Tematici posturi didactice, Etapa a II-a,

Dimension: px
Commencer à balayer dès la page:

Download "Tematici posturi didactice, Etapa a II-a,"

Transcription

1 Tematici posturi didactice, Etapa a II-a, FACULTATAEA DE MEDICINĂ Departamentul nr. 2 Științe funcționale Farmacologie, toxicologie şi farmacologie clinică Șef de lucrări,, poziția 37, disciplinele: Farmacologie, Farmacologie noţiuni fundamentale, Farmacologie clinică PROGRAMA ANALITICA FARMACOLOGIE, TOXICOLOGIE SI FARMACOLOGIE CLINICA 1. Farmacologie generală 1.1. Definiţia şi ramurile farmacologiei 1.2. Noţiuni generale despre medicament. Criterii de clasificare Farmacocinetica generală: Procese farmacocinetice fundamentale (absorbţia medicamentelor, căi de administrare, transport şi distribuţie, biotransformarea medicamentelor, eliminarea medicamentelor) Farmacodinamie generală. Mecanisme de acţiune a medicamentelor la nivel molecular, celular pe sisteme fiziologice şi pe organismul întreg. Agonişti, antagonişti. Receptori farmacologici. Factori determinanţi în acţiunea medicamentelor. Relaţii structură chimică activitate farmacodinamică. Factori fiziologici. Interacţiuni medicamentoase Farmacoepidemiologie. Farmacovigilenţa. 2. Farmacologia sistemelor de reglare şi control. Mediatori şi modulatori chimici Sistemul nervos colinergic Sistemul nervos adrenergic Serotonina. Antiserotoninicele Histamina. Antihistaminicele Aminoacizii ca mediatori chimici Sistemul renină angiotensină. Kinine plasmatice Sistemul nervos purinergic (Adenozina şi ATP) Eicosanoizi (Prostaglandine, prostacicline, tomboxani, leucotriene), PAF. 3. Farmacologia sistemului endocrin. Hormonii Hormonii steroizi Hormonii hipofizari şi hipotalamici Hormonii tiroidieni Insulina. Glaucon. Farmacologia sistemului nervos. IV. Medicamente cu efecte globale pe sistemul nervos. 1. Anestezice locale.

2 2. Anestezice generale. 3. Farmacologia durerii (Anestezice antipiretice. Opioizi). V. Chimioterapice. 1. Anticanceroase. 2. Chimioterapice utilizate în bolile infecţioase. 2.1.Antiseptice şi dezinfectante Antivirusale. 2.3.Antibacteriene Strategia utilizării chimioterapicelor antibacteriene Chimioterapice antibacteriene Sulfamide. Sulfone. Inhibitorii dihidrofolatreductazei (DHFR) bacteriene: (trimetoprimul şi compuşii înrudiţi) Nitrofurani Antibiotice antibacteriene Betalactamine (Peniciline. Cefalosporine. Monobactami) Fosfomicine. Cicloserina. Glicopeptide şi glicofosfolipide Aminoglicozide (aminozide) şi aminociclitoli Macrolide, lincosamide, sinergistine (streptogramine).(mls B ) Cloramfenicol Tetracicline Polimixine Ansamicine (Rifampicina şi antibioticele înrudite) Antituberculoase. Antileproase Antifungice 2.5. Antiprotozoarice (Antimalarice, antiamoebiene, antitrichimonazice, antigiardiazice, active pe Toxoplasma, Pneumocystis carinii) Antihelmintice Antihelmintice active pe nematode Antihelmintice active pe cestode Insecticide şi miticide (antiscabioase). Anul IV 1. Introducere în farmacologia clinică 2. Farmacologia aparatului digestiv 2.1. Antiulceroase: antisecretoriile gastrice, medicamente protectoare ale mucoasei gastrice, medicamente active pe Helicobacter pylori. Recomandări actuale pentru tratamentul ulcerului Medicamente prokinetice Vomitive. Antivomitive Antispastice Antidiareice Laxative şi purgative 2.7. Fermenţii pancreatici 2.8. Antiinflamatoarele intestinale 2.9. Coleretice. Antilitiazice biliare Medicaţia bolilor hepatice. Antivirale utilizate în hepatitele croniceâ 3. Farmacologia sângelui 3.1. Antianemice. Stimulatori ai hemopoiezei Medicaţia anticoagulantă Medicația fibrinolitică

3 3.4. Antiagregante plachetare 3.5. Medicamente hemostatice. 4. Farmacologia metabolică 4.1 Medicamentele hipolipemiante 4.2. Tratamentul obezității 5. Diuretice și antidiuretice Anul V 1. Farmacologia aparatului cardiovascular 1.1. Antianginoase. Nitrovasodilatatoarele. Beta-blocantele ca antianginoase. Antagoniștii canalelor de calciu ca antianginoase. Alte medicamente antianginoase 1.2. Vasodilatatoare antiischemice 1.3. Antiaritmice 1.4. Medicamente antihipertensive. Diureticele ca antihipertensive. Beta adrenoliticele. Medicamente cu acţiune pe sistemul renină angiotensină aldosteron. Inhibitorii canalelor de calciu. Alfa adrenoliticele. Inhibitori simpatici prin acţiune centrală. Medicamente vasodilatatoare. Tratamentul urgenţelor hipertensive 1.5. Medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace: Diureticele în tratamentul insuficienţei cardiace. Inhibitorii sisemului renină - angiotensină aldosteron. Vasodilatatoarele în insuficienţa cardiaca. Beta blocantele în insuficienţa cardiacă. Medicamentele inotrop pozitive 2. Farmacologia aparatului respirator 2.1. Medicamentele antiastmatice. Medicamentele bronhodilatatoare. Beta2 simpatomimeticele. Parasimpaticoliticele (M- colinolitice). Metil-xantinele. Teofilina. Medicaţia antiinflamatoare. Glucocorticoizii în astmul bronşic. Inhibitorii degranulării mastocitare. Modificatorii de leucotriene 2.2. Medicamentele antitusive. Expectorantele. 3. Farmacologia sistemului nervos. 3.1 Sedative şi hipnotice. Anxiolitice.(tranchilizante) 3.2. Neuroleptice 3.3.Antidepresive Miorelaxante centrale şi periferice Antiparkinsoniene Antiepileptice Psihozomimetice. Medicamente şi substanţe chimice utilizate abuziv. Bibliografie: 1. Anca Dana Buzoianu. Farmacologie curs pentru studentii anului IV. Ed. Med. Univ. Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu. Farmacologie clinica: curs pentru studentii anului V. Ed. Med. Univ. Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu Farmacologie, vol II. Ed. Med. Univ. Iuliu Haţieganu, Cluj- Napoca, Anca Dana Buzoianu Farmacologie, vol I. Ed. Med. Univ. Iuliu Haţieganu, Cluj- Napoca, Vlaicu Sandor. Farmacografie. Reglementări, noțiuni practice. Cluj Napoca: Ed. Med. Univ Iuliu Hațieganu ; Ion Fulga Farmacologie. Ed. Medicală, București V.Stroiescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001.

4 8. Goodman, Gillman's. The pharmacological basis of therapeutics (12 th ed). McGraw Hill Publishing, Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (11th edition). McGraw Hill, Ed. Elsevier, RA Harvey, PC Champe, MJ Mycek. Pharmacology 4th ed. Lippincott Williams, Wilkins, Tematica Alergologie Departamentul nr. 2 Științe funcționale Imunologie și Alergologie Șef de lucrări,, poziția 44, disciplina: Imunologie 1. Alergologie generalitati: istoric, deficitie, importanta, epidemiologie 2. Mecanism de hipersensibilitate tip I -IV (immunologic) 3. Alergene. Diagnostic 4. Boli respiratorii: rinita, astm (+conjunctivita), Alergia alimentara (manifestare, diagnostic, tratament) 5. Boli cutanate: dermatita atopica, urticarie, de rmatita de contact, Alergii medicamentoase (manifestare, diagnostic, tratament) 6. Soc anafilactic (alergen, manifestare, diagnostic, tratament) 7. Imunoterapie specifica cu alergen Tematica Imunologie 1. Imunitate, notiuni generale, definitie, istoric, importanta, functii. Organe si celule (limfocite, APC), MHC 2. Antigene, Anticorpi, Anticorpi monolclonali, Sistem complement, Molecule de adeziune. 3. Citokine, Receptori, Toll-like receptori, Check-points, Apoptoza. Hipersensibilitati generalitati. Notiuni sumare de alergii 4. Imunodeficiente (definitie, clasificare, exemple, diagnostic, tratament) 5. Boli autoimmune (definitie, mecanisme imunologice, exemple,diagnostic, tratamente sumar) 6. Cancer (mecanism immunologic de producere si de aparare) si Transplant (mechanism immunologic de compatibilitate, rejetul, tratament sumar) 7. Imunomodulare (tipuri de tratament: stimulare, suprimare, modulare in boli alergice, autoimmune, infectioase, cancer, transplant) Departamentul nr. 4 Medicină comunitară Epidemiologie

5 Asistent universitar, poziția 50, disciplinele: Asistenţa primară a stării de sănătate, Epidemiologie TEMATICA pentru concursul de ocupare de post specialitatea EPIDEMIOLOGIE I. PROBA SCRISA de epidemiologie generala si speciala II. PROBA PRACTICA de epidemiologie generala III. PROBA PRACTICA de epidemiologie speciala I. PROBA SCRISA de epidemiologie generala si speciala 1. Istoricul epidemiologiei. (1,2,4,5,7) 2. Defimitie, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei. (1,2,4,5,7) 3. Metoda epidemiologica, metoda clinica. (1,2,4,5,7) 4. Secventele metodei epidemiologice (1,2,4,5,7). 5. Bazele epidemiologiei practice. (1,2,4,5,7) 6. Supravegherea in sanatatea comunitara. (1,2,4,5,7) 7. Investigatii epidemiologice. (1,2,4,5,7) 8. Analiza epidemiologica. (1,2,4,5,7) 9. Evaluarea epidemiologica. (1,2,4,5,7) 10. Aplicatii ale epidemiologiei in sanatatea publica. (1,2,3,5,7) 11. Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalitatii.(2,4,5,7) 12. Epidemiologia clinica.(1,2,7) 13. Profilaxia. Screening.(1,2,7,10,11) 14. Epidemiologia generala a bolilor infectioase.(1,2,4,5,7,10,11) 15. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor.(2,3,4,5,7) 16. Procesul imfectios (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala). (2,3,4,5,9) 17. Focar epidemiologic (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala). (1,2,4,5)

6 18. Proces epidemiologic (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala). (1,2,4,5) 19. Epidemiologia prevenirea si controlul bolilor infectioase Infectii virale respiratorii acute.(2,4,5,7,,9,10,11,12) Gripa. (2,5,7,9,10,11,12) Adenoviroze. (2,5,7,9,10,11,12) Rujeola. (2,5,7,9,10,11,12) Rubeola. (2,5,7,9,10,11,12) Variola. (2,5,7,9,10,11,12) Varicela. (2,5,7,9,10,11,12) Herpes simplex. (2,5,7,9,10,11,12) Herpes zoster. (2,5,7,9,10,11,12) Parotidita epidemica. (2,5,7,9,10,11,12) Mononucleoza infectioasa. (2,5,7,9,10,11, Psitacoza-ornitoza. (2,5,7,9,10,11,12) Scarlatina. (2,5,7,9,10,11,12) Angina cu streptococ betahemolitic de grup A. (2,5,7,9,10,11,12) Difteria. (2,5,6,7,9,10,11,12) Tusea convulsiva. (2,5,6,7,9,10,11,12) Meningita meningococica (epidemica). (2,5,6,7,9,10,11,12) Legioneloze. (2,5,7,9,10,11,12) Salmoneloze. (2,5,7,9,10,11,12) Dizenteria bacteriana. (2,5,6,7,9,10,11,12) Dizenteria amibiana. (2,7,9,10,11,12,13) Holera si infectii cu alti vibrioni patogeni. (2,5,6,7,9,10,11,12) Toxiinfectii alimentare. (2,5,7,9,10,11,12) Boala diareica acuta infectiioasa. (2,5,7,9,10,11,12) Yersinioza. (2,5,7,9,10,11,12) Campylobacterioza. (2,5,7,9,10,11,12) Listerioza. (2,5,7,9,10,11,12)

7 Hepatite virale (transmitere predominant enterala). (2,4,6,7,8,9,10,11,12) Poliomielita. (2,4,6,7,8,9,10,11,12) Enteroviroze nepoliomielitice. (2,4,7,9,10,11,12) Gastroenterita virala (Norwalk),rotavirus. (2,4,7,9,10,11,12) Toxoplasmoza. (2,7,9,10,11,12,13) Trichineloza. (2,7,9,10,11,12,13) Hepatite virale (transmitere predominant parenterala). (2,4,6,7,8,9,10,11,12) Infectia cu HIV/SIDA.(2,4,7,9,12) Rickettsize (tifosul exantematic, Brill, febra de 5 zile, febra Q, febra butunoasa). (2,5,7,9,10,11,12) Antrax. (2,5,6,7,8,9,10,11,12) Bruceloza. (2,5,7,9,10,11,12) Pesta. (2,5,7,9,10,11,12) Tularemia. (2,5,7,9,10,11,12) Rabia. (2,4,6,7,8,9,10,11,12) Malaria. (2,7,9,10,11,12,13) Leishmanioza. (2,7,9,10,11,12,13) Leptospiroze. (2,5,7,9,10,11,12) Infectii cu anaerobi (tetanos, botulism). (2,5,6,7,8,9,10,11,12) Lepra. (7) Infectii nosocomiale. (2,5,7,9,10,11,12) Infectii stafilococice. (2,5,7,9,10,11,12) Infectii cu Pseudomonas aeruginosa.(2,5,7,9) II. PROBA PRACTICA de epidemiologie generala 1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate in studiul cauzalitatii. (2,7) 2. Esantionarea in studii epidemiologice. (2,7) 3. Analiza frecventei unor fenomene de sanatate in populatie. (2,7)

8 4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare si transmitere multidirectionala a informatiilor epidemiologice in cadrul supravegherii. (2,7) 5. Clasificarea si sinteza masuratorilor epidemiologice. (2,7) 6. Intocmirea fisei de ancheta epidemiologica (diferite categorii de boli transmisibile). (2,7) 7. Metodologia efectuarii anchetei epidemiologice(preliminare, retrospective). (2,7) 8. Intocmirea unui progrm epidemiologic de supraveghere si control pentru diferite categoriide boli tansmisibile (structura, obiective, prestatii). (2,7) 9. Prezentarea si interpretarea indicatorilor statistici si reprezentarilor grafice cu larga utilizare in practica epidemiologica. (2,7) 10. Recoltarea, conservarea si transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile). (2,3,7) 11. Vaccinopreventia: vaccinuri utilizate in programul largit de vaccinare, alte vaccinuri utilizate in profilaxie(indicati, contraindicatii, tehnica administrarii, efecte secundare). (2,6,8,9,10,11) 12. Principiile, obiectivele si structura calendarului vaccinarilor in Romania. (6) 13. Evaluarea fondului imunitar al populatiei. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizari active. (2,6,8,9,10,11) 14. Seropreventia: date generale, seruri de larga utilizare, indicatii, contraindicatii, reactii adverse, testarea riscului de sensibilizare fata de seruri heterologice. (2,6,8,9,10,11) 15. Imunoglobulino-preventia: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicatiile si limitele utilizarii. (2,6,8,9,10,11) 16. Decontaminarea microbiana: date generale, mijloace si metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacitatii.(2,10,11) 17. Sterilizarea: date generale, mijloace si metode, evaluarea eficacitatii. (2,10,11) 18. Antibiotico- si chimiopreventia: date generale, indicatii, limite, reactii adverse, implicatii medicale si socioeconomice. (2,7,9,10,11,12) 19. Lupta impotriva insectelor (vectori generatori de disconfort): date generale, metode si mijloace de preventie si combatere.(2,10,11,13) 20. Lupta impotriva rozatoarelor daunatoare de importanta epidemiologica: date generale, metode si mijloace de preventie si combatere.(2,10,11) III. PROBA PRACTICA de epidemiologie speciala

9 1. Elaborarea unui program anual de vaccinari la nivel territorial (2,10,11) 2. Reacta de hemaglutinare si hemaglutinoinhibare: principii de interpretare, decizii in diferite situatii epidemiologice. (2,4,9,10,11) 3. Teste intradermice de receptivitate utilizate in practica epidemiologica: exemple, principii, tehnica, interpretare.(2,10,11) 4. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemic intr-un focar de febra tifoida.. (2,7,9,10,11) 5. Examene de laborator ce se pot solicita in focarul de febra tifoida pentru orientarea activitatii antiepidemice. (2,7,9,10,11) 6. Supravegherea epidemiologica activa a starii de purtator de Salmonella typhi. (2,7,9,10,11) 7. Masuri antiepidemice in focarul de holera. (2,7,9,10,11) 8. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de dizenterie bacteriana. (2,7,9,10,11) 9. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de toxiinfectie alimentara. (2,7,9,10,11) 10. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de difterie. (2,7,9,10,11) 11. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica activa a difteriei, orientarea activitatii antiepidemice prin examene de laborator si alte investitii paraclinice. (2,7,9,10,11) 12. Supravegherea epidemiologica activa a starii de purtator de bacil difteric. (2,7,9,10,11) 13. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de scarlatina. (2,7,9,10,11) 14. Elementele supravegherii epidemiologice active a infectiei streptococice. (2,7,9,10,11) 15. Supravegherea epidemiologica activa a starii de portaj cu streptococ betahemolitic grup A. (2,7,9,10,11) 16. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de meningita meningogocica. (2,7,9,10,11) 17. Masuri antiepidemice in focarul de tuse convulsiva. (2,7,9,10,11) 18. Masuri antiepidemice in focarul de leptospiroze. (2,7,9,10,11) 19. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica a tetanosului. (2,7,9,10,11) 20. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de neuroviroza paralitica cu sindrom de neuron motor periferic. (2,7,9,10,11) 21. Produse patologice ce se recolteaza in focarul de neuroviroza pentru diagnosticul de laborator si orientarea activitatii profilactice. (2,7,9,10,11) 22. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica activa a gripei. (2,7,9,10,11) 23. Masuri antiepidemice in focarul de hepatita virala acuta cu transmitere predominant enterala. (2,7,9,10,11) 24. Masuri antiepidemice in focarul de hepatita virala acuta cu transmitere predominant parenterala. (2,7,9,10,11)

10 25. Masuri antiepidemice in focarul de SIDA. (2,4,7,9) BIBLIOGRAFIE 1. Beaglehole R., R. Bonita, T. K. Jellstrom - Elements d'epidemiologie, 1944, OMS, Geneve 2. Bocşan I.S., A. Rădulescu, I. Brumboiu, O. Şuteu, A. Achimaş - Epidemiologie practică pt. medicii de familie, 1999, Ed. Med. Universitară I. Haţieganu Cluj Napoca 3. Buiuc D., M. Neguţ - Tratat de Microbiologie Clinică, 1999, Ed. Medicală, Buc. 4. Evans,.S. Alfred, R.A. Kaslow - Viral Infections of Humans. Epidemiology and Control, 4th Edition, 1997, Plenum Medical Book Company, New York, London 5. Evans,.S. Alfred, Philip, S. Brachman - 3th Edition, 1998, Plenum Medical Book Company, New York, London 6. Caplan Dana Magdalena - Tacu, Valentina Florea, Constantin Ciufecu - ImunoprofilaxieImunoterapie - Ghid Practic, Ed. Ex Ponto, Constanţa, Ivan Aurel (sub red.) - Epidemiologia bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi Ivan Aurel, Azoicăi Doina - Vaccinologie, Ed. Polirom, Iaşi, Mandel G.L., Bennett J.E., Dolin R. - Principles and Practice of Infectious Disease 5th Edition, 2000, Ed. Churchill Livingstone, London, New York 10. Măgureanu Emil, Carmen Busuioc - Ghid de Epidemiologie Practică. Ed. Medicală, Buc Măgureanu Emil, Carmen Busuioc, C. Bocârnea - Practica Epidemiologică în Bolile Infecţioase, Ed. Medicală, Buc., Voiculescu Gh. Marin - Boli Infecţioase, vol.i,ii, Ed. Medicală, Buc. 1989, Steriu Dan - Infecţii parazitare Umane, Ed. Brilliant, Buc Departamentul nr. 5 Medicină internă - Medicală I - Medicină Internă, Cardiologie și Gastroenterologie Asistent universitar, poziția 110, disciplinele: Medicină internă. Cardiologie Asistent universitar, poziția 111, disciplinele: Medicină internă. Cardiologie Departamentul nr. 5 Medicină internă - Medicală II Asistent universitar, poziția 114, disciplina: Semiologie medicală Departamentul nr. 5 Medicină internă - Medicală III - Medicină Internă și Gastroenterologie Asistent universitar, poziția 124, disciplinele: Medicină internă. Gastroenterologie Departamentul nr. 5 Medicină internă - Medicală IV Asistent universitar, poziția 136, disciplinele: Medicină internă, Semiologie medicală, Semiologie medical TEMATICA pentru concursul de ocupare de post specialitatea MEDICINĂ INTERNĂ I. PROBA SCRISA II - III. DOUA PROBE CLINICE

11 IV. PROBA PRACTICA I. PROBA SCRISA 1. Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumopatia cronica obstructive (1) 2. Pneumoniile (1) 3. Astmul bronsic (1) 4. Abcesul pulmonar (1) 5. Cancerul bronhopulmonar (1) 6. Tuberculoza pulmonara a adultului (forme clinice, diagnostice, principii de tratament) (1) 7. Pleureziile (1) 8. Sindroamele mediastinale (1) 9. Alveolite fibrozante acute si cronice (1) 10. Insuficienta respiratorie (1) 11. Endocardita bacteriana subacuta (2) 12. Valvulopatii mitrale si aortice (2) 13. Tulburarile de ritm ale inimii (2) 14. Tulburarile de conducere ale inimii (2) 15. Pericarditele (2) 16. Miocardite si cardiomiopatii (2) 17. Cardiopatia ischemica (Angina pectorala stabila si instabila, infarctul miocardic acut) (2)

12 18. Edemul pulmonar acut cardiogen si noncardiogen (2) 19. Socul cardiogen (2) 20. Moartea subita cardiaca (2) 21. Cordul pulmonar cronic (2) 22. Insuficienta cardiaca congestive (5) 23. Tromboembolismul pulmonar (2) 24. Hipertensiunea arteriala esentiala si secundara (2) 25. Tromboflebitele (2) 26. Bolile aortei si arterelor periferice (2) 27. Glomerulonefrite acute, rapid progresive si cronice (4) 28. Sindromul nefrotic (4) 29. Nefropatii insterstitiale acute si cronice (4) 30. Litiaza renala. Infectiile urinare. Pielonefritele (4) 31. Insuficienta renala acuta (4) 32. Insuficienta renala cronica (4) 33. Rinichiul de sarcina (4) 34. Esofagita de reflux. Hernia hiatala (5) 35. Ulcerul gastric si duodenal (5) 36. Cancerul gastric (3) 37. Suferintele stomacului operat (3) 38. Colita ulceroasa si boala Crohn (3) 39. Cancerul colonului (3) 40. Cancerul rectal (3) 41. Hepatitele virale (3) 42. Hepatita cronica (6) 43. Cirozele hepatice (3) 44. Insuficienta hepatica si encefalopatia portalsistemica (7) 45. Litiaza biliara (3) 46. Icterele (3)

13 47. Pancreatite acute si cronice (3) 48. Cancerul de pancreas (3) 49. Hemoragiile digestive superioare (7) 50. Anemiile feriprive (8) 51. Anemiile megaloblastice (8) 52. Anemiile hemolitice (8) 53. Leucoza acuta (8) 54. Leucoza limfatica cronica (8) 55. Sindromul mieloproliferativ (leucoza mieloida cronica, policitemia vera, trombocitemia esentiala, metaplazia mieloida cu mieloscleroza) (8) 56. Limfoame maligne (8) 57. Sindroame hemoragipare, de cauza trombocitara, vasculara si prin tulburari de coagulare (8) 58. Diabetul zaharat (1) 59. Reumatismul articular acut (1) 60. Poliartrita reumatoida (9) 61. Artritele seronegative, artritele infectioase si prin microcristale (9) 62. Artrozele (9) 63. Sciatica vertebrala (9) 64. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermato-miozite, boala mixta de tesut conjunctiv (9) 65. Vasculite sistemice (9) 66. Intoxicatia acuta barbiturica (12) 67. Intoxicatia acuta cu compusi organo-fosforici (12) 68. Sindromul meningeal. Meningita acuta tuberculoasa, meningita acuta limfocitara benigna, meningita cerebrospinala meningococica (10) 69. Hipertiroidismul (6) 70. Diagnosticul pozitiv si diferential al comelor. Principii de tratament (11) 71. Aterogeneza si ateroscleroza (2) 72. Dislipidemiile (2) 73. Obezitatea (2)

14 II - III. DOUA PROBE CLINICE Cazurile clinice se vor alege din tematica probei scrise de specialitate. IV. PROBA PRACTICA 1. Examen clinic complet si intocmirea foilor de observatie. 2. Prezentarea de cazuri clinice. 3. Interpretarea examenului radiologic in afectiunile prevazute pe aparate si sisteme. 4. Interpretarea rezultatelor de la explorarile functionale respiratorii (spirometrie si determinarea gazelor sanguine). 5. Interpretarea unei electrocardiograme: - stabilizarea axului electric si modificarile patologice - hipertrofiile atriale si ventriculare - modificarile electrocardiogramei in cardiopatia ischemica, cardiomiopatii - diagnosticul electrocardiografic in cordul pulmonar cronic - tulburarile de ritm cardiac - tulburarile de conducere - indicatiile, tehnica si interpretarea probei de efort 6. Interpretarea principalelor date ecocardiografice prevazuta in tematica 7. Interpretarea datelor de ecografie abdominala 8. Toracenteza 9. Paracenteza 10. Interpretarea rezultatelor hiperglicemiei provocate. 11. Interpretarea oscilometriei. 12. Interpretarea medulogramei.

15 13. Interpretarea rezultatului biopsiei hepatice, renale. 14. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, colonoscopie, rectoscopie). 15. Interpretarea rezultatelor investigatiilor radioizotopice prevazute in tematica. 16. Interpretarea rezultatului fundului de ochi. 17. Interpretarea rezultatelor analizei lichidului cefalorahidian. 18. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie. 19. Defibrilarea si cardioversia. 20. Interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic (sputa, urina, bila, lichid pleural, lichid peritoneal, cefalorahidian, sange). 21. Tehnica efectuarii examenului bacteriologic direct, in urgente, din produse patologice. 22. Interpretarea rezultatelor examenelor din sangele periferic si maduva pentru principalele afectiuni hematologice prevazute in tematica (anemii, leucoze acute si cronice, sindroame mieloproliferative si limfoproliferative, sindroame hemoragipare). 23. Interpretarea datelor de explorare functionala renala, hepatica, pancreatica. 24. Interpretarea rezultatelor determinarii echilibrului acidobazic si hidroelectrolitic. BIBLIOGRAFIE 1. Medicină Internă - L. Gherasim, vol.1 ed. a II-a, Ed. Medicală Medicină Internă - L. Gherasim, vol.2 ed. I, Ed. Medicală Medicină Internă - L. Gherasim, vol.3 ed. I, Ed. Medicală Medicină Internă - L. Gherasim, vol.4, Ed. Medicală Ghid de Practică Medicală - vol.1, Ed. Infomedica Ghid de Practică Medicală - vol. 2, Ed. Infomedica Tratat de Gastroenterologie - M. Grigorescu, O. Pascu, Ed. Tehnică, Hematologie - D. Mut Popescu, Ed. Medicală Compendiu de Reumatologie - E. Popescu, R. Ionescu, Ed. Tehnică, ed. a III-a, Boli Infecţioase - M. Chiotan, Ed. Naţional Neurologie - C. Popa, Ed. Naţional 1997 Departamentul nr. 6 Specialități medicale Endocrinologie Asistent universitar, poziția 96, disciplina: Endocrinologie TEMATICA pentru concursul de ocupare de post specialitatea ENDOCRINOLOGIE I. PROBA SCRISA II. PROBA CLINICA III. PROBA CLINICA IV. PROBA PRACTICA I. PROBA SCRISA 1. Adenohipofiza - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala. (3,4) 2. Adenoame hipofizare clinic functionale. (1,2) 3. Adenoame hipofizare clinic nefunctionale. (1,2) 4. Insuficienta hipofizara a adultului.(1,2) 5. Insuficienta hipofizara a copilului.(1,2) 6. Coma hipofizara.(1,2,3,4) 7. Hipotalamus - fiziologie, explorare morfofunctionala.(3,4) 8. Patologia tulburarilor secretiei de hormon antidiuretic.(1,2) 9. Craniofaringiomul.(1,2)

16 10. Tumori pineale. 11. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(2,4) 12. Tireotoxicoze ( toate formele ).(2,4) 13. Boala Graves - Basedow.(2,4) 14. Criza tireotoxica.(2,4) 15. Insuficienta tiroidiana a adultului.(2,4) 16. Insuficienta tiroidiana a copilului.(2,4)

17 17. Coma mixedematoasa.(2,4) 18. Tiroidite.(2,4) 19. Sindromul de rezistenta la hormoni tiroidieni. (1,2) 20. Carenta de iod - Gusa endemica.(2,4) 21. Nodulul tiroidian.(2,4) 22. Cancerul tiroidian.(2,4) 23. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(2,4) 24. Hiperparatiroidism primar si secundar.(2,4) 25. Hipercalcemia acuta(2,4) 26. Hipoparatiroidismul.(2,4) 27. Hipocalcemia acuta.(2,4) 28. Osteomalacia si rahitismul.(2,4) 29. Corticosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(2) 30. Insuficienta corticosuprarenala cronica primara.(2) 31. Sindromul Cushing - toate formele.(2) 32. Sindromul adrenogenital ( hiperplazia adrenala congenitala).(2) 33. Insuficienta suprarenala acuta.(2) 34. Corticoterapia.(2) 35. Hiperaldosteronismul primar si secundar.(2) 36. Medulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(2) 37. Feocromocitomul si paraganglionul.(2) 38. Neoplazii endocrine multiple.(4) 39. Diferentierea sexuala normala.(2) 40. Pubertatea fiziologica.(2) 41. Pubertatea precoce si tardiva.(2) 42. Disgenezii ale tubilor seminiferi - sindrom Klinefelter.(2) 43. Disgenezii ovariene - sindrom Turner/ variante.(2) 44. Principii de clasificare ale disgeneziilor gonadale.(2) 45. Intersexualitatea.(2)

18 46. Ginecomastia.(2) 47. Ovarul - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(2) 48. Amenoreea primara.(2) 49. Amenoreea secundara.(2) 50. Sindromul ovarului polichistic.(2) 51. Hirsutismul.(2) 52. Hiperestrogenismul - absolut si relativ - si consecintele sale clinice.(2) 53. Contraceptia hormonala.(2) 54. Menopauza.(2) 55. Testiculul - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(2) 56. Criptorhidia.(2) 57. Insuficienta orhitica.(2) 58. Tumori gonadale secretante.(2) 59. Disfunctia erectila.(2) 60. Investigarea si tratamentul infertilitatii endocrine (feminine,masculine si de cuplu).(2) 61. Pancreasul endocrin - morfologie, fiziologie, explorare morfofunctionala.(4) 62. Diabetul zaharat insulino-dependent(4) 63. Diabetul zaharat noninsulino-dependent.(4) 64. Coma diabetica cetoacidozica si hiperosmolara.(4) 65. Sindroamele de rezistenta la insulina.(4) 66. Hipoglicemiile.(4) 67. Coma hipoglicemica.(4) 68. Obezitatea.(4) 69. Tulburari de comportament alimentar - anorexia nervoasa, bulimia.(4) 70. Rolul hormonilor in metabolismul intermediar al glucidelor.(4) 71. Rolul hormonilor in metabolismul intermediar al lipidelor.(4) 72. Rolul hormonilor in metabolismul intermediar al proteinelor.(4) 73. Tulburari electolitice si ale echilibrului acidobazic.(4) 74. Osteoporoza endocrina.(2,4)

19 75. HTA endocrina.(2,4) 76. Tumori endocrine gastro- intestinale si pancreatice.(4) 77. Receptorul endocrin si patologia de receptor.(4) II si III. DOUA PROBE CLINICE (2,3,4) 1. Acromegalie/gigantism. 2. Prolactinom. 3. Boala Cushing si sindroamele Cushing. 4. Adenoame hipofizare clinic nefunctionale. 5. Insuficienta hipofizara a adultului. 6. Nanism hipofizar. 7. Sindromul amenoree-galactoree. 8. Sindrom de izolare hipofizara. 9. Craniofaringiom. 10. Diabet insipid. 11. Tirotoxicoze. 12. Oftalmopatie Graves. 13. Insuficienta tiroidiana (adult,copil). 14. Mixedem congenital. 15. Tiroidite. 16. Gusa endemica. 17. Nodul tiroidian. 18. Cancer tiroidian. 19. Hiperparatiroidism. 20. Hipoparatiroidism. 21. Insuficienta cortico-suprarenala cronica primara. 22. Insuficienta corticosuprarenala acuta.

20 23. Sindrom adrenogenital. 24. Hiperaldosteronism. 25. Feocromocitom/paragangliom. 26. Sindrom Klinefelter. 27. Sindrom Turner. 28. Testicul feminizat. 29. Sindromul ovarului polichistic. 30. Hirsutism. 31. Infertilitate de cuplu. 32. Pubertate precoce. 33. Pubertate tardiva. 34. Tulburari de menopauza. 35. Sindrom hipoglicemic 36. Diabet zaharat. 37. Patologie endocrina iatrogena. 38. Ginecomastie. 39. Criptorhidie. 40. Obezitate. 41. Osteoporoza. III. PROBA PRACTICA de laborator (2,3,4) Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a urmatorilor hormoni: - GH - ACTH - FSH/LH - PRL - TSH

21 - T4/T3 liberi si legati - Calcitonina - PTH - Cortizol plasmatic / cortizol liber urinar - Aldosteron - activitatea reninei plasmatice - Insulina - peptidul C - Estrogeni plasmatici urinari - Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron, CPG urinar - Testosteron plasmatic, DHEA (dehidroepiandrosteron) - HCG (hormon gonadotrop corionic uman) 16. Dozare de 17 cetosteroizi (KS) urinari (Drehter) si cromatografic. 17. Dozare de 17 OHCS urinar (Porter-Silber) static, dinamic, in ritm. 18. Dozare de catecolamine urinare si metaboliti. 19. Colesterolemie, trigliceridemie si lipidograma. 20. Hemoglobina glicozilata. 21. Ionograma sanguina. 22. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie si GH. 23. Teste de hipoglicemie provocata cu insulina i.v. 24. Testul de simulare cu ACTH Testul la metyrapon. 26. Testul de inhibitie la dexametazon. 27. Proba de deshidratare cu indicatorii de valoare. 28. Scintigrame de tiroida, suprarenale, paratiroide. 29. Echografie tiroida, suprarenale, paratiroide, ovare. 30. Radiografia de craniu profil. 31. Radiografii pentru stabilirea varstei osoase. 32. Radiografii de oase in patologia endocrina. 33. Tomografie computerizata pentru regiunea diencefalo-hipofizara si suprarenala. 34. Punctie biopsie cu ac fin a tiroidei.

22 35. Examenul citovaginal. 36. Spermograma. 37. Testul Barr. 38. Morfograma. 39. Relexograma ahileana. 40. Temperatura bazala. 41. DEXA - (densitometria osoasa prin absorbtie duala cu raze X). 42. Densitometria osoasa cu ultrasunete. 43. Indicele de masa corporala. BIBLIOGRAFIE 1. C. Dumitrache, B. Ionescu, A. Ranetti : Endocrinologie - Elemente de diagnostic şi tratament, Ed. Naţional, C. Dumitrache - Endocrinologie, Ed. Medicală Naţională, Tratat de Medicină- Endocrinologie Trad The Oxford Textbook of Medicine, Weatherall D.J., Ledingham J.G.G, Warrell D.A. Ed Tehnică, Williams Textbook of Endocrinology, 9th edition, W.B. Saunders Company 1998 Departamentul nr. 7 Chirurgie ATI I Șef de lucrări, poziția 41, disciplinele: ATI, Îngrijiri calificate în ATI Tema programei analitice a disciplinei ATI pentru postul de Șef de Lucrări: Noțiuni generale de nursing în terapie intensivă Stresul profesional în anestezie și terapie intensivă Resuscitarea cardio -respiratorie Șocul Durerea acută 1 Durerea acută 2 Noțiuni generale despre insuficiența respiratorie. Oxigenoterapia și ventilația mecanică 8. Terapia lichidiană și transfuzia 9. Anestezia generală 10. Noțiuni de anestezie regională. Blocul neuraxial (anestezia spinal ă și anestezia peridurală). Noțiuni de a nalgezie la naștere 11. Complicații postanestezice 12. Dispozitive de injectare automate 13. Noțiuni de fizioterapie și kinetoterapie la bolnavul critic 14. Evaluarea sedării și mijloace de sedare la pacientul critic Asistent universitar, poziția 88, disciplinele: Prim ajutor medical, Îngrijiri calificate în ATI TEMATICA pentru concursul de ocupare de post specialitatea ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVĂ I. PROBA SCRISA II - III. DOUA PROBE CLINICE

23 IV. PROBA PRACTICA I. PROBA SCRISA 1. Fiziopatologia durerii acute si cronice (1, 2, 3, 4) 2. Tehnici de analgezie folosite in terapia durerii acute si cronice (1, 2, 3, 4) 3. Analgetice centrale (morfinice) (1, 2, 3, 4) 4. Analgetice/antiiinflamatorii nonsteroidiene (1, 2, 3, 4) 5. Somnul si anestezia (1, 2, 3, 4) 6. Substante sedative si amnestice si hipnotice (1, 2, 3, 4) 7. Mecanismul de actiune al anestezicelor inhalatorii (1, 2, 3, 4) 8. Absortia si distributia anestezicelor inhalatorii (1, 2, 3, 4) 9. Efectele respiratorii si circulatorii ale anestezicelor inhalatorii (1, 2, 3, 4) 10. Metabolismul si toxicitatea anestezicelor inhalatorii (1, 2, 3, 4) 11. Farmacologia protoxidului de azot (1, 2, 3, 4) 12. Anestezicele volatile halogenate (halotan, enfluran, izofluran, servofluran, desfluran) (1, 2, 3, 4) 13. Fizica gazelor si vaporilor aplicata la anestezia prin inhalatie (1, 2, 3, 4) 14. Fiziologia placii neuromusculare (1, 2, 3, 4) 15. Substante cu actiune relaxanta utilizate in anestezie (curare depolarizante si nondepolarizante) (1, 2, 3, 4) 16. Antagonisti ai curarelor (1, 2, 3, 4)

24 17. Monitorizarea functiei neuromusculare (1, 2, 3, 4) 18. Droguri si boli care interfereaza cu actiunea relaxantelor musculare (1, 2, 3, 4) 19. Sistemul nervos vegetativ (anatomie, fiziologie). Farmacologia drogurilor cu actiune vegetativa (1, 2, 3, 4) (colinegice, parasimpaticolitice, catecolamine, (-stimulante, (-blocante, ( 2-antagoniste, (- stimulante, (- blocante) (1, 2, 3, 4) 20. Consultul preanestezic de rutina (clinic, paraclinic, implicatii medico-legale) (1, 2, 3, 4) 21. Implicatiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice) (1, 2, 3, 4) 22. Implicatiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice (1, 2, 3, 4) 23. Evaluarea riscului operator si anestezic (1, 2, 3, 4) 24. Premedicatia (stop, substante, cai de administrare) (1, 2, 3, 4) 25. Mentinerea libertatii cailor respiratorii, masca laringiana, intubatia, traheala, traheostomia,. Sisteme de umidificare si mucoliza (1, 2, 3, 4) 26. Supravegherea si monitorizarea bolnavului in timpul anesteziei (1, 2, 3, 4) 27. Tehnici de anestezie intravenoasa (inductie, mentinere, trezire, combinatii de substante anestezice, si modalitati de administrare) (1, 2, 3, 4) 28. Tehnici de anestezie inhalatorie (1, 2, 3, 4) 29. Aparatul de anestezie (masina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare) (1, 2, 3, 4) 30. Ventilatie mecanica intra-anestezica (1, 2, 3, 4) 31. Asigurarea homeostaziei bolnavului in timpul anesteziei (1, 2, 3, 4) 32. Incidentele si accidentele anesteziei generale (1, 2, 3, 4) 33. Perioada postanestezica imediata.salonul de trezire (1, 2, 3, 4) 34. Farmacologia anestezicelor locale (1, 2, 3, 4) 35. Analgeticele morfinice utilizate in anstezia regionala (1, 2, 3, 4) 36. Tehnici de anestezie regionala (anestezia locala, anestezia regionala intravenoasa, blocaje de nervi periferici) (1, 2, 3, 4) 37. Blocaje de plex brahial (1, 2, 3, 4) 38. Blocaje regionale centrale (subarahnoidian si peridural) (1, 2, 3, 4) 39. Complicatiile locale, focale, regionale si sistemice ale tehnicilor de anestezie regionala (1, 2, 3, 4) 40. Anestezia regionala la copii (indicatii, tehnicii, incidente, si accidente specifice) (1, 2, 3, 4) 41. Anestezia in ambulatory (1, 2, 3, 4)

25 42. Anestezia in chirurgia pediatrica (1, 2, 3, 4) 43. Anestezia in chirurgia de urgenta (soc stomac plin, hemoragie etc) (1, 2, 3, 4) 44. Analgezia si anestezia in obstetrica. Reanimarea nou-nascutului. Terapia intensiva a patologiei obstreticale (1, 2, 3, 4) 45. Anestezia in neurochirurgie (1, 2, 3, 4) 46. Anestezia la bolnavul cu suferinte cardiace (coronian, valvular, cu tulburari de ritm si conducere, cu insuficienta cardiaca etc) (1, 2, 3, 4) 47. Anestezia la bolnavul cu suferinte pulmonare (1, 2, 3, 4) 48. Anestezia la bolnavul cu suferinte renale, endocrine, hepatice, hematologice (1, 2, 3, 4) 49. Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate) (5, 6) 50. Transfuzia de sange si fractiuni (5, 6) 51. Autotransfuzia (indicatii, tehnici) (5, 6) 52. Raspunsul neuroendocrin, metabolic si inflamator la agresiune (5, 6) 53. Modificari imunologice la bolnavul critic. Modalitati imunomanipulare (5, 6) 54. Fiziopatologia generala a starii de soc (5, 6) 55. Socul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament) (5, 6) 56. Socul traumatic (fiziopatologie, trataent) (5, 6) 57. Socul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament) (5, 6) 58. Alte forme de soc (anafilactic, anafilactoid, neurogen, endocrin) (5, 6) 59. Infectie, sepsis, soc septic (cauze mecanisme) (5, 6) 60. Tratamentul socului septic (5, 6) 61. Solutii inlocuitoare de volum sanguin (5, 6) 62. Droguri cu actiune cardiotonica si vasoactiva utilizate in starile de soc (5, 6) 63. Sindromul de disfunctii organice multiple (cauze, mediatori, efecte la nivelul sistemelor de organe) (5, 6) 64. Tratamentul sindromului de disfunctii organice multiple (5, 6) 65. Controlul infectiei in terapia intensive (5, 6) 66. Riscul de infectie la personalul medical in A.T.I (5, 6) 67. Antibioterapia (5, 6) 68. Nutritia parentala si enterala (5, 6)

26 69. Organizarea generala a sistemelor de medicina de urgenta (5, 6) 70. Tehnici folosite in medicina de urgenta (mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic, evaluarea primara a unui bolnav critic in afara spitalului, analgezia si sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat, tehnici de abord al cailor aeriene si de ventilatie artificiala (5, 6) 71. Evaluarea primara si resuscitarea unui politraumatism (in afara spitsului si la sosirea in spital) (5, 6) 72. Evaluarea secundara si transferul unui politraumatism (5, 6) 73. Terapia intensiva a traumatismelor cranio-cerebrale (5, 6) 74. Arsuri (Terapia Intensiva in primele 72 de ore) (5, 6) 75. Oprirea circulatorie (cauze, forme, bazic si advanced life support) (5, 6) 76. Accidente de submersie (5, 6) 77. Accidente prin electrocutare (5, 6) 78. Anatomia si fiziologia respiratorie (5, 6) 79. Evaluarea functionala respiratorie (5, 6) 80. Insuficienta respiratrie acuta (5, 6) 81. Injuria pulmonara acuta (ALI) - Sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS) (5, 6) 82. Mentinerea libertatii cailor aeriene (intubatia traheala, traheotomia, intubatia traheala prelungita vs. traheotomie) (5, 6) 83. Insuficienta respiratorie cronica acutizata (5, 6) 84. Terapia intensiva in boala asmatica (5, 6) 85. Terapie respiratorie adjuvanta (5, 6) 86. Tehnici de suport ventilator artificial (indicatii, aparatura, tehnici conventionale, moduri de ventilatie, tehnici nonconventionale) (5, 6) 87. Tehnici de "intarcare" (5, 6) 88. Oxigenarea extracorporeala si eliminarea extracorporeala de CO2 (5, 6) 89. Echilibrul hidroelectrolitic si acidobazic normal si patologic (5, 6) 90. Insuficienta renala acuta (prerenala, renala intrinseca, postrenala - obstructiva) (5, 6) 91. Insuficienta renala cronica (probleme de anestezie si terapie intensiva) (5, 6) 92. Metode de epurare extrarenala (5, 6) 93. Anestezia si terapia intensiva in transplantul renal (5, 6) 94. Diabetul zaharat (forme clinice, comele cetozice si noncetozice, hipoglicemia) (5, 6)

27 95. Terapia intensiva in hemoragiile digestive superioare (5, 6) 96. Terapia intensiva in ocluzia intestinala (5, 6) 97. Terapia intensiva in perforatiile acute ale tractului digestiv (5, 6) 98. Peritonitele postoperatorii (5, 6) 99. Pancreatita acuta (5, 6) 100. Fistulele digestive externe postoperatorii (5, 6) 101. Insuficienta hepatica acuta (5, 6) 102. Insuficienta hepatica cronica si ciroza hepatica (5, 6) 103. Defecte acute de hemostaza (Trombocitopenia, CID, Fibrinoliza acuta) (5, 6) 104. Terapia cu anticoagulante, antiagrenante si terapia fibrinolitica (5, 6) 105. Edemul cerebral (tipurile de edem cerebral, cauze, mecanisme, diagnostic, monitorizare, tratament) (5, 6) 106. Fiziologia si fizopatologia termoreglarii (hipotermia indusa si accidentala, mijloace de control ale echilibrului termic perioperator, hipertermia maligna, socul caloric) (5, 6) 107. Starile de coma (metabolice, traumatice, infectioase, tumori, vasculare - anoxice - ischemice, toxice exogene) (5, 6) 108. Aspecte medicale si legale ale mortii cerebrale (5, 6) 109. Boala coronariana (forme clinice, diagnostic, tratament de urgenta, terapia intensiva a complicatiilor) (5, 6) 110. Terapia intensiva in tulburarile de ritm si conducere (forme clinice, diagnostic, tratament) (5, 6) 111. Embolia pulmonara (diagnostic, tratament) (5, 6) 112. Hipertensiunea pulmonara si cordul pulmonar cronic (terapie intensiva) (5, 6) 113. Suport circulator mecanic (balon de contrapulsie, sisteme de asistare ventriculara) (5, 6) II. Proba clinica de terapie intensiva chirurgicala III. Proba clinica de terapie intensiva medicala IV. Proba practica de anestezie

28 BIBLIOGRAFIE 1. P.G. Barash, B.F. Cullen, R.K. Stoeling -Handbook of Clinical Anesthesia, Lippincott Williams&Wilkins, G. Edward, E. Morgan, M.S. Mikhail, M.J. Murray -Clinical Anesthesiology, Appleton&Lange, W.E. Hurford, M.T. Ballin, J.K. Davidson, K. Haspel, C.E. Rosow -Clinical Anesthesia Procedures of the Massachusetts General Hospital 4. E. Proca, G. Litarczec -Terapia pre- şi postoperatorie a bolnavului chirurgical, Tratatul de patologie chirurgicală, Ed. Med., Buc., J.M. Civetta -Critical Care, R.W. Taylor, R.R. Kirby 6. R.S. Irwin, J.M. Rippe -Irwin and Rippe's Intensive Care Medicine, Lippincott Williams&Wilkins, 2002 Departamentul nr. 7 Chirurgie Chirurgie V Asistent universitar, poziția 101, disciplinele: Chirurgie generală, Nursing în chirurgie TEMATICA pentru concursul de ocupare de post specialitatea CHIRURGIE GENERALĂ I. PROBA SCRISA II. PROBA CLINICA III. PROBA PRACTICA - OPERATORIE I. PROBA SCRISA Cuprinde subiecte de anatomie chirurgicala, de patologie chirurgicala si de tehnici chirurgicale. Subiecte de anatomie chirurgicala 1. Anatomia chirurgicala a tiroidei (1) 2. Anatomia chirurgicala a sanului (2) 3. Anatomia chirurgicala a axilei (3) 4. Anatomia chirurgicala a peretelui toracic (4) 5. Anatomia chirurgicala a plamanilor si pleurei (4) 6. Anatomia chirurgicala a mediastinului (4) 7. Anatomia chirurgicala a peretelui abdominal (5) 8. Anatomia chirurgicala a zonelor herniare (5) 9. Anatomia chirurgicala a esofagului (2) 10. Anatomia chirurgicala a diafragmei (2) 11. Anatomia chirurgicala a stomacului (2) 12. Anatomia chirurgicala a ficatului (2) 13. Anatomia chirurgicala a cailor biliare extrahepatice (2) 14. Anatomia chirurgicala a splinei (6)

29 15. Anatomia chirurgicala a sistemului port hepatic (2) 16. Anatomia chirurgicala a pancreasului (2) 17. Anatomia chirurgicala a duodenului (2) 18. Anatomia chirurgicala a intestinului subtire (2) 19. Anatomia chirurgicala a colonului (2) 20. Anatomia chirurgicala a rectului (2) 21. Anatomia chirurgicala a perineului (2) 22. Anatomia chirurgicala a rinichilor (2) 23. Anatomia chirurgicala a ureterelor (2) 24. Anatomia chirurgicala a vezicii urinare (2) 25. Anatomia chirurgicala a uterului si anexelor (2) 26. Anatomia chirurgicala a sistemului arterial al membrului superior (3) 27. Anatomia chirurgicala a sistemului arterial al membrului inferior (3) 28. Anatomia chirurgicala a sistemului venos superficial si profund al membrului inferior (3) Subiecte de patologie chirurgicala 1. Traumatismele cranio-encefalice acute (7) 2. Distrofia endemica tireopata (1) 3. Hipertiroidiile (1) 4. Cancerul tiroidian (1) 5. Tiroiditele (1) 6. Cardiospasmul (8) 7. Cancerul esofagului (8) 8. Esofagita caustica (8) 9. Stenozele esofagului (8) 10. Esofagita peptica (8) 11. Herniile hiatale (8) 12. Mastitele acute (9) 13. Mastitele cornice (9)

30 14. Tumorile benigne ale glandei mamare (9) 15. Tumorile maligne ale glandei mamare (9) 16. Mamela secretanta (9) 17. Traumatismele toracice (7) 18. Traumatismele abdominale (7) 19. Politraumatismele (7) 20. Herniile peretelui abdominal antero-lateral (5) 21. Apendicita acuta (7) 22. Peritonite acute difuze (10) 23. Peritonite acute localizate (10) 24. Ulcerul gastric (8) 25. Ulcerul duodenal (8) 26. Tumorile benigne ale stomacului (8) 27. Cancerul gastric (8) 28. Hemoragiile digestive (8) 29. Indicatiile splenectomiei (8) 30. Colecistitele acute (8) 31. Colecistita cronica litiazica (8) 32. Litiaza caii biliare principale (8) 33. Tumorile maligne ale cailor biliare extrahepatice (8) 34. Chistul hidatic hepatic (8) 35. Cancerul de pancreas (8) 36. Pancreatita acuta (8) 37. Ocluziile intestinale (7) 38. Infarctul entero-mezenteric (7) 39. Patologia chirurgicala a diverticulului Meckel (8) 40. Tumorile intestinului subtire (8) 41. Boala Crohn (8) 42. Diverticuloza colica (8)

31 43. Rectocolita ulcerohemoragica (8) 44. Cancerul colonului (8) 45. Cancerul rectului (8) 46. Supuratiile perianorectale (fistule, abcese, flegmoane) (9) 47. Hemoroizii (9) 48. Litiaza renala (8) 49. Adenomul de prostata (8) 50. Sarcina ectopica (8) 51. Neoplasmul ovarian (8) 52. Fibromatoza uterine (8) 53. Neoplasmul corpului uterin (8) 54. Neoplasmul colului uterin (8) 55. Ischemia acuta periferica (8) 56. Ischemia cronica periferica (8) 57. Varicele membrelor inferioare (8) 58. Boala tromboembolica (8) 59. Arsurile (9) 60. Degeraturile (9) 61. Infectiile acute ale degetelor si mainii (8) 62. Antibioterapia in chirurgie (8) 63. Socul (8) 64. Resuscitarea cardio-respiratorie (8) Subiecte de tehnici chirurgicale 1. Abordul chirurgical al marilor vase (gat, brat, coapsa) (11) 2. Tehnica abordului venos pentru cateterism (12) 3. Tehnica suturilor vasculare (13) 4. Crosectomia cu smulgerea safenei interne pentru varicele membrelor inferioare (14) 5. Cura chirurgicala a herniei inghinale (15)

32 6. Cura chirurgicala a herniei femurale (15) 7. Cura chirurgicala a herniei ombilicale (5) 8. Cura chirurgicala a eventratiilor (5) 9. Cura chirurgicala a evisceratiilor (5) 10. Tiroidectomiile (1) 11. Tratamentul chirurgical al afectiunilor septice ale sanului (16) 12. Mamectomiile (simpla, Madden, Patey, Halsted) (16) 13. Traheostomia (4) 14. Pleurotomia minima (4) 15. Apendicectomia (17) 16. Gastrostomia (18) 17. Jejunostomiile (17) 18. Colostomiile (17) 19. Gastroenteroanastomoza (18) 20. Rezectiile gastrice cu anastomoza gastroduodenala (18) 21. Rezectiile gastrice cu anastomoza gastrojejunala (18) 22. Vagotomia tronculara subdiafragmatica (18) 23. Piloroplastiile (18) 24. Rezectiile gastrice pentru cancer (18) 25. Splenectomia (6) 26. Colecistectomia (clasica si laparoscopica) (19, 20) 27. Colecistostomia (19) 28. Coledocotomiile (19) 29. Drenajul extern al caii biliare principale (19) 30. Derivatii biliodigestive (colecistogastroanastomoza, colecistojejunanastomoza, coledocoduodenoanastomoza, coledocojejunanastomoza) (19) 31. Enterectomia segmentara (17) 32. Cistostomia (13) 33. Anexectomia (13)

33 34. Histerectomiile (21) 35. Amputatia de gamba (13) 36. Amputatia de coapsa (13) 37. Colectomia segmentara (17) 38. Hemicolectomia dreapta (17) 39. Hemicolectomia stanga (17) 40. Operatia Hartman (17) 41. Cura chirurgicala a hemoroizilor (22) 42. Cura chirurgicala a supuratiilor perianorectale (22) 43. Cura chirurgicala a hidrocelului (13) 44. Cura chirurgicala a varicocelului (13) 45. Orhiectomia (23) 46. Laparoscopia diagnostica (24) II. PROBA CLINICA Consta din subiectele de Patologie chirurgicala. III. PROBA PRACTICA - OPERATORIE Consta din subiectele de Tehnici chirurgicale. BIBLIOGRAFIE 1. Caloghera C. - Chirurgia tiroidei şi a paratiroidelor, ed. a 2-a, Ed. Mirton, Timişoara, Papilian V. - Anatomia omului, vol. I, II, ed. a 6-a, Ed. Didactică şi Pedagogică Buc., 1982

34 3. Ranga V. - Anatomia omului. Membrele, Ed. Cerna Buc Coman C., Coman B. - Urgenţe medico- chirurgicale toracice, Ed. Medicală Burc Caloghera C. - Chirurgia peretelui abdominal, Ed. Acad. RSR, Buc A. Popovici, G. Grigoriu - Splenectomia, Ed. Militară Buc Caloghera C. - Chirurgia de urgenţă, Ed. Artab Timişoara N. Angelescu - Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Buc Al. Prişcu - Chirurgie vol. I, II, Ed. Didactică şi Pedagogică Buc I. Popescu, C. Vasilescu - Peritonitele, Ed. Celsius, Buc I. Pop D. Popa - Sistemul arterial aortic - patologie şi tratament chirurgical, Ed. Medicală Buc E. Proca - Tratat de patologie chirurgicală vol. II, Ed. Medicală, Buc V. Răzeşu - Chirurgie generală - probe practice pt. examene şi concursuri, Ed. Răzeşu, Piatra Neamţ, P. Ignat - Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare, Ed. Acad. RSR, F. Gavrilaş, V. Oprea - Elemente de chirurgie în hernia inghino-femurală, Ed. OELTY 16. Sârbu P., Chiricuţă I., Pandele A., Setlacec D. - Chirurgie ginecologică, Ed. Medicală Buc Simici P. - Elemente de chirurgie intestinală, Ed. Medicală, Buc I. Juvara, D. Burlui, D. Setlacec - Chirurgia stomacului, Ed. Med. Buc I. Juvara, D. Setlacec, D. Rădulescu, S. Gavrilescu - Chirurgia căilor biliare extrahepatice, Ed. Med. Buc E. Târcoveanu - Elemente de chirurgie laparoscopică, Ed. Polirom Iaşi C. Rădulescu - Ginecologie, Ed. Med. Buc., F. Mandache - Chirurgia rectului, Ed. Med. Buc Lucan M. - Tratat de tehnici chirurgicale urologice, Ed. Infomedica Duca S. - Chirurgia laparoscopică, Ed. Paralela 45, 2001 Departamentul nr. 8 Specialități chirurgicale Ortopedie, traumatologie și ortopedie pediatrică Șef de lucrări,, poziția 36, disciplinele: Îngrijiri calificate în ortopedie traumatologie, Ortopedie traumatologie Programa analitică Ortopedie-Traumatologie Medicină Generală an IV 1) Introducere 2) Noţiuni de anatomie şi fiziologie osteo-articulară 3) Noţiuni generale de traumatologie osteo-articulară: a) fracturi b) luxaţii c) entorse d) plăgi articulare e) sindromul de compartiment 1) Traumatologia centurii scapulare şi a braţului a) fracturile claviculei b) fracturile omoplatului c) luxaţia acromio-claviculară d) luxaţia scapulo-humerală

Conference "Competencies and Capabilities in Education" Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE

Conference Competencies and Capabilities in Education Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE L IMPORTANCE DES LOGICIELS ÉDUCATIFS DANS LE PROCESSUS D ENSEIGNER ET D ÉTUDIER Carmen Bal 1 Abstract La pratique scolaire impose une

Plus en détail

CRITERES DE REMPLACEMENT

CRITERES DE REMPLACEMENT ANATOMIE ET CYTOLOGIE PATHOLOGIQUES - 7 semestres dans des services agréés pour le DES d anatomie et cytologie pathologiques, dont au moins 5 doivent être accomplis dans des services hospitalouniversitaires

Plus en détail

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé

Plus en détail

Le Centre de documentation du C.H.T. Est situé au rez de chaussée du Bâtiment T 7 Avenue Paul Doumer BP J5-98849 Nouméa.

Le Centre de documentation du C.H.T. Est situé au rez de chaussée du Bâtiment T 7 Avenue Paul Doumer BP J5-98849 Nouméa. Le Centre de documentation du C.H.T Est situé au rez de chaussée du Bâtiment T 7 Avenue Paul Doumer BP J5-98849 Nouméa Horaires : Ouvert du lundi au Jeudi : 8h00-16h00 et le vendredi : 8h00-15h00 Pour

Plus en détail

Atelier N 2. Consultation de patientes porteuses d une maladie générale

Atelier N 2. Consultation de patientes porteuses d une maladie générale Atelier N 2 Consultation de patientes porteuses d une maladie générale Contre indica,ons à la grossesse Hypertension artérielle pulmonaire >30mmHg Maladie de Marfan (dilatation aortique>4 cm) Rétrécissement

Plus en détail

Item 127 : Transplantation d'organes

Item 127 : Transplantation d'organes Item 127 : Transplantation d'organes Date de création du document 2008-2009 Table des matières * Introduction... 1 1 Allogreffe de moelle ou de cellules souches...1 2 Transplantation d'organes... 2 3 Diagnostic...3

Plus en détail

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business) TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.

Plus en détail

Définitions. MALADIES GRAVES Protection de base Protection de luxe. PROTECTION MULTIPLE pour enfant

Définitions. MALADIES GRAVES Protection de base Protection de luxe. PROTECTION MULTIPLE pour enfant Définitions MALADIES GRAVES Protection de base Protection de luxe PROTECTION MULTIPLE pour enfant Voici les définitions des maladies graves et non critiques que vous pouvez retrouver dans les garanties

Plus en détail

Qui et quand opérer. au cours du traitement de l EI?

Qui et quand opérer. au cours du traitement de l EI? Qui et quand opérer au cours du traitement de l EI? Gilbert Habib Département de Cardiologie - Timone Marseille 7es JNI Bordeaux, 8 juin 2006 Université de la Méditerranée Faculté de Médecine de Marseille

Plus en détail

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina

Plus en détail

Laurence LEGOUT, Michel VALETTE, Henri MIGAUD, Luc DUBREUIL, Yazdan YAZDANPANAH et Eric SENNEVILLE

Laurence LEGOUT, Michel VALETTE, Henri MIGAUD, Luc DUBREUIL, Yazdan YAZDANPANAH et Eric SENNEVILLE Laurence LEGOUT, Michel VALETTE, Henri MIGAUD, Luc DUBREUIL, Yazdan YAZDANPANAH et Eric SENNEVILLE Service Régional Universitaires des Maladies Infectieuses et du Voyageur, Hôpital Gustave Dron 59208 TOURCOING

Plus en détail

Innovations thérapeutiques en transplantation

Innovations thérapeutiques en transplantation Innovations thérapeutiques en transplantation 3èmes Assises de transplantation pulmonaire de la région Est Le 16 octobre 2010 Dr Armelle Schuller CHU Strasbourg Etat des lieux en transplantation : 2010

Plus en détail

Direction générale de l offre de soin

Direction générale de l offre de soin Apport de la télémédecine en matière de coopération territoriale 1. Une nouvelle organisation de l offre sanitaire pour mieux répondre aux besoins des populations 2. Comment organiser des activités de

Plus en détail

F us u ses c ouc u he h s s po p nt n a t né n es J. L J. an sac CHU H T ou

F us u ses c ouc u he h s s po p nt n a t né n es J. L J. an sac CHU H T ou Fausses couches spontanées J Lansac CHU Tours Définition Avortement : expulsion produit de conception avant 22SA ou enfant

Plus en détail

dossier de presse nouvelle activité au CHU de Tours p a r t e n a r i a t T o u r s - P o i t i e r s - O r l é a n s

dossier de presse nouvelle activité au CHU de Tours p a r t e n a r i a t T o u r s - P o i t i e r s - O r l é a n s dossier de presse nouvelle activité au CHU de Tours lat ransplantation hépatique p a r t e n a r i a t T o u r s - P o i t i e r s - O r l é a n s Contact presse Anne-Karen Nancey - Direction de la communication

Plus en détail

Définitions. PrioritéVie Enfant MC. Assurance contre le risque de maladie grave

Définitions. PrioritéVie Enfant MC. Assurance contre le risque de maladie grave Définitions PrioritéVie Enfant MC Assurance contre le risque de maladie grave Le présent document ne constitue qu un exemple de libellé et n a aucune force exécutoire. En cas de divergence entre les renseignements

Plus en détail

«Actualités et aspects pratiques de l antisepsie»

«Actualités et aspects pratiques de l antisepsie» Symposium Pharma «Actualités et aspects pratiques de l antisepsie» Modérateur : Joseph Hajjar Quelle antisepsie pour quel acte? Dr Olivia KEITA-PERSE Centre Hospitalier Princesse Grace Monaco Antisepsie

Plus en détail

Carte de soins et d urgence

Carte de soins et d urgence Direction Générale de la Santé Carte de soins et d urgence Emergency and Healthcare Card Porphyries Aiguës Hépatiques Acute Hepatic Porphyrias Type de Porphyrie* Déficit en Ala déhydrase Ala Dehydrase

Plus en détail

Marchés des groupes à affinités

Marchés des groupes à affinités Marchés des groupes à affinités Guide du produit destiné aux conseillers Régime d assurance maladies graves Chèque-vie MD de base La Compagnie d Assurance-Vie Manufacturers Le produit en bref Nul n aime

Plus en détail

Communiqué de presse. Direction Communication Externe/Interne Sylvie Nectoux TEL : 01 44 34 65 73 Email : sylvie.nectoux@boehringeringelheim.

Communiqué de presse. Direction Communication Externe/Interne Sylvie Nectoux TEL : 01 44 34 65 73 Email : sylvie.nectoux@boehringeringelheim. Les données des études pivots de phase III STARTVerso démontrent l'efficacité du faldaprevir * dans des populations de patients difficiles à guérir telles que celles co-infectées par le VIH et celles avec

Plus en détail

Apport de la biologie moléculaire au diagnostic des parasitoses

Apport de la biologie moléculaire au diagnostic des parasitoses Apport de la biologie moléculaire au diagnostic des parasitoses M-H H BESSIERES,, S. CASSAING, A. BERRY, R. FABRE, J-F.. MAGNAVAL Service de Parasitologie-Mycologie Diagnostic biologique d une d parasitose

Plus en détail

Vaccination et tuberculose en Gériatrie. Unité de Prévention et de Dépistage: Centre de vaccination et centre de lutte anti tuberculeuse CH Montauban

Vaccination et tuberculose en Gériatrie. Unité de Prévention et de Dépistage: Centre de vaccination et centre de lutte anti tuberculeuse CH Montauban Vaccination et tuberculose en Gériatrie Unité de Prévention et de Dépistage: Centre de vaccination et centre de lutte anti tuberculeuse CH Montauban VACCINATIONS 2 Personnes âgées et vaccinations Avec

Plus en détail

GASTRO-ENTEROLOGIE. Variabilité. A des entrées. B des sites anatomiques. C inter-individuelle. D intra-individuelle

GASTRO-ENTEROLOGIE. Variabilité. A des entrées. B des sites anatomiques. C inter-individuelle. D intra-individuelle GASTRO-ENTEROLOGIE Variabilité A des entrées B des sites anatomiques 2 l externe + 2 l interne 15 litres sécrétion-absorption entrée 2 l duodénum 4 l grêle 3 l côlon 0,3 l anus 0,3 l œsophage 10" estomac

Plus en détail

Comment devenir référent? Comment le rester?

Comment devenir référent? Comment le rester? Comment devenir référent? Comment le rester? Patrick CHOUTET Service des Maladies infectieuses CHU Bretonneau Tours RICAI décembre 2005 Quels enjeux? autres que le pouvoir Total Outpatient antibiotic use

Plus en détail

LES NOUVEAUX ANTICOAGULANTS

LES NOUVEAUX ANTICOAGULANTS LES NOUVEAUX ANTICOAGULANTS Pr. Alessandra Bura-Rivière, Service de Médecine Vasculaire Hôpital Rangueil, 1 avenue Jean Poulhès, 31059 Toulouse cedex 9 INTRODUCTION Depuis plus de cinquante ans, les héparines

Plus en détail

En considérant que l effet anticoagulant du dabigatran débute dans les 2 heures suivant la prise du médicament :

En considérant que l effet anticoagulant du dabigatran débute dans les 2 heures suivant la prise du médicament : Informations sur le dabigatran (Pradaxa md ) Préambule : Ce document présente plusieurs informations utiles pour les prescripteurs afin de les aider lors de l utilisation du dabigatran (Pradaxa md ). L

Plus en détail

Épidémiologie des maladies interstitielles diffuses

Épidémiologie des maladies interstitielles diffuses Épidémiologie des maladies interstitielles diffuses 3 à 5/100 000 habitants Augmente avec l age 175 /100 000 >70 ans Notre file active toutes les maladies interstitielles confondues plus de 120 patients

Plus en détail

Définitions. PrioritéVie MC. Votre assurance contre le risque de maladie grave

Définitions. PrioritéVie MC. Votre assurance contre le risque de maladie grave Définitions PrioritéVie MC Votre assurance contre le risque de maladie grave Le présent document ne constitue qu un exemple de libellé et n a aucune force exécutoire. En cas de divergence entre les renseignements

Plus en détail

CEPHALEES POST-BRECHE DURALE. Post Dural Puncture Headache (PDPH)

CEPHALEES POST-BRECHE DURALE. Post Dural Puncture Headache (PDPH) CEPHALEES POST-BRECHE DURALE Post Dural Puncture Headache (PDPH) G. Buzançais Dr E. Morau 6 Mars 2013 Plan Introduction Physiopathologie Traitements Conclusion Définitions Brèche durale Ponction de dure-mère

Plus en détail

LITHIASE URINAIRE USAGER PRÉSENTANT UNE LITHIASE URINAIRE OC-091. Uroscan. Rx abdominal

LITHIASE URINAIRE USAGER PRÉSENTANT UNE LITHIASE URINAIRE OC-091. Uroscan. Rx abdominal USAGER PRÉSENTANT UNE LITHIASE URINAIRE OC-091 Catégorie de personnes visées : usager pour lequel un diagnostic clinique de lithiase urinaire a été évoqué par son médecin traitant Indication : répondre

Plus en détail

La santé bucco-dentaire au cabinet OMS. Problèmes majeurs. Santé bucco-dentaire et santé générale. Santé. Déterminants sociaux et santé bucco-dentaire

La santé bucco-dentaire au cabinet OMS. Problèmes majeurs. Santé bucco-dentaire et santé générale. Santé. Déterminants sociaux et santé bucco-dentaire La santé bucco-dentaire au cabinet Santé OMS Déterminants sociaux et santé bucco-dentaire Colloque MPr 14 septembre 2011 Dr J-P Carrel Division de stomatologie, chirurgie orale et radiologie dento-maxillo-faciale

Plus en détail

Diagnostic des Hépatites virales B et C. P. Trimoulet Laboratoire de Virologie, CHU de Bordeaux

Diagnostic des Hépatites virales B et C. P. Trimoulet Laboratoire de Virologie, CHU de Bordeaux Diagnostic des Hépatites virales B et C P. Trimoulet Laboratoire de Virologie, CHU de Bordeaux Diagnostic VHC Dépistage: pourquoi? Maladie fréquente (Ac anti VHC chez 0,84% de la population soit 367 055

Plus en détail

Guide des définitions des maladies graves

Guide des définitions des maladies graves Guide des définitions des maladies graves Assurance maladies graves Sun Life La vie est plus radieuse sous le soleil Guide des définitions des maladies graves Ce guide vous aidera à comprendre les maladies,

Plus en détail

Guide de rédaction de références

Guide de rédaction de références Guide de rédaction de références Document préparé par: Susie Dallaire, pharmacienne Marie-Josée Demers, conseillère clinicienne à la DQSSER Nathalie Gauthier, conseillère clinicienne à la DQSSER Le 13

Plus en détail

da Vinci Pontage gastrique

da Vinci Pontage gastrique da Vinci Pontage gastrique Une nouvelle approche de la chirurgie bariatrique Êtes-vous intéressé par la dernière option de traitement de l'obésité? Votre docteur peut vous proposer une nouvelle procédure

Plus en détail

Assurance maladie grave

Assurance maladie grave ASSURANCE COLLECTIVE Le complément idéal à votre assurance collective Assurance maladie grave Votre partenaire de confiance. Assurance maladie grave La tranquillité d esprit à votre portée Les progrès

Plus en détail

Définition de l Infectiologie

Définition de l Infectiologie Définition de l Infectiologie Discipline médicale clinique Spécialisée. Prise en charge des Maladies Infectieuses et Tropicales. Actuelles, émergentes ou ré-émergentes. Référents dans le cadre d un maillage

Plus en détail

PROGRAMME. Qu est ce que la sélection? Médicale Non médicale. Tarification et compensation Mortalité, surmortalité Loi des grands nombres

PROGRAMME. Qu est ce que la sélection? Médicale Non médicale. Tarification et compensation Mortalité, surmortalité Loi des grands nombres COMPRENDRE LA SELECTION ET LA TARIFICATION DES RISQUES B1 Durée : 1 journée Niveau Retenir les principes et définitions de base Comprendre les raisons de la sélection et les principes de tarification Faciliter

Plus en détail

Diabète Maladies thyroïdiennes. Beat Schmid Endocrinologie Hôpital cantonal de Schaffhouse

Diabète Maladies thyroïdiennes. Beat Schmid Endocrinologie Hôpital cantonal de Schaffhouse Diabète Maladies thyroïdiennes Beat Schmid Endocrinologie Hôpital cantonal de Schaffhouse Les hormones Porteuses d'informations chimiques (communication entre diverses cellules) Transport vers les organes

Plus en détail

La Greffe de Cellules Souches Hématopoïétiques

La Greffe de Cellules Souches Hématopoïétiques La Greffe de Cellules Souches Hématopoïétiques Professeur Ibrahim Yakoub-Agha CHRU de LILLE (Illustration de J. Cloup, extraite du CD-Rom «greffe de Moelle» réalisé par la société K Noë) La moelle osseuse

Plus en détail

Les nouveaux anticoagulants oraux, FA et AVC. Docteur Thalie TRAISSAC Hôpital Saint André CAPCV 15 février 2014

Les nouveaux anticoagulants oraux, FA et AVC. Docteur Thalie TRAISSAC Hôpital Saint André CAPCV 15 février 2014 Les nouveaux anticoagulants oraux, FA et AVC Docteur Thalie TRAISSAC Hôpital Saint André CAPCV 15 février 2014 Un AVC toutes les 4 minutes 1 130 000 AVC par an en France 1 770 000 personnes ont été victimes

Plus en détail

Christian TREPO, MD, PhD

Christian TREPO, MD, PhD PEG INTERFERON MONOTHERAPI E Christian TREPO, MD, PhD Unmet medical needs in chronic HBV infection Inhibition of viral replication Normalisation of ALT Improvement in liver necroinflammation Improvement

Plus en détail

Votre guide des définitions des maladies graves de l Assurance maladies graves express

Votre guide des définitions des maladies graves de l Assurance maladies graves express Votre guide des définitions des maladies graves de l Assurance maladies graves express Votre guide des définitions des maladies graves de l Assurance maladies graves express Ce guide des définitions des

Plus en détail

Hépatite C une maladie silencieuse..

Hépatite C une maladie silencieuse.. Hépatite C une maladie silencieuse.. F. Bally Centre de Maladies Infectieuses et Epidémiologie Institut Central des Hôpitaux Valaisans Histoire Années 70 Hépatite non-a-non-b = hépatite post-transfusionelle

Plus en détail

Les avantages du programme complémentaire santé Meuhedet Adif

Les avantages du programme complémentaire santé Meuhedet Adif Les avantages du programme complémentaire santé Meuhedet Adif Chers adhérents, C est avec le souci de procurer un mieux-être à ses adhérents que Meuhedet a mis au point son programme complémentaire santé

Plus en détail

Informations sur le rivaroxaban (Xarelto md ) et l apixaban (Eliquis md )

Informations sur le rivaroxaban (Xarelto md ) et l apixaban (Eliquis md ) Informations sur le rivaroxaban (Xarelto md ) et l apixaban (Eliquis md ) Préambule Ce document présente plusieurs informations utiles pour les prescripteurs afin de les aider lors de l utilisation du

Plus en détail

S o m m a i r e 1. Sémiologie 2. Thérapeutique

S o m m a i r e 1. Sémiologie 2. Thérapeutique Sommaire 1. Sémiologie... 1 Auscultation cardiaque... 1 Foyers d auscultation cardiaque... 1 Bruits du cœur... 1 Souffles fonctionnels... 2 Souffles organiques... 2 Souffle cardiaque chez l enfant... 3

Plus en détail

Colloque International sur les Politiques de Santé

Colloque International sur les Politiques de Santé République Algérienne Démocratique et Populaire Ministère de la Santé, de la Population et de la Réforme Hospitalière en collaboration avec Ecole Nationale Supérieure en Sciences Politiques Colloque International

Plus en détail

RÉFÉRENCES ET RECOMMANDATIONS MEDICALES

RÉFÉRENCES ET RECOMMANDATIONS MEDICALES CHAPITRE VI RÉFÉRENCES ET RECOMMANDATIONS MEDICALES I - Situation juridique La notion de références médicales opposables (RMO) est apparue dans la convention nationale des médecins de 1993. La réforme

Plus en détail

Intérêt de la TEP-FDG dans les cancers de l ovaire

Intérêt de la TEP-FDG dans les cancers de l ovaire Intérêt de la TEP-FDG dans les cancers de l ovaire T. Mognetti et F. Giammarile Introduction La TEP-FDG (Tomographie par Émission de Positons après injection de 18 F- Fluoro-2-Déoxy-Glucose) est un des

Plus en détail

Épidémiologie des accidents hémorragiques dus aux anticoagulants oraux

Épidémiologie des accidents hémorragiques dus aux anticoagulants oraux Épidémiologie des accidents hémorragiques dus aux anticoagulants oraux Docteur Marie-Josèphe JEAN-PASTOR Centre Régional Pharmacovigilance Marseille-Provence-Corse Hôpital Sainte Marguerite AP-HM Tél :

Plus en détail

Évolution des pratiques vaccinales : 3. vaccination après la grossesse

Évolution des pratiques vaccinales : 3. vaccination après la grossesse Évolution des pratiques vaccinales : 3. vaccination après la grossesse Professeur Emmanuel Grimprel Service de Pédiatrie Générale, Hôpital Trousseau, Paris Université Pierre et Marie Curie, Paris Déclaration

Plus en détail

Médecine Nucléaire : PET-scan et imagerie hybride

Médecine Nucléaire : PET-scan et imagerie hybride Médecine Nucléaire : PET-scan et imagerie hybride Benjamin GEISSLER Centre d d Imagerie Nucléaire St-Etienne, Roanne, Le Puy en Velay 1967 2007 Principes Spécialit cialité médicale (1950) Radiologie Radiothérapie

Plus en détail

Cordarone et Thyroïde par François Boustani

Cordarone et Thyroïde par François Boustani Physiologie de la thyroïde : l hormonosynthèse thyroïdienne se fait à partir de l iode essentiellement d origine digestive et de la thyroglobuline qui est une protéine synthétisée par la thyroïde à partir

Plus en détail

Imagerie des tumeurs endocrines Le point de vue de l imagerie moléculaire

Imagerie des tumeurs endocrines Le point de vue de l imagerie moléculaire 4ème Journée inter-régionale RENATEN Centre / Poitou-Charente Imagerie des tumeurs endocrines Le point de vue de l imagerie moléculaire Maria João Santiago-Ribeiro CHRU Tours Université François Rabelais

Plus en détail

Docteur José LABARERE

Docteur José LABARERE UE7 - Santé Société Humanité Risques sanitaires Chapitre 6 : Risque iatrogène Docteur José LABARERE Année universitaire 2010/2011 Université Joseph Fourier de Grenoble - Tous droits réservés. Plan I. Emergence

Plus en détail

Les marqueurs biologiques des tumeurs endocrines digestives

Les marqueurs biologiques des tumeurs endocrines digestives Les marqueurs biologiques des tumeurs endocrines digestives Michèle d Herbomez DIU de Chirurgie Endocrinienne Lille 2009 Bilan biologique participe au Diagnostic Pronostic Suivi Trois types de marqueurs:

Plus en détail

TRAITEMENT DES TUMEURS HEPATIQUES. Paul Legmann Radiologie A Pôle Imagerie

TRAITEMENT DES TUMEURS HEPATIQUES. Paul Legmann Radiologie A Pôle Imagerie TRAITEMENT DES TUMEURS HEPATIQUES Paul Legmann Radiologie A Pôle Imagerie TRAITEMENT DES TUMEURS HEPATIQUES Carcinome hépato-cellulaire : Sans traitement : survie à 5 ans < à 5 % (CHC sur cirrhose) Traitement

Plus en détail

RESPONSABILITÉ INDEMNITAIRE

RESPONSABILITÉ INDEMNITAIRE RESPONSABILITÉ INDEMNITAIRE (CIVILE ET ADMINISTRATIVE) Pr Scolan Clinique de médecine légale RESPONSABILITÉ CIVILE Introduction Obligation de répondre devant la justice d un dommage et de le réparer Délictuelle

Plus en détail

ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE

ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN ROUMANIE Le système national d enseignement est ouvert selon la loi aussi pour les citoyens étrangers. L inscription des citoyens étrangers dans le système éducationnel roumain est

Plus en détail

REPOUSSER LES LIMITES DE LA CHIRURGIE BARIATRIQUE DANS LES OBESITES MASSIVES AVEC COMORBIDITES

REPOUSSER LES LIMITES DE LA CHIRURGIE BARIATRIQUE DANS LES OBESITES MASSIVES AVEC COMORBIDITES Première Journée du Centre Intégré Nord Francilien de prise en charge de l obésité de l adulte et de l enfant REPOUSSER LES LIMITES DE LA CHIRURGIE BARIATRIQUE DANS LES OBESITES MASSIVES AVEC COMORBIDITES

Plus en détail

Les différentes maladies du coeur

Les différentes maladies du coeur Auteur : Dr Pascal AMEDRO Les différentes maladies du coeur 1. Le cœur normal L oxygène capté dans l air va dans les poumons, où le sang «bleu» est alors oxygéné et devient «rouge». Il est conduit par

Plus en détail

Controverse UDM télésurveillée Pour. P. Simon Association Nationale de Télémédecine

Controverse UDM télésurveillée Pour. P. Simon Association Nationale de Télémédecine Controverse UDM télésurveillée Pour P. Simon Association Nationale de Télémédecine Controverse Peut-on être en 2013 opposé au développement de la télémédecine? Pourquoi les patients en insuffisance rénale

Plus en détail

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT :

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT : Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice

Plus en détail

Obésité et psoriasis Données actuelles et questions au spécialiste en nutrition

Obésité et psoriasis Données actuelles et questions au spécialiste en nutrition Obésité et psoriasis Données actuelles et questions au spécialiste en nutrition Emilie MONTASTIER, Carle PAUL Endocrinologie, Nutrition, Dermatologie Université Paul Sabatier, Hôpital Larrey UMR CNRS 5165,

Plus en détail

Caroline John, Sophie Kamel, Vincent Dombre, Joao Da Costa Rodrigues, Yann Coattrenec

Caroline John, Sophie Kamel, Vincent Dombre, Joao Da Costa Rodrigues, Yann Coattrenec Caroline John, Sophie Kamel, Vincent Dombre, Joao Da Costa Rodrigues, Yann Coattrenec Plan de l exposé 1. Introduction 2. Déséquilibre offre demande 3. Donneur 4. Receveur 5. Liste d attente 6. Aspect

Plus en détail

Hépatite B. Le virus Structure et caractéristiques 07/02/2013

Hépatite B. Le virus Structure et caractéristiques 07/02/2013 Hépatite B Le virus Structure et caractéristiques o o o Famille des Hepadnaviridae Genre orthohepadnavirus Enveloppé, capside icosaédrique, 42 nm 1 Le virus Structure et caractéristiques En microscopie

Plus en détail

Infection à CMV et allogreffe de cellules souches hématopoïétiques : Expérience du Centre National de Greffe de Moelle Osseuse, Tunis.

Infection à CMV et allogreffe de cellules souches hématopoïétiques : Expérience du Centre National de Greffe de Moelle Osseuse, Tunis. Infection à CMV et allogreffe de cellules souches hématopoïétiques : Expérience du Centre National de Greffe de Moelle Osseuse, Tunis. Tarek Ben Othman Congrès de la STPI, 24 avril 2009 Plan Introduction

Plus en détail

Pemetrexed, pionnier de la chimiothérapie histoguidée. Dr Olivier CASTELNAU Institut Arnault TZANCK ST Laurent du Var

Pemetrexed, pionnier de la chimiothérapie histoguidée. Dr Olivier CASTELNAU Institut Arnault TZANCK ST Laurent du Var Pemetrexed, pionnier de la chimiothérapie histoguidée Dr Olivier CASTELNAU Institut Arnault TZANCK ST Laurent du Var SFPO Octobre 2009 EPIDEMIOLOGIE Incidence : 1.35 M par an dans le monde (12,4%) 28 000

Plus en détail

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012 MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE

Plus en détail

F. LAVRAND CHIRURGIE INFANTILE HOPITAL DES ENFANTS CHU BORDEAUX

F. LAVRAND CHIRURGIE INFANTILE HOPITAL DES ENFANTS CHU BORDEAUX F. LAVRAND CHIRURGIE INFANTILE HOPITAL DES ENFANTS CHU BORDEAUX Excès s de croissance des cotes et des cartilages causant soit une dépression d (PECTUS EXCAVATUM) soit une protrusion (PECTUS CARINATUM)

Plus en détail

Association lymphome malin-traitement par Interféron-α- sarcoïdose

Association lymphome malin-traitement par Interféron-α- sarcoïdose Association lymphome malin-traitement par Interféron-α- sarcoïdose Auteurs Cendrine Godet (*) Jean-Pierre Frat (**) Cédric Landron (*) Lydia Roy (***) Paul Ardilouze (****) Jean-Pierre Tasu (****) (*)

Plus en détail

Anticoagulation chez le sujet âgé cancéreux en traitement. PE Morange Lab.Hématologie Inserm U1062 CHU Timone Marseille

Anticoagulation chez le sujet âgé cancéreux en traitement. PE Morange Lab.Hématologie Inserm U1062 CHU Timone Marseille Anticoagulation chez le sujet âgé cancéreux en traitement PE Morange Lab.Hématologie Inserm U1062 CHU Timone Marseille Le cancer est un FDR établi de TV X 4.1 Heit JA Arch Int Med 2000 Délai diagnostic

Plus en détail

Histoire d une masse pancréatique

Histoire d une masse pancréatique Histoire d une masse pancréatique Marie Luce Auriault Michael Levy Frédéric Pigneur Claude Tayar, et Iradj Sobhani CHU Henri Mondor Pour GHIF Samedi 13 Juin 2009, Histoire de la maladie Femme 66 ans consulte

Plus en détail

Quoi de neuf dans la prise en charge du psoriasis?

Quoi de neuf dans la prise en charge du psoriasis? Quoi de neuf dans la prise en charge du psoriasis? Nathalie QUILES TSIMARATOS Service de Dermatologie Hôpital Saint Joseph Marseille Ce que nous savons Le psoriasis Affection dermatologique très fréquente,

Plus en détail

Fiche Produit Profils Médicalisés PHMEV

Fiche Produit Profils Médicalisés PHMEV Guide méthodologique développé par l équipe de projets ci-dessous : Fiche Produit Profils Médicalisés PHMEV EQUIPE PROJET Chef de projet : Maryline CHARRA, Pharmacien Conseil Responsable de la mission

Plus en détail

Les facteurs de croissance lignée blanche Polynucléaires neutrophiles Grastims

Les facteurs de croissance lignée blanche Polynucléaires neutrophiles Grastims Les facteurs de croissance lignée blanche Polynucléaires neutrophiles Grastims 12 2014 HEMATOPOIESE Progéniteurs puis précurseurs Stimulation par facteur : activation spécifique de leur récepteur Moelle

Plus en détail

27 ème JOURNEE SPORT ET MEDECINE Dr Roukos ABI KHALIL Digne Les Bains 23 novembre 2013

27 ème JOURNEE SPORT ET MEDECINE Dr Roukos ABI KHALIL Digne Les Bains 23 novembre 2013 27 ème JOURNEE SPORT ET MEDECINE Dr Roukos ABI KHALIL Digne Les Bains 23 novembre 2013 Les Nouveaux Anticoagulants Oraux (NACO) dans la maladie thrombo embolique veineuse INTRODUCTION Thrombose veineuse

Plus en détail

Deux nouveaux anticoagulants oraux : Dabigatran et Rivaroxaban

Deux nouveaux anticoagulants oraux : Dabigatran et Rivaroxaban Deux nouveaux anticoagulants oraux : Dabigatran et Rivaroxaban Améliorations attendues et problèmes M.M. Samama, M-H. Horellou, J. Conard Groupe Hémostase-Thrombose Hôtel-Dieu L. Le Flem, C. Guinet, F.

Plus en détail

Mécanismes moléculaires à l origine des maladies autoimmunes

Mécanismes moléculaires à l origine des maladies autoimmunes Mécanismes moléculaires à l origine des maladies autoimmunes Sébastien Lacroix-Desmazes INSERM UMRS 1138 Immunopathology and herapeutic Immunointervention CRC - Paris, France Ma connaissance d un patient

Plus en détail

L ajustement de l insuline au quotidien

L ajustement de l insuline au quotidien LA MAJORITÉ DES COMPLICATIONS chroniques du diabète sont liées, de près ou de loin, à l hyperglycémie 1. L hyperglycémie chronique peut entraîner d importantes séquelles à long terme et causer des lésions,

Plus en détail

Ordonnance du DFI sur les prestations dans l assurance obligatoire des soins en cas de maladie

Ordonnance du DFI sur les prestations dans l assurance obligatoire des soins en cas de maladie Ordonnance du DFI sur les prestations dans l assurance obligatoire des soins en cas de maladie (Ordonnance sur les prestations de l assurance des soins, OPAS) Modification du 14 juin 2010 Le Département

Plus en détail

Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS)

Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS) dmt Risques psychosociaux : out ils d é va lua t ion FRPS 13 CATÉGORIE ATTEINTE À LA SANTÉ PHYSIQUE ET MENTALE Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS) LANGEVIN V.*, FRANÇOIS M.**, BOINI S.***, RIOU

Plus en détail

Cas clinique 2. Florence JOLY, Caen François IBORRA, Montpellier

Cas clinique 2. Florence JOLY, Caen François IBORRA, Montpellier Cas clinique 2 Florence JOLY, Caen François IBORRA, Montpellier Cas clinique Patient de 60 ans, ATCD: HTA, IDM en 2007, hypercholestérolémie Juin 2008: Toux, dyspnée (sous 02) et anorexie progressive Bilan

Plus en détail

Effets sur la pression artérielle rielle des traitements non-médicamenteux

Effets sur la pression artérielle rielle des traitements non-médicamenteux Effets sur la pression artérielle rielle des traitements non-médicamenteux PF Plouin, ESH Hypertension Excellence Center, Hôpital Européen Georges Pompidou, Paris La prise en charge de l hypertendu l concerne

Plus en détail

Les Nouveaux Anticoagulants Oraux (NAC) Société STAGO -HOTEL MERCURE 22 Novembre 2012 - Troyes

Les Nouveaux Anticoagulants Oraux (NAC) Société STAGO -HOTEL MERCURE 22 Novembre 2012 - Troyes Les Nouveaux Anticoagulants Oraux (NAC) Société STAGO -HOTEL MERCURE 22 Novembre 2012 - Troyes 1 Marché global des anticoagulants Un Marché en explosion: 6 milliards de $ en 2008 9 milliards de $ attenduen

Plus en détail

Direction des risques biologiques, environnementaux et occupationnels Institut national de santé publique du Québec

Direction des risques biologiques, environnementaux et occupationnels Institut national de santé publique du Québec AVIS DÉPISTAGE DE L IMMUNITÉ CONTRE LA RUBÉOLE Comité sur l immunisation du Québec Direction des risques biologiques, environnementaux et occupationnels Institut national de santé publique du Québec Juin

Plus en détail

Qui sont les infirmières et infirmiers cliniciens spécialisés?

Qui sont les infirmières et infirmiers cliniciens spécialisés? Série de Webinaires de l AIIC : Progrès de la pratique Qui sont les infirmières et infirmiers cliniciens spécialisés? Donna Cousineau Infirmière en pratique avancée Hôpital Carleton Queensway Le 12 décembre

Plus en détail

Stratégies de dépistage des bactéries multirésistantes. Qui? Pourquoi? Comment? Après? L exemple des MRSA

Stratégies de dépistage des bactéries multirésistantes. Qui? Pourquoi? Comment? Après? L exemple des MRSA Stratégies de dépistage des bactéries multirésistantes à l hôpital et en MRS: Qui? Pourquoi? Comment? Après? L exemple des MRSA Prof. Dr. Youri Glupczynski Unité d Hygiène hospitalière & Laboratoire de

Plus en détail

ALLOGREFFE DE CELLULES SOUCHES HEMATOPOÏETIQUES (CSH) CHEZ 26 PATIENTS ATTEINTS DE β THALASSEMIES MAJEURES

ALLOGREFFE DE CELLULES SOUCHES HEMATOPOÏETIQUES (CSH) CHEZ 26 PATIENTS ATTEINTS DE β THALASSEMIES MAJEURES ALLOGREFFE DE CELLULES SOUCHES HEMATOPOÏETIQUES (CSH) CHEZ 26 PATIENTS ATTEINTS DE β THALASSEMIES MAJEURES R. Belhadj, R.Ahmed Nacer, F.Mehdid, M.Benakli, N.Rahmoune, M.Baazizi, F. Kaci, F.Harieche, F.Zerhouni,

Plus en détail

Docteur José LABARERE

Docteur José LABARERE UE7 - Santé Société Humanité Risques sanitaires Chapitre 3 : Epidémiologie étiologique Docteur José LABARERE Année universitaire 2010/2011 Université Joseph Fourier de Grenoble - Tous droits réservés.

Plus en détail

Etat des lieux du prélèvement et de la greffe d organes, de tissus et de cellules MAROC

Etat des lieux du prélèvement et de la greffe d organes, de tissus et de cellules MAROC 1 Etat des lieux du prélèvement et de la greffe d organes, de tissus et de cellules MAROC Dr A. BOUDAK / Dr M.H Trabelssi Dir Hôpitaux et dessoins Ambulatoires/M. Santé 6ème colloque France Maghreb sur

Plus en détail

Traitement de l hépatite C: données récentes

Traitement de l hépatite C: données récentes Traitement de l hépatite C: données récentes J.-P. BRONOWICKI (Vandœuvre-lès-Nancy) Tirés à part : Jean-Pierre Bronowicki Service d Hépatogastroentérologie, CHU de Nancy, 54500 Vandœuvre-lès-Nancy. Le

Plus en détail

ASSURANCE MALADIES GRAVES. Guide des maladies graves. Effets et traitements

ASSURANCE MALADIES GRAVES. Guide des maladies graves. Effets et traitements ASSURANCE MALADIES GRAVES Guide des maladies graves Effets et traitements «En tant que médecin et cardiologue, je sais que le bien le plus précieux dans la vie, c est d être en bonne santé. Par ailleurs,

Plus en détail

Structure du programme 2ème année - 1er semestre

Structure du programme 2ème année - 1er semestre Licence Structure du programme 2ème année - 1er semestre Competencies CHOR L 3 116 Chimie organique II 50 20 10 20 4 0.1.1 Understands basics of organic, inorganic and bio-chemistry DROI L 3 507 Droits

Plus en détail

Nouveaux Anticoagulants. Dr JF Lambert Service d hématologie CHUV

Nouveaux Anticoagulants. Dr JF Lambert Service d hématologie CHUV Nouveaux Anticoagulants Dr JF Lambert Service d hématologie CHUV Plan Petit rappel d hémostase Anticoagulant oraux classiques Les nouveaux anticoagulants (NAC) Dosage? Comment passer de l'un à l'autre

Plus en détail

AGRES Hugues IADE RD LA ROCHE / YON

AGRES Hugues IADE RD LA ROCHE / YON Douleurs neuropathiques périphériques de l adulte non diabétique : De l étiologie au rôle de l infirmier AGRES Hugues IADE RD LA ROCHE / YON La douleur neuropathique Définition [1] C est est une douleur

Plus en détail

Infirmieres libérales

Infirmieres libérales Détail des programmes- Feuillets complémentaires à la plaquette générale Infirmieres libérales Stages courts 2012 Durées et dates disponibles sur un calendrier en annexe Santé formation Formations gratuites

Plus en détail

Modalités d évaluation en Simulation

Modalités d évaluation en Simulation Modalités d évaluation en Simulation Définition de l évaluation n Evaluation en pédagogie = «analyse systémique de la qualité de l enseignement et de l apprentissage» (Mac Dougall 2010) Le cercle vertueux

Plus en détail