Bombardamentele sovietice asupra JudeŃului Iaşi (Iunie-Iulie 1941)

Transcription

1 1 Bombardamentele sovietice asupra JudeŃului Iaşi (IunieIulie 1941) *drd. MihaiCristian Şelaru drd. Lucian Spiridon Anii au fost unii dintre cei mai sângeroşi de pe parcursul secolului al XXlea, datorita desfăşurării celei dea doua conflagrańii mondiale. Conflictul dintre statele Axei şi cele din cadrul NaŃiunile Unite sa intensificat odată cu declanşarea la 22 iunie a OperaŃiunii Barbarossa contra U.R.S.S.. În acest context teritoriul României şi mai cu seama zonele vitale (Ploieşti, Bucureşti, Piteşti, acest din urmă oraş datorita existentei in zonă a industriei petrochimice la fel ca la Ploieşti), sau aflate la granińa cu U.R.S.S., au devenit Ńinte ale aviańiei sovietice. AcŃiunile aviańiei sovietice au vizat mai multe puncte de pe teritoriul României având următoarele obiective: cercetarea aeriana care avea rolul de a urmări mişcarea trupelor germanoromâne în zona de granińă, cât şi depistarea principalelor Ńinte care urmau sa fie vizate, ea declanşânduse anterior chiar atacurilor de la 22 iunie 1941; efectuarea de bombardamente; lansarea de paraşutişti si manifeste asupra teritoriului României a reprezentat un alt mijloc de informare şi influenńare pe cât posibil a populańiei, lansări de paraşutişti şi manifeste având loc, sporadic, şi înainte de atacarea U.R.S.S. la 22 iunie De cele mai multe ori erau folosińi în astfel de misiuni fie membri ai serviciilor secrete fie prin colaborare cu acestea simpatizanńi ai comunismului din teritoriile ocupate în Spre exemplu după iunie 1940 au continuat sa fie infiltrańi în zonă, fie pe calea aerului, fie terestru, mai mulńi agenńi sovietici unii acńionând, până a fi depistańi, chiar în zona Iaşi 1. *Lucrarea a apărut cu sprijin financiar in cadrul proiectului POSDRU/88/1.5/S/47646, cofinanńat din Fondul Social European, prin Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ". Sunt doctorand la Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi " Facultatea de Istorie, Anul III. Anul universitar Referitor la lansarea paraşutiştilor şi efectuarea de spionaj de către sovietici pe parcursul celui deal doilea război mondial vezi Viorel Gheorghe, AcŃiuni de spionaj în România în anii celui deal doilea război mondial,în volumul,omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, Coordonator Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, 2003, p

2 2 Astfel, întrun raport întocmit de Corpul 4 de armata Iaşi, datat 1941 se menńiona că mai mulńi agenńi sovietici pătrund cu ajutorul simpatizanńilor pe teritoriu românesc. Referitor la istoriografia care tratează problema bombardamentelor aliate asupra României cele mai multe lucrări 2 fac referire la cele angloamericane şi mai puńin la cele sovietice. În cadrul acestui material vom încerca ca pe baza surselor editate şi inedite să prezentăm atacurile aeriene declanşate de sovietici asupra judeńului Iaşi în intervalul iunieiulie 1941 şi consecinńele acestora asupra populańiei şi a economiei. Astfel, după anunńul declanşării operańiunii Barbarosa, Molotov, ministru de externe sovietic, întrun discurs publicat în Vocea Poporului arăta că aviańia noastră nu şia permis încălcarea granińelor în nici un punct 3. Aceasta afirmańie era una care nu corespundea cu realitatea pentru că,încă din 22 iunie, aviańia sovietică a început să atace puncte de pe teritoriu României, existând tentative de a bombarda România şi înainte de această dată, dar cu puńine şanse de reuşită. Astfel pentru început aviańia sovietică a lansat în apropierea granińei, deci şi în judeńul Iaşi mai multe baloane de recunoaştere. Despre astfel de incidente Jandarmeria Iaşi menńiona în cadrul unui raport din data de 18 iunie. Raportul arăta că la 17 iunie a fost găsit de locuitori, pe câmp, în marginea satului Româneşti,un balon sonda de cauciuc,care avea atârnat un aparat de înregistrare 4. În cadrul aceluiaşi raport se arăta că un astfel de balon fusese descoperit de jandarmi şi în comuna Grajduri. Primul atac asupra unor zone din judeńul Iaşi a avut loc chiar pe 23 iunie, atunci când au fost lansate bombe asupra comunei Bivolari atacul provocând pagube materiale 5, aşa cum avea să se raporteze de către Jandarmeria Iaşi în Buletinul Informativ transmis către Inspectoratul General al Jandarmeriei a doua zi. În cadrul aceleiaşi zile avioanele sovietice au atacat şi comuna Vânători, satul Vultur, cât şi oraşul Iaşi. Au fost atacate aceste comune datorită faptului că ele se aflau fie în apropierea oraşului Iaşi şi existau amplasate în zonă trupe românogermane din cadrul grupului de armată a 4a română care avea comandamentul în Iaşi cât şi armament al acestora, şi datorită faptului că aflânduse lângă granińă se dorea afectarea drumurilor de comunicańie cu armatele care se îndreptau către front. Aceste atacuri de probă nu au avut ca obiectiv şi lansarea de manifeste cu rol propagandistic. În acelaşi timp sa încercat şi observarea vitezei de reacńie a sistemului antiaerian românogerman din zonă, sistem care nu a acńionat cu rapiditate în cazul acestor prime atacuri, şi datorită faptului că era de abia în plină amplasare la aceea dată fiind luat prin surprindere. Slaba viteză de reacńie a 2 Istoriografia care face referire la bombardamentele aliate asupra României este una disproporńionată,acest fapt datorânduse şi impactului avut.astfel dacă atacurilor declanşate de angloamericani în istoriografie li sa acordat un spańiu mult mai mare cele sovietice nu au beneficiat de o atenńie atât de mare existând doar câteva studii dintre care pot fi amintite cele semnate de Alexandru,Alin Spânu, Atacurile aeriene sovietice asupra României (22 iunie16 octombrie 1941), în volumul Omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, Coordonator Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, 2003, pp547559; Viorel Gheorghe, România sub bombele aviańiei sovietice (22 iunie 30 iunie 1941), în, Mousaios, 8, 2001, pp ,Aurel Pentelescu, Aeronautica română pe frontul de est.(22 iunie august 1944), teză de doctorat. 3 Arhivele NaŃionale Istorice Centrale, Fond PreşedinŃia Consiliului de Miniştri Cabinetul Militar, dosar 341/1941, f (in continuare se va cita A.N.I.C.P.C.M.cab. Militar). 4 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice,fond Comandamentul 4 Teritorial,dosar 1349, f.180.(în continuare se va cita Centrul de Studii,.fond C4 Teritorial). 5 Referitor la acest atac în cadrul Buletinului Informativ transmis către I.G.J. se menńiona că printre alte pagube fusese atinsă şi casa locuitorului Gheorghe Ursu, pagubele ridicânduse la circa lei (idem, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar 20/1941 f.107, în continuare A.N.I.C. I.G.J.) 2

3 3 sistemului antiaerian se datora şi faptului că avioanele sovietice aveau însemne ale aviańiei româneşti şi germane, cât şi datorită faptului că deşi avuseseră loc în perioada premergătoare războiului simulări de atacuri pentru a observa viteza de reacńie a antiaerienei nu sa reuşit remedierea disfuncńionalităńilor dintre ordinele transmise şi viteza de reacńie a acesteia. Un alt motiv mai era şi slaba dotare existentă pentru aceea data în această zonă. A doua zi aviańia sovietică şia reluat asaltul asupra teritoriului României lovind printre alte zone ale Ńării şi comunele Sculeni şi din nou Bivolari din judeńul Iaşi. Despre acest atac jandarmeria, în buletinul informativ al aceleiaşi zile arăta că asupra comunei Bivolari două avioane au lansat bombe avariind printre altele şi moara din comună 6, pagubele ridicânduse la peste lei.referitor la pagubele din comuna Sculeni, un număr de 9 avioane au lansat 22 de bombe avariind 21 de case şi rănind mai multe persoane foarte grav 7. În acelaşi timp se menńiona şi suma la care se ridicau pagubele din comună care erau de peste lei. Astfel de atacuri sau produs tot pe 23 iunie şi asupra altor comune cum ar fi Aroneanu, satul Şorogari, acolo unde avioanele sovietice au lansat în jurul orei 13,30 cinci bombe incendiare lovind mai mulńi lucrători de la vie 8, şi distrugând mai multe hambare si poduri. Nu numai zone din judeń au fost vizate de avioanele sovietice ci şi municipiul Iaşi. Astfel pe 24 iunie sa lansat un atac asupra reńelelor de comunicańii care făceau legătura între oraş şi zonele învecinate. A fost afectată infrastructura, dar atacul a provocat şi victime, două persoane fiind ucise, iar un militar a fost rănit. Conform relatărilor mai multor persoane au fost lovite cămine studenńeşti, cât şi sediul FundaŃiei Regale Ferdinand.În drumul de întoarcere din misiune avioanele sovietice au lansat noi bombe în zona şoselei TomeştiAbatoru fiind rănită o persoana şi mai multe animale 9. În timpul acestui atac a fost lovită şi fabrica Ferometal 10. Despre atacul din acea zi de 24 iunie, întrun raport al jandarmeriei Iaşi către Corpul 4 Teritorial Iaşi se menńiona că un avion sovietic de recunoaştere şi bombardament venind spre Iaşi din direcńia sud a bombardat de la o înălńime de 2000 metri mai multe obiective din raza oraşului Iaşi astfel:prima bombă a căzut pe peluza pavilionului C.F.R.(Râpa Galbenă),fiind omorât un soldat german, a doua bomba a lovit cantinele studenńeşti omorând doi studenńi. 11. Aceeaşi notă informativă menńiona că în acelaşi zi sa mai încercat un atac asupra Iaşului,de către avioanele sovietice de încă cinci ori însă fără succes, deoarece au fost respinse de Artileria Antiaeriană. 12. În ziua de 25 iunie atacurile aeriene au fost unele sporadice, cu toate acestea fiind afectate din nou reńelele de transport (şosele, căi ferate ). În timpul atacului sau lansat mai multe bombe asupra comunei Bivolari, fiind distruse mai multe case în valoare de lei, aşa cum reieşea din Raportul Jandarmeriei Iaşi remis către I.G. J. În acelaşi raport se mai menńiona că în comuna Aroneanu a fost omorâtă o persoană Ibidem, f Ibidem. 8 Ibidem, f A.N.I.C., Fond DirecŃia Generala a PoliŃiei, dosar 26/1941, f. 21. (în continuare A.N.I.C., D.G.P.). 10 Ibidem, f Centrul de Studii.,fond C4 Teritorial, dosar 1349,f Ibidem 13 A.N.I.C., D.G.P, dosar 20/1941, f. 5. 3

4 4 Poate cea mai sângeroasa zi a lunii a fost 26 atunci când de la primele ore ale zilei a fost atacat oraşul şi alte zone ale judeńului. Mai multe grupe de avioane au atacat oraşul începând cu orele 8,40,iar mai apoi de la ora 10,30 până la 11,45. La aceste atacuri au luat parte peste 30 de avioane sovietice şi care sau confruntat deasupra oraşului cu aviańia de vânătoare română, care a reuşit să doboare opt avioane sovietice 14. Acest bombardament sa desfăşurat în două reprize succesive la intervale de 10 minute unul de altul 15. Referitor la aceste atacuri aeriene, întro notă informativă a Chesturii Iaşi, din aceeaşi zi, se arăta pentru început că în jurul orei 11,40 două avioane sovietice au căzut în cartierul CetăŃuia 16, fiind distruse de aviańia germană, pentru ca alte patru să fie distruse în cartierul Abator 17. Nota informativa menńiona că tot azi ora 12, în sectorul Tătăraşi, două avioane sovietice au fost distruse de apărarea antiaeriana 18. În urma distrugerii avioanelor echipajul unuia a fost prins şi predat Comandamentului Militar German, iar al doilea avion a fost distrus complet fără ca echipajul să fie salvat 19. Se mai arăta că mai multe bombe au atins locuinńe din strada Sf. Lazăr, cât şi depozitul de benzină din strada Hala, pentru ca alte două bombe să cadă pe stradă, distrugând conductele de apă din zonă 20. O altă notă informativă care făcea referire tot la acest atac menńiona că sau mai produs pagube în PiaŃa Unirii, la Palatul Telefoanelor şi la Palatul Administrativ 21.Nota mai făcea menńiuni şi la faptul că au fost lansańi şi patru paraşutişti ce au fost prinşi 22. În cadrul atacurilor din data de 26 iunie au fost lansate şi primele manifeste cu rol propagandistic. Referitor la acestea Serviciul Jandarmeriei menńiona că acestea aveau un caracter defetist 23, şi se spera că ele vor avea un impact psihologic puternic asupra populańiei. Manifestele reluau declarańia lui Molotov din Vocea Poporului şi solicitau acesteia să nu ia parte la războiul contra U.R.S.S. declanşat de Hitler şi Antonescu. Cu toate acestea nu sa reuşit obńinerea unei reacńii adverse violente din partea populańiei aşa cum se dorea. Făcând referire la acest atac, prefectul judeńului Iaşi, colonelul Dumitru Captaru, informa autorităńile statului, prin telegrama cifrata numărul 1026, din 26 iunie 1941, că la o primă estimare au fost lansate peste 100 bombe explosive şi incendiare murind 39 de persoane, 102 rănińi, 7 clădiri distruse şi 6 incendiate 24. Cu toate că se realizaseră aceste prime estimări în Buletinul Informativ de a doua zi, ora 20, buletin remis generalului Antonescu, era prezentată o nouă situańie referitoare la acest atac arătânduse că existau 110 morńi, 100 rănińi, 40 case dărâmate şi 10 incendii 25. Abia in Buletinul Informativ din data de 30 iunie ora 20, prezentat conducătorului statului, erau oferite datele exacte ale atacului din 26 iunie, arătânduse că existau 67 morńi din care 14 Viorel Gheorghe, op. cit., p Centrul de Studii.,fond C4 Teritorial,dosar 1349,f Arhivele NaŃionale DirecŃia JudeŃeană Iaşi, Fond Chestura de PoliŃie Iaşi, dosar 3/1941, f. 20. (în continuare se va cita D.J.A.N.I.) 17 Ibidem. 18 Ibidem. 19 Ibidem, f Ibidem, f Centrul de Studii.,fond C4 Teritorial,dosar1349,f Ibidem 23 Mioara Anton, Vine armata roşie!, în Dosarele istoriei, 9, 2005, p A.N.I.C., D.G.P., dosar 26 /1941, f Idem, P.C. M. cab. Militar, dosar 341/1941, f

5 5 13 militari germani, 15 militari români şi 2 gardieni, 102 rănińi, germani, români şi gardieni(n.n. români ), 31 animale moarte 19 case distruse, 44case avariate, 8 automobile distruse cât şi 14 trăsuri impracticabile 26. Se considera că acest atac asupra Iaşului a fost cel mai puternic atac de pe parcursul întregului an 1941 asupra României. Deşi au avut loc astfel de pagube populańia civilă din oraş nu a avut o atitudine ostilă continuării războiului declanşat împotriva sovieticilor. În cadrul aceleiaşi zile au mai fost organizate zboruri deasupra judeńului fiind lovite comunele LeŃcani fără a produce pagube sau victime şi Bivolari acolo unde şapte avioane au lansat mai multe bombe şi distrugând mai multe case 27. Trebuie specificat şi faptul că în timpul bombardamentelor din aceea zi sau angajat şi lupte între aviańia română şi cea sovietică fiind doborâte cinci avioane inamice, acestea căzând în zonele Repedea, satul Schitu, cât şi în zona pădurii Domeniile Coroanei 28. În urma prăbuşirii acestor avioane, informa Jandarmeria Iaşi, aviatorii au murit, afara de doi care sau salvat prin paraşutare, unul fiind prins de săteni, iar al doilea omorât de armată 29. Tot în cadrul informării realizate de Jandarmerie despre acest atac se mai menńiona că fuseseră ucişi şi doi civili. Atacurile au vizat şi gara Nicolina, producând astfel pagube şi întârzieri sistemului feroviar din zonă cât şi aprovizionării armatelor de pe front. Atacurile asupra oraşului au continuat şi în zilele următoare. Astfel pe 27 iunie sau declanşat opt alarme aeriene avioanele sovietice au zburat la mică înălńime, mitraliind populańia din oraş şi muncitorii de pe câmp 30.Au fost lansate în aceeaşi zi 6 alarme aeriene începând cu orele 9,30 şi până la18,30.au avut loc mai multe incursiuni ale aviańiei sovietice în formańii de 30 avioane acestea au mitraliat următoarele cartiere:nicolina, Galata, Tătăraşi,fiind trase salve de mitraliere asupra soldańilor români şi germani. 31.În timpul atacului a fost capturat de către soldańii germani un paraşutist sovietic,care a fost escortat până la Comandamentul Militar German. În urma acestor atacuri deosebit de puternice şi pentru a preveni altele instituńiile de conducere ale statului au emis mai multe directive care să prevină alte eventuale atacuri aeriene la nivelul întregii Ńări. Din ordinul lui Ion Antonescu, instituńiile statului au introdus noi mijloace de atenńionare a populańiei în cazul declanşării unor noi atacuri. Astfel, radioul, trebuia ca să anunńe cu câteva minute înainte viitorul atac pentru ca populańia să intre in adăposturi, şi sistemul electric din oraşe să fie deconectat.ordinul mai prevedea că dacă emisiunea se relua apoi să se anunńe şi încetarea alarmei antiaeriene. Se introducea ca nou mijloc de atenńionare asupra atacurilor ora radio pentru a nu apărea confuzii în sistemul nańional de prevenire a atacurilor. Pe lângă aceste mijloace de prevenire pe parcursul războiului au mai fost introduse şi altele cum ar fi obligativitatea portului actelor de către soldańi şi civili, cât şi camuflarea ferestrelor cu hârtie albastra sau neagră. SoldaŃii trebuiau să realizeze şanńuri adăpost adânci de 2 2,50 metri pe cât posibil acoperite şi de parte de clădiri 32.Astfel de adăposturi au fost 26 Ibidem, f Idem., Fond I.G.J., dosar 21/1941, f Ibidem. 29 Ibidem, f Centrul de Studii.,fond C4 Teritorial,dosar 1349,f Ibidem,f D.J.A.N.I.,dosar 56/1943, f

6 6 realizate şi în zona gărilor pentru tońi pasagerii aflători în gară pe timpul atacului aerian 33. Cu toate că sau luat astfel de măsuri totuşi atacurile au continuat având ca obiectiv slăbirea moralului populańiei şi armatei. Astfel spre sfârşitul lunii pe 28 iunie un nou atac violent are loc asupra comunei łutora, comună aflată la granińă, în urma căruia biserica a fost arsă, iar primăria avariată 34, un număr important de case fiind distruse, pentru ca în ultima zi a lunii să fie bombardate comunele Trifeşti, Vlădeni şi Perieni, producând mari daune materiale şi umane. La începutul lunii iulie apar modificări în strategia sovietică de atac. Astfel, pe lângă bombardamentul propriuzis, avioanele mai au şi rolul de a lansa în timpul atacurilor şi manifeste comuniste cu caracter propagandistic. Un prim atac în cadrul căruia sau lansat şi manifeste a fost cel din 1iulie, atac care a vizat tot comuna łutora. Manifestele erau adresate populańiei civile şi ostaşilor români care erau îndemnańi să nu lupte 35. Conform Buletinului Special numărul 902 din 8 iulie ora 7,30, buletin remis Cabinetului Militar, în zilele de 4 şi 5 iulie aviańia sovietică lovise comunele Bivolari, łutora şi Bosia în aceasta din urmă existând o persoana ucisă, iar în celelalte comune sau aruncat manifeste care îndemnau populańia şi armata la nesupunere 36, pentru ca în data de 6 iulie aviańia inamică să aibă ca obiectiv podul din zona Cristeşti unde au lansat manifeste. Conform unui ordin al Marelui Cartier General cu Nr. 943 din 5 iulie 1941 se solicita soldańilor români şi germani din zona frontului să fie atenńi la spionii sovietici care în scopul de a scăpa mai uşor organelor de control se îmbracă în uniformă de ofińeri şi călătoresc mai mult pe jos. ToŃi vorbesc foarte bine limba română şi folosesc buletine false. 37.Din acest motiv se solicita intensificarea controlului militarilor şi civililor,iar organele abilitate să controleze cu toată atenńiunea actele de identitate 38. Au existat şi cazuri când în urma înaintării armatelor germano române pe teritoriul Basarabiei să mai rămână în zona de granińă cuiburi de mitraliere sovietice 39 cu ajutorul cărora era atacata ulterior populańia civilă, aceasta intrând in panică. După atacurile de la începutul lunii a urmat o perioada de acalmie. Datorită situańiei de pe front, defavorabilă sovieticilor, atacurile aeriene au fost reluate în noaptea de 9 10 iulie şi iulie atunci când mai multe avioane sovietice au bombardat satele Osoi si Rediu producând pagube materiale pentru şi în aceeaşi noapte de 9 spre 10 sau aruncat manifeste comuniste în localităńile Osoi, Miroslava şi Tomeşti 40, aşa cum informa Jandarmeria Iaşi. În următoarea noapte cinci avioane sovietice au bombardat comuna Bucium, omorând două persoane şi producând pagube materiale. Şi în cadrul acestui atac, cât şi în timpul celui din 12 iulie, când a fost lovit oraşul Iaşi, au continuat să se răspândească manifeste comuniste adresate armatei şi populańiei, solicitândulise să nu mai lupte. 33 Centrul de Studii.,fond C4 Teritorial,dosar 1354, f A.N.I.C., Fond.I. G. J, dosar 21/1941, f Ibidem 36 Idem, dosar 37/1941, f Centrul de Studii.,fond C4 Teritorial,dosar 1354,f Ibidem 39 A.N.I.C,I.G.J.,dosar 37\1941 f Ibidem, f

7 7 Despre atacurile din intervalul 912 iulie, Inspectoratul General al Jandarmeriei a fost informat prin Buletinul Informativ din dupăamiaza zilei de 12 iulie. Atacurile au încetat în intervalul iulie pentru a fi reluate în 16 iulie atunci când un grup de cinci avioane au lovit din nou oraşul Iaşi omorând mai multe persoane şi producând pagube materiale. În acelaşi timp Corpul 4 Teritorial transmitea tuturor unităńilor de premilitari de pe raza judeńului în data de 17 iulie,să se înfiinńeze grupe de 610 persoane,civili şi premilitari care aveau ca scop prinderea grupurilor mici de paraşutişti 41. O astfel de solicitare a fost reiterata si de comandantul forńelor de apărare interioara,generalul Hariton Dragomirescu,cel care intrun ordin emis in data de 24 iulie, către toate unităńile din raza judeńului arata ca astăzi sau mâine sovietele vor trimite asupra teritoriului roman mai multe companii de paraşutişti,imbricańi civil care odată ajunşi pe sol vor avea misiunea de a se deda la acte de sabotaj si spionaj.paraşutiştii vor fi îmbrăcańi in haine cu caracter local, prevăzuńi cu bani romaneşti. 42 Un ordin asemănător fusese emis, în aceeaşi zi şi de către Marele Cartier General Român, ordin care arăta că sovieticii au ca obiectiv sabotarea şi terorizarea populańiei şi armatei 43. Referitor la aceeaşi problema a doua zi, pe 25 iulie Corpul 4 armata Iaşi transmitea o circulara către inspectoratul de jandarmi solicitând intensificarea activităńii informative din întreg sectorul. 44 Notele ce urmau a fi întocmite aveau ca scop sa se vadă unde au fost lansańi paraşutişti pentru a se lua măsuri de prindere 45. Din acel moment activitatea desfăşurată de agenńii sovietici a devenit o preocupare constantă a jandarmeriei şi armatei 46. În aceeaşi zi activitatea aviańiei sovietice a avut ca obiectiv lansarea de manifeste.un astfel de avion a lansat manifeste in comuna Rediu Mitropolie Despre astfel de acńiuni ale sovieticilor Marele Stat Major împreuna cu reprezentanńii corpului 4 Teritorial arătau intro circulara ca asupra întregului teritoriu al Moldovei au fost lansate din avioane sovietice manifeste comuniste 47, solicitânduse populańiei si autoritarilor locale ca orice manifest găsit trebuie sa fie predat autorităńilor indicând locul si data găsirii. În ultimele zile ale lunii iulie Comandamentul militar Iaşi în cadrul rapoartelor realizate şi remise autorităńilor de la nivel central şi local arăta că pe parcursul atacurilor aviańiei sovietice din data de iulie sau lansat din avioane şi rachete de semnalizare,aceste rachete având ca obiectiv derutarea apărării pasive româno germane. 48 La începutul lunii august activitatea aviańiei sovietice a vizat infiltrarea în teritoriul românesc,mai cu seamă în zona de granińă a unui număr din ce în ce mai mare de paraşutişti care aveau ca obiectiv crearea de panică în spatele frontului.astfel conform unui raport al jandarmeriei Iaşi din data de 5 august se menńiona că au fost lansańi paraşutişti în preajma comunelor Voineşti, łuńora, cât şi în preajma pădurii Mădârjac, acolo unde jandarmii au prins un paraşutist îmbrăcat cu veston şi capelă militară românească,şi care avea asupra sa un revolver, grenade, precum şi o stańie de radio Centrul de Studii., fond C4 Teritorial,dosar 1354,f Idem,fond Marele stat Major,dosar 7,f Vasile Tudor,Război aerian în România( ),Editura Tiparg, 2006,p Marele Stat Major,dosar 7, f Ibidem 46 Vasile Tudorhn, op.cit. p Marele stat Major,dosar 7,f Ibidem,f Vasile Tudor, op,cit p.26. 7

8 8 Pe parcursul lunilor ce au urmat atacurile sau intensificat şi datorita situańiei de pe front unde armatele sovietice sufereau pierderi importante. Din aceasta cauza autorităńile române de la nivel local şi nańional au reorganizat cu sprijinul oferit de germani sistemul de apărare antiaeriana de la nivelul întregii Ńări, intensificând exercińiile de simulare a unor atacuri aeriene şi solicitând populańiei să participe la aceste exercińii. Au luat fiinńă la nivelul fiecărei prefecturi comandamente de apărare pasiva, pentru ca acestea să poată coordona celelalte comandamente care luau fiinńă în cadrul fiecărei instituńii. Trebuie specificat faptul că aceste comandamente cooperau cu Ministerul de Interne şi cu cel al Apărării NaŃionale, mai cu seama că pe parcursul anului 1942 atacurile au crescut în intensitate şi ca număr. Astfel conform unor hărńi militare care prezentau intensitatea pe parcursul anului 1942 a atacurilor aviańiei sovietice la nivelul întregii Ńări, se putea observa că judeńul Iaşi se afla pe locul trei ca şi număr de incursiuni cu peste 32 de atacuri în tot anul mai multe atacuri decât în această zonă producânduse în judeńele Buzău si Prahova şi datorită faptului că se dorea distrugerea resurselor de petrol şi a legăturilor feroviare între zona aceasta şi front, dar atacurile de pe parcursul anului 1942 nu fac obiectul acestui material. În acelaşi timp pe parcursul anului 1941 cât şi în ceilalńi ani Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne au tipărit mai multe broşuri cu rol preventiv referitor la modul cum trebuia să se acńioneze în cazul unui atac aerian. Aceste broşuri 50 aveau şi rol de mobilizare a populańiei cât şi a armatei. Broşurile erau distribuite către instituńii prin intermediul Ministerului propagandei nańionale cât şi prin intermediul Serviciului de propagandă existent în cadrul Apărării Pasive. Pe parcursul războiului au fost elaborate chiar cursuri de protejare a populańiei, cursuri care erau predate începând cu clasa a Va până la finalul studiilor superioare. Pe parcursul războiului autorităńile române în colaborare cu cele germane au înfiinńat la nivelul fiecărei regiuni câte o zonă de apărare pasivă,ceea care urma să apară în Moldova urmând sa aibă sediul la Iaşi, ea având rolul de a coordona toate acńiunile apărării pasive din judeńele Moldovei. Acelaşi Comandament al Apărării întro evidenńă internă menńiona că se depun eforturi pentru încadrarea cu personal a unităńilor de Apărare Antiaeriană de pe cuprinsul Ńării 51. În acelaşi timp, Comandamentul Apărării Antiaeriene atenńiona Statul Major al Aerului că pentru detectarea avioanelor inamice ar mai fi nevoie de aparate FMG Wurtzburg 52. Pe parcursul anilor a existat la Iaşi şi un Centru de Informare,care avea ca principal obiectiv strângerea informańiilor de pe teritoriul întregii Moldove,urmând a raporta informańiile către celelalte instituńii ale statului. Astfel acest centru raporta către forurile de conducere în 1943,că avioane sovietice au lansat mai multe mii de manifeste în limba română şi rusă asupra mai multor zone din Moldova. 53 Intensificarea acńiunilor de survolare şi executare de bombardamente a aviańiei aliate asupra Balcanilor şi implicit a României, pe parcursul anilor a dus la organizarea, în data de 3 martie 1944 a unei conferinńe la care au luat parte generalul Gerstemberg, şeful Misiunii Aerului din România, cât şi colonelul Woldenga şi maiorul medic Winckler alături de reprezentanńi ai Statului Major al Aerului din România. În urma discuńiilor sa decis ca pilońii de vânătoare angajańi în apărarea teritoriului nańional să înceapă şi zborul de 50 Broşurile erau adresate populańiei de la sate şi oraşe purtând titlul de Măsuri de apărare în caz de bombardament la sate şi oraşe,fiind obligatorii pentru întreaga populańie. 51 Centru de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fond 1727,dosar 435, f Vasile Tudor,op.cit., p Ibidem, p

9 9 noapte 54,urmând a fi folosińi în misiuni de apărare a teritoriului. La începutul aceleiaşi luni armatele sovietice au pătruns pe teritoriul României,intensificând astfel atacurile asupra zonei Moldovei. În aceste condińii aviańia sovietică şia continuat cu şi mai mare intensitate bombardamentele aeriene asupra zonelor aflate în apropierea frontului. A existat şi un şir de zvonuri alimentate de simpatizanńi ai comuniştilor. Astfel către mijlocul lunii mai a anului 1944 aviańia şi artileria sovietică au bombardat Iaşul nimerind chiar şi cimitirul eroilor 55. Astfel, de acńiuni au continuat şi pe parcursul lunii următoare,când un nou val de atacuri au lovit Iaşul. Conform Centrului de Exploatare Iaşi şi a rapoartelor întocmite de jandarmeria Iaşi în noaptea de 56 iunie 1944 oraşul şi împrejurimile au fost puternic bombardate. În finalul acestui material pot fi trase câteva concluzii referitoare la modul cum au acńionat avioanele sovietice asupra teritoriului României. Acestea ar putea fi: încă de la începutul războiului aviańia sovietică a încercat ca prin incursiunile realizate asupra României să determine autorităńile statului român să oprească înaintarea armatelor proprii şi astfel să provoace fisuri în cadrul alianńei românogermane folosirea propagandei, manifestată pe tot parcursul războiului a reprezentat un alt mijloc central întâlnit şi în cadrul acestor atacuri pe durata cărora au fost lansate manifeste care cuprindeau discursul lui Molotov din 22 iunie în cadrul căruia se solicita populańiei să nu participe la război şi să înlăture de la conducere pe Ion Antonescu. Atacurile au vizat în primul rând zonele de granińă şi oraşul datorită faptului că se aflau depozite de combustibil şi importante unităńi militare care urmau să ia parte la Campania din Est. Les bombardements soviétiques sur le département de Iaşi (Juin Juillet 1941) Mots clé: L'opération Barbarossa, les Nations Unies, la Direction Générale de la Gendarmerie, Le Grand Quartier Général Roumain, le Commandement Militaire Allemand, le Commandement de la défense antiaérienne. Résumé: Dans cet exposé nous nous proposons de faire, en utilisant des sources publiées et inédites, une approche des raids aériens soviétiques contre le département de Iaşi en juin juillet 1941 et de leurs conséquences sur la population et l'économie.les années ont été parmi les plus sanglantes du XXe Siècle á cause du déroulement de la Seconde Guerre Mondiale.Le conflit entre les pays de l'axe et ceux des Nations Unies s'est intensifié le 22 Juin par le déclenchement de l'opération Barbarossa contre l'u.r.s.s. 54 Ibidem,p Centrul de Studii,fond 5487,dosar 7710,p.83. 9

10 10 Bibliografie generală:. I. Arhivă. Arhivele NaŃionale Istorice Centrale,: :Fond PreşedinŃia Consiliului de Miniştri Cabinetul Militar, dosar 341/1941. Idem, dosar 341/1941. Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar 20/1941. Idem,dosar 21/1941. Idem.,dosar 37/1941. Fond DirecŃia Generala a PoliŃiei, dosar 20/1941. Idem, dosar 26/1941. Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Fond Comandamentul 4 Teritorial,dosar Idem, dosar Idem, fond Marele stat Major,dosar 7. Idem, fond 1727,dosar 435. Idem, fond 5487,dosar Arhivele NaŃionale DirecŃia JudeŃeană Iaşi, Fond Chestura de PoliŃie Iaşi, dosar 3/1941. Idem, dosar 56/1943. II Lucrări speciale Anton, Mioara, Vine armata roşie!, în Dosarele istoriei, 9, Gheorghe, Viorel, AcŃiuni de spionaj în România în anii celui deal doilea război mondial,în volumul,omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, Coordonator Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, Idem. România sub bombele aviańiei sovietice (22 iunie 30 iunie 1941), în, Mousaios, 8, Pentelescu, Aurel, Aeronautica română pe frontul de est.(22 iunie august 1944), teză de doctorat. Spânu, Alin, Atacurile aeriene sovietice asupra României (22 iunie16 octombrie 1941), în volumul Omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, Coordonator Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, Tudor, Vasile, Război aerian în România( ),Editura Tiparg,