Indicatori utilizaţi în evaluarea programelor socio-economice finanţate prin Fondurile Structurale
|
|
- Claude Malo
- il y a 7 ans
- Total affichages :
Transcription
1 Indicatori utilizaţi în evaluarea programelor socio-economice finanţate prin Fondurile Structurale lector univ. dr. Nadia ENE asist. univ. drd. Cătălin DOBREA Nadia Carmen Ene, cadru didactic la Catedra de Eficienţă economică din anul Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea Management (1997) şi a cursului de Studii Aprofundate în Managementul producţiei (1998). A susţinut teza de doctorat în mai Activitatea publicistică şi de cercetare: peste 25 articole publicate în reviste de specialitate şi comunicări la simpozioane naţionale şi internaţionale; 6 proiecte de cercetare; coautor la 6 cărţi pe probleme de investiţii în sectorul public, modelarea proceselor economice, metode şi tehnici cantitative în administraţia publică. Specializări: în domeniul proiectelor de investiţii în administraţia publică la Universitatea Carlos III şi Institutul Naţional de Administraţie Publică Madrid Spania (2000, 2001), bursă de documentare pentru doctoranzi la Institut National des Techniques Economiques et Comptables Conservatoire National des Arts et Métiers, Paris, Franţa (2002); Profesor invitat la cursul Direccion y gestion de las personas (Conducerea şi gestiunea resurselor umane), organizat de Ministerul de Economie - Madrid, Spania (2001). Cătălin Răzvan Dobrea, asistent universitar la Catedra de Eficienţă economică din Facultatea Management. Doctorand la specializarea Eficienţa economică a investiţiilor şi a progresului tehnic, din anul 2000, cu tema Eficienţa modernizării sistemelor tehnico economice. Absolvent al Universităţii "Transilvania" din Braşov, Facultatea de Inginerie Tehnologică, secţia Inginerie Economică şi al Universităţii "George Bariţiu" din Braşov, Facultatea de Ştiinţe Economice, secţia Turism Servicii. Studii Aprofundate la specializarea Ingineria şi managementul sistemelor de producţie. A participat la burse de studii în Italia (2001, Centrul pentru Întreprinderi Simulate - Ferrara) şi Belgia (2002, Universitatea din Liège). Publicaţii: 12 articole la conferinţe ştiinţifice de profil tehnico economic, precum şi în reviste de specialitate; coautor la patru cursuri universitare. Introducere Procesul de extindere a Uniunii Europene va determina adâncirea disparităţilor în ceea ce priveşte nivelul indicatorilor macroeconomici şi în special al Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor între statele membre actuale şi viitoare 1. După extinderea UE, procesul de eliminare a disparităţilor între regiuni va dura, probabil, zeci de ani, motiv pentru care politica UE de coeziune economică şi socială este foarte importantă. Problemele principale cu care se confruntă majoritatea statelor slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare a impus necesitatea apariţiei unor instrumente financiare de ajutorare, materializate prin intermediul programelor de finanţare. Fondurile Structurale Comunitare sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice şi sociale, solidarităţii şi reprezintă un important complement al politicilor naţionale ce contribuie, atât direct, cât şi printr-un efect de pârghie, la dezvoltarea armonioasă a UE ca întreg, precum şi la promovarea unui mediu durabil. În momentul de faţă, România, ca şi celelalte ţări candidate la UE, beneficiază de fonduri de pre-aderare, fonduri care pot fi considerate precursoarele Fondurilor Structurale 2. 1 Se apreciază că într-o Uniune Europeană formată din 25 de ţări, o pătrime din totalul populaţiei va locui în regiuni cu un PIB pe locuitor sub 75% din media Uniunii Europene şi, dintre aceştia, şase din zece cetăţeni vor fi în regiuni din ţările candidate. Într-o Uniune Europeană de 27 de state, circa 80% din cetăţenii care locuiesc în regiuni cu PIB-ul pe locuitor sub pragul de 75% vor fi din ţările candidate. 72 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/2004
2 Acest sprijin financiar permite introducerea şi implementarea politicilor care îi vor permite participarea, după aderare, la Fondurile Structurale şi contribuie astfel la dezvoltarea capacităţii de a înţelege politica structurală a UE, de a înfiinţa şi opera structurile administrative şi procedurile bugetare necesare accesului, în viitor, la aceste fonduri. Accentuarea decalajului economic între statele lumii, tendinţele din ce în ce mai mari de globalizare a pieţelor, precum şi extinderea zonei Euro a condus la o creştere remarcabilă a fondurilor de investiţii alocate sectoarelor sociale. Lucrarea de faţă are drept scop evidenţierea unor particularităţi în evaluarea tehnică, economică, socială a programelor şi proiectelor de finanţare destinate, în special, domeniului social 3. Obiectivele unor astfel de programe sociale au în vedere dezvoltarea unor sisteme de asistenţă pe probleme sociale, economice, profesionale, psihologice pentru a răspunde nevoilor unor grupuri vulnerabile, dar şi întărirea capacităţii administraţiilor locale şi centrale de a organiza şi implementa iniţiative în domeniul protecţiei sociale a populaţiei. Totodată este vizat, ca obiectiv general, şi crearea unui mediu economic favorabil pentru dezvoltarea organizaţiilor economice, ce constituie sursa principală de utilizare a resurselor umane disponibile dintr-o anumită zonă sau regiune. O potenţială alternativă de rezolvare constă în realizarea unor parteneriate stabile între administraţia locală, regională, societatea civilă şi mediul economic, constituit din întreprinzătorii pe plan economic locali sau regionali. Finalizarea cu succes a activităţilor propuse este dependentă de existenţa fondurilor de investiţii, de sursele acestora şi de modalităţile de accesare a potenţialilor finanţatori. Un accent deosebit este pus pe identificarea cât mai exactă de către solicitanţii de fonduri a grupurilor, zonelor defavorizate, cu probleme deosebite, precum şi pe soluţiile propuse prin proiecte pentru remedierea situaţiilor şi asigurarea unui echilibru cât mai stabil. Pentru selectarea, implementarea şi derularea programelor socio-economice finanţate prin fonduri structurale se dispune de metodologii specifice, cu obiective precis definite, a căror nerespectare atrage suspendarea finanţării şi chiar penalizarea celor implicaţi. Intervenţia prin programe finanţate prin Fonduri Structurale poate fi privită în acelaşi context cu un proiect de investiţii de la care se aşteaptă anumite realizări şi rezultate, a căror evaluare se face printr-un amplu sistem de indicatori. Comisia Europeană a publicat o colecţie în şase volume destinată evaluării programelor socioeconomice ca rezultat al cercetărilor realizate prin programul MEANS 4, în vederea promovării metodelor de evaluare a intervenţiilor prin fonduri Structurale şi de Coeziune. Fiecare volum este conceput independent şi tratează următoarele probleme: I. Proiectarea şi coordonarea evaluării; II. Alegerea şi utilizarea indicatorilor de urmărire (monitorizare) şi evaluare; III. Principalele tehnici şi instrumente de evaluare; IV. Soluţii tehnice pentru evaluare într-un cadru de parteneriat; 2 Cele trei instrumente financiare prin care Uniunea Europeană ajută România să parcurgă acest proces de tranziţie sunt programele PHARE, care reprezintă peste 38% din ajutorul financiar anual al Uniunii Europene pentru România (250 milioane Euro), SAPARD cu cca. 23% (150 milioane Euro) din alocaţiile anuale şi ISPA cu circa 250 milioane Euro anual. Ca şi în cazul Fondurilor Structurale de care beneficiază ţările membre ale Uniunii Europene, asistenţa financiară PHARE, ISPA şi SAPARD este menită să completeze şi nu să înlocuiască efortul naţional. 3 În general, prin activităţi sociale se înţeleg acele activităţi care au drept obiectiv menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor pentru depăşirea unor situaţii de nevoie, cronice sau de urgenţă, în cazul în care entitatea respectivă (familie, comunitate locală, regională, asociaţii) dovedeşte incapacitatea soluţionării dificultăţii. 4 Programul MEANS vizează ameliorarea Metodelor de Evaluare a Acţiunilor de Natură Structurală şi a fost iniţiat de Comisie în 1991, ca un răspuns la necesitatea de a dezvolta metodologii şi practici de evaluare care să îmbine rigoarea ştiinţifică şi specificităţile proprii ale intervenţiilor comunitare. ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/
3 V. Evaluarea transversală a impactului asupra mediului înconjurător, a ocupării forţei de muncă şi a altor priorităţi de intervenţie. VI. Glosar de 300 de concepte şi termeni tehnici. O parte din informaţiile cuprinse în aceste volume au fost utilizate pentru elaborarea de către Ministerul Integrării Europene şi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a unor documente de lucru metodologice destinate autorităţilor de la nivel naţional, regional şi local, responsabile cu programarea intervenţiilor structurale ale Comunităţii în perioada , în special celor responsabili cu organizarea evaluării (Documentul de lucru 2 Evaluarea Ex-ante a Intervenţiilor Fondurilor Structurale, Documentul de lucru 3 Indicatori de Monitorizare şi Evaluare: Orientări Metodologice). 1. Categorii de indicatori pentru evaluarea programelor socio-economice Experienţa internaţională în domeniul evaluării proiectelor de investiţii este foarte vastă şi totodată complexă. Aceasta îşi are originea în succesul mare pe care l-au înregistrat indicatorii macroeconomici, care au jucat şi joacă în continuare un rol major în deciziile politice de fundamentare a strategiilor de dezvoltare economico-socială. În abordarea Comisiei Europene, noţiunea de indicator se aplică doar unei informaţii pe care responsabilii programului o consideră pertinentă şi necesară pentru a-i sprijini în luarea deciziilor, în negocieri sau în procesul de comunicare 5. Încă din anii 1970, aplicabilitatea indicatorilor economici a suscitat numeroase eforturi pentru definirea unor indicatori specifici domeniilor sociale. În procesul de urmărire şi evaluare a programelor, indicatorii cei mai importanţi se referă la criteriile de reuşită a acestora şi constituie o parte semnificativă în sistemul de informare asupra unui program, alături de alte forme de informaţie de natură calitativă. Pentru informaţiile calitative, Comisia Europeană propune termenul descriere (de exemplu: prin implementarea programului autorităţile regionale au transformat modul de gestiune) şi termenul notare (de exemplu: impactul asupra mediului se situează la nivelul 2 pe o scară de la 3 la +3). În acest context, problema indicatorilor capătă o semnificaţie deosebită, deoarece aceştia pun o serie de probleme practice, cum ar fi coerenţa definiţiilor utilizate şi cuantificarea obiectivelor de program. Cea mai mare parte a programelor economico-sociale adoptă strategii integrate, aceasta însemnând că încearcă să rezolve un ansamblu mare de probleme care afectează un teritoriu dat şi pentru care se va interveni cu toate instrumentele disponibile pe respectiva zonă. De aceea, este necesar să se cunoască şi să se utilizeze o gamă variată de indicatori capabili să surprindă toate aspectele implicate de programele economico sociale. Complexitatea sistemelor sociale, dificultăţile de evaluare globală au condus la apariţia a două categorii de situaţii: a. o varietate mare de indicatori globali sunt utilizaţi în stabilirea echilibrului european, fiind definiţi foarte riguros şi armonizaţi cu situaţiile concrete (PIB pe cap de locuitor, rata şomajului, rata angajărilor pe anumite intervale de timp etc.). De o perioadă mare de timp, aceşti indicatori de tip statistic au făcut obiectul unor eforturi deosebite pe planul regionalizării. Ei intervin în deciziile politice majore cum ar fi: repartizarea fondurilor bugetare, crearea zonelor libere sau defavorizate, asigurarea unor facilităţi suplimentare etc. Utilizarea lor în cadrul evaluării fondurilor structurale are un rol major în elaborarea rapoartelor specifice destinate instituţiilor europene: raport de coeziune, rapoarte de implementare sau monitorizare. 5 Collection MEANS: Évaluer les programmes socio-économiques, vol. 2 Choix et utilisation des indicateurs par le suivi et l évaluation, Fonds structurels communautaires, Commission Européenne, 1999, pag ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/2004
4 b. o dată cu creşterea masivă a volumului acestor fonduri şi a numărului de solicitanţi, s-a solicitat autorităţilor naţionale şi regionale dezvoltarea unor sisteme de indicatori pentru a cuantifica obiectivele programelor, eforturile depuse pentru finalizarea acestora, precum şi pentru estimarea efectelor obţinute. Libertatea de alegere, asociată cu eterogenitatea activităţilor şi a programelor derulate, a condus la apariţia unei multitudini de indicatori, în cele mai multe cazuri ei fiind specifici unui anumit domeniu (de exemplu: număr de vizitatori turistici, număr de absolvenţi angajaţi într-un anumit domeniu, numărul mediu de nopţi de spitalizare pe anumite vârste sau regiuni etc.). Sistemele de indicatori utilizate în gestiunea programelor de finanţare au realizat progrese remarcabile, în special în domeniul evaluării impactului economico-social al acestora. În perioada următoare, în care se prefigurează o expansiune masivă a fondurilor structurale, se doreşte asigurarea unui cadru metodologic mult mai riguros şi mai bine adaptat diferitelor domenii de implementare. Indicatorii sunt utilizaţi încă de la începutul ciclului de programare pentru uşurinţa delimitării domeniilor eligibile pentru cerinţele europene, pentru analiza contextului regional, pentru diagnosticul pe probleme economice şi sociale, pentru aprecierea necesităţii programului şi a gradului de satisfacere a cerinţelor. Calităţile necesare, dar nu şi suficiente, pe care trebuie să le deţină indicatorii de evaluare sunt legate de simplitatea informaţiei utilizate şi furnizate, facilitatea în comunicare şi înţelegere în acelaşi timp pentru furnizorii, cât şi pentru utilizatorii de informaţii. În cadrul activităţii de evaluare a programelor economico-sociale se pot utiliza mai multe sisteme de indicatori, grupaţi în mai multe categorii. După gradul de informare sunt indicatori de context şi de program. Aceştia se aplică doar la ansamblul unui teritoriu, al unei populaţii sau doar la o categorie de populaţie. Un exemplu de astfel de indicator poate fi: ponderea populaţiei racordată la serviciul de telefonie din totalul populaţiei solicitante. Indicatorii de context informează despre eficacitatea programului în ansamblu, fără a face distincţie între cei care au beneficiat de program şi cei care nu au beneficiat (cele două categorii de beneficiari ai programelor sunt reprezentaţi în figura 1). Activităţile programului Mediul economic, social şi natural Actori Destinatari Finanţatori Operatori Destinatari direcţi Destinatari indirecţi Figura 1 - Componentele principale implicate în derularea programelor 6 6 Din Collection MEANS - vol. 2: Evaluer les programmes socio économiques. Choix et utilisation des indicateurs pour le suivi et l évaluation, Commission Européenne, ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/
5 Spre deosebire de aceştia, indicatorii de program se concentrează numai pe partea sau categoria de public (beneficiari), respectiv de teritoriu care a beneficiat efectiv de efectele programului. Planurile de dezvoltare trebuie să conţină o descriere cuantificată a discrepanţelor, lipsurilor şi potenţialului de dezvoltare în regiunile în cauză. Indicatorii de context reflectă aceste aspecte, ei făcând parte din procesul de programare. Aceştia constituie punctul de pornire pentru: analizele social-economice şi strategice (de exemplu, analizele SWOT) care stau la baza strategiei programului, monitorizarea contextului general, stabilirea şi aplicarea obiectivelor cuantificate şi evaluarea impactului social-economic al programului. După stadiul de realizare al programului, se creează o grupare în: indicatori de resurse, de realizări, de rezultate şi de impact. Indicatorii de resurse informează asupra resurselor financiare, umane, materiale, organizaţionale şi informaţionale utilizate de către iniţiatorii proiectului pentru realizarea acestuia. Resursele constituie responsabilitate comună între finanţatori - care le atribuie şi iniţiatori - care le utilizează. Cea mai mare parte a indicatorilor de resurse sunt cantitativi, cum ar fi: bugetul total al programului (cantitatea de resurse), consumul bugetar anual (rata de absorbţie a resurselor), procentajul finanţărilor europene faţă de finanţarea publică totală, numărul de persoane care desfăşoară activităţi în cadrul programului, numărul de organizaţii ce intervin în derularea programului. Indicatorii de realizări reprezintă produsul activităţii operatorilor. Pentru aprecierea corectă a acestei categorii se vor lua în considerare toate realizările, indiferent de natura lor, momentul obţinerii şi destinatarii finali. Indicatorii de rezultat se referă la avantajele imediate ale programului asupra destinatarilor direcţi. Un avantaj este considerat imediat, dacă destinatarul său este în contact direct cu programul. Rezultatele pot fi însă constatate în totalitate la momentul finalizării tuturor acţiunilor. Indicatorii de rezultat informează, în principal, despre schimbările care au intervenit pentru destinatarii direcţi (de exemplu: reducerea de timp pentru parcurgerea unei distanţe, scăderea tarifelor la reţelele de telefonie, volumul activităţii turistice noi desfăşurate într-o zonă, gradul de satisfacţie a oamenilor în raport cu prestarea unor servicii). Pentru cuantificarea rezultatelor se pot utiliza măsurătorile directe (exemplu: numărul de participanţi la un curs de formare) sau chestionare adresate destinatarilor direcţi pentru declararea avantajelor obţinute (gradul de satisfacţie la finalul unui curs de pregătire profesională). Indicatorii de impact cuantifică consecinţele directe ale programului şi interacţiunea sa directă, imediată, cu destinatarii. În cadrul acestora se regăsesc indicatorii de impact specific (ai căror destinatari sunt beneficiarii direcţi ai programului) şi indicatorii de impact general (consecinţe care nu au legătură cu destinatarii direcţi, de exemplu: ameliorarea calităţii apei prin modernizarea staţiei de epurare). După criteriile de evaluare utilizate, se realizează o grupare: indicatori de pertinenţă, de eficacitate, de eficienţă şi de performanţă. Indicatorii de pertinenţă raportează obiectivele programului la necesităţile ce trebuie satisfăcute prin acesta (exemplu: numărul de locuri de muncă pe care le furnizează programul, faţă de totalul şomerilor de lungă durată dintr-o regiune). Indicatorii de eficacitate 7 raportează rezultatele obţinute la ceea ce s-a sperat să se obţină. Un indicator de eficacitate se poate calcula prin raportarea la două valori ale aceluiaşi indicator de realizare, de rezultat, de impact. În această situaţie se identifică eficacitatea realizărilor, a rezultatelor obţinute sau a impactului (exemplu: realizările sunt în avans cu 5% faţă de obiective, numărul de întreprinderi nou create este de 85% din numărul propus prin obiectiv). 7 Eficacitatea compară realizările cu prevederile iniţiale, cu alte cuvinte, compară realizările, rezultatele şi/sau tipurile de impact reale cu cele scontate sau estimate. Eficienţa reprezintă raportul dintre realizări, rezultate, şi/sau tipurile de impact şi resursele (mai ales cele financiare) utilizate pentru a se ajunge la ele. 76 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/2004
6 Indicatorii de eficienţă pun în balanţă rezultatele obţinute cu resursele care au fost mobilizate pentru acea activitate. Eficienţa se poate calcula plecând de la indicatorii de realizări, rezultate sau de impact; de exemplu: eficienţa unui kilometru de autostradă faţă de o stradă normală, cheltuieli cu personalul perfecţionat faţă de perioada anterioară, durata de recuperare a cheltuielilor cu investiţia în modernizare faţă de varianta anterioară. Indicatorii de performanţă înglobează eficacitatea şi eficienţa realizărilor, rezultatele şi impactul. Pot fi priviţi în acelaşi context cu indicatorii de program. În Tabelul 1 se ilustrează complementaritatea dintre indicatori şi măsurarea eficacităţii şi eficienţei. Obiectiv operaţional (măsură / operaţie) Indicatori de eficacitate şi eficienţă Indicatori Eficacitate Eficienţă Realizări financiare / fizice Realizări efective / prevăzute Obiectiv specific Rezultat Rezultate efective / prevăzute Obiectiv general Impact Impact efectiv / prevăzut Realizări în raport cu cheltuielile Rezultate în raport cu cheltuielile Impact în raport cu cheltuielile Tabelul 1 În practică, măsurarea acestor raporturi se poate face relativ uşor, ea ridicând însă şi o serie de dificultăţi. La analiza eficienţei se nasc următoarele întrebări: Se pot oare obţine aceleaşi rezultate utilizându-se mai puţine resurse? Sau, punând problema invers, poate aceeaşi cantitate de resurse să producă mai multe rezultate? Aceste întrebări se pot pune în legătură cu problema comparării programului sau a măsurii cu alte soluţii posibile. Principala dificultate în acest sens este alegerea unor etaloane adecvate. E de preferat ca aceste etaloane să fie stabilite în prealabil, pentru a permite realizarea unor comparaţii adecvate şi a clarifica modul de cuantificare a obiectivelor în faza de programare. De asemenea, este important de avut în vedere faptul că, uneori, în ciuda faptului că un program este eficient, el conţine grave deficienţe de concepţie. De exemplu, s-ar putea ca obiectivele să nu fi fost exprimate suficient de clar sau să lipsească cu desăvârşire. În acest sens, evaluatorii pot îndeplini un rol extrem de util, transformând obiectivele vagi sau prea generale în obiective cuantificabile şi verificabile. Nu trebuie neglijat nici faptul că noţiunea de eficacitate se referă în general doar la un singur aspect privind efectele programului, şi anume rezultatele pozitive scontate. Se întâmplă însă ca programele să producă uneori şi rezultate pozitive şi/sau negative neaşteptate, care nu pot fi detectate cu ajutorul indicatorilor prevăzuţi. O mare parte din bibliografia recentă privind evaluarea vorbeşte despre noţiunea de performanţă. Prin convenţie, domeniul de aplicare al noţiunii este definit în termeni destul de largi care cuprind indicatorii de eficacitate şi eficienţă (inclusiv eficienţa managerială) asociaţi cu programul. După momentul în care se realizează cuantificarea şi utilizarea informaţiei, se delimitează indicatorii de evaluare şi indicatorii de urmărire/monitorizare. Activitatea de evaluare efectuată în cadrul fiecărui program se poate împărţi în trei etape: ex ante, intermediară şi ex post. Pentru fiecare din aceste etape, va trebuie ca evaluările să abordeze un ansamblu de teme specifice privind derularea programelor. Astfel, indicatorii reprezintă o sursă importantă de informaţii pentru evaluare. În acelaşi timp, ei fac obiectul unor evaluări specifice în diferite stadii. ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/
7 Evaluarea ex ante va cuprinde următoarele elemente: coerenţa şi legăturile dintre obiectivele generale, obiectivele specifice şi măsurile care trebuie să figureze în complementul de program; existenţa şi relevanţa indicatorilor de realizare, rezultat şi impact pentru fiecare nivel de intervenţie; fiabilitatea nivelului de cuantificare a obiectivelor. Evaluarea intermediară permite examinarea gradului de eficacitate atins pe baza indicatorilor colectaţi pe parcursul monitorizării. Ea permite, de asemenea, evaluarea calităţii şi a relevanţei acestor indicatori. Evaluarea ex post permite, pornindu-se de la datele finale ale monitorizării, compararea rezultatelor (şi tipurilor de impact) scontate cu cele obţinute efectiv. În ceea ce priveşte indicatorii de monitorizare, organismului de monitorizare, şi anume autorităţii de coordonare, îi va reveni obligaţia de a defini, pe baza priorităţilor şi capacităţilor existente, structura sistemului de monitorizare şi nivelul de detaliu la care urmează să se realizeze monitorizarea pentru a se satisface nevoile diferitelor grupuri de utilizatori (inclusiv ale Comisiei). Va fi necesar să se asigure o monitorizare sistematică a stadiului atins din punct de vedere fizic şi financiar în aplicarea măsurilor şi, dacă este posibil, şi a rezultatelor. Este evident că resursele administrative şi manageriale disponibile reprezintă un factor limitativ important, iar rezultatele va trebui să fie monitorizate, cel puţin pentru măsurile cele mai relevante ale programului. Evaluarea tipurilor de impact specific (în termenii obiectivelor specifice) nu poate începe decât în momentul în care sistemele de monitorizare vor furniza informaţii adecvate privind stadiul atins şi rezultatele corespunzătoare (de exemplu, efectele imediate sau directe asupra ocupării forţei de muncă, plasarea imediată a absolvenţilor în diferite locuri de muncă). Funcţionarea sistemului de monitorizare trebuie să reflecte această abordare progresivă, ţinându-se cont de împrejurările şi nevoile specifice, precum şi de resursele disponibile pentru întreprinderea acestor activităţi. Indicatorii definiţi în cadrul sistemelor de monitorizare trebuie, în principiu, să furnizeze informaţii utile în vederea îmbunătăţirii calităţii şi eficacităţii intervenţiilor. De asemenea, ei vor fi relevanţi şi măsurabili în diferite stadii ale derulării programului. Având în vedere faptul că indicatorii sunt de natură cantitativă, ei pot da informaţii privind exerciţiul de programare şi pot furniza puncte de referinţă pentru monitorizare şi evaluare. Totuşi, indicatorii nu sunt întotdeauna uşor de folosit, deoarece în utilizarea lor pot apărea o serie de dificultăţi: în stabilirea unor relaţii clare de cauză-efect între acţiunile prevăzute, rezultatele obţinute şi impactul asupra obiectivelor finale. se poate întâmpla ca datele să nu fie disponibile în momentul în care se iau deciziile (de exemplu, când se fac ajustări ale programului). pot apărea dificultăţi şi la combinarea anumitor indicatori. În timp ce indicatorii financiari se pot regrupa la toate nivelurile (măsură, prioritate, program), cu indicatorii fizici este mai dificil de operat, uneori putând fi nepotrivită regruparea lor. Cu alte cuvinte, este important să se aleagă indicatori fizici adecvaţi pentru fiecare nivel de asistenţă, pentru a se putea măsura rezultatele şi impactul cuantificabil corespunzător. de regulă, indicatorii de monitorizare se pot stabili şi cuantifica cu mai mare uşurinţă, atunci când se referă la măsură sau proiect, fiind mai dificil de definit şi utilizat la nivelurile la care apar mai grupaţi (program, prioritate). Prin urmare, este esenţial ca acţiunea să nu se limiteze la definirea indicatorilor, ci să se recurgă la informaţii cantitative (şi calitative) privind diferite elemente ale intervenţiei. 78 ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/2004
8 În elaborarea indicatorilor, trebuia ca statul membru să ţină cont de orientările metodologice în domeniu, de lista de exemple de indicatori, precum şi de împărţirea pe categorii a domeniilor de intervenţie propuse în prezentul document. Ca regulă generală, indicatorii se raportează la caracterul specific al asistenţei în cauză, la obiectivele sale, precum şi la situaţia social-economică, structurală şi de mediu a statului membru respectiv şi a regiunilor sale şi, după caz, se va ţine cont de existenţa unor regiuni sau zone care beneficiază de un sprijin tranzitoriu. Bibliografie 1. PRIOR, D., VERGES, J., VILARDELL, I. 2. STOIAN, M, ENE, N. 3. COLLECTION MEANS 4. COLLECTION MEANS 5. COLLECTION MEANS 6. COMISIA EUROPEANĂ 7. MINISTERIO DE MEDIO AMBIENTE La evaluación de la eficiencia en los sectores privado y público, Ministerio de Economia y Hacienda, Instituto de Estudios Fiscales, Madrid, 1993 Elemente specifice gestiunii proiectelor de investiţii în serviciile publice, în tratatul Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei, vol. 4, Eficienţa economică şi performanţa managerială a organizaţiei, coordonatori: Nicolescu O., Plumb I., Pricop M., Vasilescu I., Verboncu I., Bucureşti, Editura Economică, 2003, pag Évaluer les programmes socio-économiques, vol. 2, Choix et utilisation des indicateurs por le suivi et l évaluation, Fonds structurels communautaires, Commission Européenne, 1999 Évaluer les programmes socio-économiques, vol. 3, Principales techniques et outils d évaluation, Fonds structurels communautaires, Commission Européenne, 1999 Évaluer les programmes socio-économiques, vol. 4, Solutions techniques pour évaluer dans un cadre de parténériat, Fonds structurels communautaires, Commission Européenne, 1999 Guidelines for systems of monitoring and evaluation of ESF interventions in the period , (Orientări privind sistemele de monitorizare şi evaluare a intervenţiilor FSE în perioada ), 1999 Indicadores para el seguimiento y evaluación de los Fondos Structurales: Guia practica. Dirección general de Calidad y evaluación ambiental, (Indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea Fondurilor Structurale: Ghid practic), * * * www mie.ro ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 2/
La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration
La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé
Plus en détailAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012
MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE
Plus en détailDISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)
TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.
Plus en détailPsihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).
Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:
Plus en détailDATE DE IDENTIFICARE PROIECT :
Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice
Plus en détailAide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique
QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU
Plus en détailSUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI
U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina
Plus en détailIngénierie des Systèmes Industriels
Ingénierie des Systèmes Industriels Type et durée du programme de master: master complémentaire, 2 ans Partenaire: ENSIACET-GI (INP Toulouse, France) Objectifs du programme: - Préparer des professionnels
Plus en détailResponsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.
Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta
Plus en détailCNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur.
MODELE EUROPEEN DE CURRICULUM VITAE INFORMATIONS PERSONNELLES Nom [TOADER MIHAELA ] Adresse [ Castanilor 2/36, 400341 CLUJ-NAPOCA, ROUMANIE ] Téléphone +40 722 502 168 Télécopie - Courrier électronique
Plus en détailVol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu
BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 2/2010 144-150 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,
Plus en détailConference "Competencies and Capabilities in Education" Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE
IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE L IMPORTANCE DES LOGICIELS ÉDUCATIFS DANS LE PROCESSUS D ENSEIGNER ET D ÉTUDIER Carmen Bal 1 Abstract La pratique scolaire impose une
Plus en détailAdriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie
LA PROBLEMATIQUE DE LA TRADUCTION JURIDIQUE : QUELQUES ASPECTS SUR LA TRADUCTION DES TERMES JURIDIQUES EN ROUMAIN Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de
Plus en détailI. PHILOSOPHY OF EDUCATION II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF
TABLE OF CONTENTS I. PHILOSOPHY OF EDUCATION GABRIEL ALBU The Mirror And Self-Training. Petroleum-Gases University Of Ploieşti [ROMANIA]... 12-20 II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF
Plus en détailTHESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST
UNIVERSITÉ DE GRENOBLE UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST THESE Pour obtenir les grades de DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST Spécialité : Informatique
Plus en détailDépartement de Géographie et Aménagement MASTER Tourisme littoral Rentrée universitaire 2012-2013 DOUBLES DIPLOMES
Département de Géographie et Aménagement MASTER Tourisme littoral Rentrée universitaire 01-01 DOUBLES DIPLOMES Responsable Evguénia MADELAINE, e-mailevguenia.madelaine@univ-littoral.fr Double diplôme franco-espagnol
Plus en détailHave the courage to do your own thing, and tell what you really think, not what other people have told you to think. Why else should anyone want to be an academic? Susan Strange, presidential adress 1995
Plus en détailTravailler en réseau. Know Cities: un proyecto de red
Travailler en réseau Know Cities: un proyecto de red Tamara Guirao-Espiñeira Conférence des Villes de l Arc Atlantique CVAA- CAAC-CCAA coordinator@atlanticcities.eu Juillet 2013 Origen del proyecto El
Plus en détailPROFILE EDUCATION. Ingénieur et spécialiste en aquaculture et étudiant de doctorat à l'université de Las Palmas des îles Canaris.
PROFILE Ingénieur et spécialiste en aquaculture et étudiant de doctorat à l'université de Las Palmas des îles Canaris Mohamed Soula DATE DE NAISSANCE 5 septembre 1979 NATIONALITÉ Tunisien ADRESSE Las Palmas
Plus en détailPRACE Appels à projets : mode d emploi. Virginie MAHDI, responsable projets de GENCI
PRACE Appels à projets : mode d emploi Virginie MAHDI, responsable projets de GENCI Peer review PRACE 1 comité en charge de l évaluation de la procédure : «Scientific Steering Committee» 1 comité en charge
Plus en détailL EQUILIBRE FINANCIER ET DES DEVISES ET LA DETTE EXTERNE
L EQUILIBRE FINANCIER ET DES DEVISES ET LA DETTE EXTERNE Mitea Nelu a Université Andrei Saguna, Faculté des sciences économiques Constanta, E-mail : miteala@yahoo.com, Tél ; 0727 223190, Section : Finances,
Plus en détailYum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net
Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02
Plus en détailCertificate of Registration
Certificate of Registration OCCUPATIONAL HEALTH & SAFETY MANAGEMENT SYSTEM This is to certify that: Anabel Segura, 11 28108 Alcobendas (Madrid) Holds Certificate No: OHS 578099 and operates an Occupational
Plus en détailProgramme gouvernemental 'Socio Bosque' en Equateur
Programme gouvernemental 'Socio Bosque' en Equateur Présentation et analyse de la première initiative de PES national en Amérique du Sud Juin 4 Benjamin Landreau www.greeneco-land.com Objectifs de la présentation:.
Plus en détailMarie Curie Individual Fellowships. Jean Provost Marie Curie Postdoctoral Fellow, Institut Langevin, ESCPI, INSERM, France
Marie Curie Individual Fellowships Jean Provost Marie Curie Postdoctoral Fellow, Institut Langevin, ESCPI, INSERM, France Deux Soumissions de Projet Marie Curie International Incoming Fellowship Finance
Plus en détailLAPLACE Caroline [LES INDICATIONS GEOGRAPHIQUES DU VIN : ILLUSTRATION PAR L ACCORD D ASSOCIATION ENTRE L UNION EUROPEENNE ET LE CHILI]
2009 LAPLACE Caroline [LES INDICATIONS GEOGRAPHIQUES DU VIN : ILLUSTRATION PAR L ACCORD D ASSOCIATION ENTRE L UNION EUROPEENNE ET LE CHILI] SOMMAIRE Introduction I. La protection internationale des IG
Plus en détailManualul dvs. XEROX WORKCENTRE 7120 http://ro.yourpdfguides.com/dref/4278180
Puteţi citi recomandări în ghidul utilizatorului, ghidul tehnice sau de ghidul de instalare pentru XEROX WORKCENTRE 7120. Veţi găsi răspunsuri la toate întrebările dvs. pe XEROX WORKCENTRE 7120 în manualul
Plus en détailEUROPEAN NEIGHBOURHOOD
EUROPEAN NEIGHBOURHOOD TWINNING NEWS 28 European Neighbourhood Twinning Projects Pipeline for August, September and Twinning number ALGERIA Project title Renforcement des structures, pouvoirs et compétences
Plus en détailProfesseurs ESCP-EAP vers TEC Monterrey (Mexique)
Professeurs ESCP-EAP vers TEC Monterrey (Mexique) Professeur Période Thématique traitée Cadre de l intervention Florence PINOT Novembre 2006 Inauguration de la Chaire ESCP- EAP et intervention au colloque
Plus en détailUNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE
CES Working Papers Volume VII, Issue 1 UNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE Galina ULIAN * Lucia CASTRAVET ** Silvestru MAXIMILIAN *** Résumé: Dans l étude ci-dessous on a été réalisé une interprétation
Plus en détailL IMPLANTATION DE L ERP : FACTEURS CLES DU SUCCES ET IMPACTE SUR LA PERFORMANCE
L IMPLANTATION DE L ERP : FACTEURS CLES DU SUCCES ET IMPACTE SUR LA PERFORMANCE Dumitru Valentin Chaire Informatique de gestion, Académie d Etudes Economiques de Bucarest, Adresse : Caderea Bastiliei nr.
Plus en détailEvolution récente et à venir de l environnement réglementaire européen: Quelle implication pour le secteur carrier?
Evolution récente et à venir de l environnement réglementaire européen: Quelle implication pour le secteur carrier? 1) La Directive «Mining waste» 2) La Directive IPPC et PRTR 3) Les Directives «Climate
Plus en détailPROGRAMME DE BOURSES POUR CHERCHEURS POSTGRADUÉS CONCOURS 2013. Cour des comptes européenne Luxembourg **********************************
PROGRAMME DE BOURSES POUR CHERCHEURS POSTGRADUÉS CONCOURS 2013 Cour des comptes européenne Luxembourg ********************************** Institut universitaire européen - Florence Archives historiques
Plus en détailTROISIÈME SECTION. AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE. (Requête n o 21207/03)
TROISIÈME SECTION AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE (Requête n o 21207/03) Cette version a été rectifiée conformément à l'article 81 du règlement de la Cour le 18 janvier 2011 ARRÊT STRASBOURG 20 avril 2010 DÉFINITIF
Plus en détailChapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION
Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION Rappel d u c h api t r e pr é c é d en t : l i de n t i f i c a t i o n e t l e s t i m a t i o n de s y s t è m e s d é q u a t i o n s s i m u lt a n é e s r e p o
Plus en détailBrochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1
Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 2 appleôîôìè Ï ÈÔ ÏÂÎÙÚÈÎÔ & ÏÂÎÙÚÔÓÈÎÔ ÍÔappleÏÈÛÌÔ (πû ÂÈ ÛÙËÓ Úˆapple Î ŒÓˆÛË Î È ÏÏ ڈapple Î ÒÚ ÌÂ Û ÛÙ
Plus en détailIntervention cadre Quand la littérature s'empare de l'écriture SMS : Koman sa sécri émé, d'annie Saumont
Siur CRAIOVA les 21-22 mars 2011 Séminaire International Universitaire de Recherche Rappel de la problématique générale et des directions spécifiques de chaque sous thème On met en discussion la position
Plus en détailPlan d Action Commun. Shutterstock - olly
Plan d Action Commun Shutterstock - olly Introduction Nouvel instrument axé sur les résultats Comment atteindre les résultats? Forte logique d intervention Utilisation d'indicateurs pour rembourser les
Plus en détail3 options. MBA1 MANAGER DU DEVELOPPEMENT INTERNATIONAL Où PARTIR EN 2015/2016?
Où PARTIR EN 2015/2016? Une année complète à l étranger organisée par semestre conformément au système LMD, qui donne lieu à l attribution de 60 crédits ECTS (European Credits Transfer System). 3 options
Plus en détailäé ãçåçé ÇÉ ÇÉã~áå Construisons ensemble entreprises salariés PROJETS emplois mobilité réseau HÉBERGEMENT COMPÉTENCES alternance EXPÉRIENCES JEUNES
Construisons ensemble äé ãçåçé ÇÉ ÇÉã~áå å á ~ ã ÉÇ ÉÇ ÉÇ å çã Éä JEUNES COMPÉTENCES réseau emplois alternance HÉBERGEMENT PROJETS EXPÉRIENCES entreprises salariés partenariats mobilité transmission www.compagnons-du-devoir.com
Plus en détailQuatre axes au service de la performance et des mutations Four lines serve the performance and changes
Le Centre d Innovation des Technologies sans Contact-EuraRFID (CITC EuraRFID) est un acteur clé en matière de l Internet des Objets et de l Intelligence Ambiante. C est un centre de ressources, d expérimentations
Plus en détailREVITALIZING THE RAILWAYS IN AFRICA
REVITALIZING THE RAILWAYS IN AFRICA Contents 1 2 3 4 GENERAL FRAMEWORK THE AFRICAN CONTINENT: SOME LANDMARKS AFRICAN NETWORKS: STATE OF PLAY STRATEGY: DESTINATION 2040 Contents 1 2 3 4 GENERAL FRAMEWORK
Plus en détailSoutien pour la formation à la recherche translationnelle en cancérologie
APPEL A CANDIDATURES 2011 Soutien pour la formation à la recherche translationnelle en cancérologie Action 1.2 Date limite de soumission en ligne du dossier : 06 décembre 2010 http://www.e-cancer.fr/aap/for2011
Plus en détailUniversité Abou-Bekr Belkaid Tlemcen Faculté des Sciences Economiques et de Gestion. BENBOUZIANE Mohamed
Université Abou-Bekr Belkaid Tlemcen Faculté des Sciences Economiques et de Gestion CV BENBOUZIANE Mohamed Nom : BENBOUZIANE Prénom : Mohamed Date et Lieu de Naissance : 04/ 12/ 1963 à Honaine Tlemcen-
Plus en détailLes politiques de réduction du coût salarial en Belgique
Les politiques de réduction du coût salarial en Belgique Mars 2015 Luc Masure Plan de la présentation 1. Le Bureau fédéral du Plan 2. Cadre historique de la politique salariale et des dispositifs d exonération
Plus en détailComfort Duett. TV-kit. www.comfortaudio.com. USA: English/Français/Español. Comfort Duett
Comfort Duett TV-kit USA: English/Français/Español www.comfortaudio.com Comfort Duett 1 English The television kit makes it possible to amplify the sound from the TV via the charger unit. As soon as Comfort
Plus en détail8th EUA-CDE Annual Meeting The Future of Doctoral Education Where do we go from here? An introduction to Doctoral Education
8th EUA-CDE Annual Meeting The Future of Doctoral Education Where do we go from here? An introduction to Doctoral Education Dr. Paule Biaudet Institute of Doctoral Education University Pierre and Marie
Plus en détailFORMATIONS LINGUISTIQUES DIPLOMES, TESTS & EXAMENS D ESPAGNOL COCEF
FORMATIONS LINGUISTIQUES DIPLOMES, TESTS & EXAMENS D ESPAGNOL COCEF CHAMBRE OFFICIELLE DE COMMERCE D ESPAGNE EN FRANCE CAMARA OFICIAL DE COMERCIO DE ESPAÑA EN FRANCIA www.cocef.com 22, rue Saint Augustin
Plus en détailBASE DE DONNÉES DES ASPECTS SOCIOÉCONOMIQUES EN MÉDITERRANÉE OCCIDENTALE
BASE DE DONNÉES DES ASPECTS SOCIOÉCONOMIQUES EN MÉDITERRANÉE OCCIDENTALE CETMO-ASE Version 08.01 Année de référence 2008 Février 2013 BASE DE DONNÉES DES ASPECTS SOCIOÉCONOMIQUES EN MÉDITERRANÉE OCCIDENTALE
Plus en détailPLR 2014 - EXTRAIT DU RAP DE LA MISSION : ENGAGEMENTS FINANCIERS DE L'ÉTAT
PLR 2014 - EXTRAIT DU RAP DE LA MISSION : ENGAGEMENTS FINANCIERS DE L'ÉTAT Version du 27/05/2015 à 17:07:54 PROGRAMME 338 : AUGMENTATION DE CAPITAL DE LA BANQUE EUROPÉENNE D'INVESTISSEMENT MINISTRE CONCERNÉ
Plus en détailEXECUTIVE MBA DOUBLE DIPLÔME. Titre Certifié par l État de Niveau I. In International Hospitality & Luxury Brands Management
DOUBLE DIPLÔME EXECUTIVE MBA In International Hospitality & Luxury Brands Management Titre Certifié par l État de Niveau I «Directeur d Établissement de Luxe dans le secteur de l Hôtellerie» Accréditations
Plus en détailRECHERCHE ET DEVELOPPEMENT
RECHERCHE ET DEVELOPPEMENT Si l entreprise a pour objectif premier de produire un objet en coordonnant diverses activités toutes réalisées par des professionnels mettant en œuvre des compétences, alors
Plus en détailLe projet de système des paiements en euros
Jean-François Pons, Fédération Bancaire Française Le projet de système des paiements en euros (SEPA) =Single Euro Payment Area Conférence de l Union des banques du Maghreb sur la carte bancaire, Hammamet,
Plus en détailVol. LXII No. 3/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu
BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 3/2010 112-118 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,
Plus en détailQuelques réflexions introductives sur le rôle de la confiance dans le travail collaboratif
Quelques réflexions introductives sur le rôle de la confiance dans le travail collaboratif Laurent KARSENTY CRTD-CNAM (Paris) ErgoManagement (Toulouse) www.ergomanagement.fr Plan de la présentation 1.
Plus en détailVers une meilleure gouvernance des plateformes d ingénierie
Vers une meilleure gouvernance des plateformes d ingénierie Vincent Chartier 2012 IBM Corporation La mise en œuvre d une plateforme d ingénierie est complexe Intégrations entre produits nombreuses et complexes
Plus en détailCURRICULUM VITAE FORMATION UNIVERSITAIRE
CURRICULUM VITAE Marie FRANÇOIS Membre associée ESO, UMR CNRS 6590 Membre associée TELEMME, UMR CNRS 6570 marieceline1978@yahoo.fr FORMATION UNIVERSITAIRE 2010 2009 Qualification au corps de Maître de
Plus en détailBACHELOR'S DEGREE IN ECONOMICS AND MANAGEMENT
BACHELOR'S DEGREE IN ECONOMICS AND MANAGEMENT ECTS CM TD Volume horaire Semester 1 30 161 109 288 UE1 Economics 9 48 32 80 Microeconomics 1: Central/Essential/Major Principles 24 16 40 Macroeconomics 1:
Plus en détailThème E Etablir un diagnostic stratégique Le diagnostic externe Analyse de l environnement de l entreprise
Thème E Etablir un diagnostic stratégique Le diagnostic externe Analyse de l environnement de l entreprise On ne peut concevoir l entreprise comme une entité isolée du milieu dans lequel elle agit. L entreprise
Plus en détailSEJOUR LINGUISTIQUE EN ESPAGNE (Région de La Seu d'urgell)
7940 CERIZAY Cadre du projet : SEJOUR LINGUISTIQUE EN ESPAGNE (Région de La Seu d'urgell) Ce projet se situe dans un contexte bien précis : - Ce séjour linguistique s inscrit dans le projet d établissement
Plus en détailCe document a été mis en ligne par le Canopé de l académie de Montpellier pour la Base Nationale des Sujets d Examens de l enseignement professionnel.
Ce document a été mis en ligne par le Canopé de l académie de Montpellier pour la Base Nationale des Sujets d Examens de l enseignement professionnel. Ce fichier numérique ne peut être reproduit, représenté,
Plus en détailDIRECTEUR ADJOINT DES VENTES
Email : laurent@laposte.net 34 ans, Marié, 2 enfants (6 ans et 9 ans) Email : laurent@laposte.net 34 ans, Marié, 2 enfants (6 ans et 9 ans) Email : laurent@laposte.net 34 ans, Marié, 2 enfants (6 ans et
Plus en détailCONCEPT ET STRATEGIE MARKETING
CONCEPT ET STRATEGIE MARKETING Page 1 sur 10 TABLE DES MATIERES 1. Analyse SWOT du basket suisse p.3 2. Lignes directrices tirées des principaux outils de gestion p.4 3. Principes marketing au sein de
Plus en détailCompétitivité française : Quelques constats
Compétitivité française : Quelques constats Gilbert Cette Banque de France et Université d Aix-Marseille Gilbert Cette 1 Sommaire 1.1 Dégradation alarmante 1.2 Dégradation stoppée 1.3 En particulier vis-à-vis
Plus en détailDébouchés professionnels : des perspectives multiples. Conditions d accès : La formation à L INPT :
Débouchés professionnels : des perspectives multiples Le cursus à l INPT offre des horizons intéressants. Les métiers liés aux Télécoms et TI sont les plus prisés par les lauréats à travers notamment les
Plus en détailLes offres Very Connect
Les offres Février 2015 En complément d une campagne Print dans le magazine Marie Claire, Format Triptyque Parallaxe Newsletter marieclaire.fr Pavé 300x250 9 000 NET NET 500 000 impressions + MOBILE 11
Plus en détailCWALity Collaboration in Wallonia ability Recherche collaborative entre une PME et un organisme de recherche
1 CWALity Collaboration in Wallonia ability Recherche collaborative entre une PME et un organisme de recherche Description générale de l appel et Objectifs Appel à propositions pour des projets de recherche
Plus en détailMASTER INFORMATION-COMMUNICATION : COMMUNICATION DES ENTREPRISES ET DES INSTITUTIONS (P)
MASTER INFORMATION-COMMUNICATION : COMMUNICATION DES ENTREPRISES ET DES INSTITUTIONS (P) RÉSUMÉ DE LA FORMATION Type de diplôme := Master Domaine : Sciences humaines et sociales Mention : INFORMATION-COMMUNICATION
Plus en détailLes «Incontournables»
LA SELECTION DES SUPPORTS «PATRIMONIAUX» DE SKANDIA QU EST CE QU UN «SUPPORT PATRIMONIAL»? Les supports dits «patrimoniaux» ne sont pas officiellement classés dans une catégorie (AMF, Morningstar ou autres).
Plus en détailMarc Paulet-deodis pour APRIM 1
! "!" # $% ##&# #%'()*+*,--. )/$ '0 1#02� &00. $3040 $3 3 -, 3 # $ %&! $5% # 2& %- $ 678 $ #$ 9 # 1 $ #$& %'% (&"!$ : $ '3, - '&3 0, #&$) # $$23$ &&!#)!&!*&(!#)!&0&33# % #- $ 3 &!$ #$3 $$#33 $1# ; #33#!$
Plus en détailLa santé de votre entreprise mérite notre protection.
mutuelle mclr La santé de votre entreprise mérite notre protection. www.mclr.fr Qui sommes-nous? En tant que mutuelle régionale, nous partageons avec vous un certain nombre de valeurs liées à la taille
Plus en détailLe s Fo r m at i o n s Co m p l é m e n ta i r e s
Le s Fo r m at i o n s Co m p l é m e n ta i r e s Mastères Spécialisés École Centrale Paris En savoir plus : Votre contact : Elisabeth Machaud Tél.: 01 55 50 04 13 elisabeth.machaud@mscentraleparis.com
Plus en détailtemps; et enfin, elles sont un bon outil pour renforcer le dialogue interne et externe. Tous ces aspects
Titre : Les projets européens en garantie de la qualité : de nouvelles approches pour le système d enseignement supérieur dans les pays en transition / Title : European Projects in Quality Assurance :
Plus en détailMarie Curie Actions Marie Curie Career Integration Grant (CIG) Call: FP7-People-2012-CIG
Marie Curie Actions Marie Curie Career Integration Grant (CIG) Call: FP7-People-2012-CIG Genomerge : role of genome merger and redundancy in plant evolution and adaptation Mathieu ROUSSEAU- GUEUTIN UMR-
Plus en détailFormation virtuelle à l Université de Grenade
Formation virtuelle à l Université de Grenade M. GEA, A. CAÑAS, I. BLANCO, R. MONTES. Centre d Enseignements Virtuels. Université de Grenade. direccioncevug@ugr.es Résumé Fondée en 1531 par Charles Quint,
Plus en détailLe Projet InCaS (2006-2009) Consortium
Le Projet InCaS (2006-2009) Consortium Le consortium du projet comprend: Des associations de PME dans 5 pays pilotes Un groupe de base de 25 PME dans ces pays Coordinateur du Projet : Confédération Européenne
Plus en détailVERS L EXCELLENCE DANS LA FORMATION PROGRAMME D APPUI A LA QUALITE AMELIORATION SUPERIEUR DE LA QUALITE DE L ENSEIGNEMENT TITRE DU PROJET
PROGRAMME D APPUI A LA QUALITE AMELIORATION DE LA QUALITE DE L ENSEIGNEMENT SUPERIEUR TITRE DU PROJET VERS L EXCELLENCE DANS LA FORMATION ETABLISSEMENT GESTIONNAIRE DU PROJET ISET DE NABEUL JUILLET 2009
Plus en détailPIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée.
PIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée. Il y a trois approches possibles du produit intérieur brut : Optique de la production Optique
Plus en détailCoopération Transfrontalière dans le cadre de la Politique Européenne de Voisinage et de Partenariat ENPI-CBC. Préparation des Programmes D R A F T
D R A F T Coopération Transfrontalière dans le cadre de la Politique Européenne de Voisinage et de Partenariat ENPI-CBC Préparation des Programmes Guide à la préparation des Programmes ENPI- CBC INDEX
Plus en détail10ème Congrès Français d'acoustique Lyon, 12-16 Avril 2010
1ème Congrès Français d'acoustique Lyon, 12-16 Avril 21 Identification du dommage par EA de stratifiés composites chargés en statique et cyclique M. Kharoubi 1, L. Fatmi 1, A. El Mahi 2, R. EL Guerjouma
Plus en détailCHAPITRE III : METHODOLOGIE
CHAPITRE III : METHODOLOGIE Pour bien comprendre la structure de ce mémoire il est nécessaire de connaître la méthodologie de l étude effectuée. Cette méthodologie nous expliquera les différentes étapes
Plus en détailExemple PLS avec SAS
Exemple PLS avec SAS This example, from Umetrics (1995), demonstrates different ways to examine a PLS model. The data come from the field of drug discovery. New drugs are developed from chemicals that
Plus en détailWinCEM : logiciel de gestion de l énergie conçu pour les municipalités - Catalogne - Spain
- Print - Close - WinCEM : logiciel de gestion de l énergie conçu pour les municipalités - Catalogne - Spain L ICAEN (Instituto Català d Energia agence régionale pour la maîtrise de l énergie de Catalogne)
Plus en détailPuis-je me constituer une épargne adaptée à mes projets et à mon profil?
Epargne Puis-je me constituer une épargne adaptée à mes projets et à mon profil? Cisélium La fiscalité favorable de l assurance vie Une solution personnalisable L accompagnement de votre courtier Je pense
Plus en détailchoix de la banque tirée choix de la date de rédaction du chèque absence de frais bancaires à ce jour
III. Les conditions bancaires 1. La problématique du choix de la banque 2. Les principaux instruments de paiement domestiques 3. Les jours de valeur et les jours de banque 4. Les taux d intérêt 5. Les
Plus en détail«Le portail unique des solutions de logement pour les seniors»
«Le portail unique des solutions de logement pour les seniors» Sommaire Historique 3 Nos internautes 4 Objectifs du site 5 Contenu du site par univers 6 Notre Plan de communication 13 Contact 14 2 Historique
Plus en détailMaquette du MA en sciences économiques Finalité : Management science ECON4E et ECON5E
Maquette du MA en sciences économiques Finalité : Management science ECON4E et ECON5E Note : Ce programme est enseigné exclusivement en anglais. 1) Structure générale MA1 : - Au premier quadrimestre, 6
Plus en détailAlma Consulting Group. aujourd hui sont vos investissements de demain»
Alma Consulting Group «Vos économies d aujourdd aujourd hui sont vos investissements de demain» 1 Alma Consulting Group en quelques chiffres Société créée en 1986 CA 2008 : 252 M Capital social : 70 M
Plus en détailtablissement public à caractère administratif).
- & :.... - A. 4 1. 3 2. 5 2.1.. 5 2.1.1. : 7 8. : 9 3.2.2.. : 10 3.2.3. : - (Contrats d'établissement) 11 2.2. 12 2.2.1. : 13. 13. 15. 17 3.2.2. : 17 3.2.3. : 20 3. 25 3.1. : 25 3.2. 29 3.2.1. : 29 3.2.1.1.
Plus en détailMASTER MANAGEMENT PUBLIC
Institut de Management Public et Gouvernance Territoriale MASTER MANAGEMENT PUBLIC Management des administrations publiques Management des organisations et des manifestations culturelles Gestion des établissements
Plus en détailchargement d amplitude variable à partir de mesures Application à l approche fiabiliste de la tolérance aux dommages Modélisation stochastique d un d
Laboratoire de Mécanique et Ingénieriesnieries EA 3867 - FR TIMS / CNRS 2856 ER MPS Modélisation stochastique d un d chargement d amplitude variable à partir de mesures Application à l approche fiabiliste
Plus en détailLa formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine
La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine (II) Rémy LABORDE Rezumat: Comparaţie între formarea bibliotecarilor din învăţămînt din România şi din Franţa, realizată prin raportul
Plus en détailTom Pertsekos. Sécurité applicative Web : gare aux fraudes et aux pirates!
Tom Pertsekos Sécurité applicative Web : gare aux fraudes et aux pirates! Sécurité Le mythe : «Notre site est sûr» Nous avons des Nous auditons nos Firewalls en place applications périodiquement par des
Plus en détailAXES MANAGEMENT CONSULTING. Le partage des valeurs, la recherche de la performance. Sharing values, improving performance
AXES MANAGEMENT CONSULTING Le partage des valeurs, la recherche de la performance Sharing values, improving performance Abeille (apis) : les abeilles facilitent la pollinisation en passant d une fleur
Plus en détailCanada-Inde Profil et perspective
Canada-Inde Profil et perspective Mars 2009 0 L Inde et le Canada : un bref profil Vancouver Calgary Montréal Toronto INDE 3 287 263 km² 1,12 milliard 1 181 milliards $US 1 051 $US Source : Fiche d information
Plus en détailPLEIN PHARE SUR LA CLAUSE SOCIALE
PLEIN PHARE SUR LA CLAUSE SOCIALE Un certain regard sur les résultats 2011 Ce guide est cofinancé par l Union Européenne Ce guide est cofinancé par l Union Européenne PLEIN PHARE SUR LA CLAUSE SOCIALE
Plus en détailCLES DE COMPREHENSION DE LA BEST EXECUTION
CLES DE COMPREHENSION DE LA BEST EXECUTION Club AM No17, Novembre 2007 David Angel, ITG (c) 2007 All rights reserved. Not to be reproduced without permission. Sommaire ITG experts en Best Execution Notion
Plus en détailRegard sur une Mutuelle. de proximité. www.mutuellebleue.fr
Regard sur une Mutuelle de proximité www.mutuellebleue.fr Ensem Christian Guichard Président Répondre aux attentes de nos adhérents tout en développant l accès à une protection sociale de qualité auprès
Plus en détailNEW YORK Business School in Manhattan
NEW YORK Business School in Manhattan Fiche Technique 2013 Admission : à partir d un Bac+2 avec ou sans TOEL INTERNATIONAL BUSINESS PROGRAM DIPLOMA IN BUSINESS ADMINISTRATION PRE-MBA and MBA Un programme
Plus en détailFormulaire de candidature pour les bourses de mobilité internationale niveau Master/ Application Form for International Master Scholarship Program
Formulaire de candidature pour les bourses de mobilité internationale niveau Master/ Application Form for International Master Scholarship Program Année universitaire / Academic Year: 2013 2014 INTITULE
Plus en détail