Conferinţa anuală comună a organismelor de standardizare europene CEN şi CENELEC Utilizarea durabilă a energiei

Transcription

1 Conferinţa anuală comună a organismelor de standardizare europene CEN şi CENELEC Utilizarea durabilă a energiei LA CONFÉRENCE ANNUELLE COMMUNE DES ORGANISMES DE NORMALISATION EUROPÉENS CEN ET CENELEC L UTILISATION DURABLE DE L ÉNERGIE MIRCEA MARTIŞ, Director General, ASRO La cinquième édition de la Conférence annuelle commune des organismes de normalisation européenne s est déroulée au commencement du mois de juillet à Madrid. Le thème choisi pour l édition de cette année a été L utilisation durable de l énergie, sujet d actualité, une permanente préoccupation de l activité de normalisation Cea de a cincea ediţie a Conferinţei anuale comune a organismelor de standardizare europene s-a desfăşurat la începutul lunii iulie la Madrid. Toţi reprezentanţii standardizării europene s-au reunit în capitala Spaniei la invitaţia Asociaţiei spaniole de standardizare şi certificare (AENOR). Tema care a fost aleasă pentru ediţia din acest an a evenimentului a fost: Utilizarea durabilă a energiei, un subiect de actualitate, o permanentă preocupare a activităţii de standardizare. Ediţia precedentă a evenimentului, organizată la Bucureşti şi găzduită de ASRO, a constituit de asemenea un cadru important de stabilire a relaţiilor dintre activitatea de standardizare şi cadrul de reglementare din domeniul supravegherii pieţei. În deschiderea Conferinţei au luat cuvântul domnii: 1. Manuel Lopez Cachero preşedintele AENOR Asociaţia Spaniolă de Standardizare şi Certificare, gazda din acest an a Adunărilor generale CEN şi CENELEC şi a Conferinţei anuale comune; 2. Dietmar Harting preşedinte CENELEC; 3. Enrique Jimenez Larrea director general IDAE (Institutul pentru Diversificarea şi Economisirea Energiei). Discuţiile conferinţei au fost structurate pe sesiuni paralele, cu o sesiune iniţială, comună, care au avut ca scop evaluarea şi dezbaterea diferitelor modalităţi prin care standardele pot contribui la o abordare mult mai eficientă a utilizării energiei la toate nivelurile societăţii actuale. STANDARDIZAREA august 2009

2 Prezentările susţinute în cadrul celor şase sesiuni au tratat următoarele aspecte generale de maximă importanţă: Managementul energiei; Gazele cu efect de seră; Directivele europene privind energia şi implementarea acestora; Surse de energie regenerabilă; Eficienţa energetică a clădirilor; Tehnologii informaţionale şi de comunicare. Sesiunea comună 1. Managementul energiei realizări şi perspective. O perspectivă naţională Pedro Riveropreşedinte UNESA Asociaţia Spaniolă a companiilor din industria electrotehnică În cadrul prezentării s-au abordat următoarele subiecte: Dependenţa naţională şi europeană de importurile de resurse energetice, concentrarea geografică a disponibilităţii acestora în contextul existenţei pieţelor cartelizate în domeniu. Măsuri economice şi financiare necesare dezvoltarea de pieţe robuste şi eficiente, asigurarea coerenţei legislative în domeniul energiei, asigurarea resurselor financiare suficiente, toate în contextul măsurilor de protecţie climaterică constante. Demersurile privind politica europeană în domeniul energiei au la bază crearea unor instrumente la nivel european privind: piaţa internă de electricitate, reducerea emisiei de gaze, dezvoltarea eficienţei energetice, precum şi o singură voce europeană în relaţiile internaţionale. La nivel european există promovat un pachet de mediu ambiental (Enero 2008) prin care, în baza legislaţiei elaborate în acest sens, se urmăreşte ca ţintă anul 2020 pentru: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, implementarea sistemului de comercializare a dreptului de emitere de gaze poluante, promovarea energiilor regenerabile care să fie 20% din total, utilizarea biocombustibililor până în 10% în 2020, precum şi implementarea planurilor de eficienţă energetică la nivel naţional. Liberalizarea pieţei de energie electrică în Spania 2. Utilizarea durabilă a energiei, răspunsul CEN şi CENELEC: Sector Forum şi Task Force pentru Managementul şi Eficienţa Energetică Jean Louis Plazy, CEN CLC raportor Între anii CEN şi CENELEC au constituit un Joint Working Group on Energy Management prin care s-au detectat cele 21 de priorităţi în domeniul energiei şi s-a recomandat înfiinţarea uni nou organism orizontal pentru managementul energiei prin care să se identifice: schimbul de informaţii, standardele necesare, coordonarea TCs, promovarea eficienţei şi managementul energiei. În anul 2006, cele două BT-uri europene au înfiinţat două structuri: TF 189: Managementul energetic şi servicii conexe, cu secretariatul la AFNOR şi TF 190: Eficienţa energetică şi calculele de salvare, cu secretariatul la NEN. O altă structură europeană în domeniu este Sector Forum for Energy Management (SFEM) în care circa 40 de experţi europeni din domeniu (reprezentând 17 membri CEN şi CLC) analizează periodic şi fac propuneri privind: modalitatea de implementare a principalelor directive europene în domeniu (2005/32/EC- produse ce utilizează energie, 2006/32/EC- eficienţa energetică - servicii, 2009/28/EC- surse de energie regenerabilă), organizarea de grupe de lucru pentru metode de calcul, audit energetic, terminologie). Standarde în curs de elaborare în domeniu sunt: EN publicat pe 01 iulie 2009, EN cu termen de finalizare în noiembrie Jose Luis del Valle- director de strategie IBERDROLA- Viitorul pieţei de energie: Iberdrola o companie transnaţională spaniolă. În cadrul prezentării s-au abordat următoarele subiecte: STANDARDIZAREA august 2009

3 Modelele energetice actuale trebuie să ia în considerare: schimbările climaterice generate în mare parte de sistemele energetice, criza economică, diminuarea resurselor energetice, precum şi dependenţa de zonele instabile politic care deţin resurse energetice. Tendinţele actuale privind consumul resurselor energetice trebuie să ia în calcul o creştere a numărului de consumatori de la 6,4 mild. acum, la circa 9 mild. în 2030 pe fondul unei creşteri constante, la nivel mondial, a necesarului de energie. Elementele ce trebuie avute în vedere în viitor şi pe care Iberdrola le promovează sunt: eficienţa energetică, producerea energiei libere de bioxidul de carbon, asigurarea securităţii energetice. Secţiunile paralele au abordat în prezentări şi discuţii următoarele subiecte: Sesiunea 1- Gestionarea energiei 80% din energia consumată la nivelul UE este de natură fosilă: petrol, gaze naturale şi cărbune. Luând în calcul consecinţele asupra climatului, corelate cu aspectele de securitate energetică, precum şi cu implicaţiile financiare ale acestei practici pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a societăţii noastre moderne, este esenţială utilizarea mai raţională şi eficientă a energiei. Cum poate standardizarea să ajute companiile în utilizarea mai bună a energiei? Sunt necesare alte standarde în domeniu? La aceste aspecte au încercat să răspundă: 1. EN 16001: un instrument puternic pentru gestionarea energiei - Inge Pierre Svenks Energi, preşedinte al TF Servicii de eficienţă energetică cum poate standardizarea să susţină eficienţa energetică Mario de Renzio - preşedinte al TF Importanţa metodelor de calcul şi benchmarking Jean Louis Plazy preşedinte al TF Transportarea şi depozitarea combustibililor Felix Gomez Cuenca-grupul CLH Sesiunea 2- Gazele cu efect de seră În ultimii ani, s-au făcut o serie de demersuri în vederea reducerii proliferării gazelor cu efect de seră în aer prin obiectivele UE exprimate în strategia 20/20. Eforturile sunt depuse în vederea diminuării emisiilor, captării acestora înainte ca ele să intre în atmosferă. Opţiunile par a fi clare cum şi unde poate standardizarea să ajute această luptă continuă de a diminua creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră emise în atmosferă. La aceste probleme s-au încercat o serie de răspunsuri prin: 1. Cum poate contribui standardizarea la diminuarea gazelor cu efect de seră Julio Cordosa, Comisia Europeana, DG Entr.; 2. Detecţia cu carbon: o soluţie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Rebeca Laorgan; 3. Captarea şi stocarea carbonului Nodege Hopman; 4. Standardizarea şi schimbările climaterice Jose Louis Tojero, director AENOR. Sesiunea 3- Directiva de produse ce utilizează energia şi implementarea sa. (EUPS) Reducerea consumului de energie pentru produse îşi are răspunsul în eficienţa energetică. Producerea, distribuirea, utilizarea şi managementul duratei de funcţionare a energiei utilizate de produse (EuPs) au un efect semnificativ asupra mediului, în special prin nivelul consumului de energie, utilizarea altor resurse şi materiale, generarea de deşeuri şi depunerea de substanţe periculoase în mediu. Este estimat că mai mult de 80% din impactul produselor asupra mediului se datorează fazei în care produsele sunt proiectate. CENELEC promovează activităţi în corelaţie cu mandatul M341, activităţi de standardizare în TC 111X. Întrebarea la care s-a căutat un răspuns în sesiune a fost: cum poate standardizarea să susţină demersurile de control al impactului asupra mediului ce provin din utilizarea energiei în produse? STANDARDIZAREA august 2009

4 1. Produse ce utilizează energia - Stadiul privind directivele şi măsurile de implementare Martin Elsberger Comisia Europeană, DG Energy şi Transport; 2. Lumini şi umbre în implementarea directivelor de Ecodesign. Punct de vedere al industriei produselor electrocasnice Luigi Meli-director general CECED Comitetul European pentru producătorii de echipamente electrocasnice; 3. Iluminatul şi directiva EuPs Alfredo Berges CELMA; 4. Punctul de vedere al standardizatorilor Rene Nielsen preşedinte al WG1 din TC 111X CLC. Sesiunea 4 - Surse de energie regenerabile Sursele de energie regenerabile sunt parte a răspunsului pentru provocările datorate schimbărilor climaterice şi dezvoltării durabile. În decembrie 2008, instituţiile Uniunii Europene au adoptat un pachet privind energia şi clima, conţinând o nouă directivă pe energie regenerabilă, care a creat un cadru pentru atingerea obiectivului de utilizare în 2020 a 20% din energia totală ca fiind cea regenerabilă. Care sunt provocările în faţa industriei regenerabilelor? Cum poate standardizarea să susţină în dezvoltarea energiei regenerabile? De ce are nevoie standardizarea? Întrebări cu posibile răspunsuri în: 1. Energia solară Photovoltaică- Fernando Fobera presedinte CT spaniol pentru CLC-TC82 2. Energia geotermală cum poate ajuta standardizarea Burkhand Sanner-preşedinte EGEC, Consiliul European pentru Energie Geotermală Sesiunea 5 - Eficienţa energetică a clădirilor Clădirile folosesc circa 40% din energia consumată la nivelul UE şi sunt în acest sens principala ţintă a planului european în domeniul energiei. Revizuirea directivei EPDP (2002/91/EC) are în intenţie să creeze cadrul pentru investiţii eficiente în domeniu cu implicaţii în crearea de locuri de muncă în acest sector. În acest sens, CEN a produs o serie de standarde în susţinerea performanţei energetice în directiva de produse de construcţii. Cum sunt standardele de performanţă energetică utilizate şi care vor fi necesităţile de standardizare în viitor? Ce implicaţii va avea modificare directivei EPDP? Cum poate standardizarea să susţină EPDP?, sunt întrebări la care s-a încercat un răspuns prin: 1. Revizuirea directivei europene privind performanţele energetice ale clădirilor (EPBD) stadiu- Martin Elsberger, DG Energie şi Transport; 2. Cum standardele de EPBD susţin implementarea directivei- Jaap Hogeling, presedinte CEN-TC 371; 3. Eficienţa energetică la Siemens Spania, Margarita Iyquierdo, Siemens Spania; 4. Proiectul CENSE utilizarea curentă şi perspective Dick van Dijck, coordonator proiect CENSE. Sesiunea 6-ICT şi eficienţa energetică Obiectivul acestei sesiuni a fost să prezinte o trecere în revistă a planurilor actuale şi de perspectivă a standardelor din domeniul ICT pentru eficienţă energetică unde subiecte ca: metodologii pentru măsurarea eficienţei energetice şi a energiei economisite, standardizarea măsurătorilor deştepte au fost abordate. Comisia Europeană este conştientă că ICT şi inovarea bazată pe ICT pot fi instrumente cost eficiente pentru planul Comisia Europeană intenţionează să creeze un cadru de politici prin care să se recunoască şi să se exploateze potenţialul ICT în economisirea energiei. La aceste aspecte au încercat să ofere răspunsuri prezentările din secţiune: 1. Standardizarea - o provocare în domeniul Smart Grid- Bernhard Thies-director DKE 2. Standardizarea şi Centrele cu date verzi Daniel Van Der Perre/preşedinte al CLC/BTWF 132/3, Green Data Centers 4 STANDARDIZAREA august 2009

5 3. Smart Meters- Howard Power director, ESMIG, European Smart Metering Industry Group În discuţiile din grupul final au rezultat o serie de concluzii care sunt în acelaşi timp teme de reflecţie şi acţiune pentru perioada următoare: Necesitatea de a dezvolta studii pe domenii precum: evoluţia sistemului de producţie energie- 2050, noi surse de energie, scenarii privind dezvoltarea tehnologiei viitoare, interconectările politice, politicile nucleare, politicile de energie regenerabile; Integrarea eforturilor şi cooperării în domeniul standardizării din zona building ; Mai multă reacţie la modul în care standardele CEN sunt utilizate şi corespund sau nu condiţiilor locale (climatice, culturale etc.); Implementarea eficienţei energetice cere noi soluţii, tehnologii, metode - activităţile de standardizare trebuie să fie prioritare; Echilibru între aspectele economice şi cele sociale pentru eficienţa energetică; Corelarea cercetărilor şi rezultatelor acestora din ultimii de ani cu finalizarea lor prin standarde, iar prin demersurile din standardizare să se genereze noi teme de cercetare în domeniu; Diversele modele în utilizare în diverse ţări nu sunt suficient cunoscute în UE, deci importanţa diseminării informaţiilor şi experienţelor; Rolul legislaţiei este foarte important pentru implementarea standardelor, precum şi în verificarea modului în care standardele satisfac necesităţile de reglementare; Căutarea unei metode prin care standardele să ajungă la cei care iau deciziile de implementare; standardele nu rezolvă problemele numai prin existenţa lor; ele trebuie făcute mai deştepte şi să fie combinate cu reglementările. STANDARDIZAREA august 2009

6 INFOSTANDARD Informaţii europene pentru companii europene! INFOSTANDARD DES INFORMATIONS EUROPÉENNES POUR DES COMPAGNIES EUROPÉENNES! ALEXANDRU GREABU, Director Direcţia Publicaţii, ASRO ASRO vă oferă aplicaţia InfoStandard, instrument de informare, documentare şi gestionare a standardelor. Prin gestionarea standardelor înţelegem gestionarea textelor standardelor introduse în aplicaţie după procurarea în format electronic de la ASRO. Textele standardelor se achită separat. Informaţia la zi asupra standardelor este o oportunitate pentru creşterea profesionalismului şi competenţei în activitatea pe care o desfăşuraţi. InfoStandard - caracterizare a conţinutului aplicaţiei Conţine datele bibliografice a peste de standarde europene şi internaţionale adoptate de România şi peste de standarde anulate sau înlocuite; Conţine metodologia de elaborare şi adoptare a standardelor; Utilizabil în română, engleză şi franceză; Îndeplineşte funcţia de catalog al standardelor după ICS, CAN, CT; Stabileşte legăturile dintre standarde şi directivele europene adoptate în legislaţia română; Indică la fiecare standard în ce reglementare naţională s-a făcut referire la el (acolo unde este cazul); Indică standardele la care se face referinţă în fiecare standard şi permite însumarea acestora în comandă sau în lista de interes; Indică la fiecare standard în ce standarde s-a făcut referire la el după aprobarea sa; Indică corespondentul european, internaţional sau naţional al fiecărui standard; Indică starea fiecărui standard: în vigoare, anulat, înlocuit prin, înlocuit parţial precum şi datele la care s-a realizat aprobarea, anularea/înlocuirea după caz; Indică lista comitelor tehnice române, după număr şi în ordine alfabetică, lista clasificării internaţionale a standardelor precum şi lista clasificării naţionale tradiţionale a standardelor; Indică comitetul tehnic român în care a fost elaborat sau adoptat standardul; Indică toate standardele care fac obiectul fiecărui comitet; Indică pentru fiecare standard indicele de clasificare internaţională a standardelor; Indică pentru fiecare standard indicele clasificării alfanumerice naţionale tradiţionale a standardelor; Indică pentru fiecare standard numărul de pagini şi preţul; Permite crearea unei liste de interes, care să cuprindă standardele de primă importanţă pentru utilizator şi prin care se atenţionează schimbările ce apar privind statutul acelor standarde; Lista de interes poate fi utilizată şi pentru a ţine o evidenţă a standardelor achiziţionate de o organizaţie. Avantaje oferite de InfoStandard Datele bibliografice ale standardelor sunt actualizate on-line la trei zile; Permite instalarea în reţea, deservind orice număr de utilizatori, sau pe un singur calculator; Asigură documentarea în timp real asupra existenţei unui standard sau asupra actualităţii lui; 6 STANDARDIZAREA august 2009

7 Oferă posibilitatea să stabiliţi, la nivelul organizaţiei, lista standardelor necesare derulării activităţii în toate segmentele sale; Evită dublarea cererilor datorită paralelismelor ce pot apărea din necesităţile diferitelor compartimente: proiectare, asigurarea calităţii, aprovizionare, desfacere etc.; Oferă şi posibilitatea de a comanda on-line standardele care vă sunt necesare. Aplicaţia poate fi completată cu textele standardelor procurate de la ASRO în format electronic care pot fi introduse în aplicaţie şi consultate simultan pe intranet pe numărul de calculatoare solicitat. Preţul standardelor se achită separat. Aplicaţia rezultată după introducerea textelor standardelor comandate din lista de interes a companiei o numim în continuare InfoStandard PLUS. BONUS! Cumpăraţi aplicaţia şi noi vă oferim serviciul de actualizare gratuit timp de şase luni! INFOSTANDARD PLUS O nouă valoare pentru compania Dvs.! ASRO vă oferă aplicaţia intranet InfoStandard PLUS, integrată în cadrul aplicaţiei INFOSTANDARD. InfoStandard PLUS înglobează la cerere şi textele standardelor dorite de companii şi procurate contra cost de la ASRO. Preţul InfoStandard PLUS se formează din preţul aplicaţiei InfoStandard la care se adaugă preţul standardelor comandate la cerere din lista de interes a companiei (listă pe care şi-o întocmeşte fiecare companie) pentru a fi introduse în aplicaţie spre utilizare. Avantaje InfoStandard PLUS Ajută companiile să-şi realizeze şi să-şi gestioneze singuri "propria bibliotecă electronică de standarde". Centralizează datele referitoare la standarde (datele bibliografice ale standardelor şi textele standardelor achiziţionate); Textele standardelor procurate de la ASRO în format electronic pot fi introduse în aplicaţie şi consultate simultan pe intranet pe numărul de calculatoare solicitat. Preţul standardelor se achită separat de actualizarea datelor bibliografice. Actualizarea textelor standardelor în urma revizuirii acestora se face pe bază de comandă şi se achită separat de actualizarea datelor bibliografice. STANDARDIZAREA august

8 ASPECTE DE STANDARDIZARE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR REGENERABILE ASPECTS DE NORMALISATION DANS LE DOMAINE DES ÉNERGIES RECYCLABLES MIHAELA CĂLINESCU, expert principal standardizare, ASRO TATIANA SCĂRLĂTESCU, expert principal standardizare, ASRO L article présente brièvement des aspects concernant l importance de l activité de normalisation dans le domaine des énergies non-conventionnelles tant au niveau international, qu au niveau européen et national. Il fait mention des structures CEI et CEN mises en oeuvre pour suivre les activités de normalisation liées au domaine des énergies recyclables et précise les normes importantes sur ce sujet et ayant été adoptées au plan national par l Association Roumaine de Normalisation Mots clés: énergies recyclables, microhydrocentrales, turbines éoliennes, énergie verte Motto: Se merge spre verde Generalităţi a. Energia verde energia viitorului Koichi Mori (Fujitsu), preşedinte al CEI /TC 111, declara la un workshop internaţional dedicat energiilor recuperabile: CEI a intensificat implicarea sa în domeniile de ecoproiectare, eficienţa materialelor şi reducerea elementelor periculoase; comitetul tehnic 111 este comitetul tehnic care furnizează soluţii în aceste domenii. Viitoarele subiecte includ: refolosire, recuperare, emisie, ecoeficienţă, eficienţă energetică, resurse eficiente şi altele. Activitatea de standardizare este importantă şi pentru că acele ţări care folosesc stan- dardele internaţionale/europene pot face un salt semnificativ în dezvoltarea economiei lor. Rolul standardizării, ca parte importantă a activităţii economice, creşte considerabil şi în domeniul energiei verzi şi organizaţia internaţională de standardizare CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) a intensificat demersurile în acest sens. Impactul standardelor este direcţionat asupra publicului larg consumator de produse standardizate şi în acest sens standardele constituie un referenţial important care contribuie la creşterea gradului de conştientizare al publicului. În acelaşi timp, standardele constituie un suport pentru autorităţi. În industrie, de asemenea, prin folosire corectă şi o mai bună înţelegere a standardelor, se pot obţine beneficii economice şi se poate îmbunătăţi calitatea vieţii. Există la ora actuală un pachet important de standarde elaborate de CEI în care sunt susţinute noile tehnologii. Standardizarea joacă un rol important în eforturile continui de dezvoltare durabilă deoarece standardele au un rol major inclusiv în proiectarea produselor şi proceselor. În standarde sunt definite nivelurile acceptabile de energie, proceduri de management al deşeurilor şi alte metode de protecţie a mediului. ( 2008_e3_and_re.pdf ). b. CEI Comitetul Electrotehnic Internaţional organism internaţional de standardizare în domeniul electrotehnic lucrează pentru: STANDARDIZAREA august 2009

9 - realizarea unui pachet de standarde care poate servi intereselor planetei prin furnizarea performanţelor tehnice şi de securitate în domeniul electric; - elaborarea schemelor de certificare atunci când este necesară asigurarea calităţii necesare pentru protejarea consumatorilor. În domeniul energiilor regenerabile există comitetele CEI pentru: APĂ: CEI/CT 4 Turbine hidraulice/corespondent al comitetului naţional CT Turbine hidraulice; SOARE: CEI/CT 82 Solar photovoltaic energy systems/ corespondent al comitetului naţional CT 35 - Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare; VÂNT: CEI/CT 88 Wind turbines/corespondent al comitetului naţional CT 174 -Turbine eoliene; şi, de asemenea, CEI/TC 105 Fuel cell technologies/ domeniu ataşat domeniului de aplicare al comitetului naţional CT Acumulatoare. Standarde noi în domeniu: În certificare CEI există certificare pentru fotovoltaice. Unele din cele mai mari centrale hidroelectrice produc milioane de kilowatti şi miliarde de kilowatti pe oră. Există şi microcentrale până la 15 MW. Microhidrocentralele pot fi mai mari decât 500 kv şi sunt situate pe cursul râurilor, pentru sate. Aceste sisteme au o capacitate de la 50 W până la 5 kv şi sunt folosite, în general, pentru clustere pentru regenerabile. Sistemele picohidro au o capacitate de 50 W şi 5kV şi sunt folosite, în general, pentru clustere individuale ale locuinţelor. CEI 62097:2009 EN 62097: 200X Hydraulic machines, radial and axial Performance conversion method from model to prototype CEI 62256:2008 EN 62256:2008 SR EN 62256:2008 Hydraulic turbines, storage pumps and pump-turbines Rehabilitation and performance improvement În ceea ce priveşte energia eoliană, potenţialul este de 72 milioane de gigawatti (de cinci ori consumul tuturor tipurilor de energie pentru toate tipurile în 2002). China tinde să devină lider în domeniul turbinelor eoliene (deja) cu preţuri scăzute pentru acest tip de turbine. Tendinţele în domeniu sunt: creşterea şi mărimea instalaţiilor marine; prelucrări de viteze diferite; folosirea directă a generatoarelor. Evoluţiile sunt asociate cu: evaluarea resurselor (măsurări de vânt, modelare); îmbunătăţirea eficienţei aerodinamice; reduceri de cost (ingineria valorii, componenta de dezvoltare); elaborare de turbine avansate (concepte noi); mari utilizatori în Europa, dezvoltări de locaţii offshore (conform Journal of Geophysical Researches). Un comitet tehnic important în domeniu este: CEI/TC 88, Turbogeneratoare eoliene/ct 174 Turbogeneratoare eoliene. În general, CEI a elaborat standarde pentru securitate, tehnici de măsurare şi proceduri de încercare pentru sisteme de generare turbine de vânt, standarde în care sunt incluse cerinţe de proiectare, instalare, funcţionare, întreţinere cu tehnici de măsurări mecanice, electrice şi de comunicaţii pentru monitorizarea şi controlul generatoarelor eoliene. Electrificarea rurală este un domeniu dezvoltat în cadrul CEI CT 82, în standardul pe părţi CEI/TS Sisteme mici şi hibride de energie regenerabilă. Introducere generală în electrificarea rurală (Partea 1); Cerinţe referitoare la electrificarea rurală (Partea 2); Dezvoltarea de proiect şi management (Partea 3); Selectarea şi proiectarea de sistem (Partea 4); Protecţia împotriva pericolelor electrice (Partea 5); Recepţia, funcţionarea, întreţinerea şi înlocuirea (Partea 6); STANDARDIZAREA august

10 Generatoare, reţea de generatoare, selectarea seturilor de generatoare (Partea 7); Selectarea bateriilor şi a sistemelor de administrare a bateriilor (Partea 8); Microsisteme şi conectare la reţea, aspecte referitoare la sisteme integrate (Partea 9); Selectarea lămpilor CFL, iluminatul casnic (Partea 12). Alte standarde de interes în acest context în cadrul comitetului tehnic CEI/CT 82 sunt CEI Parametrii caracteristici pentru sisteme PV izolate şi CEI Conditionare de energie. Proceduri pentru măsurarea randamentului. Un rol important îl deţine standardizarea sistemelor de stocare electrică de înaltă performanţă (baterii) pentru utilizare în conexiuni electrice de alimentare cu surse regenerabile. Un rol important îl deţin comitetele tehnice: CEI/CLC TC 8, comitet român corespondent CT Tensiuni, curenţi şi frecvenţe standardizate, în cadrul căruia sunt elaborate standarde referitoare la definirea tensiunilor (pentru reţea şi pentru echipamente), valorile standardizate ale tensiunilor, valorile standardizate ale curenţilor pentru maşini şi aparate. CEI/CLC TC 57, comitet român corespondent CT Teleconducere, teleprotecţie şi telecomunicaţii conexe pentru sisteme electrice de putere, care elaborează standarde pentru echipamente şi sisteme de conducere ale sistemelor de putere care includ distribuţia automată, teleprotecţia şi comunicaţiile asociate. c. Structuri în cadrul CEN pentru energia verde Comitetul European CEN (comitet european de standardizare) pentru energia verde a creat special pentru domeniul energiilor neconvenţionale anumite structuri. Activitatea Comitetului European de Standardizare este orientată spre urmărirea impactul mediului în fiecare etapă a producţiei, service-ului şi a proceselor. În materialul de faţă sunt prezentate câteva structuri create de CEN pentru a susţine activitatea de standardizare în domeniul energiei verzi. 1. O primă structură este: CONTEXTUL GENERAL CEN/CLC REFERITOR LA PROBLEMELE DE MEDIU/CEN ENVIRONMENTAL FRAMEWORK care susţine comitetele tehnice în procesul de elaborare a standardelor europene. În cadrul acestei structuri sunt prioritare cele mai eficiente subiecte referitoare la mediu şi sunt folosite măsuri cuantificabile pentru aprecierea progresului în procesul de standardizare verde. În acest adevărat proces de ecologizare, CEN a elaborat un set de instrumente cunoscut drept Environmental framework/cadrul general CEN/CLC referitor la problemele de mediu Aceste instrumente joacă un rol consultativ şi coordonator pentru comitetele tehnice în procesul de încorporare a problemelor de mediu în elaborarea standardelor. Setul de instrumente include: materiale referitoare la mediu, necesare instruirii, inclusiv modulul e-learning; ghiduri de mediu, ca de exemplu, ghidul CEN numărul 4 care se referă la elementele de mediu incluse în standarde; o listă de control de mediu în care se ţine cont de toate elementele de mediu pe întreg parcursul ciclului de viaţă; exemple de standarde care includ elemente de mediu; iniţiative referitoare la politicile de mediu ale Uniunii Europene. Site-ul pe care se pot găsi aceste informaţii este: Un exemplu în acest sens îl constituie standardul EN 5217: Energy perfomance for building. Methods for expressing energy certification of building. Acest standard realizat în cadrul comitetului tehnic CEN/TC 89, Thermal performance of buildings/ CT 281 Performanţa termică a clădirilor şi elementelor de construcţie, se referă la legislaţia pentru performanţa energetică a clădirilor. În acelaşi timp, standardul permite proiectanţilor, proprietarilor, operatorilor şi utilizatorilor să-şi îmbunătăţească performanţele energetice. 2. Un alt cadru înfiinţat de CEN este CEN ENVIRON- MENTAL HELPDESK CEN (CEN/EHD) - care este un serviciu pentru toţi cei implicaţi în proiecte de standarde europene. Responsabilităţile (CEN/EHD) - includ: creşterea gradului de conştientizare în organismele CEN; încurajarea unei abordări sistematice în standarde a activităţilor referitoare la mediu; suport pentru dezvoltarea instrumentelor pentru CEN ENVIRONMENTAL HELPDESK; facilitarea unui dialog între părţile interesate. 10 STANDARDIZAREA august 2009

11 3. ORGANISM STRATEGIC CONSULTATIV PRIVIND MEDIUL INCONJURATOR (SABE-STRATEGIC ADVISORY BODY ON ENVIRON- MENT) - SABE. Activitatea acestei structuri este orientată spre organizarea schimburilor de informaţii între părţile interesate, identificarea zonelor în care standardele europene pot susţine politicile de mediu, constituind punţi între iniţiative şi activităţi globale de standardizare. În plus, sunt coordonate activităţile referitoare la mediu între comitetele tehnice CEN, dezvoltate şi menţinute politicile CEN, precum şi activităţile personalului tehnic implicat în activităţi de mediu. Informaţii referitoare la această structură se găsesc pe: 4. PROBLEME DE STANDARDIZARE REFERITOARE LA MEDIUL ÎNCON- JURĂTOR/ENVIRONMENTAL ISSUES IN STANDARDIZATION (ENIS) este cea de a patra structură CEN şi este un subgrup al lui SABE. Împreună cu Biroul de asistenţă tehnică mediu CEN, ENIS răspunde de elaborarea şi implementarea abordării CEN a elementelor de mediu în standardele de proces şi service. d. Comitete tehnice CEN referitoare la probleme de mediu Comitetele tehnice pentru mediu cooperează şi coordonează în domeniul metodelor de măsurare şi monitorizare sisteme pentru calitatea mediului şi emisiile poluante, în scopul evitării paralelismului activităţilor. Pentru realizarea deplină a acestui scop, comitetele CEN promovează standardizarea pe orizontală. Comitete tehnice CEN pentru mediu: I. CEN/TC 19 Liquiefied petroleum gas (LPG)/ comitet tehnic român corespunzător - CT Produse petroliere şi lubrifianţi; II. CEN/TC Equipment and accessories/comitet tehnic român corespunzător: - CT231 - Butelii pentru gaz. Aceste comitete participă la wokshop-urile de mediu organizate de HELPDESK al CEN. În 2008 aceste comitete au adoptat unanim rezoluţia de a include anexele de mediu în toate standardele (noi şi revizuite). În continuare, este prezentat un standard adoptat în limba română de comitetul CT 53 Calitatea aerului/ comitet CEN corespunzător: TC 264 Air Quality: - SR EN Părţile 1-5: Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de benzen. Acesta este un standard pe părţi, referitor la metode pentru măsurarea concentraţiei benzenului. Benzenul este folosit ca un solvent industrial. Este, de asemenea, cunoscut ca fiind cancerigen. În Partea 1 a standardului EN sunt prezentate îndrumări generale pentru prelevarea şi analiza benzenului din aer, utilizându-se prelevarea prin pompare, desorbţie termică şi gaz cromatografie pe coloană capilară. Această parte a EN este în concordanţă cu metodologia generală selectată ca bază a metodei de referinţă a Uniunii Europene pentru determinarea benzenului din aerul înconjurător, în scopul comparării rezultatelor măsurărilor cu valorile limită pentru o perioadă de referinţă de un an. Partea 2 a EN reprezintă un ghid general de prelevare şi analiză a benzenului din aer, prin prelevare prin pompare, desorbţie în solvent şi cromatografie capilară în fază gazoasă. Partea 2 a EN este valabilă pentru măsurări de benzen în domeniul de concentraţii de aproximativ 0,5 µg/m 3 până la 50 µg/m 3 într-un volum de aer prelevat de 1 m 3, colectat de obicei pe o perioadă de 24 de ore. În Partea 3 a standardului sunt furnizate îndrumări generale pentru măsurări cu un gaz cromatograf automat şi pentru aprobarea de model a acestuia. Utilizarea instrumentelor automate conferă acestei părţi o structură diferită comparativ cu alte părţi incluzând procedura pentru selectarea unui gaz cromatograf automat corespunzător prin intermediul încercărilor de aprobare de model. Partea 4 a EN este în concordanţă cu metodologia generală selectată ca bază a metodei de referinţă a Uniunii Europene pentru determinarea benzenului din aerul înconjurător, în scopul comparării rezultatelor măsurărilor cu valorile limită pentru o perioadă de referinţă de un an. Această parte a EN furnizează îndrumări generale pentru prelevarea şi analiza benzenului din aer, utilizânduse prelevarea prin difuzie, desorbţie termică şi gaz cromatografie pe coloană capilară. Această parte a EN este valabilă pentru măsurarea benzenului într-un domeniu de concentraţii de la aproximativ 0,5 µg/m 3 până la 50 µg/m 3 într-o probă de aer prelevată, în mod obişnuit pe o perioadă de 14 zile. STANDARDIZAREA august

12 Partea 5 a EN reprezintă un ghid general de prelevare şi analiză a benzenului din aer, prin prelevare prin difuzie, desorbţie în solvent şi gaz cromatografie pe coloană capilară. Această parte a EN este valabilă pentru măsurări de benzen în domeniul de concentraţii de la aproximativ 0,5 μg/m 3 până la 50 μg/m 3 într-o probă de aer colectată tipic pe o perioadă de câteva zile sau câteva săptămâni. Se recomandă mai multe dispozitive pentru prelevarea benzenului, fiecare dispozitiv având un domeniu diferit de aplicabilitate, în special în ceea ce priveşte perioada optimă de expunere. Organismele naţionale de standardizare stabilesc direcţiile principale pentru elaborarea standardelor naţionale. Aceste direcţii naţionale sunt orientate şi spre instruirea experţilor de mediu. Aceştia reprezintă părţile interesate în comitetele tehnice de mediu. Organismele naţionale pot participa, de asemenea, la lucrările comitetelor relevante din CEN prin SABE. Abordarea mediului poate fi şi la nivel naţional. Un exemplu îl constituie NSAI Organismul Naţional de Standardizare al Irlandei, care a adoptat o decizie prin care anexele referitoare la mediu sunt incluse în toate standardele. La nivel european, Comisia Europeană a elaborat al 6-lea Program de Acţiune /The 6th Environment Action Programme/în care sunt precizate standardele pentru promovarea dezvoltării durabile şi a modelelor de consum. Comunicatul referitor la integrarea europeană a aspectelor de mediu în standardizarea europeană/comunication Integration of Environmental Aspects into European Standardization - subliniază necesitatea ca acest demers să devină o realitate. În acest context, NSAI invită sistemul european de standardizare şi părţile interesate să reflecteze şi să acţioneze pentru: lărgirea şi adâncirea procesului de integrare a aspectelor de mediu în activităţile europene de standardizare; să stabilească priorităţile în programele de lucru pentru a ţine cont de sărăcirea resurselor; să faciliteze participarea tuturor părţilor interesate; să încurajeze sistematic folosirea instrumentelor disponibile. 5. ECOS. O altă structură înfiinţată este ECOS (EUROPEAN ENVI- RONMENTAL CITIZENS ORGANIZATION FOR STAN- DARDIZATION) ORGANIZAŢIA EUROPEANĂ CETĂŢE- NEASCA DE MEDIU PRIVIND STANDARDIZAREA ECOS este un consorţiu al organismelor naţionale de standardizare create pentru a se întări preocupările de protecţie a mediului în procesele de standardizare. ECOS este o asociaţie de membri CEN care doresc să dezvolte performanţele ecologice ale produselor, să asigure folosirea unor metode standardizate de măsurare pentru poluanţi, să îmbunătăţească managementul sistemelor verzi în afaceri şi să contribuie la îmbunătăţirea informării consumatorilor pentru obţinerea unui consum durabil. Un exemplu de standard elaborat de CEN/TC 132 Aluminium and aluminium alloys/ct 43 Feroaliaje şi fonte brute, în care sunt incluse şi elementele de mediu este: EN 1553:2008-Aluminium and aluminium alloys. Environmental aspects of aluminium products General guidelines for their inclusion in standards. În general, este indicat ca elaboratorii de standarde sau cei care doresc să se implice în procesul de standardizare să urmeze paşii următori: vizitare Environmental Helpdesk (EHD) pe site CEN: participare la activităţile propuse de EHD, instruire, workshop-uri etc; participare în comitetele tehnice ale organismelor naţionale de standardizare şi pledare pentru elemente de mediu; Environmental Framework; contactare EHD la cen.ehd@cen.eu. RECOMANDĂRI pentru realizarea activităţilor de standardizare în aceste domenii: implicare din fazele incipiente ale standardului; folosirea de Liste de control de mediu pentru a lua în considerare impactul mediului în toate etapele ciclului de viaţă a produsului; eficientizarea folosirii resurselor naturale în activitatea de standardizare; minimizarea riscului referitor la mediu; prevenirea poluării în toate etapele ciclului de viaţă; luarea în calcul a aspectelor de mediu la proiectarea produselor. Adrese utile: infodesk@cen.eu şi ASRO: În concluzie: 12 STANDARDIZAREA august 2009

13 Estimările generale pentru energie arată că: - se aşteaptă ca producţia energetică să se dubleze în următorii 25 de ani; - pentru producţia de regenerabile, se estimează o creştere de 57%. În acest context, utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile este importantă pentru : eliminarea dependenţei de cărbuni; combatarea încălzirii globale; creşterea standardelor de viaţă pentru populaţie în ţările dezvoltate. Mai mult, energia regenerabilă este un domeniu emergent de cercetare, tehnologie şi prelucrare şi o nouă industrie se dezvoltă acum. Procesul de standardizare este relevant pentru că standardizarea este un instrument esenţial care va ajuta tehnologiile să devină mai comerciale prin: - furnizarea bazei pentru certificarea sistemului; - promovarea comerţului internaţional pentru înalta calitate a produsului. Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul energiei eoliene Indice SR CEI 60545:2001 SR CEI 60805:2003 SR CEI 61364:2003 SR CEI :2003 SR CEI :2003 SR CEI :2003 SR CEI :2003 SR CEI :2003 SR CEI :2003 SR CEI :2003 SR EN 60041:2003 SR EN 60193:2003 SR EN 60308:2006 SR EN :2005 Titlu română Ghid pentru recepţia, exploatarea şi întreţinerea turbinelor hidraulice Ghid pentru recepţia, exploatarea şi întreţinerea pompelor de acumulare şi turbinelor-pompe care funcţionează în regim de pompă Nomenclator de maşini hidraulice pentru hidrocentrale Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 1: Generalităţi şi anexe Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 2: Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la turbine Francis Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 3: Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la turbine Pelton Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 4: Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la turbine Kaplan şi turbine elice Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 5: Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la turbine tubulare Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 6: Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la turbine-pompe Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 7: Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la pompe de acumulare Încercări de recepţie efectuate pe maşină reală, pentru determinarea performanţelor hidraulice ale turbinelor hidraulice, pompelor de acumulare şi turbinelor-pompe Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Încercări de recepţie pe model Turbine hidraulice. Încercări pentru sisteme de reglare Evaluarea eroziunii datorită cavitaţiei la turbine, pompe de acumulare şi turbine - pompe. Partea 1: Evaluarea la turbine cu reacţiune, pompe de acumulare şi turbine-pompe STANDARDIZAREA august

14 SR EN :2001 SR EN 60994:2001 SR EN 61116:2000 SR EN 61362:2004 SR EN 62256:2008 SR EN 62270:2005 Evaluarea eroziunii datorată cavitaţiei în turbine, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Partea 2: Evaluarea în turbinele Pelton Ghid pentru măsurarea pe teren a vibraţiilor şi pulsaţiilor la maşinile hidraulice (turbine, pompe de acumulare şi turbine-pompe) Ghid pentru echipamentele hidromecanice ale amenajărilor hidroelectrice mici Ghid pentru specificaţia regulatoarelor turbinelor hidraulice Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe. Reabilitarea şi ameliorarea performanţelor Automatizarea centralelor hidroelectrice. Ghid pentru comanda automată utilizând sisteme cu calculator Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul energiei solare Indice Titlu română SR CEI 61836:2006 Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare. Termeni şi simboluri SR CEI/TS :2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrificarea rurală. Partea 1: Introducere generală în electrificarea rurală SR CEI/TS :2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrificarea rurală. Partea 2: Cerinţe referitoare la tipurile de sisteme SR CEI/TS :2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrificarea rurală. Partea 3: Dezvoltarea şi conducerea proiectului SR EN 50380:2004 Specificaţie tehnică şi informaţii pe plăcuţa indicatoare pentru modulele fotovoltaice SR EN 50461:2007 Celule solare. Specificaţii particulare şi date de produs pentru celulele solare cu siliciu cristalin SR EN 60891:2001 Proceduri pentru corecţiile în funcţie de temperatură şi iluminare aplicate caracteristicilor I-V măsurate la dispozitivele fotovoltaice cu siliciu cristalin SR EN :2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent-tensiune ale dispozitivelor fotovoltaice SR EN :2007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent-tensiune ale dispozitivelor fotovoltaice SR EN :2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 10: Metode de măsurare a liniarităţii SR EN :2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Prescripţii pentru celulele solare de referinţă SR EN :2001/A1:2001 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Prescripţii pentru celulele solare de referinţă SR EN :2007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerinţe pentru dispozitive solare de referinţă SR EN :2004 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitivele solare fotovoltaice (PV) cu utilizări terestre privind datele de iluminat spectral de referinţă SR EN :2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitive fotovoltaice solare (PV) de utilizare terestră cu date de iradiere spectrală de referinţă SR EN :2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 5: Determinarea temperaturii celulei echivalente (ECT) la dispozitive fotovoltaice (PV) prin metoda tensiunii în circuit deschis SR EN :2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 6: Prescripţii pentru module solare de referinţă SR EN :2003/A1:2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 6: Prescripţii pentru module solare de referinţă SR EN :2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 7: Calculul erorii de dereglare spectrală introdusă în încercarea unui dispozitiv fotovoltaic SR EN :2003 Dispozitive fotovoltaice. Partea 8: Măsurarea răspunsului spectral al unui dispozitiv fotovoltaic (PV) SR EN :2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Cerinţe pentru funcţionarea simulatoarelor solare SR EN 61173:2002 Protecţie împotriva supratensiunilor a sistemelor fotovoltaice (PV) generatoare de energie electrică. Ghid SR EN 61194:2003 Parametri caracteristici ai sistemelor fotovoltaice (PV) autonome SR EN 61215:2006 Module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin pentru aplicaţii terestre. Certificarea concepţiei şi omologare SR EN 61277:2003 Sisteme fotovoltaice (PV) terestre generatoare de putere. Generalităţi şi ghid SR EN 61345:2004 Încercarea la UV a modulelor fotovoltaice (PV) SR EN 61646:2004 Module fotovoltaice (PV) în straturi subţiri pentru aplicaţii terestre. Calificarea proiectului şi omologare 14 STANDARDIZAREA august 2009

15 SR EN 61646:2009 SR EN 61683:2004 SR EN 61701:2004 SR EN 61702:2004 SR EN 61721:2004 SR EN 61724:2004 SR EN 61725:2004 SR EN 61727:2001 SR EN :2007 SR EN :2007 SR EN 61829:2004 SR EN 62093:2006 SR EN 62108:2008 SR EN 62124:2005 Module fotovoltaice (PV) în straturi subţiri pentru aplicaţii terestre. Calificarea proiectului şi omologare Sisteme fotovoltaice. Condiţionere de putere. Procedură de măsurare a randamentului Încercarea de coroziune la ceaţă salină a modulelor fotovoltaice (PV) Evaluarea sistemelor fotovoltaice (PV) de pompare la cuplare directă Susceptibilitatea unui modul fotovoltaic (PV) la defectarea prin lovire accidentală (rezistenţă la încercarea prin lovire) Monitorizarea calităţilor de funcţionare ale sistemelor fotovoltaice. Recomandări pentru măsurarea, transferul şi analiza datelor Expresia analitică a profilurilor solare zilnice Sisteme fotovoltaice (PV). Caracteristici ale interfeţei de conectare la reţea Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Cerinţe de construcţie Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 2: Cerinţe pentru încercări Câmp de module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin. Măsurarea în amplasament a caracteristicilor I-V Componente BOS pentru sisteme fotovoltaice. Certificarea concepţiei şi încercări de mediu Module şi ansambluri fotovoltaice concentratoare. Calificarea proiectului şi omologare Sisteme fotovoltaice (PV) autonome. Verificarea concepţiei Standarde adoptate şi elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul bateriilor de acumulatoare Indice SR CEI :2006 SR CEI :1999 SR EN :2002 SR EN :2003 SR EN :2003 SR EN :2007 SR EN :2006 SR EN :2008 SR EN 50465:2009 SR EN A11:2000 SR EN :1995 SR EN :1995/ A11:2002 SR EN :2006 SR EN :2002 Titlu română Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 482: Elemente primare şi secundare şi baterii Elemente şi baterii cu plumb acid portabile (tipuri cu supape). Partea 3: Recomandări de securitate pentru utilizarea lor în echipamente electrice Ghid pentru achiziţia de echipamente destinate centralelor de producere a energiei electrice. Partea 2-3: Echipamente electrice. Baterii staţionare şi încărcătoare /redresoare Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 2: Baterii staţionare Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 3: Baterii de tracţiune Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 4: Baterii de acumulatoare utilizate în aparate portabile Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 1: Prescripţii generale, metode de încercare Baterii de acumulatoare cu plumb pentru pornire. Partea 2: Dimensiuni ale bateriilor şi marcarea bornelor Aparate care funcţionează cu gaz. Aparate cu gaz care generează căldură prin intermediul unei celule cu combustibil. Aparat de încălzit care generează căldură prin intermediul unei celule cu combustibil de putere calorifică mai mică sau egală cu 70 kw Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 2: Dimensiuni ale bateriilor şi dimensiuni şi marcarea bornelor Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 4: Dimensiuni de baterii pentru vehicule grele Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru pornire. Partea 4: Dimensiuni de baterii pentru vehicule grele Baterii de tracţiune cu plumb-acid. Partea 1: Prescripţii generale şi metode de încercare Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru tracţiune. Partea 2: Dimensiunile elementelor şi bornelor şi indicarea polarităţii pe elemente STANDARDIZAREA august

16 SR EN :2002/ A1:2002 SR EN :2008 SR EN 60622:2004 SR EN 60623:2003 SR EN :2004 SR EN :2004 SR EN :2004 SR EN :2005 SR EN :2005 SR EN :2005 SR EN 60993:2004 SR EN 61044:2003 SR EN :2004 SR EN :2004 SR EN 61427:2006 SR EN 61429:2002 SR EN 61429:2002/ A11:2002 SR EN 61434:2002 SR EN :2004 SR EN :2004/ A1:2006 SR EN :2004 SR EN 61959:2004 SR EN 61960:2005 SR EN :2007 SR EN :2004 SR EN :2003 SR EN 62133:2004 SR EN 62259:2004 Baterii de acumulatoare acide cu plumb pentru tracţiune. Partea 2: Dimensiunile elementelor şi bornelor şi indicarea polarităţii pe elemente Baterii de acumulatoare cu plumb pentru tracţiune. Partea 2: Dimensiunile elementelor şi bornelor şi indicarea polarităţii pe elemente Baterii de acumulatoare alcaline şi alte acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente nichel - cadmiu, individuale paralelipipedice, reîncărcabile, etanşe Acumulatoare alcaline sau alte acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente nichel-cadmiu, individuale, reîncărcabile, deschise Baterii staţionare cu plumb. Partea 11: Tip deschis. Prescripţii generale şi metode de încercare Baterii de acumulatoare staţionare cu plumb-acid. Partea 21: Tipuri etanşe cu supape. Metode de încercare Baterii de acumulatoare staţionare cu plumb-acid. Partea 22: Tipuri etanşe cu supape. Prescripţii Baterii de acumulatoare pentru aeronave. Partea 1: Cerinţe generale de încercare şi niveluri de performanţă Baterii de acumulatoare pentru aeronave. Partea 2: Cerinţe de concepţie şi construcţie Baterii de acumulatoare pentru aeronave. Partea 3: Specificaţie de produs şi declaraţie de proiectare şi de performanţă (DDP) Electrolit pentru elemente cu nichel cadmiu deschise Încărcare oportună pentru baterii de tracţiune Elemente şi baterii cu plumb acid portabile (tipuri cu supape). Partea 1: Prescripţii generale şi caracteristici funcţionale. Metode de încercare Elemente şi baterii cu plumb acid portabile (tipuri cu supape). Partea 2: Dimensiuni, borne şi marcare Acumulatoare pentru sisteme de conversie fotovoltaice de energie solară. Cerinţe şi metode de încercare Marcarea elementelor şi bateriilor de acumulatoare cu simbolul internaţional de reciclare ISO şi indicaţii privind directivele 93/86/CCE şi 91/157/ CEE Marcarea elementelor şi bateriilor de acumulatoare cu simbolul internaţional de reciclare ISO şi indicaţii privind directivele 93/86/CCE şi 91/157/CEE Baterii de acumulatoare alcaline şi alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Ghid pentru indicarea curenţilor în standardele pentru acumulatoare alcaline Elemente secundare şi baterii cu electrolit alcalin sau alţi electroliţi neacizi. Acumulatoare individuale, reîncărcabile, etanşe, portabile. Partea 1: Nichel-cadmiu Elemente secundare şi baterii cu electrolit alcalin sau alţi electroliţi neacizi. Acumulatoare individuale, reîncărcabile, etanşe, portabile. Partea 1: Nichel-cadmiu Elemente secundare şi baterii cu electrolit alcalin sau alţi electroliţi neacizi. Acumulatoare individuale reîncărcabile, etanşe, portabile. Partea 2: Nichel - metal hidrură Baterii de acumulatoare alcaline şi alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Încercări mecanice pentru baterii de acumulatoare etanşe portabile Acumulatoare alcaline şi alte acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente şi baterii de acumulatoare cu litiu pentru utilizări portabile Acumulatoare pentru propulsia vehiculelor rutiere electrice. Partea 1: Parametri de încercat Acumulatoare pentru propulsia vehiculelor rutiere electrice. Partea 2: Încercări de performanţă de descărcare dinamică şi încercări de anduranţă dinamică Acumulatoare pentru propulsia vehiculelor rutiere electrice. Partea 3: Încercări de performanţă şi de durată de viaţă (vehicule pentru utilizări urbane, compatibile cu circulaţia) Elemente secundare şi baterii cu electroliţi alcalini sau alţi electroliţi neacizi. Prescripţii de securitate pentru elemente secundare etanşe portabile şi baterii constituite din acestea, destinate utilizării în aplicaţii portabile Baterii de acumulatoare alcaline şi alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente individuale paralelipipedice, cu nichel-cadmiu, cu recombinare parţială a gazelor 16 STANDARDIZAREA august 2009