~m II11 E 7 7 C - Date Printed: 02/05/2009. JTS Box Number:. IFES 46. Tab Number: 34. Document Title: Document Date: 1992.



Documents pareils
REPOBLIKAN i MADAGASIKARA

REPOBLIKAN'I MADAGASIKARA Tanindrazana - Fahafahana - Fandrosoana MINISTERE DE L'ENVIRONNEMENT, DES EAUX ET FORETS DECRET MECIE

EXPOSE DES MOTIFS. Uniformisation du taux du Droit de Douane sur les machines et appareils ;

Kabarin Andriamatoa Praiminisitra RAVELONARIVO Jean FANDAHARANASA HO FANATANTERAHANA NY POLITIKA ANKAPOBEN NY FANJAKANA. Tsimbazaza : 11 febroary 2015

Augustin Andriamananoro, dans son bureau ministériel, ce 26 mai 2010

PRESIDENCE DE LA TRANSITION

mensuel d informations régionales 9è édition - Août 2011

UN VECTEUR D AVENIR LE LAIT VITA NY FANAVAOZANA SY NY FANATSARANA LA CHARTE INFORMATIQUE INTERVIEW RAMANANTSOA EPI PLUS BESARETY

Module 13 Fiofanana 5S eo amin ny sehatry ny Fahasalamana Modules de la formation pour le Personnel d appui (module en Malgache)

De la ferme à l usine

Ecole Hôtelière LA RIZIERE Collège Saint François- Xavier B.P Antady, Fianarantsoa (301) Tél info@lariziere.

FANABEAZANA OLOM-PIRENENA RECUEIL DES TEXTES SUR LA RECHERCHE DE CONSENSUS A MADAGASCAR (VOL. I)

FTTAIYANA AI{':NSORAIRA NT trryorua}ibe TIONALE REPOBLIKA FAHAEFATRA FEPOTOANA FANAOVAN.DALANA VOALOHANY FOTOAM-PIVORIANA MANOKANA TAONA 2014

Fampianarana sy Fianarana ny Filazantsara

FANILO MIAMPITA. TÉLÉPHONIE FIXE La honte. Encore sous le monopole Après le drame libanais, voilà que resurgit

E1 403 VOL. 1 JIRO SY RANO MALAGASY REPOBLIKAN'I MADAGASIKARA JIRAMA

FINOANA SY FAHAZAVANA FOI ET LUMIERE

ATTRIBUTIONS MESURES DE CONSERVATION

ATRIKA Le journal de l ASMF

Retour au menu MinJustice

Ny Vaovao Mahafaly. La Bonne Nouvelle

Tehindrazanarivelo Liva; Mamy Aimanantsoa; Toky Rabemanantsoa; Alex Objet:

Analyse de quelques occurrences issues d un corpus oral (dialecte betsileo) Quelques pistes pour l apprenant

Pour plus de transparence

mensuel d informations régionales Edition Numéro 28 - mars 2013

ISSN: Melanophylla angustior (Melanophyllaceae) Ravintsara

LES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol.

sommaire Introduction Fiches des 41 soldats disparus Le devoir de mémoire lettre à la mère de Maurice Quemin Glossaire / Sources

PLANIFICATION ET BUDGÉTISATION

curité du patient 19 mai 2009 Aurore MAYEUX Guy CLYNCK LIE

Comment régler un litige avec son vendeur de produits financiers?

Retour d expérience sur le management des processus

+, -. / 0 1! " #! $ % % %! &' ( &))*

Accueil Events, l accueil personnalisé des touristes d affaires Informations, bonnes adresses, réservations et découvertes!

VILLE DE VILLEURBANNE CONSEIL MUNICIPAL 5 JUILLET ooo-

N L a R e v u e F r a n c o p h o n e d u M a n a g e m e n t d e P r o j e t 2 è m e t r i m e s t r e

Tutoriel Infuse Learning. Créer des quizzes multimédias sur ordinateur ou tablette

L'important C'est la rose

Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION

La santé de votre entreprise mérite notre protection.

À travers deux grandes premières mondiales

Livret 2. Travailler la prononciation

SAV ET RÉPARATION. Savoir-faire.

Ce document a été mis en ligne par le Canopé de l académie de Montpellier pour la Base Nationale des Sujets d Examens de l enseignement professionnel.

OpenLDAP : retour d expérience sur l industrialisation d annuaires critiques

REPOBLIKAN I MADAGASIKARA Tanindrazana Fahafahana Fandrosoana

Le multiplicateur monétaire (de crédit) : hier et aujourd'hui

DON ET GREFFE D ORGANES EN TUNISIE. Dr Mylène Ben Hamida Centre National pour la Promotion de la Transplantation d Organes

Le Moyen-Orient depuis `1990: carte `1

FASCICULE DES BILANS ET COMPTES DE RESULTAT DES INSTITUTIONS DE MICROFINANCE DU SENEGAL

SYSTEME D EXPLOITATION : MS-DOS

-15/ AOU LE MINISTRE DE L'ENSEIGNEMENT SUPÉRIEUR

Un exemple d étude de cas

Bougez, protégez votre liberté!

F-7a-v3 1 / Bourses de mobilité / Mobility Fellowships Formulaire de demande de bourse / Fellowship Application Form

Inscription en ligne FQSC. Guide d utilisation

Chèque>sport MODE D EMPLOI CLUB. Chekennoù sport mod implij klub

Technique RSR /DCo

ASMF : «Miorim-paka mba hanasoa olona» Oeuvrer au service d autrui Samedi 21 février 2009

SITUATION GENERALE Description du phénomène

DOCUMENTATION - FRANCAIS... 2

Le décret du 11 mars 1999 relatif au PERMIS D ENVIRONNEMENT

ooooooooo mai

Notice Technique / Technical Manual

GUIDE GÉNÉRAL SUR LE CCSP ET LA PRÉSENTATION DE L I N F O R M ATION FINANCIÈRE DES CONSEILS SCOLAIRES

LE LOGICIEL DE GESTION COMMERCIALE

TEPZZ 6Z85Z5A T EP A2 (19) (11) EP A2 (12) DEMANDE DE BREVET EUROPEEN

! " # $%& '( ) # %* +, -

DOSSIER N 1 MISE EN PLACE DE TOUS LES FICHIERS NÉCESSAIRES À LA GESTION COMMERCIALE

Lot 4: Validation industrielle. Youness LEMRABET Pascal YIM, 19/11/2010

Structures algébriques

Réglementation de la sécurité sanitaire des aliments

Guide de Bonnes Pratiques d Hygiène de la filière vanille

Informations techniques et questions

Enjeux et contraintes de la mutualisation des ressources pour les collectivités et les agents

TERRITOIRES DU NORD-OUEST RÈGLEMENT SUR LA FORMULE DE NOTIFICATION R FORM OF NOTIFICATION REGULATIONS R

TOUTES LES SOLUTIONS DE SÉCURITÉ EN PERSPECTIVE

Différentiabilité ; Fonctions de plusieurs variables réelles

l Agence Qui sommes nous?

Centre de Récupération de SoftThinks

Le chant des chorales - Concours de Chants Acapella

Agence Saison d Or :: Activités de l entreprise. Identité Visuelle. Editions. Site Internet. Marketing. Référencement.

ÉLECTION FÉDÉRALE. Le 19 octobre 2015

Notice d'exploitation

1348 Louvain-la-Neuve TVA BE RPM Nivelles

Paiements transfrontaliers

PHYSIQUE-CHIMIE. Partie I - Spectrophotomètre à réseau

Municipalité de La Nation The Nation Municipality

Mise en place des élections des Délégués du Personnel

Automatisation. Industrialisation des tests

Tableau de bord économique du tourisme en Maurienne Hiver 2005/2006

Quick start guide. HTL1170B

ANNALES SCIENTIFIQUES DE L É.N.S.

8. Cours virtuel Enjeux nordiques / Online Class Northern Issues Formulaire de demande de bourse / Fellowship Application Form

Fiche Technique ONG LALANA. En route pour le développement

La Cible Sommaire F o c u s

Il n'y a donc rien d'étonnant à ce que, depuis des années, nous gérons l ensemble du trafic des paiements électroniques.

ANNEXE 1-A UNOPS BUREAU DES SERVICES D APPUI AUX PROJETS DES NATIONS UNIES INDICATEURS DES PERFORMANCES DU PROJET

MICT (3-1/439bis) Mécani sme pour les Tribunaux pénaux internationaux LE CABINET DU PRÉSIDENT. M.le Juge Vagn Joensen

Exercices de géométrie

Transcription:

Date Printed: 02/05/2009 JTS Box Number:. IFES 46 Tab Number: 34 Document Title: LAW ON CONSTITUTIONAL REFERENDUM Document Date: 1992 Document Country: Document Language: IFES ID: MLA-FRE EL00634 ~m II11 E 7 7 C -

Taono foho-108 -: Tarika irav VaOV80 - N 2128.. LAHAH.ANA I, lisy 16 JoliJY 1992, - GA-ZETIM PANJAKAN,,, NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY JOURNAL Offlflll,DE LA REPUBLIQUE DEMOCRATIQUE DE MADAGASCAJl MISE"O NY ALATSINAlNY lsan KERINANDRO, FI%ARANA VOALOI;ANY : LALANA. DIOIM.PANJAIYNA ARY DlDlM PITONDRANA, G - "EBDOMADAIRE ARAISSANT t.e lundi I",ARTIE t LOIS. o~m T f,rrrns fis.ran. Yo.Iohiny : Lalana. didim:.pan;akanaary I Premiere partie :- Lois, decrets et arretes. didirn-pi,tondrana. I I:r.rln. flh.~ ~Filazana ofisialy. titaomana aryl Deuxieme partie: AvIs ohiciels. appel doffres et, @~andrenes;;na araka ny I. annonces legales. Wana. i.. rlnm, fahatefo : Fai1gatahana momba ny fana- Troisiemil pa,tie : Re quisitions domaniales. nan tany. Vidill iiy hlr.ir., I Fizara,na voal6hany.... Fizarana faharoa.... fzo~ f,h,"o...:......." Q ~ "i:,; FOT!>POTONY I ~.~ ~AtWy 160 200 20 dunumero,,, ~f: SOKAJY OFISIALY I I; Cl! [~ REPOBLIKA DEMOKRATIKA V MA~GASY REPUBLIQUE DEMOCRATIQUE DE MADAGASCAR I " Pejv i *.O... d...n...;.... n.n. ny A.poblik.n... Ik...,,. () 1054,~rix Premtere partie.... Deuxieme partie......,....... Troisieme partie... Pr~J.t SOMMAIRE - PARTIE OFFICIELLE d. Conatltutlon de Ie A6publlque de MedDgaocor PMO 8QO 1000 loa,\ Pagas, 1066, ~ GOYEIINEMANTA GOUItERNEMENT H_lana Ordonnancea. 8 jollly 1992. - Hitsivolana laherena fatte-92-0ts mikasike ny Fitsarene Avo momba ny ul6mpanorenane............ 1 1075 Fem.labelalana ny antonanton ny hit.!vofana omarana ny fftsipika mikaaik. ny tandlminana ny flt.. pan-kavi baho~"(a mba handaniana ny Vol.volan da.!tmpanorl,nam ny RapobJik. faha HI... 1082, 8 jalrt 1992. - Hitslvolana I.harana faha-92-01.9 amerana ny fitlipik. mikasika ny fandaminana ny filnpen ltevi bahoaka mba h.ndani.n. ny Volavol.n.daltmpanoranan ny Repoblik. f.ha-iii.... ~.,... 1082 8 juillet 1992. - Ordonnance no 92 018 relatille 6 I. Haute Cour Constitu. tio,:,nelle...,........... "..., Expose des motifs de Iordonnance fiunt les r6gle, relatives 61Grganisation du rtsterendum pour r adoptionddu Projet de Constitution de la III R~pu. blique...,...,...,...,:...,...,...,...,...,.... 8 julljel.1992. - Ordonnance n092 019 ixant les r~las relatives 610rgani. sat Ion du rmrendum pour Iadoption du Projet de Constitution de la ur.aepublique... t--;j,,;,., 1078 I I 1089..,. - I MINISITERAN NY ATITANY 73 jollly 1992. - Oidjm ponj... na l.harana fah.-92 683.nBov.n. fitsipika mifehy ny fapotra f.mpiharena ireo andinindituny eo amin ny hftsivolana. laharana faha 92 019 talnin ny 8 jojay 1992 mikasika ny tampisafi di.nltm bahnb!sfeo ny alarobi. 18 aogositr8 1992...... :... 1095 MINrSTER~LINTEAIEUA..~-~. 13 juillllt 1992. - Decret nr> 9:i~693 rllglant las conditions dapplication des dispositions de Iordonnance no 92 019 ~ 9 juillal 1992 relatives au referandum du melcredi 19.oul 1992 a.,.. ".,...,... ". IJ09"-I,

1054 GAZETIM PANJAKAN NY REPOBUKA DEMOKRAT!KA MALAGASY Alakom;sy 16 Jolay 1992 ~==========================~ 73 jo/iiy 992. - Oidim-panjakana laharana faha-92-686 mametra ny fanda minan& nv Filankovi pirenena momba "y fifidienana Sy ny fombatombe fampandehanan.javatra,..........,........ :... :... peivi 1100. Pages 13 jui/lel 1992. - D~ret n 92 6S!) fixant rorgahis8lion at I~ modelit" de fonclionnement du Conseil Nattonal Electoral (CNE)........,.,..,,03 15 joflly 1992. - Didim-panjalcana Isharans faha-92-703 ianisoana ny.mpifidy handatsa boto ho amin ny famp1safidianam-bahoako ny alarobia 19 aogositra 1992 sy mandidy ny hmavaozena "Y lisit,y ny mp,fidy 15 joll!y 1992. - Didim-panjakana IsheranD taha 92 704 manondro ny mdaelin ny valopy sy -ireo Inratasin-datsab81o hompiasaina amin ny fitsapan-kevi bahoaka izsy hated ny. alarobia 19 aogositra 1992... : 11) I 1105 I,15 jojay 1992. - Oidim-panjakana Isharime fahs 92 705 mikasika ny lanomelan dalana haneo lampielelan-kevitra amin ny fitsapan kevi-bahoaka izay haleo ny alarobia 19 aogositra 1992 mba handaniana nv Vola. volall d8il1;mpanoranan ny Repobll(a laha-1i1...... 1106.15 jo/iiy 1992... Didim-panjakane laharans fsha 92 706 mikasika ny fiton dr:lna karatra famalltsrsna mandrilrs ny foloene aharelan ny fif,d,anana.. emin ny fitsapan-kevi bahoaka ilay hateo ny ala,obia \9 aogositra 1992 mba enti-mandany ny Volavolan-dalampanorenan ny Aepobtika aha-iii...,.,...,..,.. 1108, 15 iuiller. 1992. - Deere! no 92 703 portant convocation des "ectaurs pour Ie rcurendum du mercredi 19 aout 1992 at preserivanl la r~ision des listes Iectorales.:...,......,..,...,......,.... 1105 15 juillll 1992, - Okrel no 92 704 fiunl Ie rnodllle de Ianveloppe el des bulletins de vote a utiliser pour Ie,rendum du mereredi 19 aout-t992 1106 5 juil/e, 1992. - Oeret no 92 706 ralalif auk aulorisalions a faire cam pagne pour Ie rmrendum du mereredi 19 aout 1992 en vua da Iadoption du Projet de Constitution de la III- Rl6publique.............. 1 j 07 15 iui/le, 1992. - Okret n" 92 706 relatif au port de badge pendantla dure du scrulin pour Ie,rendum du, mereredi 19 aoul 1992 en vue de!adoption du Projetde Constitution de "Ia "Iii- -R6publique..,.. 1108, 16 jo/by 1992... Tenimila laharana faha 55t8-MI/SGI/DAT/AP/ELECT 1109. 6 juillet 1::.o:J:::,..:... Circu!alr""no 5518 MI/SGI/DAT/AP ELECT... 1118 [Jff5P@m~ )])~ moo~ ~~~ VOLAVOILAN-IDALAiVlPAi\lOIRlENANA SAVARANONANDO Ny Vshoska Malagasy masi mandidy, Fstrs pifikitra smin ny sos totlvins sndnsny so omln ny Isflny kolonrsa;ns sy srs panahy ka anisan izdn! ny Fihstlsnons ;zsy sntoky "ny Firsissm-pirenens. Msnsmafy ny lintisny ny tisisn Andrismsnitrs AndrilJnsnlJhsry, ManDje ny ianekena jrs;ssm-pirenena nsnkbtobv;ny, Mandray ho toy ny l1ataony ny Dina iraisam-pirenena momba ny lon a/ombe/ona sy ny Vahoaka sy ny Dinan ny Afrikana mamba ny lon olombe/ona ary ny Fifanekena momba ny Zan ny ankizy. ka" mihevitta ired ho toy ny isan ny lalana ve/ona eta amin ny ~~.. :7/. " ::. ~"Y ~imteraks la ny "Fivelsrsn: ny mshs-%ns sy ny msha MsltJg8SY szy no antors hlionr.!rb fsmpsndrosoana mirindrb jzily ;srahs-mshslsla Is mitaky irato fepetrs msvess dsnjs ir8to: " - ny fanajana sy ny fiarovana ny fahale/ahana fototra zakain ny tsirairby sy ny besinimsro; - ny fiscrshono sy fifandonjan hy fahsfana izay tsy main/s) Dmpissoino sy ompihorins sroka ny fombs dflmoluatika; - ny fitantanana mangarsharb ny rahl!r8ham-panjakana izay amoky ny fandraisan ny %m-pirenena anjarij amin ny Jitoni:/rana sy.!y fisian ny lanaraha-maso afj1py sy _mahomby; - ny fananganana Fsnjakana fehezin dafana ka ny Vahoaka sy ny Mpitondra dia samy hi/elitra eo ambanin ny litsipi-d8lana mitovy eo ambany lanaraha-mason ny litsarana mahaleotena; - ny fiediane amin ny tsy fahamarinsna, ny tsy fitov;ena II! ny fsnavak,vahsna am;n ny andriny rahetrs.. - ny fampihbran{l ny liisinjsram.pshefans mahef. issm-paritjra.. Dia,manambara : ~IZARANA VOALOHANY -r": FOTO KEVITRA AIIlKAPOBEIIii.,- :-.! Andin;ny yoalohany. - Firenena iray ny Vahoaka Malagasy kag. miyondrona ho Fanjakana masi mondid"f sy laike. : ;.!:! Repob,lika t,?kana tsy.azo za~aina, mit,?ndra ny anarana Ii~ «.Repobhkan I Madagaslkara. lzany FanJakana Izany.. t! Ny demokrasia no 101010 iorenan ny Repoblika. Eo amin ny~ faritry ny tany eken ny lalilna iraisam-pirenena ho ary no maha-:4. masi mandidy a~.,...) i And. 2. - Ny Repoblikan i Madagasiliarli dia. ISinjaraina hci~ I vondrombahoakam paritra izay iantohan ny Laltlmpanorenana ny;.\ fahavitan-ter!ilny. ".. ~1 Ireo yondrombsnoskam-paritra. ireo dia mifarimbona amin ny; fanjakana amin ny fampandrosoana ny fianakayi8mbetm~ pirenena..~ " And. 3. -.Tsy azo amidy na atao antoka na atakalo ny tanin ny ~ Repoblikan i Madagasikara...; And.-4. - «Tanindrazana - fahafahana - Fahamarinana.. -no mamalry ny Repoblikan i Madagasikara. I Ny lanevany dia ulna lelo _alra: lotsy, mena, malt80 vita.,. amin ny taivala"a lelo mamtsizoro refy lea ny voalohany Iotay ary milsangana manaralea ny lahon lsaina. ny r08 hala mandry ka ny mena ambony ary ny mail"; ambany.. Ry Tanindrazanay malals 6» no hiram-pirenena. Ny lal~na no mamelra ;,y lilombokasam panjakana sy ny mari piandrisnan ny Firenena.. Ny teny malagasy no tenim-pirenena. And. 6. - Antananariyo no renivohitry ny Repoblilean i Mlidega. sikars....., ", E. - ny litsndroans ny firsiflsmpir~ndns amin ny a/e/on ny fifom. pondrosoona mifondsnjs amin ny lofimpiainans rehetrs; - ny firsik8lans smin ny fsndrismpshslsmana sy ny fifsnllotio: vans; I And. 6. - Tompon ny lahelana lena ny Vahoak~ ka. mampiasa. Izany emin ny alhlan ired solonlenany lany am in n(lifidiananii andrsisan. ny rehetra anjara,. mivantana na tay mivsntans" lib am in ny litsapan keyi bahoaka. Tsy mi.y arnpaham bahoalea na olon-lo1<ana mahazo monendry lena hampiasa izany lahelana lend izany. " \ I

.~ Alal.:amisy 16 Jolav 1992 GAZETIM-PANJAKAN NY REPOBLIKA DEMOKAATIKA MALAGASY 1055 J Mpifidy avokos. araka ny apetrs Yoa.tondron ny lalana. ny alompirenena Ishy sy vavy mizaka ny zan ny isam-batan Diona sy ny zo politika. Ny zo mahs-mpifidy dis t!.y veriyery foana reha toa tsy \naha ny di~im-pitsatana raikitra.. And. 7. - -Ny lalana no anehoana ny safidim-bahoaka. Mil0VY,.Y olona rehetro eo anatrehan ny Islana; n8 izy natao hiarovana. ns izy natao handidy, ns izy nat~o hamaizana. And. 8. - Teraka mitovy zo ny Diona rehetrs eo anatrehan ny lallma ary samy manana fahalalahana fototra arovan ny lalana.. Ny Fanjakana dis mandrara tanteraka ny endri-panavaksvshana rehetrs. ns avy amin ny maha-iahy sy ny maha-vavy izany, ns avy amin ny fari-pahalalana. ns avy amin ny fari-pananana na avy amin ny fiaviana,,na avy amin ny firazanana, na avy amin ny finoana, na avy ~min ny tsy fitovian-kevitra.. FIZARANA,,- NY AMIN NY FAHALALAHArirA SY NY io AMAN ANORAI-. KITRY NY OLOM-PIRENENA Ny amin ni Laharana voalohany zo aman; landraikitry ny sy ny zo politika isam-batan" olona And. 9. - Ny fampiasana sy ny fiarovana ny zan ny tsirairay sy ny fahalalahana fototra dia arindran ny lalimb. And, 10,_- Ny fahalalahana ma:"leho hevitra sy miteny, ny fahalalahana eo amin nv fifandraisana. nv fahalalahana manao gazetv, ny fahalalahana hiditra amina fikambanana na hanorina fikambanana, ny fahalalahana hivory malalaka, ny fatialalahana. mivezivezy, ny fahalalahana amin ny fieritreretana sy amin nv Iinoana dia samy iantohana ho an ny rehetra ary tsy alo ferana raha tay hoe ho lanajana ny fahalalahana BY ny lon ny hafa sy nohci nv lahaterena hlaro ny Iilamlnam-bahoaka.. And_ 11_ - TIV mlay laneritarena mlaloha azo ampiharina amin ny fampahalalam baov8o amin ny endriny rehetrs. a Voafaritry ny tauma sy ny fepetra fitandroana ny ha sin ny asa fampahalalam-baovao ny fetran ny fahalalahany sy ny andraikiny. And. 12. - Ny tsirairav dia manana zo handao an i Madagasikara sy hiverina eto araka ny fepetra voatondron ny lalanc? Zon ny tsirairay ny mivezivezy sy manorim-ponenana ankalalahana manerana ny tanin ny Repoblika, rehefa voahaja ny zan ny hafa sy ny fepetra faritan ny lalana... And. 13. - Nv oiona tsirairay dia iantohana amin ny tsy faha zoana manao ankeriny ns hjrisetra amin ny tenanv, amin ny fonenany sy amin ny tsiambaratelon ny taratasy ifandraisana. Tsy misy fisavan-trano na toerana azo atao raha tsy alalana omen ny lalana ary araka ny baiko an-tsoratra nomen.ny fa hefana mpitsara afaka manao izany, afa-tsy am in ired izay tratra. ambodiom~y. Tsy misy olona azo enjehina na samborina na tanana am-ponja raha tsy noho ny &nton-javatra voafaritry ny lalana ary araka ny fomba voalaz811y. Tsy misy olona azo sazina raha tsy araka ny lalana navoaka hanan-kery alohan ny nanaovana Hay.fihetsika mahavoasazy. Tsy misy olona azo sazina indroa noho ny heloka tokana ihany. Ny lalana dia miantoka ny zo hitady ny rariny sy ny hitsinv ho an ny olona rehetra ary tsy vato misa~ana izany velively ny tqv fahampian ny fidiram-bola aminv, lantohan ny Fanjakana ny zom piarovan-tena feno sy tsy azo hozongozonina eo anatrehan ny antokom-pltsarana reh(jtra, amin ny dinggna rehetra eo amin nv fizotry nv ady, manomboka hatrany a-min ny famotorana mialoha eo anatrehan ny polisy na ny fampanoavana: And, 14. Ny olom-pirenena rehetra dia afaka mivondrona amin~kalalahana, tsy. misy fanomezan-dalana mialoha, ao anaty fikambetnana ny antoka politika; na izany aza anefa dia rarimu kosa ny fiforon8n ny fikambanana na antoko politika izay manohint.ohina1 ny firaisam-pirenena sy ired manindrahi ndra ny f"niakazakana na ny fanavakavahana. ara-poko na ara-pino3na Ny lalana no mamaritra ired fepetra fanorenana sy fisian ireo fikambanana. sy a~tako politika. And. 15. - Ny olom-pirenena tsirairay avy dia manana zo hila Isaka hofidina am in ireo fifidianana rehetra voalazan ity lalampanoremina ity rehefa mahafeno ny fepetra voatondron ny laillna ary izanv dia tsy ijerena ny fananany na ny lsy fananany antoko,jolitika ary tsy voatery hatolotr antoko politika izy. And. 16. - Adidin ny olona rehetra, na iza na izb ny manaja ny Lalampanorenana sy ired Andrim-panjak~na ary ny didy amandaillnan ny Aepoblika ary izany dia 80 anatin ny faritry ny fahala lahana demokratika eken izao Lalampanorenana Izao. Laharana " Ny amin ny zo sy adidy mamba ny toe-karena sy sos/aly ary koltoraly And. 17. - Ny Fanjakana no mandamina ho an ny tslruir(l,y ny fampiasana ny zo izay mi:mtoka ny maha-izy azy sy ny tahamen drehany tsy hovoatohintohina, ny fivelarany feno ara-batana sy ara-tsaina ary ara-pitondrantena. And. 18. - Adidy ombam-boninahitra ny fanefana ny fanompoam~pirenena voadidin ny lalana. Ny fanatontosana ;zany dla ISY manembantsembana ny toerana m;sy ny olom-pirenena eo amln ny asany na ny fampiasana ny,zo politika ananany. An.d. 19. - Ny Fanjakana dia man~ato ny lon ny tsir~iray amin ny flarovana ny fahasalamany dieny hatrany am-bohoka And. 20. - Ny Fanjakana dia miantoka ny fiarovana ny ankoho. nana izay fototra voajanahary sy andrin ny fiaraha-monina. Ny olona tsirairay avy dia manana zo.hanonna ankohonana ary hamela holovain ny taranany treo fananany manokana. And, 21. - Ny Fanjakana aia miantoka ny fiarovana ny ankol10-. nan a mba hahazoany mivelatra tsara, toy izany koa ny reny sy. ny" zaza amin ny allllan ny famoahan-dalima sy ny fananganana rafl Ira mpiahy mifanentana. And. 2,2. - Ny Fanjakana.di~ miezaka araka izay azony alao hafldra/v ny \ fepetra rehelra llama mba hahazoana miantoka ny. fivoar3n ny tsirairay ara-tsaina. ka tsy asiana fameperana izany, afa~tsy ny!ahaizana sy ny fa~ombiazan ny isam-ba,tan ojona And. 23. - Manan-jo hianatra sy handray fanabeazana ny arikizy tsira)r.3y avy. Amin izany dia tompon andraikitra ny ray aman-dreny ka hajaina ny fa.halalahana hfsafidy ananany.,manan-jo hiofana amina asa ny tanora, And. 24. - Ny fanjakana dia mametraka lamllti-pampianarana ISy ~ndl?avam-bola azon ny rel1etra arahina. Ny fampianarana ambaratonga fotot;a dia tsy maintsy arahin ny rehetra. " And. 25. - Ny Fanjakana dia manaiky ny zon ny olona hanokatra sekoly tsy miankina ary miantoka ny fahalalahana hanome fampianarana, raha toa ka voahaja ny fepetra mcfmba ny fitandremam-pahasalamana sy ny fitondran-tena ary ny tahafahamanao takian ny laillna Ny sekoly tsy m iankina dia omena zo mitovy eo amin ny tepetra l1ikasik~. ny hetra ary ny lalana no mametra Izany. And, 26. - Ny isam-batan olona dia manana zo handray anlara amill-ny fiainana koltoraly iveloman ny mpiara belona amin ny fardrosoana enti.n ny siansa. sy amin ny vokatsoa aterak izany Ny Fanjakana dia miantoka ny fiarovana ny lovan-lsarmpirenena sy. ny famokarana ara-tsaina ary ny fampivoarana azy ireo.,.

1056. GAZETIM-PANJAKAN NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY Alat(amisy 16 Jolav 1992 And. 27. ~ Zo sy adidy ho an ny olom-pirenena tsirslray ny asa sy ny fiofanana amin ny ass. " Ny fidirana amin ny asam-panjakana dia misokatra ho- an,ny olom-pirenena rehetra tsy misy tepetra afa-tsv ny fahafaha-manao.. sy. ny fari-pahaizana. And. 28. - Tsy misy alan a aza lesohina tombontsoa eo amin ny asa aman-draharahany naha ny maha-iahy oa maha-vavy azy, naha ny taonany. naho ny finoanv. naha ny heviny, noha ny fiaviany. naha ny fire.han-keviny.. And. 29. - Ny olom-pirenenatsirairay dia manao-io handray karama ara-drariny mifanentana amin ny hatsara sy vokatry ny asa vitany, izav miantoka ho azy sy he an ny ankohonany fiainana mendrikai ny bafa maha-olona. And. 30. - Ny Fanjakana dia miezaka hiahy ny filan ny olom- pirenena rehetra izay tsy alaka miasa noho ny taonany, na noho ny kilemany ara-batana na ara-tsaina, ka izany,dia hataon ny Fan-. jakana indrindra amin ny alalan ny fananganana rafitra manana endrika sosialy. And. 31....! Ekeri ny Fanjakana ny zon" ny mpiasa tsirairay h,aro ny tombontsoany. amin.ny alalan ny fitakiana sendikaly ~rv indrindra amin ny alalan ny tahalalahana hanangana sendika;. Na ahoana na ahoana anela dia malalaka ny fidirana amina ~ sendika. And. 32. - Ny mpiasa tsirairay avy dia manana ZO, indrindra amin ny alalan ny solontenany, handray anjara amin I,l.y famaritena ired fitsipika sy fepetra momba ny asa...., And. 33~ - Ekena ny zo hanao fitokonana ka araka ny epetra voatandron ny Islana no anatanterahana izany. And. 34. - lantohan ny Fanjakana ny fananan ny tslralray zo hanana fananana manokana, tsy misy fananan olona azo ongotana aminy raha tsy noho ny tombontsoam-bahoaka lianefa izany die tsy maintsy hialohavana onitra ara-drariny. And. 35. - Afaka mandray ny tepetra ilaina ahazoany miady amin ny ass na tihetsika mety hanimba ny tontolo iainany ns mitady hanaisotra aminy ny taniny na milady hibodo ired kijsnan ombiny na mitady hanimba ireo harena voajanahary na ireo kolontsainy. ny Fokonolona, kanefa izany fepetra izany dia tsy tokony hanohintohina ny tombontsoa iombc;mana sy ny fijami.nambahoaka. Ny sehatrs sy ny fomba fampiharana ireo fepetrs ireo ~ia fari Ian ny lal~na. And. 36. - Ny fandraisan ny olom-pirenena tslrslray anjara amin ny vala lanian ny Fanjakana dia tsy majntsy tsikelikely no ampitomboana azy ks hotombanana arakaraka ny fahafahany mandoa hetra.. And. 37. - lanlohan ny Fanjakana ny lahalalahana hanangana orinasa 1<a ny fanajana ny tombontsaa iambanana no mametra an izany mba~jn ny filaminam-bahoakasy ny tontolo iainana..!l-nd. 38; _-: lantojhan ;y Fanjakana ny l.y lahalahana manohinr. to,hlna ny :,~nlvala, sy ny petrabola hamokarana... And.. 39, -,Ny olon-drehetra <;Iia manana adidy hanaja ny 10n!o~o lam~nv;,antohan ny Fanjakana ny fiarovana izany tontolo laloana lzany.. And.,.4~. ::: lantohan ny Fanjakana ny tsy fiandaniana ara-poli- : t~ka amlr~ ny.,f~ndran-draharaham panjakana, ny foloajindahy, nv,fltsarana,... ~~Sy ary ny fampianarana sy ny fanabeazana. :\. I I., _ \" ~.. -, _J MaQdray andraikilra ny Fanj@~ana hanangana rafitra mahaleo. tena hlkarakara manokana ny fampivaarana sy nv fiarovans n\ zon alombelona. J, - FIZARANA III NY AMIN NY FIRAFITRY NY FANJAKANA And. 41. - Mizars toy izso ny firafitry ny Fanjskana:. - ny fahefana mpanatanteraka.izay ahitana ny Filohan ny Repoblika,sy ny Governe";lanta; - ny fahefana -mpanao lalana, izav misy~nv Antenimierampirenena sy ny Antenimierandoholona;. - ny fahefana mpitsara izay iandraiketan ny Fitsarana momba nv Lal.ampanorenana, nv fitondran-draharaha sy ny fitantanambolam-panjakana, ny Fitsarana Tampony, ireo Fitsarana Ambony,.ireo Fitsarana ambaratonga voalohany sy ireo sampany arv ny Fitsarana Avo. And. 42. - NV lalana no mamaritra ny habetsahana sy fepetra ary fombafomban ny tambin-karama omena izay olona vpatendry hisahana andraikitra, na hamita asa, na hanatontosa iraka eo anivon ireo Andrim-panjakana voalazan ity lalampanorenana ity. And: 43. "- Tsy misy olona voatendry hisahana andraikitra araka ny voalazan ity lalampanorenana ity mahazo mandray, Ivelan ny zony, fanomezana sy tamby na avy amin iza na avy amin iza olona isam-batana na olona an-kevitra ka na vahiny izany na tompon-iany, fa raha tsy izany dia aongana. Ny lalana no hametra ny tomba fampiharana i,reo fepe1ra ireo. FIZi>.RANA IV NY AMIN NY FAHEFANA MPANATANTERAKA Laharana voalohany Ny am/n ny FilofJan ny {lepoblilca And. 44. - Ny Filohan ny Repoblika no Filoham-panjakana. Amin ny maha-ray aman-dreny Sly, dia izy no milandro ny fanajana ny lalampanoren,ana. Izy no miantoka amin nv alman ny fanelanelanany, ny fizotra ara-daliman ireo fahefana rehetra; izy no mianloka ny fahajeovanlena~-pirenena sy ny maha"lray tsy anombinana ny Tanindrazana iombonana ary mnandro ny fiarovana sv nv fanajana ny fiandrianam-pirenena na eto an toerana na any ivelany,; izy no taratrv. ny Firaisam-pir~nena.. ~nd. 45. :... Fidina hiasa dimy laona amin ny alalan ny lalsabato mivantana alaon ny olom-plrenena renelra ny Filohan ny Repoblika; indroa ihany ilv no azo fidina. And. 46. - IzaV olona milatsaka ho fid.,1a ho Filohan ny Repoblika dia ISy maintsy mizaka nv zom-pirenena malagasy hatreo... am-pahaterahana, ny zon nv isam balan olona ary ny zony arapalitika, feno efapolo laona farafahakehny amin ny vaninandro hametrahany ny filalsahany ho fidina. Tsy mainlsy mametra-pialana amin~ ny vaninandro mihloha ny fisokatan ny fampielezan kevitra ny Filahan ny Repoblika am~ perin asa ka maniry hilatsa,ka ho idina. Ny lalana no manondro ny fepelra hafa sy ny fombafomba fanolorana ny tilatsahan-kofidina. -. " And. 47. "7 Telppola andro farafahakeliny ary. enimpolo andro faiafahelany alohan ny fiafaran ny fe potoana!tondran ny Filohan ny Repoblika am-perin asa no anauvana ny fifidianana ny ~ Fil?han ny Repoblika ary ~y Governemanta no manao ny.fiantsoana. Voafidy ho Filahan ny Repoblika avy hatrany izay mahazo anlsasa-manilan: ny vato manan-kery amin nf fihodinana voalohany. Raha tsy tralra Izany, dia asiana fihodinana faharoa ka ilay mandresy amin ireo mpilatsaka roa nahazo valo be indrmdra Himin nv. fihodinana voalohany ka nisafidjanana tam in ny fihodinana faharoa na lany ho Filohan ny Repoblika. Ny fihodinana faharoa di.a. atao telopolo andro farafahelany aorian ny fanambarana ofisialy. ny vokatry ny fihodinana, voalohany.,

.Alakamisy 16 Jolay 1992 GAZETlM.PANJAKAN NY REPOBUKA DEMOKRATIKA MAlAGASY 1087 1 t And. 48. - Alohan nv handrai,anv nv asanv, nv Filoh"n nv Repoblika dia manao izao fianianana manaraka izao eo anoloan ny Firenena sy eo anatrehan" ny Antenimierampirenena, ny A.ntenimieran-doholona ary ny Fitsarana momba ny lalilmpanorenana izay novoriana ma,nokana ho amin izany: ~E(o anatrehan" Andriamanitra Andriananah~ry sy ny vahoaka, mianiana aha fa hanatanteraka an-tsakany sy andavany ary amim-pahamarinana ny andraikitra lehibe maha Filohan nv Fanjakana Malagasv ahv. Mianiana ahe la hompiasa ny fahefana natolotra ahy ary hanokana ny heriko rehetra hiarovana sy hanamafisana ny firaisam-pirenena sy ny zon olombelona. Mianiana aho.fa hanaja sy hitandrina tov ny anakandriamaso ny Lafampanorenana sy nv lalampanjakana, hikatsaka ny 60a ho an ny vahoaka malagasy tsv an-kanavaks)o,.and. 49, - Nv asa maha Filohan ny Repoblika dia tsv azo ampirafesins amino asom-panjakana ne assn olom-boafidy hafa, na asa hata ankoat(.izanv; lsy azo 8mpirafesina.ihany koa am ina asa, hafa ao a.natin. antok~ politika na vondron antoko politika. And:.50. -. NV tsv lahalahan nv Filohan nv Repoblika manao ny asany intsony dia azon ny FitsarJ)na momba nv lalampanorenana ambara rahefa, nampahafantsrin~ ny Antenimiersmpirenena azy tam,in ny alalan ny fanapahan-koyitra nojanian ny roo ampa-. h~tejon!y SoJombavambahoaka mpikambana ao amin ny"antenimloramplrenena fara!ahokeliny, noho ny fanitsakitsahana ny J_alampanor~nana n,a"nc?ho ny antony. hafa voamarina tsara sy v~aj?orofo ka mahatonga azy tsy afaka hanao ny asany intsony mlhltsy. And. 5"1.. ;- Aion ny Fitsarana momba ny lalampanorenana ambara ny t~y fahafahan ny Filohan ny Repoblika miasa vetivety. rehef~ ~a_,!,p8hafantarin.ny Anten~mierampirenena azy tamirt,,ey i ala!a~ ny fanapahan-kevltra nolan~a~ ny roa ampahatelony ahay 8"!1 ln ny. Sblombavambahoaka mplkarj:bana ao amin ny Antenimleramprrenena.. ~anap~hana avy amin. ny Fitsarana momba ny lalitmpanorenana no manaisotra ny tsy fahafahanavetivety, Izany tsy fahafahan~ "!1ia~a vetivety izany c:lia tsy to~ony.hihoatra riy telo volana fa raha dlla Izany fe.. potoana izany dia tsy maint5y ambaran ny Fitss- rana momba ny Laampanorenana ny. tsy fahafahana miasa intsonv m,hitsv... And. 52. - Raha misy fahabangan-toerana na tsy fahafahan~ miasa, in~sony ns tsy fahafahana miasa v~tivety, dia ny.filohan ny AntoOln:uersndoholona no misahana vonjimaika ny asan ny Filo-. ~an nv Repoblika. Rahs misy fahabangan:toerana ns tsv. fahafahsna miasa intsony dia ao anatin ny fe-potoana voatondron ny andininy faha":47 etsy ambony"no atao ny fifidiarana ny Filohan ny Repoblika vaovao, ". And, 53. - Ny Filohan ny Repoblika. no manendry ny_praimini Sltra araka ny tepetra vaalaza ao amin. ny andininy faha:go eta ambany. -., ~ra~a ny fanojarana avv.a,:"in" ny Piaiminisitra, dia manendry,. ny mplka~bana haf~ ao am," ny Governemanta izy sy marnpitsa..hatra azy ired amin ny asany_. And. 5~. - Izy no,mitarika ny Filankevitry ny Minisitra~ )zy n~ manao.s?~ia ny hitsivolana notapahina tao amin~ ny FlIankevltry nv Mlnlsltra, araka ny toe-javatra sy nv fepetra voala~ zan ity lalitmpanorenana itv, IzV no manao sonia ny didim-panjakana nolaniana tao amin, ny fivorian ny Minisitra. And, 65, - izy no Filoha tampon roy Foloalindahv. Nohoizany dia izy no mitarika,.ny Filankevitra Ambony momba nv Fiarovam pirenena. izay voatonc!ron ny lal6na ny liraliny Sv nv andralkiny;.~zy -:!l? mamar:!~r~..r:ty fi.hever~!"a a.~8p~be ~~~~. ~f. fia-r9~~lja. eo. amln ny nvonan 10 Fllankevltra 10, araka ny teti-pilondrana anka-. PQbe.n ny Fanjakana... Izy no manppa~kevitr" ny amin ny lampilisona nv talika sy ireo., litaovana ao aminy any iveisn ny tanin ny. Repobli~a, rehe!a nahazo ny teny ierana dvv amin nv Filankevilra Ambonv momba nv Fiarovam pirenena sy nv Filankevitry ny MTnis~ra ary nv Pail..: manta, < fzy no manendry ired miaramila.voaantso hlsolo tena ny FanTakana Malagasy eo anivon ny Fikambanana iraisam-pirenena. And.,56....,. NV Filohan nv Repoblika no manendry sv mampod>, ny Masoivohon nyrepoblikan i Madagasikara sy ireo nalefa mamita iraka manokana any amin ny Fanjak.ana sy Fikambanana iraisam-pirenena. :. Izy no mandrav nv taratasv lanendrena sv lampodiananv solontenan ny Fanjakana sy ny Fikambanana iraisam-pirenena ankatoijlfn "nv" Repoblikan. i Madagasikar~,.... IZv no mifampiraharaha sy mankatti ny fifanekena amin nyany,. Ivelany. Ampahafantarina ~zy ny fifampiraharahana rehetra handraiket.ana fifanekena iraisam-pirenena tsy, iillne fankatoavana. Eo amin ny Filankevitry ny Minisitra ~a anendr~ny ired olona hitana ny toerana ambony ao amin ny asam-panjakana, izay voafetran ny lalana ny lisitra amin izany, Alony afindra am in ny PraifTI.inisitra io fahefana io...izy nq mampiasa avy hatrany, araka ny ilana izany, ireo rantsa- mangaika. mpanara-mas~ ny fite:ndran-draharaham-panjakana., liy no manana. fahetana hamindra fo amin ire,? voesazy.. Izy no manolotra nv mari boninahitry nv Repoblikan i Madaga,sikara.. And. 57: - NV Filohan nv Repoblika nomamoaka hampanan kery ny lalhna ao anatin ny dimy ambin. ny folo andro aorian ny ~ nampitan ny Antenimierampirenena ny lal~na lany erany tante-.,raka. Azo hafohezina dimy andro izany fe-potoana izany raha misy hameharia ambaran ny Antenimierampirenena.. Alohan ny fahataperan ireo fe-potoana Iroo die aion ny Filo~ han ny Repoblika atao ny mangataka amin ny Antenimierampi renena faridinihana indray ilay lalitaa na ny andinirw sasantsasany ao aminy. Raha tsy tafavoaka hanan-kery ao anatin ireo fe-potoana voalaza eo ambany ireo ny lalana, dia azon ny Filohan ny Antenimieran-doholona atao ny misolo ny Filohan ny Repoblika.amin. ny.fan:to~hana izany lalhna izanv,,- And: 58, :... Alon nv Filohan nv Repoblika ravana nv Anteni. mierampiren$na araka ny tolo-kevit.rv ny Filankevi~ry ny. Minisitra, araka izav voalazan nv andininy, laha-95 eto ambanv, And. 59, - Nv Filohan nv Repoblika; eo am pivorian nv Filan kevltry ny ~inisit.ra, sy. r~hefa nahal!, Ry~ tens ier~~, avy amin ireo Filohan ny Antenim,ierampirenena sy ny AnteOlmteran-doholona ary ny Filohan ny Fitsarana momba ny lalampanorena~!j no:. manambara ampahibemaso nv fotoam-pahamaizana ns ny fahalatsehan ny firenena an-katerena. ns ny fa~pih8rana, ny lalana miaramila, mba ho fiarovana ny Repoblika, ho fitandroana ny filaminam-bahoaka. sy ny fandriampahalemana eto amin ny tany sy ny Fanjakana na koa J.ilha tahiny ka misy zava-mitranga mital<y ny fampiharana izany.. Ny fanambarana ny fat"!ajatsahan. ny firenena an-katerena dia manome fahefana manokana ho an ny Filohan ny RepoQlika ka.amin ny alhlan ny.lalana no hamaritana ny fara fetrany sy fahelanv...,and. 60. - Nv didv rehetra ataon nv Filohan ny Repoblika dia iarahany ~anao sonia amin ny Pra,iminisitra $1 izay Minisitra miadidy ny fanatanterahana azy. "nd. 61. - Laharana II Ny amin ny Govememanta NV Governemanta dia ahitana ny p,;;m inisitra sv,ireo Minisitra. Ny Governemanta- no manoritra sy manatariteraka ny politikam-. panjakana.... I~ no mampiasa ny_sampan.drahaniham.panjakaria {iohetia sy nv Foloalindahv,.,.. Tompon andraikitra,eo anoloan ny Antel\lmleJampirenena. araka ny lepatr~ voalaza amln ny lizarana laha li liiii-ambanv izy.,. T _.

1058 GAZETIM-PANJAI(AN NY REPOBUrA DEMOKRATlKA MAlAGASY Alakbmis,, 16 Jolav 1 ~9:? 1. Ny Praiminisitra no lehiben ny Governemanta. Tendren ny"filohan ny Repoblika amin ny alillan ny didimpanjakana izy, araka ny fepetra voalazan ny andininy fa~a-90 eta ambany.. Ireo mpikambana hafa 80 amin ny Governemanta dia tendren ny Filohan ny Repoblika izay tsy maintsy mifanaraka am in ny tolo-kevitry ny Praiminisitra. And_ 62. - Ny asan ny mpikambana ao amin ny Governemanta dia tsy aza ampirafesina amin ny fanatanteratiana andraikitra nahavoafidy eo anivon ny vflhoaka na amin izay rehetra raharaha fisoloan-tens sntokan asa, na amin ny asam-panjakan, na amin. izay rehetra fisahanana anton-draharaha hafa handraisan-karama. And. 63. - Mitarika ny asan "y Governemanta ny Praiminisitra ary tampon andraikitro eo amin ny fandrjndrana ny asan ireo departemantan ny minisitera. Izy no manolotrs volavolan-dalilna. fzy no miantoka ny fampiharana ny lalana. Izy no miant~ka ny fampiharana nv didi!t1-pitsarana. Izy no mampiasa ireo rantsa-mangaika mpanara-maso fiy raharaham-panjakana sy manao izay hampandeha tsara ny sampandraharaham-panjakana, ny fitantanana araka ny tokony ho izy ny volan ny vondrom-bahoaka sy ny an ireo antokon-draharahampanjakana. Izy no miantoka: ny filaminam-bahoaka sy ny fitandroana ny filaminana ao anatin ny fanajana ireo fahalalahana fototra.sy ny zan olombelona; noho izany, dia izy no mampiasa ireo hery samihafa rehetra cnti-mandamina sy mitandro ny filaminana. ciry miaro nv loza tsy hihatra amin ny6vahoaka no sady koa misahana ny fiarovam-pirenena. Izy no mitarika ny Komity iraisan ny minisitera mamba ny Fiarovana izay miandraikitra ny famolavolana ny potitikan ny fiarovana.eo anivon ny Governemanta. Izy no mampiasa ny fandraharahana ankapobe momba ny fiarovana. Ny lal~ma no mamaritra ny fand~minana sy ny andraikitr ireo rafitra ireo. Iz( no lehiben ny Fitondran-draharaham-panjakana; izy no manendry ireo mpiasarn-panjakana s~vily sy miaramila.sry koa.ireo mpiasa amin nv antokon-draharaha miankina amin ny Fanjakana., Izy no mitarika ny Filankevitry ny Governemanta. - Izy no miantoka ny firindran ny fandrosoana isam"paritra. Azony afindra amin ny mpikambans ao smin" ny Governemanta ny fahefana sasantsasany izay azon izy ired ampitaina amin ny hala koa. And. 64. - Ao amin ny Filankevitry ny Govarnemanta,.ny Praiminisitra dia: - manoritra ny politika ankapobe arahan nv Fanjakana ary miantoka nv fanatanterahana izany; - manapaka oy volavolan-dalana aroso amin ny Parlemanta; - mampiasa ny fahefana hanao didy amam-pitsipika; - mamolavola ny teti-pivoarana ankapobe hampandrosoana n~,toe-karena sy ny fiaraha-monina ary ny fanajariana; - mifampiraharaha sy manao sonia ny fanekena iraisam-pirenena izay tsy ii~na lankatoavana; - mampiasa -ny anjara fahefana, hafa izay tsv maint.sy hakana hevitra amin nv Governemanta araka itv lalilmpanorenana. ity sy ireo lal~ma manokana. And. ~5. - Ny didy ataon ny Praiminisitra dia iarahany manao sonia amln ny Minisitra miijdidy ny fanatanterahana aly raha i1aina izany. FIZARANA V NY AMIN. NY FAHEFANAMPANAO LALANA Laharana voalohany Ny_ 8min ny Antenimierampirenen8 And. 66. - Solombavambahoakan"i Madagasikara na depiole no snerana entin ny mpikambana ao anatin ny Aotenimieram: pirenena. Efatra taona no fe-potoain-piasana ifidianan ny olona rehetra azy ired mivantana araka ny filatsahana ara-tarika, ka araka ny vato azo no ahazoana toerana. And. 67. - Ny asan ny Solombavambahoaka dia tsy aw ampi. rafesina amin ny fisahanana asam-panjakana, afa-tsy ny..fampianarana, na izay rehetra fanatanterahana andraikitra nahavoafidy eo anivon ny vahoaka. Ny Solombavambahoaka voatendry ho mpikambana ao amin ny Governemanta dia atsahatra avy hatrany amin ny maha-mpikam bana azy ao amin ny Ant.enimierampirenena., Foana avy hatrany rehefa mety h6 fahazoana baiko hitondra tany. And.. 68. - Ny lalan.a ~o mametra ny isan ny mpikambana ao amin ny Antenimierampirenena, ny fitsinjarana toerana oran riy tany sy ny Fanjakana sy,ny fizarazaran ny fari pifidianana ary ny lombalomba lilidianana. Izy koa no mametra ny lepetra ahalahana. milatsaka ho fidiaria, ny asa aman-draharaha tsy azo ampirafesrna amin ny maha-solombavambahoaka, ny fepetra mikasika ny fanon.g~.ry~n.a azv i!"li~ mbamin i~a(..tomba _ hifidianana.ny olona. a5amb. hlsolo azy Taha send,ra mlsy ny fahabangan-loe~ana; mandra-panavaozana ny Antenimieramplrenena. And.. 69. - Tsy misy Solombavambahoaka azo karohina, na enjehina, na samoorina, na ampidirina am-ponja na tsaraina noho."ny hevitra naposany, na noho. ny lats.abato nataony teo am-panaovana ny raharahany. Tsy misy Solombavambahoaka azo enjehina na sarnborina mandritra ny fotoam-pivorian ny Antenimierampirenena, (Imin ny raharahamikasika ny ady heloka tsotra raha tsy nahazoan-d~lan tamin ny Antenimierampirenena, Jaha tsy.hoe tratra ambodiomby izy. Tsy misy Solombavambahoaka azo samborina ivalan ny fotoampivoriana, raha tsy nahazoan dillana tamin ny biraon ny Antenimiela misy azy afa tsy raha tratra ambodiomby izv na nahazoan-d~lana hoenjehina na voaheloka tanteraka. Ny tsirairay avy dis afaka manao fitarainana any am in ny biraon ny AntEmimierampirenena, momba ny tsy fahavitan ny Solombavambahoaka itay ny asa nankinina taminy na mamba ny fihetslka tsy mety nataony. Tsy maintsy manome valiny harn-gana momba izany ny bira~ mahatitra. And..70. - Fidina.eo amin ny fiandohan fly fotoam-pivoriana IIoalohany ny- Filohan oy Antenimierampirenena sy oy mpikambana 80 ami!) ny birao, ~ mandritra ~y faharetan nv fotoa,na ifidianana azy no mah~-filoha sv birao azy ireo. Aaha mi~y antony lehibe heverin ny roa ampahatl:tlon ny SQlombavambahoaka ny mahamety izany dia azo soloina ny Filoha na ny mpikambana ao amin ny biraon ny Antenimierampirenena. Arid. 71. ~ Mivory, ara-potoana tsy misy fepetra indroa isantaona ny Antenimierampirener:"a. Tsy azo atao latsaky ny enimpolo andro na mihoatra ny sivifoio andre izany. Manomboka ny talata voalohan ny vol ana mey ny fotoam-pivoriana voalohany, fa ny talata faron ny vojana/septambra kosa no fotoam-pivoriana faharoa izay atokana indrindra handaniana nv lalilna itantanana nv volam-panjakana. And. 72: - Ny Filohan ny Repoblik~, amin ny al~lan ny didim panjakana raisin~ amin ny filan-kevitry ny Minisitra, sy ny Filohan ny Antenimierampirenena amin ~y alalan ny. fiantsoana, vokatry ny langatahan ny ampahatelon ny mpikambana, dia samy mahazo mangataka fivoriana tsy ara-potoana ataon ny Antenimierampirenena araka ny fandaharan-draharaha voafetra. TSY mihoatra ny r~a ambin ny folo andre ny fotoam-pivoriana. Na izany aza, raha vantany vao tapitra nodinihin ny Antt!lnimie rampirenena ny fandaharan-draharaha niantsoana.aty, dia faranana amir1 ny didim-panjakana ny fivoriana. And. 73. - Ampahibemaso ~y livoriana ataon ny Antenlmlerampirenena.. Anaovana fitanar " ;!tra izay hay9,aka ho lantatry ny besinimaro araka,." ny lai6n~. Mivorytsy ampahibemaso n" ~\ rah:: toa angatahin nv Govern",.:am!lana ao a",iny.,

Alakamisy 16 Jolay 1992 (6 : GAZEllM-PANJAKAN NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY 1059 And. 74. - Ny Antenimierampirenena vaovao dis mivory tsyi ara-potoana tsy misy fepetra, ny talata faharoa manaraka nyl fsnambarana nv vokalrv nv fifidianana azy mba hanangana ny. biraony sy hifidy ny Praiminisitra Vfovao. Tsy mifarana ny fivoriana raha tsv efa nankatoaviny na voatendry ny Praiminis.itra Vaovao. And. 75. - NV filsipika mifehy ny landaminana ny Antenimierampirenena dia tondroin ny lalana eo amin ny f\~tokevitra ankapobeny sy tondroin ny fitsipika anatiny eo a~in. ny fampihsrana azy. Laharana " Ny amin ny -Antenimiefsn-doholims And. 76. - Loholona ns Senatersn i Madagasikara no anarana antin ny mpikambana ao amin ny AntenimiBr8n~doholona. Efataona ny fe-pot~ana iasany. And. 77. - NV ao analin nv Anten,mieran-doholona dia ahitana ny roa ampahatelony, mambra voafidin ireo solontena nofidina teo amin ny Vondrom-b1Ihoakam-paritra ka mltovy nv Isany Isak~;-;iy fari-pifidianana; ny iray ampahatelony dia mambra solontemln ireo hery momba ny toe-karena, sosialy, koltorsl9 ary ny sntokom-. pinoana izay natolohy ny fikambarlana sy fivondronan olona mijoro ara-dalana ka tendren ny Filohan ny Repobliks. Ny asa moha-senaters dis tsy azo ampiratesina amin ny asa maha-solombavambahoaka. And. 78. - Havaozina isaky ny roa taona ny antsasaky ny mpikambana 00 amin ny Antenirniera-doholona amin ireo sokajy roa ireo, Ny lalana. no manondro ny fitsipika.mifehy ny fomba fiasany, ny olona ad anatiny sy ny fomba anendrena ny mpikambana ad aminy, And. 79. - Mandinika nv volavola sy ny tolo:dal~na rehelr~ nv Antenimieran-doholona., Tsy maintsy akan ny Governemanta hevitra izy momba ny toekarena. sy. ny sosialy ary momba ny fandaminana ny faritra. And. 80. - Mivory tsy misy fepetra mandrilra ny fivorian ny Antenimierampirenena ny Antenimieran-doholona. Alon ny Govarnemanta atao koa ny miantso azy hiatrika fotoam ;Jivoriana mb(lokana. Ny fandaharam-potoanany amin izany dia voafetran ny didim-panjakana fiantsoana. Rehefa tsy mivory ny Antenimierampirenena dia.tsy afaka man dinika afa-tsy ny raharaha nangatahan ny GovernemanJa n\o he.. u,y ily ka tsy tafiditra amin. izany ~y volavolan-d~iana. And. 81. - Mihatra amin ny Antenimieran-doholona ny fepelra vcalazan ny andininy faha-68, 69, 70,.71, 73 ary 75., - nv zom-pirenen. sv nv maha-olom-pirenena; - ny loloha takin ny fiarovam~pirenana amin ny vatan-tenan ny olom-pirenena sy ny fananany:,, - - ny fandaminana ny fianakaviana, ny sata sy ny fizakan-jon 1 ny isam-batan olona, ny fehin ny fanambadiana. ny fandovana sy ny fanomezana, ny fandraisana sy ny. firaketana an-dalana ired fomba amam-panao mikasika ny satan ny isam-batan olona; - ny fananganana rafi-pitsarana vaov~o sy fahefana tandrify azy avy, ny fandaminana ny rafi-pitsarana momba ny ady amin ny Faniakana sy ny rafi-pitsarana momba ny fitantanam-bolam-panjakana. ary ny pail< ady mikasika azy ireo, ny fitsipika mikasika ny paika tsy maintsy arahina amin ny ady madio sy amin ny raharaham-barotra, ny sata mifehy ny mpitsara sy ny antoky ny faha-. loovantenany; _ ny famaritana ny heloka bevava sy ny heloka tsotra, ny sazy ampiharina amin izany, ny paik ady helaka ary ny famatsorankeloka:.. } - ny fifehezana ny fananana sy ny fizaka-manana azy ary ny : fepetra ahazoana manaisotra amin ny tompony ny fananany na ny fampiasana azy tsy azo lavina naho ny filan ny besinimaro na ny famindrana ny fitompoana azy amin ny Fanjakana; - ny fananganana antokon-draharaham-panjakana is(jn-tsoka. jinv; - ny fomoafombam-pitldianana any amin ny vondrom-bahoakam-paritra, ny fandaminana, ny fahefana sy ny loharanombolany. ny fifandraisany am in ny Fanjakana; - ny famindram-pananan orinasam-panjakana amin ny olontsotra: " - ny fifehezana ny famoaham-bola. II. Ny lallma no mamaritra ny foto-kevitra ankapobe mamba:. -- ny fandaminana ny fiarovam-pirenena sy ny fampiasan ired fahetana sivily, ny tatika sy ny hery mpitandro ny filaminana: ny sat a mifehy ny miaramila sy tsy tironany na amin ny 8tSY na amin ny aroa;. - ny sata mifehy ny mpiassm-panjakana sy ny mparidraharaham-panjakana ; - ny sat a mifehy ny mpampianatra ny mpikaroka ao amin ny farnpianarana ambonl; - ny sata mifehy ny polisim-pirenena; - ny sala mifehy ny mpand,aharahan ny fonja; - ny adidy faneta amin ny raharaha sivily sy amin ny raha~ raham-harotra;.. - ny fifampitondrana ara-dalana eo amin ny fifandraisan ny mpampiasa sy ny rrlpiasa sy ny zo zakain ny sendik~ ary ny zo hitokona;, ~ ny fampianarana sy. ny fiofanana. amin asa aman-draharaha ~, ny fandaminana ny asa aman-draharaha m.ahaleotena; - ny fiarovana ny tontolo iainana. III. Ny lal~na no mametra ny fototra amerana ny hetra isankarazany, ny lanjany ary ny tomba. famoriana azy. NV lal~na fitantanam-bolartl-panjakana no mamaritra ny vola miditra amin ny Fanjakana sy ny tsy mainlsy efainy ary ny fifandanjana ~ra-bolatakian izany; io lalana io dia iadian-kevitra sy laniana araka ny fepetra voatondron ny andininy faha 88 eto,jmbany.. Laharana III Ny asa fanaovan-dallma sy ny 1i"landra;san n).governemanta sy ny Psrlemanta And. 82. - Ny lal~na dia!anian ny Parlemanta araka ny fepelr. Voatondron ity fizarana ity, Ny Parle manta dia ny Antenimieram?irenena sy ny Antenimieran:doholona, Ankoatra ireo anton-javatra ampisahaninliy ~ndininy hafa ~min nv LalArhpanorenana azv dia:. I. NV 1~1~!,a "0 mamelra nr" Illsipika mikasika: - ny zon ny olom-pirenena sy ny antoka fototra omena ny.t~iratray sy _.ny von~roq olona ho amin ny fampiasana rv zo amim-pahalelahac,a: IV. Ny lalana drafitr asa n~ mamaritra ny zava-kendren ny Fanjakana amin ny firotsahany aminlny asa momba ny toe. karena, sosialy ary pv fanajariana ny tany. V, Fahefan ny Parlemanta irery ihany ny fahazoana mamaky,1dy amin nv firenen-kafa... VI. Ny Tah::ai:sa~an ~y!irellena a~-ka~e~era dia "ambaran ny F,lohan. nv,repobhka. amln ny alalan ny d,dm-pahjakana, araka 11~ voalazan ny and,n,nv faha-59 etsy ambonv; ny fanalavami azy mlhoatra ny dimy ambin ny folo andro dia mitaky fahazoan-dalana avy amin ny Parlemanta,. VII.. Ny Ial~na no mamarit~a ny lameper.ana ny f~halalahan nv besloimaro sy ny Isam-batan olona mandnlra ny fotoana isian ny toe-javatrf manokana.

, 1060 GAZETIM.PANJAKAN NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY Alakamisy 16 Jolav 1992 VIII. Tsy mainlsy lal~na no manome al~la;,a hanamalisana na hankatoavana ny ifanekem-pihavanana, ny fifanekem-barotra ns fifanarahana na fifanekena mikasika ny f.andaminana ny r~fitra iraisamjrpirenen-tsamihafa. ireo izay mampiditra andraikitra hoefaina amin ny volam-panjakana. iree izay manov8 nv epet,a miendrika ny lauma. iree izay mikasika ny fitoetry ny olona, ny, filanekena tsv hifanafika, ireo iz8y misy famindran-tompo. tifananak-alozana na fakana tany fanampiny. Alohan izay rehetra fanamafisana atao.. dia atolotry ny Fitohan ny Aepob"ka ny Fitsarana mamba ny Lalltmpanorenana ired fjak eoa mba hohamarinina raha mifanaraka amin ny Lalampanorenana.. Raha sendra tsy mifanaraka amin nv Lalclimpanorenana iz\ ireny, dia tsv aza atao nv fankatoavana raha,tsv aorian nv fanitsiena ny Lalampanorenana. And. 83. - NV anton-javatra hafa tsv tafiditra "ao amin nv faritra sahar1in nv laillna dia mifandraika amin nv didy amam-pitsipi~a. Izay rijan-tenv mie~dri-dalana noraisina mamba ireny anton-. java1ta irenv dia aza ovclina amin nv alalan nv didim-panjakanal izay havoaka rehefa milaza ny heviny ny Fitsarana momba nv l LaUtmpanorenana. Rehefs manan-kerv itv Lalap1panorenana itv, ired fepetra miendri-dalana rnetv ho raisina dia tsv ho azo ovana amin~ nv alclilan nydidim-panjakana raha tsy nambaran ny Fitsarana momba ny Lal&mpanorenana fa rniendrika did., amam-pits1pika izy ar<lka ny voaazan ny andalana etsv-ambony,. And. 84. - Samy manem-pahefana hanolotra vo.avolan-dalclina na ny Praimini9itra na ny mpikambsha80 amin ny Parlemanta. Ny tolo-dalclina sy ny fanitsiana" atolotry ny ~pikamb~na ao. am in ny Antenimiera dia ampahalalaina ny Goyerneman-ta izay manome "V fanamarihany ao anatin ny te"lopolo andrq.,rehefa tapitra izboy fe-potoana izany die miroso amin ny fandinihana ny tolo-dalllna sy ny fanitsiana ny Antenimiera mba handaniana azy. Tsy azo raisins izy 1reny raha miteraka fampihenana ny fampi-. diram-bolam-panjakana na famoronana na fampitomboana ny vola.mivoaka amin ny Fanjakana no vokstry ny f~ndaniana azy, afa ISy ny mikasika ny lal~na milehy ny lit./li~nam.b~la_, Rahatsapa mandritra ny fizotryny fanaovan-dalana fa tsy iafiditra ao am in ny faritra fehezin ny.alana ny tolo-dalana sy ny fanitsiana, dia afaka manambara ny tsy fahazoana mandray azy ny Governemanta. Raha misy ny tsy fifanarahana eo amin ny Governemanta sy ny Antenimierampirenena na Antenimieran-dohotona momba izany, dia mamoaka didy ao anatin ny valo andro ny Fitsarana momba ny Lal~mpanorenana raha toa ka mangataka izany ny iray amin ireo.. And. 85. - Ny fandaharan asan ny Parlemanta dia ahitana fiadian-kevitra momba ny volavolan-dalclina natolotry ny Praiminisitra, araka ny laharam-pahamehana sy ny filaharana notapahin ny Governemtmta. "" And. 86. - Ny volavolan-dalana sy ny tolo-dalima rehetra dia dinihin ny Antenimiera nandray azy voalohany vao ampitaina any amin ny Antenimiers ankilan.y. Ifandimbiasan ny Antenimiera roa tonta ny ady hevitra mandrapisian ny fandaniana rijan-teny tokana. Aaha toa ka!sy nety lany ny volavolan-dalclina na tolo-~alclina, iray rehefa novakian ny Antenimiera tsirairay indray ka ~ISY, tsy fjfanarahan-kevijra tamin il:y roa tonta na rehefa novait18!l. n~. Antenimiera tsirairay indray mandeha rehefa nanambara nv flslan oy hamehana ny Governemanta, dia,afak~ mandray" f~nbpahankevitr;a ny Praiminisitra hamory "Bomlera I~ambanan~ Isasshana izay ampiandraike~ina fanoh?!ana rijan-teny mo~b~,lreo fep!!"tra I mbols iadian-kevltra. Ny TlJsn-teny novolavolam 10 v80mlera ikambanana io dis alon ny Governemanta stolotra ny Antenimiera, r08 tonta mba hankatoavina.. Tsv misy fanitsiana azo raisins raha tsy nahazoans ny Faneken ny Governemanta." Raha toa ka tsvsfaka mandany rijan-tenv iombc)nana ny ViitOmiera na tsy nolaniana araka ireo fepetrs voalaze eo emin "y andininy eo ambony ilay rijan teny. dia alaka mangataka ny Ante nimierampirenena nv Governemanta handray fanapahan-kevitra farany. And. 87. - Ny uovernemanta. izay manamby ny andraikiny araka n.y lepelra Voalazan ny andininy Isha Sl etsy ambany. dia afaka mitaky amin ny Antenimiera tsir.iray mba hanaps-kevitra avy amin ny alalan ny latsabalo lokana mikasika ny lepetrs. manontolo na ampahsny voalaz~n ny rijan:teny iadian~kevitra. - mandritrs ny fivoriana BY ara-potoana raha loa ka vostolotra valo amby efapol0 ora rhialoha ny fisokafan ny fivoriana jreo rijqntenv ireo;, ao anatin ny valo andro mi~loha nv fifaranan ny fivoriana ara-pqtoana tsirairay avy: And. 88. - Mandritrs. ny fivoriana ars-potoana faharoa no andinihan ny Parlemanta ny vo,avolan-dallm8 mamba ny fitantanambotam-panjakana. Ny Minisitra miandraikitra ny Tetibotam-psnjala"na dia ma1omana ny volavolan dal6na momba ny fitanlana", bolam panjakana izay Janian" ny Filankevitrv ny Governemanta; eo ambanv fahefan ny Praimlnisitra, Lehiben ny Governemanta, no anaovany izany.. ; Manana fe-potcana enimpolo andr~ raha k~ly indrindra nv Parlemanta handinihana izany. Manana fe-potoana telopolo andr~ farafahelany manomboka eo amln ny lotoana nanolorana ny volavolan dal6na taminy ny Ante _ nimierampirenena mba hamakiany sy handlnihany szy am-boolo-" hany. Rehela tsy nanaho ny heviny tao anatin izay le potounaizay izy. dia heverina ho toy ny ela nandany azy sahady- ka dia - atolotrs ny Antenimieran-doholona indray ilay volavolan-daillns. Araka ny fepetra efa voatazs" dia,manana fe-potosna dimy, ambin ny 010 andro manomboka eo amin ny famprtsna szy il8y volavolan-dalclina koa ny Antenimieran-doholona mba hamakiany szy am-boalohany; sry ny Antanimiera tsirairay dia samy manana fe-potoana dimy andre hanaovanv ny famakiana szy manaraks. Rahe misy iray amin ired Antenimiera tsy maneho "ny hevi.ny tao anatin ny fe-potoana voatondro dia heverina ho toy" ny efa nanome ny fanekeny ilay rrjan-teny natolotrs hodinihiny izy.... Rah" I,sy nolanian ny Parle manta alohan nv fiafaran nvi fivoriana aharoa ny volavolan-dalana momba ny fitantanam-bolampanjakana, dia azo ampiharina avy hatrany ired fepetra voalsz,:.n Ilay vojavolan-dalclina amin ny alalan ny hitsivolana no hanaovana izany, arv azo ampidirina~ ao izav fanitsiana neken ny A"ntenimil!ra raa tonta. ". Izay fanitsiana reihetra natao tamin ilay volavolan-dalill1a momba ny fitantanam 4 bolam-panjakana ka niteraka fitomboan ny fandaniana na fihenan. ny loharanom-bolam-panjakana dis ISV maintsy ampiarahina amin. ny tolo-kevitra ampitomboana ny vola miditr8 na ampihenana ny vola mivo~ka miiovy lanja amin izany. N, lalana no mamaritra ny.. fombs fandanians ny volavolan- daltlna momba ~ ny fitantanam-bolam-panjakana. \ Rsha tsy voatolotra ara-potoana mba havoaka hanan-ke,y alohan ny fiantombohari "ny taom-p;tantanana, ny volavolan-damlna momba fly fjtant~nam-bolam-panjakana amin io taom-pitarltanana io, dia mangataka alalana amin ny Parlemanta ny Governemanta mba ahazoany mitaky hetra ary manokatra amin, ny alalan ny didim-panjakana ny sorabola voatokana ho amin ireo fandaniana tany latsabato teo aloha.

Alakamisy 16 Jolav 1992 GAiEnM-P~ NY REPOIIUICA DEMOKRAnKA M.4U.AGAS" 1061 ==================== --", ===:===:.:;:::c-:::===,== " And. 89. - Amin.ny alalan ny lanambarana ls:-, a~ahi~.scliheviua no ilandraisan ny Fllohan ny Repobl,k.,.mln Oy deha.lsam-balana atok-ana indrindra ho an ny fanontanisna ataon M8ndri~;~ riy flv oriana ara-otoana dia misy fotoana incllay Inan Parlemanla, ny mpikambana ae) amin ny Parlemanta sy ny valin-teny omen ny Governemanta ma IOdritra ny fotoam-pivoriana, And, go, - Isaky ny liantombohan ny le-poloana nahayoalid-, azy na raha misy fametraham-pialana ataon ny Governemanta ha noho ny antony hafa mahabanga ny toeran. nx ~r~iminisitra, ~~ Antenimierampirenena no manendry ny PralmlnlSnra- avy am,". ireo mambra ao aminy na ivelsn ireo mambra ao aminy ka izl!" mahazo vato be indrindra no lany, ary izany dia ao anatin ny fepotoana fito andro manomboka amin ny vanina!",~ro fisok~fan ny fivoriana manokana ataony na manomboka am," ny vanlnandrc. ahilam-pololra ny lahabangan-loerana. Ao ~natin ny dimy ambin ny 1010 (15) andro mahalany azy. ny Praiminisitra dia manolotra amin ny Antenimierampirenenl;l ny landaharan asan ny polilika ankapobe arahi~y. Ny fankatoavam-pahefana dia azony amin ny alalan nv, latsabato miafina ka ny antsasa-manilan ny mambra ao amin: ny Antenimierampirenena no mandray azy. Ny tsirai"ray mihitsy no ",aneho ny safidiny amin ny latsabato ary tsy azo afindra amin ~,n-kala izany. Ny Filohan ny Repoblika no manendry ny Praiminiliara nahazo.ny fankatoavam-pahefana tamin ny Antenimierampirenena, Rehefs tsy misy fanendrena natao tao snatin ny fe-potoana folo andro, dia manan-kery avy hatrany ny fanka.toavana ny Praiminisitra nataon ny Antenimierampirenena Raha sendra misy fandavana ny fankatoavam-pa~,=,fana.. dia manana fe-potoana fito andro raha be indr,ndra ny Praiminisitra. voaiendry mba hanolorany 1endaharan asa vaovao izay holaniana araka oy fepetra mitovy amin ny tetsy aloha ihany. Raha sendra misv fandavana vaovao indray momba ny fankatoavam-pahefans na. raha sendra tsy nahavita ny fifidianana ny Praiminisitra na ny fankatoavam-pahefana azy ny Antenimierampirenenay. na inona na inons. antony, ao anatin ny telopolo andre manomboka ny vaninandro fisokafan ny fivoriana manokana ataony na manomboka ny. vaninandro ahitam-pototra ny fahabangan-toeran ~y Praimini- f sitra, dia ny Filohan ny Repoblika no manendry mlv:antana n\ Praiminisitra vaovao. Amin izany tarehin-javatra izany, ny latsabato fametraham-pitokisana dia tsy azo atao mihit~y raha ts.y amin" ny fotoana fanaovana ny tatitra isan-taon~ voatondro ao amin ny andininy laha-92 elsy ambany, And. 94. - Azon ny Antenimierampirenena atao ny maneho tsy.ankasitrahana ny Governemanta amin ny alalan ny latsabato fllsipaham-pitokisanhi.,.. Tsy azil raisina anefa ny fehin-kevitra toy. izany raha tsy iray ampahadimin ny mplikambana ao amin ny Antenimierampirenena farafahak.eliny no ma.nao sonia izany. Valo amby-efapolo ora aorian ny l.,androsoanr,iy tolo-kevitra hotapahina vao azo atao ny lalsabato. Tsy lany ny tolo-kevitraraha tsy ny antsssa-manl!an ny mpikambana jag amin ny Antenimierampirenena no mahalany izany. Raha lany izan.,. fitsipaham:pitokisana izany dia manolotra ny lialany ami,, ny Filohan nv Repoblika ny Governemanl~, Hisy lilidianana Ptaiminisitlfa vaovao indray amin izany araka ny fepetra voalaza an,in ny andininy laha-so, nlsy ambo"y, And.. 95. - Rahe 119 anatin ny valo ambin ny folo volana no misy fahartlvan ny Governemanta indroa vokatry n( latsab~to tsy. fankasitrahclna na latsabato fitsipah.am4pitokisana, dla tapahlna a.o amin ny F:ilankevitry ny Minisitra ny fandravana n.y AntentmierampireLnena. Araka io Ilanapahan-kevitra io dia ambaran ny Filohan ny Repoblika amin ny alal an ny didim-panjakana ny fandravana ny Antenimierampirenena, And. 96. - Amin ny alalan. ny lats~balo I~nin ny anlsasamanilan ny Antenimiera tsirairay avy dla azon ny Antent~~era roa tonta atao nly mamindra ny fahefany. manao lali:i:la, aml~ ny :ilohan.ny Repo,blika izay manatanteraka Izany ao amm ny. FII~rIkevitry ny Mini~litra mandritra ny fotoana voafetra ary mlkaslka. anton-javatra voafaritra. 10 fanomezam -pahefana io dia mamela ny Filohan ny Repoblika han-dray fepetra ao anatin ny faritra sahanin ny lalana amin ny alalan ny hitsivolana raisiny ao amin ny Filankevitry ny Minisitra. IreD hits ivai ana. irao dia manan ~kery avy hatrany raha vag mivoak.~, kanefa dia lany andro raha tsy voatolot,a ny Antenimierampirenena aloh6m ny andr~ voatondron ny :alam-panomezandalana ny vola1 "qlan-dalam-pankatoavana. And. 91, - Hehela lany ny landaharan asan ny polilika anka, pobeny dia ~sy" azon ny Antenimiera iverenana intsony.. Na 1zany aza anefa, niha tsapan ny Governemanta eo am-panatariterahana ny asa, fa misy fanovana fototra tokony hatao amin~ io. faadaharan asa io, dia atolotry ny Praiminisitra hoi an ian n, Antenimierampirenena izsny fanovana izany. Reh8ta niara-nanaps-kevitra tamin ny Governemanta ny Prai minishra. dia azony atamby andraikitra ny Gover!lemanta amin n\. fametrahana!angatahaf1)-pitokisana. Tsy,azo. alao ny mandalsa-bato raha ISy alaka valo amby elapolo ora sorian ny nametrahana ny fangataham-pitokisana. Raha toe; ta ny.. androatokon ny mpikambana ao amin ny Antenimieram pirenens..no mitsipaka. ny fangataham-pitokisana dia mametrakt, ny.iialany amin ny Filohan ny Repoblika ny Governemanla.-,,, Mlfidv.Praiminisitra vaovaoiridray ny Antenimierampirenena mba.l.hananganana Governemants vaovao araka ny fepetra tondrolll" nv andininy laha-go elsy ambony. FIZARANA VI NY AMIIII NY FAHEFANA MJ-ITSARA Laharana voalohany And, 97. - Elo am in ny Repoblikan i Madagasikara dia ny. Fitsarana momba ny Lalllmpanorenana, ny Fitondran-draharahasy ny Fitantanam-bolam-panjakana, "y Fitsarana Tampony, ired Fitsaran a ambony sy ireo fitsarana ambaratonga voalohany ar\... y Fitsarana Avo no mitsara araka ny Lalllmpanorenana sy ny lalana ary amin ny anaran ny Vahoaka Malagasy. And. 98. - Ny fattefana l11ljitsara dia tsy miankina ns amin ny fahefan,a mpanatanteraka n& amin ny fahefana mpanao Isillna. Ny Fitsaran a mamba ny LallllTljlar.orenana. ny Fitondran~draharar.g ;:.1 ny rfitananam-bolam-panjakar.8 sry riy Fitsarana TampoilY r., niantokal. ny fahale~vantenan ny mpitsara. And" 92. - EO amin ny fivoriana ara-poto;na voalohany no:1 And. 99. - Eo amin fly 858m-pitserena sahaniny dis mahal60 enoloren ny Governemanta am in ny An,enimierampirenena nv tena ny rnpitsars mpamoaka diety, ny mpitsara sy ny r,;pitsara talilra momb8 ny fanatanterahany nv fandaharan asany. mpanampy ka ny Lallimpanorenana sy ny laillns ihany ne mifeh,". Ara.hina adi-hevitra izany fanolorana izany. 1 azy ireo.,.,. I Arak izany, afa-tsy izay voafaritry ny lalana ary ankoat~ ny And. 93, - NV fomba ampiasain ny Parlema~tb ~;:"1alalana ny fampiharanc.1 ny faht;tfana ara-pifehezana, dia tsy azo tonintohlr,ina _.. hanin ny Governemanta dia ny fanontaniana am-bava, ny. na amin ny fomba inona na amin ny.fomba inona izy ired t!o _ fanontanina an-tsoratra, ny fanadinana hentitra ary ny vaomiera amin rw fan,atontosana IW asany; tsv azo angataham-panazavau~, mpanao, famotoranlll r, ~zv ireo ao,in ny didy avoakar... na.hlid. aicj~~.v al"iar!,, 2

. 1062 GAZETIM-PANJAKAN- NY REPOBUKA DEMOKRATIKA MALAGASY Alakamisv 16 Jolav 1902 And. 100. - Ny mpltsara mpamoaka dloy dia tsy aza hetsehina amin ny toerany. manao, nv asa mifanentana amin ny toerana tokony hisy azy araka ny laharany izy; tsy mahazo famindran toerana vaovao izy raha tsy misy fanekena avy aminy raha tsy hoe noha ny mamba ny asa, izay tsy maintsy -voarnarin fly Filankevitra Ambonin ny Mpitsara. A.nd. 101. - Ny mpitsara ao am," ny Fampanoavana dia ts; maintsy mankato ny ambaratongam-pifehezana; na. Izany aza. eo amin ny fehin-teniny sy ny laky ataany am-bava dia baikoin ny feon ny fieritreretany sy ny lalana izy. Mampiasa ireo mpiandraikitra ny fikarohana ny fandikan-dal~ma ka azony arahi-maso ny tomba fiasanv.. ~y Filohan ny Fitsarana Fltsarana m,omba ~y lalampanorenana no avy hatrany dia Filoha vaalahan ny Fltsarsna ~omba ny Lalampanorenana, ny Fitandran-draharaha sy ny F,tantanambalam-panjakana. And,66. AndraikHry ny Fitsarana momba ny Lalampanoren~na ny m~nspaka raha mifanaraka am!n, ",y Lalampanorenana If~~ ffanekena lalf:loa hitsivolana sry fltslplka mahaleotena m~artlin i~ay fifan~anana mikasika ny tandrifin ny fahefana zakal na. ec: amin ny sa my Andrim-panjakana raa na maromaro ~ry eo alliin ny Andrim panjakana sy ny Vondrambahoakam-pantra Izy no mit sara ny fifanolanana mikasika ny fifidianana. And, 102. - Ny fanaovana ny asa maha mpitsara dia tsy azo ampirafesina amin ny asa sahanina eo anivon ny antoko politika, amin ny asa fanatanterahana andraikitra nahavoafidy eo anivon ny vahoaka na izay rehetra mety ho fisahanana anton-draharcha ahazoam bola. And. 103. Ny Fanaraha maso ankapobe ny Fitsarana izay misy ireo solontenan ny Pariema!lta sy ired solontenan ny Gover nemanta. ary ny solontenan ny mpi~sara no miandraikitra ny fanaraha-maso ny fanajana ny fitsipika itandroana ny hasin ny asa manokana ho an ny mpitsara mbamin ny fanatanterahan ny mpandraharahan ny Fitsarana ny asany. Miankina amin ny Fitsarana Tampony, izy io. Mahazo mampaka-draharaha any am," ny Fanaraha.maso ~nkapobe ny Fitsarana daholo na ny Filohan ny Repoblika, na ny Parlemanta, na ny Governemahta, na ireo lehiben ny Fitsarana, na ired fikambnana miorina ara dalana sy izay rehetra te-hanao izany.. Ny lalana no rna metra ny fitsipika mikasika ny fandaminana ny Fanaraha maso ankapobe ny Fitsarana sy ny fomba fiasany ary ny anjara raharahany.. And. 104. - Ny Filankevi-pirenena momba ny Fitsarana izay rafitra fakana hevitra ahitana ny Filoha vaalohan ny-fitsl;jrana Tampony izay filohany, ny Tonia voalohany mpampanoa ao amin ny Fitsarana Tampony.ary.ny lehiben ny Fitsarana Ambony, ny so!ontenan ny Fahefana mpanatanteraka sy ny Fahefana mpanao "1).1 "V ny Fitsarana momba ny Lalampanarenana, ny Fitandran -V ny Fitantanam bolam-panjakana: sy ny Filankevitra., J,,:,o nv mpitsara, ireo mpanampy ny fitsarana, di~ afaka manaa fanoloran kevitra hanatsarana ny fomba fiasan ny filsarana ankapobeny. Noho izany, dia alany alao ny manaa tola-kevitra any amin ny Gavernemanta mamba irea fepetra raisina eo amin ny lafiny lalima na didy amam-pitsipika mikasika ny fandbminana ny antakam-pitsarana sy ny fomba fiasan izy ireny, ny sata mifehy n~ mpitsara sy ireo mpanampy ny Fitsarana, Ny fitsipika mikasika ny fandaminana sy ny fomba, tiasa ary ny andraikitry ny Filankevi-pirenena momba ny Fitsarana dia feran ny lalana. Laharana II Ny amin ny Fitsarana mamba. ny Latampanarenana, ny Fitondran. draharaha sy ny FltantBnBm.boIBm-panjBkana,And. 105. - Ny Fitsa~ana rna mba ny Lalampanarerlana, ny Flta~dran-dr~hara.ha, ny Fltananam-bolam panjakana iza) Andrim. panjakans dis mlsy:. nyfitsarana momba ny LaI~mpanor8nana; ny Filank8Vi-panjak~na; ny Fitsarana momba ny Kaonty. And. 107. - Ny Fitsarana momba ny Lalamp~norenana dis misy mambra sivy ka enin-taana tsy ala havaolloa no fe-potoana aharela"" ny ass anendreria aly ireo. Mambra telo amin- izv ireo no lendren- ny Filohan ny Repoblika eo am pivarian ny Minisitra, raa tendren ny Antenimierampirenena, iray tendren ny Antenin:jeran ~ohorona ary tela tendren.ny. Filankevitra ambony momba ny Mpltsara. Ny Filohan ny Fitsararia mamba ny Lalampanarenana dia fidin ireo mambra ao amin io Fitsarana ia. Hita fotatra amin ny alalan ny didim panjakana ataon ny Filohan ny Repablika io fifidi;:rnana io.. And. 108. - Ny raharahan ny mambra aa amifl ny Fitsarana mamba ny Lalampanarenana dia tsy ala ampirafesina amin ny anny Governemanta, amin ny an ny Parlemanta na amin i2ay rehetra asa fanatanterah8na andraikitra nahavaafidy eo anivan ny vahaaka sy amin izay rehetra mety ho fisahanana anton-draharaha ahazoam-bola mbamin ny fidirana amin antaka palitika na sendik/!. And. 109. - Ny Fitsarana momba ny lalilmpanorenana no manara masa ny maha ara dalana ny fizatry ny fitsapan kevibahoaka sy ny fizatry ny fifidianana ny Filohan ny,repoblika, ny Solombavambatioaka ary ny Senil1era. Izy. no mamoaka ampahibemaso ny vokatry ny fifidianana amin izany., And. 11 O. - Alohan ny famoahana hampanan-kery ny lalana, ny F~ahan ny Repablika dia manolatra azy ireny ho dinihin ny Fitsarana mamba ny Lalilmpanorenana mba hohamarinina raha mifariaraka amin ny Lalampanorenana. Ny fepetra izay notsarain ny Fitsarana momba ny Lalampano "ana fa tsy mifanaraka amin ny lalampanorenana dia tsy aza avoaka hanan-kery, Raha ilany no miseha, dia azan ny Filohan ny Repoblika atao ns ny mamoaka hanan kery ireo andinindininy hafa amin ilay laillna ha hamerina ny lalana manontalo ho din; hin ny Parlemanta in dray na ny tsy hamoaka azy manontolo hanan-kery. And. 111. - Ny hitsivolana, alohan- ny hamoahana azy hans,, kery ary ny fitsipika anatin ny Antenimiera tsirairay alohan ny hampiharana azy, dia araso ho dinihin ny Fitsarana mamba ny Lalampanorenana mba hahamarinina ny fifanarahany amin.. ny Lalampanarenana, And_ 112. - Azon ny Fahefam-panjakana alao ny maka ny hevitry w Fitsarana momba ny Lalampanorenana mika~ika ny fifa-. narahan ny volavolana didim panjakana amin ny Lalampanare nana.

Alakamisy 16 Jolay 1992. GAZETIM-PANJAKAN NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY 1063 And. 113. - Aahe misy mpiady manasingana eo ana~rehan ny Fitsarana fa misy didy am8n~dallina tsy mifanaraka amin ny Lalampanorenana dia mampiato ny famoahana didy io fitsarana io sady manome azy fe~potoana iray volana hampakaran~draharaha amin ny Fitsarana mamba ny Lalilmpanorenana izay tsy maintsy ma.moaka didy 80 anatin ny iray volana, And, 114, - Ny Filankevi-panjakana no mahela mitsara ny. Iangatahana fanafoanana ny fanapahana raisin ny manampahetana; ny tangatahana ny tamerenan-jo feno, noho ny fahavoazana vokatry nv asan ny Fitondram-panjak~ma ary ny fifanolanana mikssika ny hetra. Izy no mpitsara ambony ampakarana ireo didim~pitsarana am in nv ambaratonga voalohany navoakan ny Fitsarqna momba ny fitanolanana amin ny Fanjakana sv ny rafi~panjakana miendrika fitsarana. Izy no mahefa mandrava ireo didy tsy azo hanaovana fampakaran a amin ny ambaratonga hafa intsoliy, navoakan ireo rati-pan jakana miendrika fitsarana. Azon nv tahefam-panjakana atao ny maka ny hevinv momba nv: - volavolan nv rijan~tenin-dalilna sy ny didim-panjakaria mahalaobe; - lanakarana ny hevitra raketin ny lal~na sy ny didy amampitsipika mahafaobe. Ankoatra izanv, arakaraka ny tangatahan ny fahetam-panjakana dia ataka mandinika rijan-tenin-dalima mikasika nv fandaminana, ny fomba fiass ary ny andraikitry ny sampan-draharaharn-panjakana izy. And, lis, Ny Fitsarana momba ny Kaonty no: mitsara ny kaontin ireo mpitam-bolam-panjakana; manara-maso ny -fanatanterahana ny lallma fitantanambolam-panjakanasy ireo telibolan ny vondrom-bahoaka ary ny antokon-draharaham-panjakana; - manara-maso ny kaonry sv ny fitantanana ny orinasam-panjakana, Izy no fitsarana ambonyampakarana ired didim-pitsarana am in ny ambaratonga voalohany navoakan ny Fitsarana momba ny fitantanam-bola sy ired rafi-:-panjakana miendrika fitsarana. Manampy ny Parle manta sy ny Governemanta izy eo amin ny fanaraha-maso ny tanatanterahana ny ralilna fitantanam-bolampanjakana.. V - ny fitsarana ireo fangatahana tandravana ny didy navoakan ired sampam-pitsarana ankapobeny. And, 118, - Ny Filoha ~oalohany sy ny Tonia voalohany mpampanoa no lehiben ny Fitsarana Tampony. ~ Ny Fiioha voalohany dia fidin ny Filankevitrg ambonin ny inpitsara sy ny Fivoriamben ny Fitsarana Tampony, 10 fitidianana io. dia hita lototra amin ny alalan ny didim-panjakana alaon ny Filohan ny Repoblika. Telo taona no fe-potoana iasany ary azo havaozina indray mandeha. Ny Mpapanoa voalohan ny Fitsarana Tampony dia tendrena am in ny alillan ny didim-panjakana ataon ny Filohan ny Aepo~ blika eo am-pivorian ny Minisitra aavy amin ny lisitra natolotry ny Filankevitra ambonin ny Mpitsara. Telo taona ny fe-potoana iasany ary azo havaozilla indray mandeha And, 119, - Ny lal~na no mametra ny litsipika mikasika ny I,n- daminana ny tomba tja~a ary ny andraikitry ny Fitsarana Tampony.,.. And, 120, - Ny Fitsarana Tampon; dia mandela uilitra isantaona momba ny asa nosahaniny any amin ny Filohan ny Rapeblika sy ny Praiminisitra, ny Filohan ny Antenimierampirenena sy ~ ny Antenimieran-doholona ary ny Fitsarana momba ny Lalampanoranana. Tay maintsy avoaka ho fanta-bahoaka io tatitra io, Tsy maintsy avoaka ho. fanta-bahoaka I io tatitra io. Laharana IV Momba ny Fitsarana Avo And 121, - Ny Filohan ny Rep.0blika, ny Filohan ny Andrimpanjakana rehetra, ny.mambra ~o amin ny Governemanta sy ny Fitsarana momba ny Lalilmpanorenana, ny Fitondran-draharaha sy ny Fitanlanam-bolam-panjakana sy ny Fitsarana Tampony dia tompon andraikitra itataovam-pamaizana noho ny zava-natao teo amin ny asany na teo am-panaovana ny raharahany ka vnrtondro, ho hel9ka bavava na haloka tsotra, Ny. Fitsarana Avo no mitsara ired olona ireo.. Ny Antenimierampirenena no afaka miampangs azy.ireo amin ny alalan oy latsabato miafina nolan ian ny antsasa-manilan ny mpikambana ao aminy. And. 122, - Fitsarana Avo Manana lahelana hitsara leno sy,tanteraka ny And. 116, - Ny litsipika milehy ny.fandaminana, ny tombs liasa _ ary ny andraikitry ny Fitsarana momba ny Lal~mpanorenana, ny Fitondran-draharaha sy ny Fitantanam-bolam-panjakana dis feran ny lal~na. Ny Fitsarana Tampony no andrim-panjakana mian And, 117, - draikira: Laharans III Ny amm ny Fitsarana T8mp~ny - ny tanaovana andrimaso. ny fampandehana ara-~dalilna ny antokom-pitsarana ankapobeny; - ny fanaraha-maso ny fanajans ny fitsipika itandroana ny hasin ny asa manokana ho Qn ny mpitsara ary koa ny:.ftrmba.tanatanterahan ireo mpandraharaha ao amin ny ~itsarana ny asany: And. 123. - Misy mpikambana sivy (9) ao amin ny Fitsarana Avo, dia: -=- ny Filoha voalohan ny Fitsarana Tampony, Filoha;...:..-. Filoha telo avy amin i~eo rantsana ao dmin ny Fitsarana Tampony; - Filoha voalohan ny Fitsarana Ambony iray tendren ny Filoha voalonan ny Fitsarana Tampony; - Solombavambahoak~ t0f!lpon-toerana roa ary mpisolo toerana roa, tidin ny Antenimierampirenena; - Loholona tompon-toerana roa ary mpisolo toerana roa fidin. ny Antenimieran:doholona. Ny fivoriamberi ny FitsarC[lna Tampony dia manendry mpitsara dimy mpisolo toerana avy amln ired Filohan ny rantsana ao amin ny Fitsarana Tampony na am in ireo Filoha yoalohany na Filohan ireo rantsana ao amin ny Fitsarana Ambony, Ny tonia voalohany Mpampanoa ny Fitsarana Tami>onv ampian ny iray na maromaro amin ireo mpitsara ao amin ny Fampanoavana Ambony iadidiany no miandraikitra ny fempetluavana,

1064. GAZETlM PANJAKAN NY REPOBUKA DEMOKRATIKA MALAGASY, Alakamisy 16 Jolay 19192 Ny lehiben ny nj,nraic.i draharahan ny FIISarS"a Tampu y no tsy maintsy mpiraki-draharahan ny Fitsarana Avo avy hatrany; ny tenany mihitsy no mitazona ny. firaketana an Isoralra; raha misy ny ISy tahafahari ny lehiben ny mpiraki draharaha dia soloin nv mpiraki draharahan ny sampana tranainy indrindra izy~. Ana, 130.. - Mpiasampanjakana ambony iray no misolo tena ny Fanjakana eo anivon ny Vondrombahoakam-paritr,EI ka: lalana no hamaritra ny fombafomba fanendrena azy io. NV solontenan ny Fanjakana no miadidy ny fanaraha-maso ny fanajana ired fepetra voalazan ny didy ama.n-dalana samihafa, And, 124" - Ny landaminana ny FilSarana Avo sy ny paik ady a,ahina eo analrehany dia larilan ny lalana, Atolony eo am in ny fitsarana mahtlld momba iz: fly irel) fanapahan kevitra, lanapahana ary lifanaraharia "alaon ny Vondrombahoakam-paritra, izay heveriny fa mifanohitra amin ny ara-dalana FIZARANA VII NY AMIN NY VONDROMBAHOAKAM-PARITRA MAHEFA, NY ANDRAIKITRA SY NY FOTO-KEVITRA IJOROANY AMIN NY FAHAVITAN-TENA Ny solontenan ny Fanjakana dia manana andraikitra hitan.. dro ny filaminam-bahoaka ary, araka ny fepetra voatondron ny lalana, dia manao fanaraha-maso ara-pitondrana ihany koll izy, ~liisolo tena ny minisitera isan-tokony izy ary manana fahefana amin ired sampan-draharaha miankina amin ny Fanjakana any amin ireo Vond.r0mbahoakam-paritra" And. 125, - Ny Vondrombahoakam parilra izay mizaka ny zo aman andraikitra no sady mahavita tena ara-bola no se~ hatra eo amin ny rafi-pitondrana shazosn ny olom-pirenena mandray snjars mjyantana amin ny fitantanana ny raharsham bahoaka ary mianloka ny lanehoana izay lahasamihalana misy eo amin izy ired sy ny mampiavaka azy. Ana. 131. - Ny, Fanjakana dia mian.loka ny lampoharana ireto fepetra ireto: ny fitsinjarana ny fahefana amin ireo Vondrombahoakam"carilra sy ny Fanjakana; And, 126, - Ny tamoronana ireny Vondrombahoaka".,. par.itra ireny dis. tsy maintsy mifototra amin ny. fitovian ny karazana eo amin ny toe-tany. toe-karena. sosialy ary kolloralyo - ny fitsinjarana ny loharanom-bola amin ired Vondrom, bahoakam parilra. sy ny Farijakana; - ny fitsinjarana ireosa,mpan-draharaham-panjakana amin, ireo Vondrombahoakam-paritra sy nv f:aniakanr, Ny lalana no mamaritra ny anarana, ny amb~ratonga ary ny fetran" ny Vondrombahoakam.pariira. And, 127. - Ny Vondrombahoakam parilra dia milondra tena malalaka amin ny alalan ny Antenir;nieram paritra izay, mandamina amin ny fanapahan-kevitra ataony ireo raharaha, nankinin ny Lalampanorenana ily sy ny lalana mba hianlsorohany sraks ny tandrifjm pahefany~ Tanterahina avy hatrany tsy misy fepetra ireny fanapahan-kevitra ireny raha vantany vao avoska ho fantatry ny besinimaro. Na izany aza anefa, dia tsy tokony hifanohitra amin ireo fepetra voalazan ny Lalampanorenana sy ny didy aman-dalana izy ireny.. And, 132, - Ny Vondrombahoakam parilra no mianloka miaraka amin ny Fanjakana ny fitaminam-bahoaka, liy fitantanana sy ny fanajariana ny faritra, ny fampivoarana sy fampandrosoana ny toe-karena, ny sosialy sy ny fahasalamana, hy fampianarana, ny siansa ary ny fiarovana ny tontolo iainana sy ny fanatsarana ny faritra iainana. Ny lal~na no mamaritra ny fitsinjarana ny fahefana araka ny tombontsoam-pirenena sy ny an ny faritra, And. 133. - Ny lalana no mamarilra ny filsinjarana ny lohclranom-bola araka ny fahefana zakain ny Vondrombahoakam-paritra. \ And. 128. - Ireo mambra ao amin ny Antenimieramparitra dia fidin ny daholobe mivantana, ka efa-taona no fe Potoana. iasany amin" irtny, Ny ampahany amin nymambra ao amln ny Antenimieram-paritra dia ahitana ired solontenam-pikambanana misahana, ny toe-karena sy sosia,ly ary koltoraly, izay mijoro ara-dalana 80 anatin ny faritra iadidian ilay Vondrombahoakam"paritra voakasik izany. Fifidianana mivantana ataon ny daholobe ihany koa no atao amin ny fifidianana ireny solontenam-pikambanana ireny. Ny lalana no mamarilra ny lombatomba lilidianana eo anivon: ny Antenimieram-paritry ny Vondrombahoakamjl8ritra.., And, 129,,-;- Birao mpanalanleraka larihin ny olom-boatidy!ray Izay fld!n ny daholobe mivantana ka miasa, mandritra ny efa-taona Izay azo havaozina indray mandeha ihany no ~ana~anteraka ny fanapahan-~evitry ny Antenimieram-paritra. Ny brrao, mpanatanteraka dis ahitana mpiandraikitry ny sampan-draharaham-panjakana izay natsangan ny Vondrombahoakam-paritra sy iantohany ara-bola na napelraky ny Fanjakana iadidiany, IIay olom boafidy ;0 rnanendry ny ~pikambana ao aminy. Tompon andraikitra eo anatrehan ny Antenimieram-paritra ny birao mpanatanteraka amin izay asa ataony I I Ny Vondrombahoakam-paritra dia manapaka sy mi~antana amin-kalalahana ny tetibolany na amin ny fampandehandraharaha na amin ny,asam-panorenana mirindra amin ny tetikasa ankapoben ny Firenena. And. 1~, - Ireto avy no anisan ny loharanom-bolan nr Vondrombahoakam-paritra: - ny vola avy amin ny hetra sy haba lanin ny Antenimieram-paritra ary raisina mivantana ho an ny tetibolan ny vondrombahoakam-paritra; ny lal~na no mamaritra ny karazan ireo hetra sy haba. ired sy ny anjany be indrindra, ka ampifanarahina amin ny andraikitra iantsorohan ny Vondrombahoakam-paritra sy ny andraikitra ankapobeny mitambesatra amin ny firenena izany; - ny anjara voatokana ho azy avy hatrany amin ny vola azo a!tlin ny hetra sy haba miditra eo anatin.ny Tetibolampanjakana ankapobeny. 10 anjara io dia sintonina avy hatrany arakara~a ny vola voaangona, ka ny lalima no mamaritra ny ampahany isan-jato izay ampifanarahina amin ny ~Jndraikitnk lahan,in ny Vondro!T1bahoakam-paritra tsirairay sy mitambatra sy ny loharanom-bolany manokana, mba hampisy fameran isa ara-drariny eo amin ny ambaratongan ny Vondrofhbahoakam-paritra ary hampisy fifandanjana ara-drariny eo amin ny fampandrosoana ara-toe-karena sy ara-tsosialy eo amin ny Vondrombahoakam-paritra manerana ny tanim-

Alilkilnl!~ 16 JollIl 1992 GAZETIM-PANJAKAN- NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY, 1065 prrenena. Ny Vondrumbahoakam-paritra tsirairay no mamelra malalaka ny fampiasana ny anjara volany. - ny vola azo avy amln ny fanon:tezana omen ny fanjakana ho an ny Vondrombahoak~m-pa~itra tsirairay na miaraka ho lambin ireo andraikitra vokatry ny famindrampahefa natao, na mba tianonerana ~min ired.vondrombahoakam-paritra ireo, ny_ andraikitra ara-bola ateraky ny fanaovana fandaharan asa na vinavinan asa manokana notapahin ny Fanjakana ary tanterahin ireo Vondrombahoakam-paritra ; - ny vola nosamborin ny Vondrombahoakam-paritra na teo amin ny tsena anatiny na tany ivelany rehefa neken ny tompom-pahefana momba ny vola eto amin ny firenena, miaraka na tsi~ amin ny fiantohan ny Fanjakana; - ny vola azo avv amin ny fanamoiana avy tany ivelany ka Thy averina Izay alo avy amrn ny tanelaneianana nataon ireo tompom-panerana momba ny vola eto amin fly firtmena sy ny departemantan ny minisitera miadidy ny fifandraisana amm ny any ivelany; ny vola azo. avy amin ny fanomezana; ny vola miditra avy am in ny farf-.pananany. And. 135. NV volan ny Vondrombahoakam-paritra- ka ananany fahefana ny fampiasana azy, dia apetraka ao amin ny Tahirim-bolam-panjakana araka ny fepe\ra voatondron ny lalana, And. 136. - Azo atao ny manangana fari-piadidiana na ralitra sahanan ny Fanjakana izay asa fanabeazam-boho ny faritra manontolo na ny faritra ao an-toerana, ka amin ny alalan ny didim-panjakana atao eo am-pivorian ny Minisitra no anaovana ilany. And. 137. - Laltma no mametra ny fitsipika mikasika ny fandaminana ny Vondrombahoakam-parrtra sy ny tomba fia~any ary ny anjara raharahany. Fizarana VIII Ny amin ny fanitslana ny La/ampanorenana And, 138, - Ny Filohan ny Repoblika izax _ maka lanapahan-kevitra eo amin ny Filankevitry. ny Mmlsltra na,n~ Antenimierampirenena araka ny tolo-kevltry ~y ampahatelon ny mpikambana ao aminy no mahazo manao volavolampanitsiana ny Lalampanorenana. And. 139. - Tsy lany ny voliavola na tolo-p~nistsiana raha tsy ny relo ampalietanv ny rn~rk~rnbana ao amm ny Antenl mierampirenf:"na sy ny AnteOlmleran-doholona no mandany azy. And. 140. - Azon ny Filohan ny Repoblika atao, eo ampivorian nv FilankevitrY. nv IVImisma ny manolotra ho dln~hrna ny fanitsiana ny Lalampanorenana amin ny alalan ny fitsapan-kevi-bahoaka., And, 141, _ Ny savaranonando, ny I;z.ana I. II, III ary VII " Lalmpanorenana dia tsy azo MllQVana fanrtsrana ao amrn ny D.. bah k raha tsy amin ny alalan ny frtsapanake i- oa a. An, d 142, - Tsy azo ovana riy mtiha-repoblika ny Fanjakana. Fizarana IX Fepetra tetezamita~ sy samlhafs And. 143. - Mandritra ny fametrahana miandalana amin ny toerany ired Andrim-panjakana voalaza ato amin ity Lalampanorenana ity, dia mitohy manao ny asany ny Andrimpanjakana najaron ny Fifanekena tamin ny 31 oktobra 1991 araka ireto fepetra manaraka ireto. And. 144, ~ Ny fifidianana ny Filohan- ny Repoblika dia tsy.maintsy atao farafahelany enimnolo (601 andro aorian ny fanambarana ofisialy ataon ny Fitsar<"la Avo momba ny Lalampanorenana ny vokatra azo teto amin:" ny Firenena tamin ny fitsapan-kevi-bahoaka ho fandaniana izao Lalampanorenana izao. Ny Filoha voalidy dia mandray avy hatrany ny asa voatokana ataon ny Filohan hy Repoblika araka ny voarakitra ao amin ny Fifanarahana t~min ny 31 oktobra 1991 sy ireo voatondron ity Lalampanorenana ity, Alohan ny handraisany rahilraha, dia manao ny fianianana voalazan ny andininy f~ha-48 etsy ambony izy. eo anoloan ny Firenena sy atrehin Fnsarana Avo momba ny -Lalampanorenana miasa amin ny 1010ana tetezamita. - And. 145. - Roa volana raha ela indrindra aorlan ny fanambarana amoahihamifso ired vokatrv ny fifidianana ny Fllohan ny RepoOllka no anaova_na ny fifidianana ny Anteni mierampirenena, Ny Fahefana Avo eto amin ny Fanjakana sy ny Filakevitra miadidy ny fanarenana eo amin ny toe-karena sy ny aratsosialy dia mijanona amin ny asan izy ired raha vantany van. voafidv nv biraon ny Antenimieramoirenena. Raha vao voatendry ny Praiminisitra vaovao, ny Praiminisitrv nv totoana tetezamita dia manolotra amin ny hlonan ny Repoblika ny fametraham-pialany ny Governemanta izay miandraikitra ny fisahanana ired asa andavanandro mandra-pametrahana aain ny toerany ny Governemanta vaovao. Mandra-pijoron ny Antenimierandoholona, dia misahana ny fahefana feno eo amin ny fanaovan-dallma ny Antenimieram- pirenena. And. 146. Mandra-pametrahana amin ny toerany ireo Andrim-panjakan ny Repoblika faha-lil, dia manohy n.y asany,ny Fitsarana momba n.y.lalampa~orene~a sy ny Fnsarana Tiunpony mijoro ankehrtrrny ary Izany dla araka ny lalana manan-kery, And. 147. - Raha tsy misy fanovana atao any aoriana. dia ampiharina hatrany ny lalana manan-k.ery eto ~min. ny Repoblika amin izay fepetra rehetra raketjny.lsy mrfanohjtra amin iren voalazan ity Lalampanorer:ana Ity. And, 148, - Ny fepe1ran-dalana momba ny Vondrombahoakam-paritra voalaza ao. amin ity Lalampanorenana ity dia tsy maintsy ampiharina ao anatin ny fe-potoana valo ambin ny folo (18) volana, raha ela indrindra, miantomboka amin ny vaninandro amoahana azy hanan-kery. Hatsangana,ny voamiera manokana mian~raikitra ny fanadihadiana momba. izany. Mandra-pametrahana amin ny toerany-ireo Vondrombahoakam-paritra yoalazan ity Lalampanorenana ity dia manohy ny asany ireo delegaslona manokana sy ireo J<.omltlmparitra miadidy ny fandriampahalemana. And. 149. - Lalana velona avy hatrany izao IlIlana izao raha vag. Oakan ny Praiminisitry ny lotoana tetetamita hanan-kery.ry haseho amin ny Gazetim-panjakan ny Repoblika. Hotanterahana izany fa Lalllmpanorenan ny Repoblikan i Madagasikara.

1066 GAZETIM-PANJAKAN- NY REPOBUKA DEMOKRATIKA. MAlAGASY,,-mlay 18 JOloy 1992 REPUBLIQUE DE DEMOcRATIQUE MADAGASCAR projet DE CONSTITUTION PREAMBULE Le Peuple Malagasy sou vera in, Profondement atta~e ~ ses valeurs culture lies et sp,n tuelles. notamment au.:fihavanana,., gara,;t de runite natio nale. Affirmant sa crovance en fexistence de Oieu Createur, Fide-Ie a ses engagements internationaux. Faisant sienne la Charte Internationale des Oroits de IHomme ainsi que la Charte Africaine des Oroits de IHomme et des Peuples, ~Ia Convention relative au Oroits de renfant at les considerant com me partie integrante de son droit positif. Convaincu ql.f,# repanouissement de sa personnalite at de son identite est Ie facteur de son developpement harmonieux dont les con9itions essentielles sont reconnues comme etant ; - Ie respect et la protection des Ijbert~s fondamentales tant individuelles que collectives,,. - la separation et Iequilibre des pouvoirs Qui doivent etre exerces a travers des procedes democratiques, - la transparence dans la conduite des affaires publiques comme garantie ~e la participation des citoyens a Iexercice du pouvoir et dun controle effectif et efficace, - linstauration dun Etat de droit dans lequ~1 Ie peuple et les pouvoirs publics sont soumis aux memes normes juridi lues sous Ie contrale dune justice independante, - la sauvegarde de Iunite n~liionale dans la mise en ceuvre dune politique de developpellleni equdlbre sur taus les plans, - Iattach~ment a la paix et it la fraternite, - la lutte contre!injustice, les inegalites et la discrimination sous toutes ses formes, Iapplication de la dec~ntralisation effective, Declare: TITRE PREMIER LES PRINCIPES GENERAUX ~rtrcle premier. - Le Peuple Malagasy constitue une Nation orgamsee en Etat!?ouverain et laic. Cet Etat est une Aepublique une et indivisible et porte Ie nom de.. Aepublique de Madagascar. La de!110cratie constitue Ie fondement de la Aepublique. Sa souverarnete sexerce dans les limites du territoire qui lui sont reconnues par Ie droit international.. Art,. - La Aepllhlioue de Madaoascar est organisee en coljectlvllfa9; terrrwrrales decp.ntrallsees dont Iauto.nofnle est garantle par la Constitution. - Cescollectivites territoriales concourent avec retat au developpement de la communaute nationale. Arl. 3. - Le territoire national est inalienable. ~rt: 4. - La Republique de Madagascar a,pour devise; «Tanmdrazana - Fahafahana - Fahamarinana" Son embli~me national est Ie drapeau tricolore, blanc, r<?uge, yert, compos~ de trois bandes rectangulairer.,i 99ales dimensions, la premiere verticale de couleur blanche du cote de I~ ha":,pe, les deux 1Jutres horizontales, la superieure rouge et I Infeneure verle. lhymne national est.. Ry Tanlndrazanay malala 0 I. l:~ sce~ux de ~Etat et les armoiries de la Hepublique SUII rl6flnjs par la 101, Le malgache est la langue nationale. An. 5. - La Capitale de la Republlque de Madagascar est Antananarivo. An. 6.- - La souverainet!! appanient au peuple qui!exerce par sas representants elus au suffrage universel direct ou indirect OU Dar la voie du referendum. Aucune fraction du peuple, ni aucun IndlVldu ne peut ssttribuer Iexorcie de la souverainete. Sont electeurs dans les conditions delerminees par la loi, tous les nationaux des deux sexes, jouissant de leurs droits civils et politiques. La qualite delecteur ne peut se -perdre que par une decision de justice devenue definitive. An. 7. - La 101 est!expression de la volonte genera Ie. Elle est la m6me pour taus, quelle protege, quelle oblige au quelle punisse. Art. 8. - Les nationaux sont egaux en droit et jouissent des memes libertes fonda mentales protegees par la loi. i.:etat proscrit to ute discrimination tiret\ du sexe, du dtgre dinstruction,. de la fortune, de Iorigine, de la race, de- la croyancereligieuse -au de Iopinion. TITRE" DES libertes, DES DROITS ET DES DEVOIRS DES CITOYENS Sous-titre premier Des droits et. des devoirs civi/s et politiques. Art. 9. - Lexercice et la protection des droits individuels et des libertes fonda mentales sont organises par la loi. Art. 10. - Les libertes dopinion et dexpression, de communication" de pre sse, dassociation, de reunion, de circulation, de conscience et de religion sont garanties is tous et ne peuvp.nt etre limitees Que par Ie respect des libertes et droits dautrui et par Iirnperatif de sauvegaraer 1011.1.1:: puolle Art, 11. - L Information sous toutes ses formes nest soumise a aucune co~trainte prealable. La loi et la deontologie professionnelle deter.minent les conditions de sa liberta etde sa responsabilite. Art. 12. - Tout individu a Ie droit de Quitter Ie t~rritoire national et dy rentrer dans les conditions fixees par la loi. Tout individu a Ie droit ae circuler et de setablir librement sur tnut Ie territoire de la Aepublique dans Ie respect des droits daut!ul et des prescrrptlons de la loi. Art. 13. :...- rout individu est assure de rrnvlolabllite de Sil personne, de son domicile et du secret de sa correspondance.. Nulle perquisition ne peut avoir lieu quen vertu de la loi et sur Iordre ecrit de rautorit6 judiciaire competente, hormis Ie cas de flagrant delit. Nul ne peut etre poursuivi.. arrete ou delenu que dans les tas determines par la loi et selon les formes ~uelle a prescrites. Nul ne peul etre puni quen vertu dune loi promulguee et publiee anterie_urement a la commission de!acte punissable. Nul ne peut etre puni deux fois pour -Ie meme fait. la loi assure a tous Ie droit de se faire rendre justice et Iinsuffisance des ressources ne saurait y faire obstacle. Ll::tat garantit la plenitude et linviolabilite des drolts de la dmense devant toutes les juflolctlons et a luus les staaes de la procedure y compris celui de Ienquete preliminaire, au niveau de la p01ice judiciaire ou du Rarquet. _ Art. 14. - Les citoyens sorganisent libre.ment sans autorisation pn3alable en associations ou partis politiques; sont toutefois interdits les associations ou part is politiques qui mettent en cause Iunite de la Nation et ceux qui proneni Ie totalitarisme ou Ie segregationnisme is caractere ethnique, tribal ou confessionnel La loi fixe les conditions de creation et de fonctionnement des associations et des partis politiques.

GAZETIM-PANJAKAN NY REPOBllI(A OEMOKRATIKA MALAGASY 1067 Art. 15. - Tout citoyen a Ie droit. sans aucune discrimination fond~e sur Iappartenance au non a un parti politique ou sur Iobligation detra investi par un parti politique. de sa porter candidat aux elections pr~vues par Is presente Constitution, sous reserve des conditions fixees par la loi. Art. 16. - Dans les limites des libertes democratiques reconnues par la presente Constitution. tout individu, est teou au devoir de respect de la Constitution, des Institutions, des lois et reglemenls de la Rapublique.. Sous-titre II Des droits et des devoirs ~c.onomiques sociaux et cultureis Art. 17. - LEtat organise Iexercice des droits qui g~rantjssent pour rindividu Iintegrite et la dignite de sa personne, son plein epanouissement physique, intellectuel et moral. Art. 18. - Le Service National legal est un devoir dhonneur. Son accomplissement ne porte pas atteinte a la position de travail du citoyen, ni a Iexercice de ses droits politiques, Art.- 19. - de sa sante des la conception. L:Etat reconnait a tout ir"ldividu Ie droit a la protection Art. 20. - La famille, ehlment naturel et fonda mental de la societe est protegee par retat. Tout individu a Ie drott de fonder une fa mille et de transmettre en heritage ses biens personnels. Art. 21. ~ letat assure la protection de. la famille pour son libre epanouissement ainsi que celie de la mere et de renfant par une legislation et par des institutions sociales appropriees. Art. 22. - LEtat sefforce, dans Ia mesure de ses moyens, de prendre les mesures necessaires en.vue dassurer Ie developpement intellectuel de tout individu sans autre limitation que les aptitudes de chacun.,. Art. 23.,- Tout enfant a droit a Iinstruction et a Ieducation sous la responsabilite des parents dans Ie respect de leur liberte de choix. " Tout adolescent a droit a la formation professionnelle. Art. 24. - LEtat organise un enseignement public, gratuit et accessible a tous. Lenseignement primaire est obligatoire pour taus. Art. 25~ - LEtat reconnait Ie droit a "enseignement prive et garantit la liberte denseigner sous r.eserve des.conditions dhygiime, de moralite et de capacite fixees par la loi. Les etabli,ssements denseignement prjve beneficient dun meme regime fiscal dans les conditions fixees par la loi. Art. 26. - Tout individu a Ie droit de participer a la vie culturelle de la communaute, au progres scientifique et aux bienfaits qui en resultent. LEtat assure la promotion et la protection du patrimoine cultur~1 national ainsi que de la production artistique et litteraire. Art. 27. - Le travail et la formation professionnelle sont pour tout citoyen un droit et un devoir. Lacces aux.fonctions publiques est ouvert a tout citoyen sans autres conditions que celles de la capacite et des aptitudes. Art. 28. - Nul ne peul etre lesa dans son lravail ou dans son emploi en raison de son sexe, son Age, sa religion, ses opinions, ses origines et ses convictions politiques, Art. 29. - Tout citoyen a droit selon la qualite et Ie produit de son travail a une _juste remuneration lui assurant. ainsi quii. sa famille, une existence conforme a la dignite humaine. Art. 30. - LEtat sefforce de subvenir aux besoins de tout citoyen qui, en raison de son Age ou de son inaptitude physique ou menta Ie, se trouve dans lincapacite de tra~a"er, notamment par!,institution dorganismes a caractine social. Art. 31. - LEtat reconnait Ie droit de tout travailleur de defen.dre ses interets par raction syndicale et en particulier par la liberta de fonder un syndicat. Toutefois, Iadhesion ii un syndicat est libra. Art. 32. - Touttravailleur a Ie droit de participer notamment. par lintermediaire de ses delegues, a la determination des ragles et des conditions de travail. Art. 33. - Le droit de grev~ est reconnu et sexerce dans les conditions fixees par 1.8 loi. Art. 34. - LElal garanlit Ie droit de propriele individuelle; nul ne peut en etre prive sauf pour cause dutilite publique et sous re-serve dune. juste et prealable indemnisation. Art. 35. - Les Fokonolona peuvent prendre des mesures appropriees tendant a sopposer a des aetes susceptibles de detruire leur environnement, de les deposseder de leurs terres, daccaparer les espaces traditionnellement affectes aux troupeaux de bmufs ou.ieur patrimoine rituel. sans que ces mesures puissent porter alteinle Il!interet ganeral et Il Iordre public. ta portee et les modalites de ces dispositions sont determinees par la loi. Art. 36. - La participation de chaque citoyen aux depenses publiql!es doit Atre progressive et calc:;ulee en fonction de sa capacite contributive. Art. 37. - LElal garantil I. liberta denlreprise dans la limite du respect de nnterat general, de Iardre public et de Ienvironnement.. LEtat garantit la securite des capitaux et d~s inves Art. 38. - tissements, Art. 39. - Toute person he a Ie devoir de respecter Ienvironnement; retat en assure la protectidn. Art. 40. - LEtat garsntit la neutralite politique de Iadministration, des forces.armees, de la justice, de la police, de Ienseignement et de Ieducation. LEtatsengage a instituer un organisme independant charge de Is promotion et de la protection des droits de Ihomme, TITRE III DE la STRUCTURE DE LETAT Art: 4.1. La struclure de IEtat comprend: - Ie pouvoir execulif, composa du Presidenl de la Rapublique at du Gouvernement; - Ie pouvoir legislstif forme par IAssemblee Nationale et.ie Sanal - Ie pouvoir judiciaire exerce par la _Cour Consti~utionnalle Administrative at Financiere, la Cour Supr~me. les Cours dappal, les Tribunaux et!a Haute Cour de Justice. Art. 42.. - La loi dalermine Ie monlant, les conditions el les modalites dattribution des indemnites allou6es BUX personnalites appelees a exercer un mandai. a accomplir des fonctions ou ii effectuer des missions. au sein des Institutions pr6vues par la presente Constitution. Art. 43. - Aucune personnalite appelee 1.1 exercer un mandat BUX termes de la presente Constitution ne paut accepter, a Iexception. de ses droits, des presents, des emoluments du~e quelconque personne physique au morale, etrangere ou nationale, sous peine de d6chaance. La loi d6termine les modalites ~application de ces dispositions,

1068 GAZETlM-PANJ~IKAN- NY REPOBUKA -DEMOKRATIKA MAlAGASY. AlakamioV 16 Jalav 1992 TITRE IV DU POUVOIR EXECUTIF Sou.-tltre... remler Du President de Ie Republique Art. 44. - L, Ires,dent de la Rtlpubl,queest Ie Chef del retat. En tant que «~.ay aman-dreny., il veille au re.spect de la C"nstitution. II 8St Ie, garant, par sonarbitrage,du fonctionnemant rgulier des pouvoi:ra pl/,blics; ii est Ie garant de Iindtlpendance nationale at de 1ir>;loIgrit#, territoriale at veille A.10 ss..uvegar~e ~au ~espact da 10 8 ouverainettl nationale, tant A I "ttl"eur qu A I exte"eur; II est I., symbole de runittl: nationale Art. 45. - Le Prsidenl de 10 Rtlpublique.est elu au suffragt :Jniversel direct pour un mondat de cinq,ans; ii, nest rtltlligiblf tjuune seule fois. Art. 46. - Tout candidat aux fonctions clio Prtlsident de 10 Republique doit jouir de 10 national itt! malgache dorigine, de s,es droits civils at politiques et avoir au moins quarante ans r4volus It la date du depot de 10 candidature. Le President de la Republique en exercice, qui desire se porter candidat. doit demlssionner 10 veille de Iouverture de la campagne electorale Les autres conditions et les modalites de presentation de candidature sont fixees par 10 loi.. Art. 47. - Lelection du Iresident de la Republique a lieu sur convocation du Gouvernement trente Jour5 au molns, et SOlxante }Ours ~u PiUS. avant rexpiration du mandai du Pr6sident de.8 Republique en exercice. L t!lection a lieu au premier tour A 10 majorite absolue des suffrages exprimes. Si celle-ci nest pas obtenu.e, Ie President de 10 Republique est elu au second tour A la majonte relat,ve, parm, les deux candidals ayant recueilli Ie plus grand nombre de suffra.es au premier tour. La second tour a lieu trante jours 8U plus spres la proclamation officielle des resultats du premier: tour. Art. 48. - Avant son entree en fonction, Ie President de fa Republique prate Ie serment suivant devant la Nation et en prtlsence de IAssemblee Nationala. du Snat at de la Cour Constitutionnelle. reunis specialement j} cet effet:. 00 Eto anatrehan Andriamanitra Andriananahary sy ny Vahoaks, mis.nians.sho fa hanatanteraka an-tsakany sy an-davany sry amim-pahamarinana nt andraikitra /ehibe msha-filohan ny Fanjaksna Ma/agasy shy. Mianiana aho fa hampissa ny fahelana nat%tra ahy ary hanokana ny heriko rehetra hiarovana sy hana- malisana ny firaisam-pirenena sy ny zon %mbe/~na. Mianiana aha la hanaja sy hitandrina toy ny anakandriamaso fly La/ampanorenana s /a/bm-panjakana. hikatsaka hatrany ny soa ho an ny Val)oaka malagasy tsy an-kanavaka~,. All. 49, - Les fonctions de President de 10 Republique. sont Incompat,bles avec toute fonetion publique tllective, toute autre actlvlte professionnelle at toute aetivite, 8U sein dun parti pojitique ou dun groupement de partis politiques. Art. 50. - L empachemer,. d8finitif fldu~ Prtlsident de la Republique peut Atre declar par la Cour Consiftutionnelle saisie par une resolution adoptee a la majorite des deux tie~s au moins des depu-. tas composant "Assemblee Nationale, pour violation de la, Constitution ou pour toute autre cause doment constatee et prouvee entrathant son incapacite permanente dexercer ses fonetions... Art. 51. - L-empAchement temporaire du Prtlsident de 10 Repu bhque paut. Atre dt!clartl par la Cour Constitutionnelle saisie par une resolution adoptee par.a majorit4 au moins des deux tiers des dtlputo!s composant rassembltle Nationale. La Jevtle de rempachement temporaire est dtlcidtle par 10 Cour Conatitutionnelle. LempAchement temporaire ne paut dpasser une periode de trois mois a fissu!! de Jsquelle rempachement dfinitif doit Atre declar par la Cour Constitutionnelle, Art. 52. - ~n cus de V9C8OC9l1 dempecnernern definitif, ou dempachement temporaire, les fonction. du Prtlsident de 10 Republique sont provisoirement exerc6es par Ie President du Stlnat En cas de vacance ou dempachement dtlfinitif, It!leelion du nouveau Prtlsident se fait dans Ie. d"ais prtlvus A rarticle 47 cidessus. Art, 53. - Le. Prsident de 10 Rtlpublique nomme Ie Prem,. " Ministre dans les conditions fixges a "article 90 ci-dessous. Conformt ment aux proprositions du Premier Ministre. ii no~me les autres membres du Gouvernement at met fin j} leurs fonetions.. Art. 54. -. II prside Ie (;onseil des Ministres. II signe les ordonnances prises en Conseil des Ministres. dans las cas et les conditions prtlvus par la presente Constitution. II signe les dcrets dtlliwrtls en Conseil das Ministres. Art. 55. - II est Ie Chef suprame des Forces armees ; A ce titre. il prtlside Ie Conseil Suptlrieur de 10 Dtlfense nationale dont Iorganisation et tes attributions sont fixges par la 101. II arrate Ie concept de la defense en Conseil Supt rieur de la Defense Nationale, dans Ie cadre_ de la politique Qenerale de IE!at. II d~cide de rengagement des forces et des moyens militaires pour les interventions exterieures. apras consultation du Consell Superieur de.ia Defense nationale. du Conseil des Ministres et du Parlement.. - II nomme les militaires appeles it representer retat Malagasy aupre~ des organismes internationaux., Art. 56. - Le President de la Rtlpublique accredite et rappalle les Ambassadeurs et les envoves exlraordinaires de 10 Republique de Madagascar aupres des autres Etats at des Organisations internationales. II re~i les lettres decr~ance ete rappel_ des representants des Etats etorganisationsinternationales reconnus par la Republique de Madagascar. II, negocie et ratifie les traites. II est informe de toute ntlgociation tendant a la conclusion dun accord international non soumis. It ratification. if nom me, en conseil des Ministres. aux hauts emplois de retat Jgnt la liste est fixee par la loi; il peut del8guer ce pouvoir au p:remier Ministre. II saisit directement en tant que de besoin, les oraanes dr controle de IAdministration. II exerce Ie droit de grace.. II conu~re les decorations de la Republique ~,de Madagascar. Art. 5/. ~ Le President de la Republique promulgue les lois d~ns les quinze jours q~i suivent la trar:1smission par "Assemblee Nationale de la.ioi definitivement adoptee. Ce delai paut Atre reduit tt c;nq jours en cas durgence declaree par IAssemb,es Nationale. Avanl I expiration de ces dtllais, Ie Prtlsident de 10 Republique peul demander II IAssemblee nationale urye nouvelle deliberation de la loi ou de cert.ains de ses articles. A defa ut de promulgation des lois dans les d8lais prevus cidessus.. Ie Prsident du Snat peut suppltler Ie Prsident de la Republique. Art. 58. - Le President de la Republique peut dissoudre IAssemblee nationale sur proposition du conseil des Ministres. er vertu -de Iarticle 95,ci-dessous. Art. 59. - Le President de 10 Rpublique. en conseil des Ministres et apras avis conformes des Presidents de l~ssemblge nationale,. du Senat et de la Cour constitution nelle, proclame la situation durgence ou Letat de necessite nationae ou la loi martiale pour la dfense de la Republique, rordre public et l. stlcuritt! de IEt~t ou lorsque les circonstances!exigent. La proclamation de retat de nscessite nationae confere au pr6- siden! de la Republique des pouvoirs spt!ciaux dont rtendue et la. duree seront precisees par la loi.. Art. sci. - Les aetes du President de 10 Rtlpublique sont contresignes.par.e Premier Ministre et les Ministre~ execution. charyds de leur,,

Alakamtsy 16 Jolay 1992 GAZETIM PANJAKAN NY REPOBLIKA DEMOKRATIKA MALAGASY, Oil Gouvernement I. 115 sont elus pour quatre ans au s.uffrage universel direct au scrutin. de liste a la representation Pfoportionnelle. Art. 61..:...- Le Gouvernement est compose du Premier Ministre et des Ministres. Le Gouvernement determine et conduit la politique de letat II dispose de ladministration et des Forces armees. II est responsable devant lassembh~e nationale dans les condi tions prevues au titre V ci~dessous.. Le Premier Ministre est Ie Chef du Gouvernement. II est nomme par dee ret du President de la RepubliQue, dans les conditions flxees a Iartiele 90 ci-dessous. Les aut res membres du Gouvernement sont nommes par Ie Pre sldent de \a Republique conformement aux propositions du Pre mier Ministre. Art. 62. - Les fonclions de membre du Gouvernement 50nt incompatibles avec Iexercice. de tout mandat public elect if, de loute fonctlon de representation profession nelle, de tout emploi public ou de loute autre aetivite professionne.lle remuneree. Art. 63. - Le Premier Ministre dirige Iaction du Gouvernemen~ et est responsable. de la coordination des activih~s des departetllents ministcncls. II a Iinitiative des lois. II assure Iex~cution des lois:. II veil Ie a Iexecution des decisions de justice, II dispose des organes de contrale de IAdmiriisilration et sassure du han fonctionnement des services publics, de la bonne gestl<m des flo<lnees des collectivites publiques et des organismes publics. II assure la securite publique et Ie maintien de Iordre dans Ie respect des ltbertes fondamentales et des droits de lhomme; a cette fin, II dispose de toutes les forces chargees de fa police, du ma;ntien de Iordre. de fa securite interieure et de la defense. II preside Ie Comite interministeriel de la defimse qui est charge delaborer la poli.tique de defense au niveau du Gauvernement; it dispose du Secretariat general de la defense. La loi determine Iorganlsallon et les attributions de ces organismes. II est Ie Chef de IAdministration; il ncmme aux emplois cjvils et" militaires ainsi qua ceux. d~s organismes releva~t de retat. II preside Ie Consell de Gouvernement. II veil Ie. (HI developpement equilibre des regions. I peul deleguer cerra ins de.ses pouvoirs aux membres du Gouve, :ement avec faculte de. subdelegation... Art. 64. - En conseil de Gouvernement. Ie.Pre~ier Minlstre: - determine la politique g~nerale de IEtat et en assure Iexe cut ion ; arrete les projets de lois a soumettre au Parlement; - exerce Ie pouvoir reglementaire; - elabore Ie plan general de developpement economique et social et celui de Iamenagement du t"erritoire; - negocie et signe les accords internationaux non soumis a ratification. - exerce les autres attributions pour lesquelles la consultation du Gouvernement est obligatoire en vertu de la presente Constitu tion et des lois particulieres, Art. 65. - Les attes du Premier Ministre sont contresignes, Ie cas echeant, par. les Ministres charges de leur execution. TITRE V DU POUVOIR LEGIS LA TlF Sous titre premier De IAssemblee n"{!tionale Art. 66. - Les membres de IAssembh~e nalionale portent Ie. titre de deputes de Madag.ascar.. Art. 67. - Le mandat de depute est incompatible avec Iexercice de tout emploi public excepte Ienseignement, et de tout autre mandat public elect if. Le depute nomme membre du Gouvernement est demis doffice de son mandat. Tout mandat impsratif est nul. Art. 68. - La loi fixe Ie nombre des membres de IAssemblee nalionale, la repartition des sieges sur Iensemble du territoire national ains; que Ie decoupage des circonscriptions electorales et les modes de scrutin. Elle fixe egalement les conditions deh~;bi. lite, Ie regime dincompatibilite et de dllchllance ainsi que les conditions dans lesquelles sont alues les personnes appeh~es a.. assurer, en cas de vacance, Ie remplacement des deputes jusquau renouvellement de IAsemblae nationale. Art. 69. - Aucun depute ne peut etre poursuivi, recherche, arrete, detenu ou juga a Ioccasion des opinions ou vote emis p~r lui dans Iexercice de ses fonctions. Aucun depute ne peut. penoant la duree des sessions etre poursuivi ou arrete, en matiere criminelle ou correctionelle, quavec Iautorisation de IAssemblee, sauf Ie cas de flagrant delit. Aucun depute ne peut hors session, etre arrete quavec Ia~torisat ion du bureau de LAssemblee, sauf Ie cas de flagrant deht. de poursuites autorisees ou de condamnation definitive, Tout individu peut devant IAssembh~e nationale mettre en cause les carences ou agissements dun cjoute, Le bureau permanent do it y apporter une reponse diliger.te. Art. 70. - Le President de IAssemblee nationale et les membres du bureau sont elus au debut de la premiere session pour la duree de la legislature. Toutefois, ils peuvent etre remplaces pour motifs graves par, un v~te des deux tiers des deputes. Art. 71, - LAssemblee natlonale se reunit de plein droit en deux sessions ordinaires par an. La duree de chaque session ne peut. ni etre interieure a soixante jours, ni superieure ~ quatre~ vingt.. dix jours. La premiere sessi0!1 ~ommence Ie,Prem,.er mardi de mai et la seconde, consacree pnnclpalement a I adoption de la loi de finances, Ie dernier mardi de septembre,. Art. 72. -- LAssemblee nationale est reunie en session extra ordinaire, sur un ordre du jour determine, a!initiative du President de la Republique par decret pris en conseil des. M!nistres, ou sur convocations de son President a la demande du tiers de ses membres. La duree de la session ne peut exceder douze jours. Toutefois, un decret de cloture intervient des que. IAssembh~e nationale a epuise Iordre du jour pour lequel elle a ete convoquee, Art. 73. - Les Seances de IAssemblee.nationale sont publiques. II en est tenu praces-verbal dont la publicite est assuree dans les conditions prevues par la loi... LAssemblee nationale siege ii huis clos it la demande du Gouvernement ou du quart de ses membres. Art. 74, - La nouvelle Assemblee nationale se reunit de plein droit en session speciale, Ie deuxieme mardi qui suit la proclama tion des rasultats de son election, pour proceder ii la constitution de son bureau En au choix du nouveau Premier Ministre, La ses-, sion est close apres [investiture ou la nomination du nouveau Premier Ministre. Art. 75. - les regles relatives au.fonctionnement de IAssemblee nationale sont fixees dans leurs principes gdneraux par fa loi, et. dans leurs modalitas par Ie reglement interieur.

,> ",1070 SOUI-tlt...- II Ou S~nat An. 76. -..:. ~es.membres du Senat ponent Ie titre de seno teurs de Madagascar. Leur mandat est de quatre ans. An. 77. - Le Senat comprend, pour deux tiers, des membres elus en nombre egal dans chaque circonscription electorale par les representants elus des collectivites territoriales et, pour un tiers, des membres representant les forces economi-. ques, sociales, culturelles et cultuelles nommes par. Ie, Presidant da 18 Republique sur presentation des organisstions et groupements iegalel1)ent constitues. Le, mandai de senateur 8S1 incompatible avec celui de depute. An. 78. - l.e Senat est renouvelab,le par moitie tous les daux ans dans chacune das deux categories. Ses regles de fonctionnement, sa composition at les modalites de designation da ses membres sont fixees par la loi. An. 79. - Le Senet examine tous les projets et propositions da lois. II doit &Ire consulte par Ie Gouvernement sur les questions economiques et sociales ~t. dorganisation ferritoriale.. An. 80: ~ Le Senat se rea nit de plein droit pendant les sessions de lassemblee nationale.. II paul Atrs 4ga,ement rsuni en session speciale sur convocation du Gouv8niement. Son ordre du jour est alors limitst;: vement fiq Par Ie dcet de convocation.,lorsque IAssemblee nation ale ne siege pas, Ie Senat nl paut discuter que des questions dont Ie Gouvernement 1.,saisi pour avis, ~ Iexcl~sion de tout projet legislstif._ An. 81. -: Les dispositions des anicles 68, 69, 70, 71, 7: e1 75 sonl applicables au Sen at. Soul-titre III DB la fonction Ilgis/ativB et des rapport. entre /e Gouvernement et Ie Psrlement An. 82. -Le loi est votee par Ie Parlement dans les conditions fixees par Ie present titre. Le Pa,lement est forme par lassemblee ne1ionale e1 Ie Senat. Outre les questions quj lui sont renvoyees par dsutres articles de la Constitution: I. Le loi fixe les r,ltgles concernant: - les droits civiqu8s et les garanties fonda mentales accord_ aux indjvidu5 et ~ux ~M-PANJAKAN NY REPOBUKA DEMOKRATIKA MlUAGASY Alakamisy "6 Jolay 1992 groupements pour Iexercice des. droits et des libenes;. - la nationalite et la citoyennete; - les sujltions impasses par la defense nationale aux citoyens en leur personne at en leurs biens; - "organisation de la famille, retat Oat la capacite des personnes, le~ regimes marrimoniaux, es successions at les Jibe ralitas, la constat at ion at la codification des coulumes relatives au statui civil; - la creation de nouveaux ordres de juridictions at leurs comperances respectives, Iorganisation des juridittions administratives at financieres at les reglas de procedures qui leur I 50nt applicables. les regles de procedure civile at commerciala, I~ statutdes magistrats et les garanties de leur inde~ pendance: -.. -. fa dei"ermmatron des crimes etdellts ainsi Que les peines qui leur sont applicables, la procedure pen ale, Iamnistie; - Ie regime juridique.des proprietes et des droits reels e~ les conditions dans lesquelles les biens peuvent faire Iobjet dexpropriation ou de" requisition pour cause de n.ecessite p~blique ou de-,ransfert de oropriete a retst: _ la creation de categories detablissements publics ~ _ les. modalites delection dans les collectiv"ites territo~ riales, la structure, les competences at les ressources de ces collectivites, leurs rapports avec retat; _ les tr~nsfens de propriete dentreprise du secteur public au" secteur prive; _ Ie regime demission de la monnaie. /I La loi determine les principes fondamentaux:,,.. _ de Iorganisation de la Defense nationale et Iutilisation des Forces armees ou des forces de fordre par les ~utorites I civiles, du statut des militaires et de leur nautrallte ~ _ du statut des fonctionnaires et des agents publics; I _ du statut du personnel-enseignant et chercheur de Ienselgnement superieur; - du statut de la police nationale; _ du statut des agents peoitentiaires; _ du regime juridique des obligations civiles e,t commerciales.._ du cadre juridique des rapports entre employeurs et salaries,,du,droit syndical et du droit de greve;. _ de Ienseignement et de la formation professionnefle;. _ de Iorganisation des professions liberales; - de la protection de Ienvironnement, III. La I~i fixe Iassiette, Ie taux et les modalites de recouvrement. des impositions de toute nature., I. La loi de finances determine Ie montant et la nature des ressources et des charges de!,etat ainsi que l6quilibre financier qui en resulte; elle est discijtee et votee dans les conditions prevues a rartide 88 ci-dessous,. ~ IV. Les lois de programme determinent les objecti/s de!action de TElat en matiere economique, sociale et damenagement du territoire. V. La declaration de. guerre ne peut etre a.utorisee que par Ie Parlement. VI. Letat,de necessite nationale est decrete par Ie President de la Republlque conformement ~ Iarticle 59 ci-d~ssus; sa prolongation au-deillde quinze jours ne peut etre autorrsee que par Ie Parlement.. } VII. La loidetermine les liljlitations des libertes publiques et individuelles durant les situations d exception, VIII, La ratific~tion ou Iapprobation de traites dalliance. de traites de commerce, de traitt~s au daccords relatifs ii Iorganisati~~ internationale. de ce.ux qui engagent les finances de retat. de ceux qui modifient les dispositions de nature.,egisl.ativ.~. de ceux quisont relatifs II retat des person~es, d~s tr~rtes de par!<-. ~e ceu!<qui comportent cession, echange ou adjonctron de terrrt~rre. dolt etre autorisee par la loi. - Avant toute ratification, les traites sont soumis par Ie President. de r~i Republique au controle de constitutionnidite de la Cour ConStitutionnelle, En cas de I In conformite II la Constitution, il ne paut V avoj~ ~~tificaio~ quspres ravisi,?n de c_ell~-ci. Art. 83. - Les matieres sutres que celles qui sont du domaine de la loi ant un caraetere reglementaire. les texles de forme legis: lative intervenus en ces matieres peuvent etre modifies par decret pris apres avis de la Cour Constitutionnelle. Ceux de ces textes qui interviendraient apros!entree en vigueur de la presente Constitution ne pourront etre modifies par decret qu.e si la Cour Constitutionnelle a declare quils ont un caraetere reglemen.taire en vertu de!alinea precedent. Art, 84. - linitiative des lois appartient concurremment au Premier Ministre et aux Parlementaires. Les propositions de lois et amendements formuhis par les Parlementaires sont portes a la connaissance du Gouyernement lequel dispose (fun delai de frente jours pour form.!jler ses ob~ervations. A lexpirati.:)o de ce delai, Ie Perlement procede fj "exame" des propositions ou amendements en vue de leur adoption. les propositions ou amendements ne soh,~as re~e,:,abl~s.lorsque 1eur adoption aura pour cons~quence sou: la d,mmutlon des ressources publiques, soit raggravation des charges de retat sauf en matiere de loi de finances, -

Alakamisy 16 Jolay 1992 GAZETlM-PANJAKAN NY.AEIOBUKA DEMOKAATIKA MALAGASY.1071 =.===========~==~~~==~~~===-.~ 5" apparait au cours c1e la procedure legislative quune proposi- : lion au un amendement nest pas du domaine de la loi, Ie Gouver- I nement peut opposer lirrecevabilite. En cas de desaccord entre Ie Gouvernement et IAssemblee nationale au Ie Sen at. 10 Cour I Coostitutionnelle. a la demande de Iune ou de rautre Assemblee. statue dans un delai de huit jours. Art. 85. - lordre du jour des Assembh~es comporte par priorite et dans Iordre Que Ie Gouvernement a fixc. la discussion des projets de lois deposes. par Ie Premier Ministre. Art. 86. - Tout projat au proposition de loi est examine en pre,, mier lieu par IAssemb"!e devant laquelle il a ete depos~ puis transmis it fautre Assembh~e... La discussion a lieu successiv~ment -dans chaque Assembh~e ju~qua radoption dun texte unique. L~rsQue par suite ~~n desac~or,d entr!, les d~ux Assemblees, un I prolet ou une proposition de 101 n a pu etre adopte apras deux lee tures par chaque Assembh~e ou si Ie Gouvernement a declare Iur ge.n?e, apras une seule lecture par chacune delle, Ie Premfer; Mlnlstre a la faculte de provoquer la reunion dune commission mixte paritaire chargee de proposer un texte sur les dispositions,restant en discussion. Le texte elabore par la commission mixte peut etre soumis par Ie uouvernement pour approbation aux delb: Assemblees. Aucun amendement nest recevabre sauf accord du Gouvernement.. Si la commission ne parvient pas a Ladoption dun texte com mun au si ce texle nest pas adopte dans les conditions prevues a Iarticle prtkedent. le Gouvernement peul demander a IAssembh~e nationale de statuer detinitivement. Art. 87. - Le Gouvernement, en engageant sa responsabilit~ qans le.s conditions prevues a Iarticle 91 ci dessqus, peut exiger 1 de chacune des Assembh~es de. se-pronortcer par un seul vote sur lout ou partie des dispositions des textes en discussion: ~ lors des sessions extraordinaires a condition que ces textes aient ete qeposes dans les Quarante huit heures de Jouverture de la session; - dans les huit derniers jours de chacune des sessions ordi naires. Art. 88. - Le Parlement e.xamine Ie projet de loi de finances au cours de ~a seconde session ordinaire.. Sous Iautorite du Premier Ministre. Chef du Gouvernement Ie Ministre charge du Budget. pr~pare Ie projet de loi de finances 4ui est arrete en conseil de Gouvernement.. Le Parlement dispose dun delai mini;"wm de soixante iour~ pour Iexaminer. LAssemblee riationale dispose dun delai maximum de trente I jours a compter du depot du projet pour Iexaminer: en premiare. lecture, Faute de setre prononcee dans ce delai, elle est cens~e ravoir adopte et Ie projet est transmis au Senat.,. I Dans les mames conditions, celui ci dispose pour la premiere lecture, dun delai de quinze jours a compter de Is transmission.du projet et chaque Assemblee dispose dun d~lai de cinq jours pour. chacune des lectures suivantes. Feute par une Assemblee de salre prpnonc~e dans Ie d~lai imparti, elle est censee avoir emis un avis favorable sur Ie- texte cjont elle a ete saisie,. -I;, Ie Parlemenl na pas adopte Ie projel de loi de finances avant l la cloture de la seconde session:-ies dispositions du projet peuvent Atre mises en vigueur par voie dordonnance eri V incluant un ou plusieurs des amendements adoptes par les,deux Assel1lbl~es: Tout amendement au projet du budget entrainant un accroissement des depenses ou une diminution des ressources publiques doit Atre accompagne dune proposition daugmentation.de recene ou deconomie equivalente; Les conditidns dadoptiori du projet de loi de finances sont prevues par I!I loi. Si Ie projet de loi de finances dun exercice ne pas et~ d~pose en temps utile pouratre promulgue avant Ie debut de cet exercice, Ie Gouvernement demande au Parlement rautorisation de percevoir les impats et ouvre par deeret. les crtkiits se rapportant au). services votes, An, B9. - Le President de la Rolpublique communique avec Ie Parlement par un message qui ne donne lieu ~ aucun debar. An. 90, - Au debut de cheque h!gislalure, ou en cas de d~mission du Gouvernement ou pour toute autre cause de vacance de la Primature, IAssemblee nationale, II la mejorite simple de ses membres, designe un Premier Ministre parmi ou en dehors de ses membres dans un delai de sepl jours II corropter de la dale douverture de sa session speciale ou de la date de constatation de la vacance. Dans les quinze jours de son election, Ie Premier Ministre pre sente son programme de politique genera\e II IAssemblee na1ionale.. - Linvestiture est acquise par un vote secret a la majorite absolue des membres composant IAssemblee nationale. Le vote est personnel et ne peut Alre delegu~. Le Pr~sident de I. Republique nomme Ie Premier Ministre investi par IAssemblee nationate. Si la nomination nintervierit pas dans Ie delai do dix jours,!investi ture par IAssemblee nation ale prend immediate_ment effet.. En cas de refus de linvestiture, Ie Premier Mini~tre-designe dispose dun delai de sept jours au maximum pour presenter un nouveau programme qui sera adopte dans les mames conditions que precedemment.. En cas de nouveau refus de!investiture ou au cas ou IAssemblee nation ale na pu proc~r 8 Ielection au 8!investiture dun Premier Ministre pour qu elque cause que ce soit dans Ie delai de trenta jours a compter de la date d ouverture de ss session speciale ou de la date de la constatation de la vacance de la Primature, Ie President de la Republique no.mme <directemenl un nouveau Premier Ministre. Dans ce cas/aucune motion de censure ne PE!ut etre votee avant Ia pres~ntation duo rapport annuel prevu II ranicle 92 ci-dssous. An. 91, - Le programme de pofitique genera Ie une fois adopt~,.ne peut plus etre rem,is en cause par IAssembl4e nationale. Toutefois, en cours dexecution, si Ie Gouvernement estim...e que des modificatiltfls t9ndlllmentaies de ce programme sraverent necessaire$i Ie Premier Ministre soumet a IAssemblee nationale lesdites modifications. Le Premier Ministre, apres deliberation du Gouvernement. peut engager la responsabi!ite de son Gouvernement en possnt a question de confianc:e. Le vote ne pout avoir lieu que quarante huit heures spras Ie depot de la question. Sil est mis en minorite par les deux tiers des membres composant IAssemblee nationale, Ie Gouvernement remet sa demission au President de la Republique. Un nouvf)8u Premier Ministre est choisi psr IAssemblee natiomile en- vue de la formation dun nouveau Gouvernement dans les conditions prevues a rartiere 90 ci dessus. Art. 92.. - A la premiere session ordinaire, Ie Gouvernement preser)te a IAssemblee nation ale un rspport annuel dexecution de so~ pro~ramme,.la presentation sera suivie dun debst-o Art, 93. - L,es movens dinformation du Parlement a regard de Iaction gouvernementale sont: la question orale, 10 question ecrite,!interpellation, la co.minission d~enquate.. Pendant la duree dlifie~ssion ordinaire, une seance par mois est reservee par priorite at!ix.questions des membres du Parlement et ~UK reponses du Gouvernement. An. 94. - LAssemblee nalionale peul mellre en cause la responsabilite du Gouvernemtmt par Ie vote dune motion de censure. Une telle motion ne~t recevable que si elle est sign4e par Ie clnquieme au l1)oins 1Jes membres compassnt lassembl~e nationale. Le vote ne peut avoir lieu que quarante huit heures iiipres Ie depot de la motion, La motion nesl adoplee que si elle est VOlee II la majorite abso, lue des mem~res compossnt IAssemblee natio.nale. Si la motion est adopt4e; Ie Gouvernement remet sa demission au President de la Republique./" sera procede au choix.dun nou. veau Premier Ministre dans les conditions pr6vues a Iarticle 9C 4 : ci-dessus~ _ I.. ~