mobilitate Urbană Durabilă, rezultată în urma coroborării analizelor teritoriale, a culegerilor de date în teritoriu, a consultării populației rezidente precum și a focus grupurilor. Documentul a fost publicat spre consultare pe site-ul oficial al Primăriei Drobeta Turnu Severin. A fost elaborat un raport de mediu în conformitate cu prevederile H.G din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Raportul a reprezentat prima etapă din procedura de evaluare de mediu pentru PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN. Planul, în această formă, a fost supus deciziei de încadrare la Agenţia de Protecţia Mediului Mehedinţi care a emis decizia etapei de încadrare nr.9 din conform căreia Planul de mobilitate urbană al municipiului Drobeta Turnu Severin, titular Primăria Drobeta Turnu Severin, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu. Informarea și participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvată a fost realizată prin: Anunțuri publice în ziarul Datina în ziua de și ziarul Piața Severineană din privind depunerea notificării în vederea obținerii avizului de mediu Anunțul de luare a deciziei postat pe site-ul Agenției de Protecție a Mediului Mehedinți, din data de Anunț public privind luarea deciziei etapei de încadrare publicat în ziarul Datina, în ziua de

310 Raport final In urma consultărilor publice, s-au aplicat ajustări și a fost redactat raportul final al Planului de mobilitate urbană al municipiului Drobeta Turnu Severin. S-au introdus propuneri de îmbunătățire a mobilității premisă pentru cadru instituțional al mobilității, s-au prezentat mecanismele de monitorizare ca procedură de evaluare și a indicatorilor de monitorizare și evaluare a rezultatelor implementării investițiilor aferente PMUD, și au fost stabiliți actorii responsabili pentru monitorizarea PMUD. Prezentul plan a fost supus unei consultări publice finale, ce a avut loc în perioada 24 iunie 3 iulie Cetățenii interesați au fost invitați să consulte documentele puse la dispoziție pe site-ul oficial al Primăriei Municipiul Drobeta Turnu Severin precum și la sediul Primăriei Municipiul Drobeta Turnu Severin și să trimită sugestii și propuneri în scris, pe adresa Str. Mareșal Averescu, nr. 2, Drobeta Turnu Severin sau pe la adresa [email protected]. Documentul final rezultat în urma consultării publice va fi monitorizat conform procedurilor din Ghidul Dezvoltării Urbane Durabile care cuprinde: A - Propuneri de îmbunătățire a mobilității premisă pentru cadru instituțional al mobilității În prezent, modelul de transport este unul bazat pe transportul individual motorizat cu puține elemente de transport alternative și cu un transport public puțin utilizat devenit cvasi serviciu de utilitate socială. Transportul public este utilizat în prezent de către beneficiarii subvențiilor pentru transport în proporție de peste 95%. Acest lucru este datorat și calității materialului utilizat care creează disconfort și poluare (autobuze vechi de peste 20 de ani). Deși are un potențial turistic important, zona centrală are puține zone pietonale și nu are acces spre zona de faleză Dunăre. Nici deplasarea pe biciclete nu este favorizată deși municipiul este un nod important în rețeaua EUROVELO. Deși au apărut primii deținători de transport electric și hibrid nu există încă o infrastructură care să favorizeze aceste mijloace de transport și nici reglementări speciale în domeniu. Asigurarea monitorizării calității serviciilor de transport public reprezintă deci o problemă urgentă de maximă importanță în gestionarea transportului public în Municipiul Drobeta Turnu Severin. De asemenea monitorizarea obiectivelor ce vizează facilitarea mobilității alternative reprezintă o prioritate. Din aceste motive municipalitatea își propune următoarele acțiuni: 1. Definirea unui Program de transport care să țină cont și să integreze aspectul social al serviciului în prezent. Extinderea rețelei vizând în special aspectele sociale va rezulta din prezentul PMUD. Programul va ține cont de realizarea documentațiilor și studiilor necesare pentru crearea rețelei de transport troleibuze ce vor fi integrate în noul PUG. 2. Monitorizarea investițiilor angajate de operatorul de transport public angajate de acesta în cadrul contractului de concesiune vor reprezenta un element important în implementarea PMUD. 3. Monitorizarea investițiilor publice propuse în PMUD vor constitui elementul esențial în implementarea PMUD. Prin prezentul PMUD, Municipiul Drobeta Turnu Severin va moderniza căi rutiere pentru facilitarea traficului și creșterea calității serviciilor de transport public. De asemenea vor fi modernizate căi rutiere și pentru creșterea accesibilității și mobilității prin extinderea rețelei de transport public în zone cu impact social. În plus municipalitatea va realiza noi stații pe domeniul public pentru creșterea confortului călătorilor. 4.Va fi creat un sistem alternativ de deplasare durabilă a cărui monitorizare va deveni elementul central pentru stimularea trecerii la o deplasare mai prietenoasă cu mediul. Va fi definit un cadru instituțional pentru realizarea sistemului integrat pentru deplasare alternativă durabilă în Drobeta Turnu Severin. În cadrul sistemului un element important este crearea pistei pentru biciclete pe Bulevardul Tudor Vladimirescu prin care Municipiul Drobeta Turnu Severin va fi integrat în rețeaua EUROVELO. De la 310

311 această pistă vor fi create spre centru vechi şi faleza Dunării trasee care vor fi integrate în zona extinsă pietonala nou creată. De asemenea, în zonele de acces dinspre Craiova, Timişoara, Tîrgu Jiu, vor fi create sisteme park & ride cu plata la sistemul de transport în comun, în care vor exista sisteme de încărcare pentru autoturisme electrice. B - Mecanism de monitorizare ca procedură de evaluare Se va constitui un mecanism de monitorizare și evaluare a planului de mobilitate urbană durabilă care să identifice și să preîntâmpine problemele ce pot apărea în etapele premergătoare dar şi de implementare ale acestuia, și, dacă este necesar, la reorganizarea măsurilor pentru a atinge țintele mai eficient și în limitele bugetului disponibil. Mecanismul de monitorizare şi evaluare va fi definit cât mai devreme și trebuie să devină parte integrantă a PMUD. Rezultatele evaluării vor fi publicate pentru dezbatere publica şi vor fi reajustate în conformitate de către toți actorii implicați. Mecanismul de monitorizare și evaluare este un pas important pentru punerea în aplicare a planului de mobilitate urbană durabilă (PMUD), în scopul identificării în timp util a îndeplinirii indicatorilor sau a reajustării PUMD și a instrumentelor sale. Pentru efectuarea evaluării, sunt necesare metode suplimentare pentru generarea de date prin modelare și generarea/ măsurarea de scenarii. SIDU este fundamentat pe PMUD care reprezintă pilonul principal. Principalii indicatori de monitorizare ai SIDU sunt indicatorii PMUD Indicatori de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării investițiilor aferente PMUD Indicatori 2015 Numărul de călătorii/zi la 1000 de angajați Indice de dependență al transportului public (procent subvenții din total încasări) % Prețul mediu al unei calatorii lei (valoare venituri/număr calatorii) Deplasări transport alternativ din total deplasări Indicator de trafic nemotorizat (Număr vehicule alternative nemotorizate din total vehicule) Indicator CO valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore Numărul de stații raportat la suprafața municipiului în km2 Numărul de stații raportat la lungimea totala a străzilor în km Scenariul a face minimum 2025 Scenariul a face ceva ,66 91,23 72,28 0,97 lei 0,91 1,18 32 % 29% 35% 1,53 0,29 0, mg/m3 5,23 mg/m3 4,03 mg/m3 1,12 km2 la 1 stație 1,12 km2 la 1 stație 3,33 km la 1 stație 3,33 km la 1 stație 0,57 km2 la 1 stație 1,7 km la 1 stație Număr de calatorii/zi la 1000 de locuitori 53,54 50,27 74,27 Gradul de acoperire al traseelor de transport în comun (ponderea lungimii 38,97 38,97 51,15 311

312 Indicatori 2015 traseelor de transport public din total lungime străzi) % Numărul de accidente rutiere la 1000 de locuitori Numărul de accidente mortale din total număr de accidente Numărul de accidente în care sunt implicați pietoni din total număr de accidente Numărul de accidente în care sunt implicați bicicliști din total număr de accidente Gradul de uzura al flotei (ponderea mijloacelor de transport cu o vechime de până în 10 ani) Indicator CO valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8h Scenariul a face minimum 2025 Scenariul a face ceva ,63 1,53 1,35 1,10% 1,10% 0,55% 10% 10% 8% 9,9% 6,9% 5,5 13,63% 13,63% 50% 4.63 mg/m3 5,23 mg/m3 4,03 mg/m3 Spațiu verde pe cap de locuitor 6,31 m2 6,31 m2 6,62 m2 Gradul de poluare al flotei (ponderea mijloacelor de transport euro 3 şi euro 4 în total vehicule) 29,54% 29,54% 72% În cadrul acestei etape de elaborare a PMUD au fost stabiliți actorii responsabili cu monitorizarea planului. Pentru implementarea şi monitorizarea PMUD va fi creat un comitet format din reprezentați ai administrației publice locale şi din stake-holderii implicați în procesul de realizare a PMUD. Administrația publică locală va fi reprezentată de Manager, Directorul General al Direcției de Taxe şi Impozite Locale, Arhitectul Şef, Şeful Serviciului Investiții şi Şeful Serviciului de Dezvoltare Locală. Reprezentanții stake-holderilor care vor fi implicați în monitorizarea PMUD vor fi reprezentanți ai Operatorului de transport SC Transport Public Urban Drobeta SA, Serviciului Poliţiei Rutiere Mehedinţi, reprezentant al Agenției de Protecție a Mediului şi reprezentant al fundației Motivation. Comisia va avea următoarele obiective: 1. Să elaboreze și să aprobe strategia de dezvoltare a transportului public; 2. Să monitorizeze punerea în aplicare a proiectelor de investiții legate de infrastructura tehnică a transportului public; 3. Să asigure interfața pentru discuții și să fie un partener activ pentru autoritățile locale în ceea ce privește dezvoltarea și gestionarea transportului public, cu scopul de a coordona politicile de interes general; 4. Să îmbunătățească planificarea investițiilor în infrastructura urbană cu privire la serviciile de transport public, inclusiv prin folosirea modelului de transport PMUD; 5. Să stabilească rutele primare și secundare și orarul de transport pentru transportul public de călători; 6. Să pregătească și să implementeze urmărirea, reabilitarea, extinderea și modernizarea programelor de transport public local; 312

313 7. Să stabilească, să regleze și să modifice tarifele pentru transportul public local; Comisia va realiza rapoarte semestriale în cadrul cărora vor fi evaluați indicatorii precum şi actualitatea şi modul de realizare al obiectivelor şi țintelor, propunând când este cazul, ajustarea planului. În același timp comisia va evalua necesitatea ajustării PMUD cu ocazia realizării noului PUG. Și pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PAED au fost create mecanisme de reajustare definindu-se o arhitectură instituțională specifică.pentru implementarea prezentului concept va fi creată Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin, ca structură responsabilă pentru monitorizarea întregului proces de punere în aplicare a acţiunilor şi analiza rezultatelor PAED. Cele mai importante sarcini ale structurii de monitorizare: Realizarea planurilor de acţiune pe termen scurt (1-2 ani) şi mediu ( 3-6 ani) - în cooperare cu unităţile de punere în aplicare a sarcinilor individuale. Controlul şi ajustarea, dacă este necesar, a PAED în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor până în Monitorizarea îndeplinirii acţiunilor din Planul adoptat. Pregătirea de rapoarte privind punerea în aplicare a PAED, atât pentru primarul Municipiului Drobeta Turnu Severin, cât şi pentru instituţiile locale implicate PAED şi Biroul Convenţiei Primarilor. Informarea opiniei publice asupra rezultatelor obţinute şi consolidarea sprijinului public pentru acţiunile puse în aplicare. În realizarea şi implementarea dispozitivului strategic şi respectiv a planului de acţiuni, vor fi implicate atât partea politică, care are un rol de înaintare de propuneri și de luare de decizii și care este reprezentată de primar și de către consilierii municipali; Șefii biroului de Mediu, precum și ai biroului de comunicare/proiecte europene vor fi implicați în grupuri de lucru și vor avea de asemenea, rolul de coordonare între diferitele sectoare și părțile interesate care sunt implicate în dezvoltarea de proiecte individuale. Implicarea membrilor publicului în activitatea programului este în mod explicit dorită de echipa de management. Acest lucru se datorează faptului că obiectivele și valorile Convenţiei Primarilor devin astfel accesibile publicului larg și adaugă programului capacităţi suplimentare de rezolvare a problemelor. Implicarea publicului în program nu este utilă doar pentru motivele subliniate mai sus; este, de asemenea interesantă din punctul de vedere al responsabilizării cetățenilor. Prin implicarea lor în program, cetățenii dobândesc noi competențe și calități personale pe care le pot aplica mai târziu în alte domenii. Același grup de lucru va fi menţinut pentru activitățile de comunicare și monitorizare PAED. Parteneri: Agenţia de Mediu, centre de cercetare, agenţi economici, AS Luci, Convenţia Primarilor, ONG-uri, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. Procesul de monitorizare a PAED va funcționa în conformitate cu prevederile din ghidul Convenţiei Primarilor: semnatarii Convenţiei se angajează să prezinte un raport al stadiului implementării PAED din doi în doi ani după aprobarea Planului astfel încât să se stabilească dacă sunt capabili să-şi atingă obiectivele și, dacă este necesar, să ia măsuri corective coerente. Structura în "documente de acțiune", cu rezultate așteptate relative, facilitează revizuirea și posibila reformulare. 313

314 Indicatorii de monitorizare a planului de acţiuni sunt: - Reducerea emisiilor de CO 2 cu 20% până în 2020, conform obiectivelor propuse de Uniunea Europeană - Creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020: o suprafaţă număr de clădiri renovate; o număr de IMM-uri locale nou create în domeniul eficienței energetice; o cifra de afaceri realizată de aceste IMM-uri din total investiţii realizate în domeniul eficienței energetice; o număr de locuri de munca nou create. - Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile cu 20% Momentele monitorizării vor fi cuprinse în planul de comunicare, care va asigura atenţia cetățenilor și a părților interesate locale implicate, precum și capacitatea lor de a-şi asuma un rol activ și de "propunător". Acest lucru demonstrează conștientizarea necesității de a demara o acțiune comună și continuă pentru a atinge obiectivul programat de durabilitate. Sistemul de monitorizare prevăzut care va fi pus în aplicare de către Grupul de lucru este European Energy Award, un model răspândit în majoritatea țărilor din Europa pentru gestionarea durabilă a energiei, model dedicat autorităților locale. Similar cu sistemul de management al calității și de mediu, dar concentrat pe energie, sistemul este conceput pentru a asigura o reducere a consumului de energie, acționând în toate domeniile de interes general. Printre multele beneficii pe care orașul le poate primi de la acest sistem, European Energy Award este un instrument valoros pentru monitorizarea progresului și asigurarea, printre altele ale : revizuirii sistematice a activităților în șase domenii: 1. Dezvoltare şi Planificare, 2. Clădiri publice, 3. Furnizare, 4. Transport şi mobilitate, 5. Organizare internă, 6. Comunicare şi cooperare identificarea de măsuri eficace planificarea şi implementarea activităţilor suplimentare. CADRUL PARTENERIAL PENTRU ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA SIDU Pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU a fost definit un cadru instituțional participativ bazat pe voluntariat și asumare responsabilităților. În cadrul întâlnirilor din și 314

315 a fost definit pactul pentru un parteneriat local în scopul implementării, monitorizării și evaluării SIDU. Scopul parteneriatului constă în consemnarea exprimării voinţei părţilor de a colabora în vederea concertării acțiunii pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea împreună a documentului strategic de dezvoltare integrată a teritoriului pe baza căruia se va acorda finanţare în cadrul Axei prioritare 4 a Programului Operaţional Regional , respectiv a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, precum şi a proiectelor care derivă din aceasta. Partenerii RELEVANTI constituiți în grup de inițiativă sunt: Primăria Drobeta Turnu Severin - Lider al Parteneriatului Consiliul Județean Mehedinți - Partener teritorial strategic Agenția Județeană de Mediu AJOFM ONG Fundatia Motivation ONG Patronatul Locala al IMM-urilor ca reprezentant al mediului privat local ONG Asociația Partida Romilor Mehedinți Universitatea Craiova - Secția Drobeta Turnu Severin Inspectoratul Școlar Părțile asumă liber și voluntar drepturile şi obligaţiile, precum şi responsabilităţile ce le revin în realizarea activităţilor aferente elaborării, implementării, monitorizării și evaluării în comun a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, al cărei areal de implementare este Municipiul Drobeta Turnu Severin. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană reprezintă documentul strategic pe baza căruia se va acorda finanţare în cadrul Axei Prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabiledin cadrul Programului Operaţional Regional Părțile convin să-și coordoneze activitatea după Principiile de bună practică: 1. Toţi partenerii trebuie sa contribuie la realizarea activităţilor aferente elaborării, implementării, monitorizării în comun a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană. Rolul partenerilor care nu implementează direct proiecte în cadrul SIDU este unul strategic. Rol strategic înseamnă implicarea în definirea temei, activităților și indicatorilor de proiect. 2. Părţile trebuie să se consulte în mod regulat şi să se informeze reciproc asupra tuturor aspectelor privind evoluţia activităţilor pentru care a fost creat parteneriatul. 315

316 3. Toţi membrii trebuie să implementeze activităţile cu respectarea standardelor profesionale şi de etică. 4. Părțile convin ca anual să evalueze stadiul implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană iar în baza acestor evaluări să decidă dacă este cazul ajustarea Planului de acțiune al strategiei. Părțile să constituie Comitetul Local pentru Dezvoltare Integrată Drobeta Turnu Severin pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană în mod liber și voluntar fără a crea o entitate cu personalitate juridică decât dacă va fi cazul și în urma procedurilor specifice fiecărei părți. Roluri şi responsabilităţi în implementarea acordului de parteneriat în cadrul comitetului. Primăria Drobeta Turnu Severin - Lider al Parteneriatului: asigură suportul logistic și strategic pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană. PUG-ul, PMUD-ul, PAED-ul, Strategia grupului de acțiune locală pentru CLLD reprezintă suportul strategic pentru definirea SIDU. Va asigura logistic structura de evaluare a impactului proiectelor și de facilitare în documentațiile de avizare/autorizare în domeniul amenajării teritoriului. Consiliul Județean Mehedinți - Partener teritorial strategic pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Agenția Județeană de Mediu - Partener pentru PAED și PMUD; responsabilități în monitorizare indicatori de mediu AJOFM - Partener strategic pentru ocuparea forței de muncă în implementare CLLD și SIDU; responsabilități în monitorizare indicatori ocupare și formare; Partener pentru dezvoltare de programe formare și ocupare și scheme de ajutor de stat pentru formare și ocupare ONG Fundatia Motivation - responsabilități monitorizare PMUD și implementare și monitorizare CLLD ONG Patronatul Locala al IMM-urilor ca reprezentant al mediului privat local - responsabilități monitorizare PAED și SIDU; parteneriat pentru dezvoltare de programe formare și ocupare și scheme de ajutor de stat pentru formare, ocupare și antreprenoriat ONG Asociatia Partida Romilor Mehedinți - responsabilități implementare și monitorizare CLLD Inspectoratul Școlar - Monitorizare SIDU Drepturile partenerilor Liderul parteneriatului, are dreptul de a solicita şi de a primi de la ceilalţi membri orice informaţii, date, documente, legate de şi necesare derulării procesului de elaborare, implementare şi monitorizare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, precum şi, de a răspunde în numele parteneriatului la solicitările Agenţiei pentru Dezvoltare Regională /Autorităţii de Management pentru POR referitoare la acest document strategic. 316

317 Membrii acordului de parteneriat au dreptul de a fi informaţi cu regularitate de către liderul parteneriatului cu privire la progresul înregistrat în derularea etapelor de elaborare, implementarea şi monitorizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană. Obligaţiile partenerilor Fiecare partener îi va consulta şi informa pe ceilalţi parteneri despre progresul înregistrat în derularea etapelor de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană. Partenerii au obligaţia ca, în funcţie de responsabilităţile ce le revin, să depună toate eforturile după aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană pentru ca implementarea calendarului de activităţi al acesteia să fie realizată în calendarul agreat. Fiecare partener va desemna cel puţin o persoană care va facilita implementarea prezentului acord. Părţile convin să păstreze informaţiile primite în confidenţialitate şi sunt de acord să prevină orice utilizare sau divulgare neautorizată a unor astfel de informaţii. Părţile înţeleg să utilizeze informaţiile confidenţiale doar în scopul de a-şi îndeplini obligaţiile din prezentul Acord de parteneriat. Portofoliul de proiecte al SIDU sub forma de Plan de Acțiune pentru SIDU a fost validat prin procesul de consultare publică SE și a primit Decizia etapei de încadrare 13/ În perioada s-a derulat etapa de consultare publică finală privind elaborarea a SIDU, forma finală stând la dispoziție pe site-ul oficial al Primăriei Municipiul Drobeta Turnu Severin precum și la sediul Primăriei. Riscuri și măsuri de atenuare a riscurilor Implementarea proiectelor poate fi afectată de o serie de riscuri de natură tehnică sau financiară, ca de exemplu: Riscuri tehnice: întârzieri în execuția lucrărilor și depășirea graficului de lucrări; neconcordanțe între execuție și documentația tehnică care stă la baza proiectului. Riscuri financiare: depășirea bugetelor alocate pe activități sau lucrări; creșteri ale prețului materialelor de construcții care nu au fost previzionate, ceea ce determină insuficiența resurselor financiare comparativ cu bugetul. Riscuri privind calitatea: neconcordanța între specificațiile tehnice ale materialelor și calitatea materialelor folosite la lucrări. preîntâmpinarea și atenuarea acestor riscuri trebuie să fie asigurată pe de-o parte, prin clauze contractuale, cum ar fi: 317

318 perceperea garanției de bună execuție, a garanției pentru plata avansului, garanții pentru rețineri, etc.; prevederea de penalități la plata executanților/ furnizorilor în caz de întârzieri în execuția contractului; prezentarea certificatelor de calitate ale materialelor achiziționate (care vor fi analizate și aprobate de către Beneficiar); asigurarea personalului și echipamentelor constructorului, precum și asigurarea pentru terțe persoane; precum și prin măsuri adiacente interne: analiza și avizarea situațiilor de lucrări în vederea efectuării plăților; prin cunoașterea, înțelegerea și aplicarea corectă a clauzelor contractuale, printr-o activitate susținută a responsabililor de implementarea SIDU și colaborare strânsă cu echipa de experți tehnici, consultanți, diriginți de șantier, astfel încât să se realizeze monitorizarea foarte atentă a contractelor de lucrări. Succesul implementării strategiei integrate depinde nu numai de resursele financiare alocate, ci și de calitatea resursei umane care are atribuții în ceea ce privește managementul Strategiei. De aceea, din structura de implementare vor face parte persoane cu experiență în implementarea proiectelor și cu pregătire în domeniile în care activează. Ajustare SIDU În cadrul procesului de demarare a implementării SIDU o prioritate a reprezentat definirea proiectelor care vizau intervenția în Zonele Urbane Marginalizate și crearea cadrului de implementare pentru aceste proiecte. Demersul a reprezentat implementarea proiectului nr.42 din cadrul SIDU, respectiv Sprijin Pregatitor In Vederea Elaborarii Strategiei De Dezvoltarea Locala Si Infiintarea Grupului De Actiune Locala In Municipiul Drobeta Turnu Severin finanțat prin Programul Operational Capital Uman (POCU) Acest demers viza crearea cadruuli instituțional atât pentru validarea căt și pentru implementarea proiectului nr. 45 din SIDU, respectiv CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizata Gura Vaii in vederea integrarii in zona urbana dezvoltata.. Astfel în cadrul proiectului nr. 42 Sprijin Pregatitor In Vederea Elaborarii Strategiei De Dezvoltarea Locala Si Infiintarea Grupului De Actiune Locala In Municipiul Drobeta Turnu Severin a fost realizat un STUDIU DE REFERINȚĂ ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII ZONELOR URBANE MARGINALIZATE ȘI A DELIMITĂRII TERITORIULUI VIZAT DE S.D.L LA NIVELUL MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN. În cadrul acestui stadiu a rezultat existența a 4 zone urbane marginalizate care au fost validate ca îndeplinind criteriile pentru intervenție: ZUM 1 - Gura Văii, ZUM 2 - Schela Cladovei, ZUM 3 - Dudașul Schelei și ZUM 4 - Banovița, extinzându-se astfel zona inițială de intervenție definită în varianta de SIDU aprobată. 318

319 Concluziile Studiului arată că: Există foarte multe persoane care trăiesc la limita subzistenței, și întâmpină dificultăți financiare în asigurarea unor condiții minime de alimentație, confort personal și siguranță locativă. Astfel, 69,67% din respondenți (LA NIVEL DE POPULAȚIE TOTALĂ ZUM 1-4) întâmpină dificultăți la plata utilităților, 63,27% nu au posibilitatea de a-și încălzi adecvat locuințele pe timpul iernii, 42,65% nu se alimentează corespunzător tot datorită lipsurilor materiale, și doar 28,2% dețin un autoturism. De asemenea, este de remarcat numărul mare de persoane, care nu iși pot permite o săptămână de vacanță 81,04% din respondenți, fapt ce reprezintă o problemă majoră a populației lipsa de socializare extracomunitară. Există persoane care nu au părăsit comunitatea de mai bine de 10 ani, fapt ce le limitează experiența și dezvoltarea socială. Grafic nr. 25 Dificultăți financiare 1. să plătea scă chiria sau facturi le la utilităț i, 2. să asigur e încălzi rea adecv ată a locuin ței, 3. să facă față unor cheltui eli nepre văzute, 4. să mănâ nce carne, pește sau un echiva lent protei c în fiecare zi, 5. o săptă mână de vacanț ă depart e de casă, 6. sa detina un autotu rism, 7. sa detina o mașin ă de spălat, 8. sa detina un TV color 9. sa detina unun telefo n. DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU 69,67% 30,33% 63,27% 36,73% 45,49% 54,51% 42,65% 57,35% 81,04% 18,96% 71,80% 28,20% 49,05% 50,95% 33,64% 66,36% 22,27% 77,73% Comunitatea ZUM de la nivelul Municipiului Dr. Tr. Severin, este caracterizată din punct de vedere demografic de o populație în curs de îmbătrânire socio-economică. Deși procentul populației tinere sub 17 ani, se plasează către 20% din populație, marea majoritate a acesteia nu lucrează cu forme legale, nu urmează o formă de învățământ și nu dețin în administrare o afacere. Nivelul educațional al populației este relativ scăzut, mai mult de o treime din populație fiind absolventă de ciclu gimnazial, sau inferior acestuia. Procentul persoanelor analfabete este de asemenea ridicat. Aceste aspecte sunt reflectate în nivelul de trai precar al multor persoane, caracterizat de nesiguranță locativă, venituri la limita subzistenței, mediu antreprenorial depreciat, exod al populației, dezvoltare comunitară încetinită, valori sociale în dezacord cu tendințele europene, conservare si valorificare precară a potențialului natural.2 Cauză, dar și consecință a nivelului educațional scăzut, îl reprezintă și problemele medicale, acute și cronice, prezente în procent destul de mare în comunitate. Lipsa de cultură medicală, 319

320 coroborată cu infrastructura medicală insuficientă conduce la un grad ridicat de morbiditate, fapt ce generează costuri materiale și sociale ridicate pentru comunitate. Procentul populației active neocupate este poate cea mai mare problemă a acestei comunități. Lipsa de calificare, și calificarea formală este de asemenea o problemă reală a comunității. Faptul că marea majoritate a populației apte de muncă fie nu lucrează, fie lucrează fără formalități legale, fie este necalificată sau subcalificată în raport cu nevoile reale de pe piața muncii, constituie un impediment major în dezvoltarea comunității. Conexă îmbunătățirii condițiilor de locuit, și generată de numărul mare de persoane care nu au perfectate actele de proprietate pentru imobile și terenuri, se impune de asemenea o intervenție în sensul asigurării asistenței juridice pentru intrarea în legalitate în ceea ce privește proprietatea (succesiuni, cadastrări, etc...), dar și starea civilă, domiciliu stabil, mai ales in randul tinerilor migranti in prezent, fiind in cautarea unui loc de munca in permanenta. STUDIU DE REFERINȚĂ ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII ZONELOR URBANE MARGINALIZATE ȘI A DELIMITĂRII TERITORIULUI VIZAT LA NIVELUL MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN se integrează in SIDU și se constituie ca anexă de fundamentare a intervenției. 320

321 Listă figuri Fig. nr. 1 Autostrada Navigabilă Main - Dunăre Fig. nr 2 Harta orașului în anul 1970 Istoria Municipiului Drobeta Turnu Severin Fig. nr. 3. Utilizarea terenurilor prelucrare cartografică Fig. nr. 4 Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Mehedinţi, faţă de polul principal de transport - Municipiul Drobeta Turnu-Severin Fig. nr. 5 Comunități marginalizate Municipiul Drobeta Turnu Severin Fig. nr. 6 Distribuţia unităților de învăţământ primar, gimnazial şi liceal în Drobeta Turnu Severin Fig. nr. 7 Arii naturale Drobeta Turnu Severin Fig. nr. 8 Limite arii protejate Fig nr. 9 Rețeaua rutiera Drobeta Turnu Severin Fig. 9.1 Bld. Tudor Vladimirescu Sursă: Fig. 9.2 Reţeaua de străzi urbane din sectorul 1 Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig. 9.3 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 2 Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig. 9.4 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 3 Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig. 9.5 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 4 Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig. 9.6 Imagini reţeaua de străzi urbane din sectorul 5 Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig nr. 10 Schema rețelei feroviare Drobeta Turnu Severin Fig Gara Centrală Drobeta Turnu Severin Sursă:google.ro/maps/ Fig Gara Centrală Drobeta Turnu Severin Sursă adevarul.ro/locale/turnu-severin Fig Nave pasageri din Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig Transport marfă Calea Târgu Jiu Sursă Fig Transport marfă Şoseaua de Centură Sursă Fig Hartă Transport marfă Şoseaua de Centură Sursă: Fig Lungimea căilor ferate în județul Mehedinți Sursă: Institutul Naţional de Statistică Fig Caracteristicile reţelei de cale ferată din municipiul Drobeta Turnu Severin Sursă: Master Plan General de Transport al României Fig Principalele coridoare de transport feroviar Sursă: ec.europa.eu/ten/transport Fig Gara Drobeta Turnu Severin Marfuri Triaj Simian Sursă: wikimapia.org/ / Fig Coridorul Pan European 7 Dunăre Marea Neagră. Sursă: Fig Portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Fig Portul Drobeta Turnu Severin Sursă: 321

322 Listă tabele Tabel. nr. 1 Bilanţul teritorial administrativ/ intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin - folosinţa terenului după tabel OCOTA ( mai oct 2006 ). Tabel. nr. 2 Suprafata intravilana a municipiului Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 3 Suprafata spatiilor verzi municipiul Drobeta Turnu Severin Tabel. nr. 4 Populaţia totală, populaţia activă în Drobeta Turnu Severin Tabel. nr. 5 Populaţia populaţia activă în Drobeta Turnu Severin conform INSSE Tabel. nr. 6 Populaţia populaţia activă în Drobeta Turnu Severin conform Recensământ 2011 Tabel nr. 7 Căsătorii Tabel nr 8. Divorțuri Tabel nr. 9 spor natural Tabel. nr. 10 Stabiliri de reședință - municipiul Drobeta Turnu Severin Tabel. nr. 11. Plecări cu reședință - municipiul Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 12 Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială(arope), pe regiuni de dezvoltare Tabel nr. 13 Rata deprivarii materiale severe, pe regiuni de dezvoltare și macroregiuni Tabel. Nr. 14 populație în zone marginalizate Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 15 Unitatile scolare pe niveluri de educatie Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 16 Evoluța populației școlare pe niveluri de educație Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 17 Populatia scolara pe niveluri de educatie, municipiul Drobeta Turnu Severin, 2015 Tabel nr. 18 Personalul didactic pe niveluri de educatie, Mehedinți și Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 19. Absolventi pe niveluri de educatie, judet si municipiu Tabel nr. 20 Registrul bazelor sportive din Drobeta Turnu-Severin Tabel nr. 21 Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate Tabel nr. 22 Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate Tabel nr. 23 Cifra de afaceri firme realizată de firmele din municipiul vs. județ Tabel nr. 24 Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin Tabel 24.1 Balanța comercială Tabel nr. 25 Platforme industriale Tabel nr. 26 Dinamica indicatorilor privind forța de muncă în Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 27 Someri înregistrați la nivelul municipiului vs. la nivel județean Tabel. nr. 28 Populația activă și rata de ocupare Tabel nr. 29 Evoluția indicilor prețurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete, în perioada februarie 2015 februarie 2016 Tabel nr. 30 Câştigurile salariale pe grupele mari de activități în luna februarie 2016 Tabel 30.1 Valorii medii ale monitorizării principalilor poluanţi în 2014 Tabel 30.2 Mediile anuale ale concentraţiilor monoxidului de carbon. Tabel 30.3 Mediile anuale ale benzenului. Tabel 30.4 Mediile anuale ale ozonului. Tabel 30.5 Mediile anuale ale H2S - pe SFA Tabel 30.6 Mediile anuale ale PM10 gravimetric Tabel 30.7 Mediile anuale ale Pb10 gravimetric Tabel 30.8 Mediile anuale ale PM 25 gravimetric Tabel nr Funcția economică a pădurilor sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului Tabel nr Suprafețe de păduri regenerate sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului 322

323 Tabel nr Suprafețe de pădure parcurse cu tăieri sursa Agenția Națională pentru Protecția Mediului Tabel Ariile naturale protejate din Drobeta Turnu Severin Sursă: Tabel nr. 31 Valori medii anuale pentru punctele de măsurare nivel de zgomot Tabel nr. 32 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră GES ( mii tone CO2 Eq) Tabel nr. 33 Emisii anuale de CO2 (mii tone) Tabel nr. 34 Emisii anuale de metan (tone) CH4 Tabel nr. 35 Emisii anuale de protoxid de azot (tone) N2O Tabel nr Distribuţia vehiculelor de călători după scopul călătoriei Tabel nr. 36 Oferta de transport feroviar CFR Călători Tabel 36.1 Lungimea străzilor modernizate Sursă: Institutul Naţional de Statistică Tabel 36.2 Locurile de parcare din Cartier Crihala Nord din Municipiul Drobeta Turnu Severin(Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.3 Locurile de parcare din Cartier Crihala Nord din Municipiul Drobeta Turnu Severin(Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.4 Locurile de parcare din Cartier Crihala Sud din Municipiul Drobeta Turnu Severin(Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.5 Locurile de parcare din Cartier Walter Maracineanu din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.6 Locurile de parcare din Cartier Cicero din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.7 Locurile de parcare din Cartier Aeroport din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.8 Locurile de parcare din Cartier Kiseleff din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel 36.9 Locurile de parcare din Cartier Platforma Industriala Nord Est din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel Locurile de parcare din Cartier Independentei din Municipiul Drobeta Turnu Severin(Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel Locurile de parcare din Platforma Industriala Sud Est din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel Locurile de parcare din Cartier Centru din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel Locurile de parcare din Cartier Alunis din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel Locurile de parcare din Cartier Platforma Industrială Sud Vest din Municipiul Drobeta Turnu Severin (Sursă: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin) Tabel Oferta de transport feroviar CFR Călători Tabel Traficul de călători spre și dinspre Drobeta Turnu Severin sursă: Divizia comercială a Regionalei de transport călători Craiova Tabel Număr călători tranzitați spre și dinspre Drobeta Turnu Severin sursă: Divizia comercială a Regionalei de transport călători Craiova Tabel Număr pasageri spre și dinspre Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu - Agenţia Drobeta Turnu Severin Tabel Trafic feroviar marfă Drobeta Turnu Severin Sursă: Centrul servire clienţi Craiova - Sucursala Banat Oltenia Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA Bucureşti Tabel Transportul de mărfuri în regiunea Sud-Vest Oltenia pe căi navigabile interioare, în anul 2010 (mii tone) Sursă: ADR Sud-Vest Oltenia 323

324 Tabel Transportul de mărfuri în regiunea sud-vest Oltenia pe căi navigabile interioare, în anul 2010 (mii tone km ) Sursă: ADR Sud-Vest Oltenia Tabel Cantitatea de marfă operată în portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, respectiv Agenţia Drobeta Turnu Severin Tabel Utilizarea prezentă şi viitoare a portului Drobeta Turnu Severin (Sursă: Planul pe termen scurt, mediu și lung - Master Planul General de Transport al Romȃniei) Tabel nr. 37 Preț Gcal. pentru agenții economici vs. preț pentru persoanele fizice Tabel nr. 38 Cantitatea de apa potabilă distribuită consumatorilor, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 39 Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 40 Energia termică distribuită, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 41 Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 42 Gaze naturale distribuite, după destinație, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 43 Lungimea străzilor orașenești, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 44 Lungimea strazilor orasenesti modernizate, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 45 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, Drobeta Turnu Severin Tabel nr. 46 Cifra de afaceri firme care își desfăşoară activitatea în domeniul turism-servicii Tabel nr. 47 Servicii turism Tabel nr 48 Capacitatea de cazare turistică - număr unităţi Tabel nr. 49 Tipuri structuri de cazare Tabel nr. 50 Capacitatea de cazare turistică existentă Tabel nr. 51 Număr zile înnoptare în structurile de cazare Tabel nr. 52 Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică Tabel. nr. 53 Înnoptări în structuri de primire turistică - număr Tabel nr. 54 Biblioteci pe categorii de biblioteci, județ și localitate Tabel nr. 55 Volume existente în biblioteci Tabel nr. 56 Cititori activi la biblioteci Tabel nr. 57 Vizitatori în muzee și colecții publice Tabel nr. 58 Muzee și colecții publice Tabel nr. 59 Spectatori și auditori la reprezentații artistice pe județe și localități Tabel nr. 60 Lista monumentelor istorice Lisă grafice Grafic. Nr. 1. Populația Municipiului Drobeta Turnu Severin Grafic nr. 2 Populaţia activă în Drobeta Turnu Severin conform INSSE Grafic nr. 3 Populaţia activă în Drobeta Turnu Severin conform Recensământ 2011 Grafic nr. 4 Rata riscului de sărăcie, Regiunea SUD-VEST OLTENIA Grafic nr. 5 Rata deprivării materiale severe Grafic nr. 6 Cifra de afaceri firme realizată de firmele din municipiu vs. județ Grafic nr. 7 Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin Grafic nr. 8 Ponderea secţiunilor CAEN rev.2 în total cifră de afaceri a unităţilor locale active în anul 2014 la nivelul judeţului Mehedinţi Grafic nr. 9 Cifra de afaceri firme realizată de firmele din municipiu Grafic nr. 10 Număr salariați Grafic nr. 11 Populația ocupată Grafic nr. 12 Rata de ocupare (%) şi Rata de activitate a resurselor de muncă (%) România şi Mehedinţi în perioada

325 Grafic. Nr. 13 Rata șomajului Grafic nr Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluaţi atmosferici Grafic nr Evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant Grafic nr Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele Grafic nr Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile de metale grele Grafic nr Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanţi organici persistenţi Grafic nr Evoluția suprafeței fondului forestier Grafic nr 13.7 Distribuția pădurilor după principalele forme de relief Grafic nr Distribuţia pădurilor pe tipuri funcţionale Grafic nr.14. Grafic Evoluţia nivelului de zgomot pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, comparativ anii 2010 şi 2014 Grafic nr. 15 ONG-uri Grafic 15.1 Grafice pentru numărul de pasageri şi de nave din Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu - Agenţia Drobeta Turnu Severin Grafic 15.2 Traficul de marfă în staţiile Drobeta Turnu Severin Mărfuri şi Drobeta Turnu Severin Sursă: Centrul servire clienţi Craiova Sucursala Banat Oltenia Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA Bucureşti Grafic 15.3 Grafic pentru cantitatea de marfă operată în portul Drobeta Turnu Severin Sursă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu - Agenţia Drobeta Turnu Severin Grafic nr. 16 Activitate ONG-uri Grafic nr. 17 Tipuri de activități ONG-uri Grafic nr. 18 Capacitate de cazare turistică Grafic nr 19 Unități cazare Drobeta Turnu Severin Grafic nr. 20 Tipuri de structuri de cazare Grafic nr. 21. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică Grafic nr. 22. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică Grafic nr. 23 Număr înnoptări în structuri de primire turistică Grafic nr. 24 Vizitatori în muzee și colecții publice Grafic nr. 25 Dificultăți financiare INITIATOR, PRIMAR MARIUS SCRECIU VIZAT, SECRETAR MIRELA PASAT 325