125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU

Transcription

1 ACADEMIA FUNDAfiIA EUROPEANÆ MINISTERUL ROMÂNÆ TITULESCU AFACERILOR EXTERNE Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU 16 martie 2007 Aula Academiei Române FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2007

2 Coperta: Octavian Penda Tehnoredactor: Ofelia Coøman Redactor: Delia Ræzdolescu Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU. SESIUNE OMAGIALÆ (2007 ; BUCUREØTI) Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu : Bucureøti, Bucureøti: Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2007 ISBN (498)''19'' Titulescu,N. 929 Titulescu,N. Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin FUNDAfiIEI EUROPENE TITULESCU, 2007 ISBN

3 Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU 16 martie 2007 Aula Academiei Române

4

5 Cuvânt de deschidere 1 Academia Românæ særbætoreøte astæzi sub cupola sa, împreunæ cu Ministerul Afacerilor Externe øi cu Fundaflia Europeanæ Titulescu, fundaflie sub responsabilitatea moralæ øi øtiinflificæ a Academiei Române, 125 ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu. Profesor universitar, avocat, parlamentar, diplomat, ministru, om de culturæ, membru al Academiei Române, Nicolae Titulescu a fost o personalitate copleøitoare prin tot ce a fæcut în slujba flærii pe care a slujit o cu devotament. Nicolae Titulescu s a næscut la 16 martie 1882 la Craiova øi s a stins în exil, la 17 martie 1941, la Cannes. A studiat dreptul la Paris unde øi a susflinut doctoratul în Revenit în flaræ, a funcflionat ca profesor la Facultatea de Drept din Iaøi între øi apoi la Facultatea de Drept din Bucureøti. Ca avocat, în 1907 s a oferit sæ apere gratuit pe flæranii din Dolj în procesele care au survenit dupæ ræscoalæ. A fost ministru de finanfle ( , ). ministru al Afacerilor Stræine ( , ), dar a strælucit mai ales ca diplomat, carieræ pe care a început o ca ministru plenipotenfliar al României la Londra ( ; ) øi a continuat o ca reprezentant al României în mai multe organisme internaflionale. Nicolae Titulescu a fost un adeværat diplomat european, semnând mai multe tratate istorice, printre care Pactul de Organizare 1 Alocufliune rostitæ de acad. Ionel Haiduc, preøedintele Academiei Române, la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciile Academiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei Europene Titulescu, în Aula Academiei Române, 16 martie 2007.

6 a Micii Înflelegeri (1933), Convenflia de la Londra de definire a agresiunii (1933), Tratatul de amiciflie, neagresiune, arbitraj øi conciliafliune cu Turcia (1934), Pactul Înflelegerii Balcanice (1934) øi altele. A desfæøurat o excepflionalæ activitate în cadrul Societæflii Nafliunilor ca delegat permanent al României. Alegerea sa ca preøedinte al Adunærii Societæflii Nafliunilor (la a XI a sesiune ordinaræ din 1930 øi la a XII a sesiune ordinaræ din 1931) ilustreazæ prestigiul internaflional de care s a bucurat. Adæugæm øi funcfliile de vicepreøedinte (1927) øi apoi preøedinte (1934) al Academiei Diplomatice Internaflionale de la Paris, preøedinte al Societæflii Internaflionale de Filologie, Øtiinfle øi Arte Frumoase, membru în Comisia de Cooperare Intelectualæ de la Geneva øi de membru al Curflii Permanente de Arbitraj de la Haga, pentru a înflelege mai bine dimensiunea internaflionalæ a personalitæflii sale. În activitatea sa diplomaticæ øi ca participant la conferinflele internaflionale antebelice, de exemplu Conferinfla Internaflionalæ de la Haga (1929), Conferinfla de dezarmare de la Geneva (1932) øi Conferinfla Balcanicæ de la Bucureøti (1932) s a stræduit sæ promoveze mæsuri care sæ asigure pacea pe continent. A fost descris ca orator al pæcii sau soldat al pæcii. Din pæcate istoria a vrut sæ fie altfel øi se øtie ce a urmat. Nicolae Titulescu a fost Doctor Honoris Causa al universitæflilor din Atena øi Bratislava. Academia Românæ l a înscris în rândurile sale ca membru de onoare (31 mai 1930) øi membru titular (28 mai 1935). Este locul aici sæ reproducem un citat despre rolul oamenilor de øtiinflæ: Concluzia la care am ajuns, dupæ 14 ani în diverse funcflii ministeriale este cæ politica n ar putea sæ fie fæcutæ în zilele noastre færæ øtiinflæ, øi cæ prima datorie a omului de stat este de a se asocia omului de øtiinflæ, pentru a înainta împreunæ pe drumul indicat de dreptul moral (1933). Oare aceste cuvinte nu sunt valabile øi astæzi? Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea personalitæflii lui Nicolae Titulescu nu poate fi desprinsæ de evocarea istoriei flærii sale, în cartea cæreia a scris pagini de glorie. Vom asculta cu mult interes aceste prezentæri care cinstesc astæzi memoria marelui om de stat. 6

7 Locul lui Nicolae Titulescu în istoria naflionalæ 1 România exista de mai puflin de un sfert de veac atunci când Nicolae Titulescu a væzut lumina zilei, la Craiova, în ziua de 4 martie Fiu de avocat øi de om politic local, mama sa fiind o nepoatæ a lui Theodor Aman, dintr o familie fruntaøæ a Olteniei, el s a næscut în timpuri faste pentru flara sa. Prin abila øi inteligenta dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, rezultatæ dintr un compromis istoric, dar înscriindu se în fapt într un proces natural al vremurilor, statul naflional luase fiinflæ. Urmase cea de a doua modernizare, apoi aducerea prinflului stræin dorit de Adunærile ad hoc, iar în 1877 proclamarea neatârnærii. Consfinflitæ prin eficienta participare la ræzboi a armatei øi recunoscutæ ca independentæ de concertul marilor puteri la San Stefano øi la Berlin, România fusese apoi înælflatæ în rang de la principat la regat, din nou cu consensul marilor puteri în acea vreme în Europa aproape exclusiv monarhice. Schimbarea la faflæ a României se desfæøura aproape miraculos, este drept lumea satelor ræmânând însæ în urma ritmului de creøtere a modernitæflii urbane. În vremea copilæriei øi a tinereflii lui Titulescu acest proces istoric a continuat, flara dezvoltându se sub înfleleapta domnie a lui Carol I. De asemenea, næzuinfle øi vise, care pæreau utopice mai înainte, privind întregirea hotarelor în limitele fiinflærii nafliunii, au trecut treptat din ce în ce mai accentuat la ordinea zilei. Nicolae Titulescu el 1 Alocufliune rostitæ de acad. Dan Berindei, vicepreøedinte al Academiei Române, la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciile Academiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei Europene Titulescu, în Aula Academiei Române, 16 martie

8 însuøi a aparflinut generafliei celor care aveau sæ aibæ drept flel suprem al vieflii lor aceastæ desævârøire a României. Elev strælucit, a plecat apoi la Paris, pentru studii juridice. S a dovedit a fi un student deosebit, obflinând øi premiul Ernest Beaumont, ceea ce i a conferit statutul de laureat al Facultæflii de Drept. Øederea în Franfla timp de o jumætate de deceniu i a marcat profund personalitatea. Ca øi paøoptiøtii, cu o jumætate øi mai bine de veac mai înainte, Titulescu a dobândit nu numai învæflæturæ, ci s a integrat øi modului de viaflæ øi comportament, ceea ce l a ajutat întreaga viaflæ a fi un om care, iubindu øi øi slujindu øi cu ardoare patria, sæ aparflinæ întregii umanitæfli. Reîntors în flaræ, s a înscris în barou, dar, totodatæ, a ales øi cariera didacticæ universitaræ. Din 1904 øi pânæ în 1909 a fost profesor de drept civil la Universitatea din Iaøi. Unind darul sæu oratoric cu øtiinfla øi pasiunea a øtiut sæ transmitæ tinerilor sæi studenfli cunoøtinfle, dar mai ales sæ le trezeascæ interesul; cursul, spunea el, are un scop: sæ væ facæ curioøi! În paralel, a profesat cu strælucire avocatura, afirmându se prin capacitatea sa, dar øi prin cinste. Dupæ o tentativæ eøuatæ din 1907 de a fi ales în Parlament, a reuøit acest lucru în Ca deputat l a impresionat pe Take Ionescu cu darul sæu oratoric. Un mare, un extraordinar talent s a ridicat la tribuna româneascæ, avea sæ exclame acesta! Cariera politicæ îi era deschisæ, dar Titulescu îøi avea propriile reguli øi el a evitat o înregimentare prea accentuatæ, chiar øi faflæ de conservatorii democrafli în rândurile cærora intrase. Înzestrarea sa era desævârøitæ, vaste cunoøtinfle, cunoaøterea la perfecflie a patru limbi øi mai ales o raræ capacitate de comprehensiune øi dæruire cætre cei în mijlocul cærora træia. Românul, scria el în 1904, cuvinte øi astæzi valabile, va figura cu strælucire în concertul european intelectual; pentru aceasta nu trebuie nici ræzboaie, nici multæ dibæcie politicæ, ci numai muncæ. În 1907 fusese preocupat de chestiunea flæræneascæ, considerând o îndrituit ca arzætoare, scrisese critic despre absurdul repartifliei noastre funciare øi totodatæ pledase pentru introducerea votului universal. Titulescu era un înainte mergætor, un om al progresului nafliunii sale. Jurist înzestrat, ilustrându se ca profesor øi apærætor excelent al cauzelor ce i se încredinflau în justiflie, el s a dovedit totodatæ un tânær om politic de mare viitor. La 35 de ani, în momentele deosebit de grele ale flærii din vara anului 1917 i s a încredinflat 8

9 sarcina de ministru de Finanfle pe care n a exercitat o decât vreo øase luni, pentru a reveni apoi în aceeaøi funcflie doi ani mai târziu. De data aceasta, el a putut da mæsura capacitæflii sale procedând la o reformæ integralæ a finanflelor, în care a avut în vedere marile schimbæri social politice ce aveau loc, dar øi procesul de desævârøire a unitæflii statale, când se cereau unificate patru sisteme fiscale. În reforma pe care a efectuat o a pus accentul pe impozitele directe, a aplicat principiul progresivitæflii, munca a impozitat o cu 16%, capitalul cu 40%, iar capitalurile îmbogæfliflilor de ræzboi cu 70%, succesiunile mari øi ele au fost impozitate cu 30% tot atâtea lecflii pentru timpurile noastre! Important a fost øi felul în care øi a justificat reforma, arætând cæ studiase mecanismele financiare unei serii de state pe timp de douæ veacuri, culegând învæflæminte pentru reforma sa. Oare astæzi câfli oameni politici sunt capabili de un atare exercifliu intelectual! Nu întâmplætor Nicolae Iorga avea sæ califice reforma fiscalæ a lui Titulescu drept unul din lucrurile mari realizatæ de un om adeværat, care spunea Iorga nu se va ruøina pentru ceea ce înfæptuise nici înaintea contemporaneitæflii, nici înaintea istoriei. Destinul lui Titulescu avea sæ se gæseascæ însæ dominant realizat în alt domeniu, cel al politicii externe øi al activitæflii diplomatice. În vara anului 1918 plecase la Paris øi din septembrie 1918 el acflionase deosebit de eficient în cadrul Consiliului Naflional Român. Prin conferinfle, articole, scrisori øi contacte câøtigase o experienflæ deosebitæ øi se fæcuse cunoscut în cercurile politico diplomatice ale Occidentului. Doi ani mai târziu, în primævara lui 1920, generalul Averescu voise sæ încredinfleze lui Take Ionescu sarcina de prim delegat la Conferinfla Pæcii, dar acesta cedase funcflia lui Titulescu, care avea sæ øi punæ semnætura la 4 iunie 1920 pe tratatul de la Trianon ca prim reprezentant al flærii sale. Preluând din nou Ministerul Finanflelor peste câteva sæptæmâni, când, cum am amintit, se stræduise sæ asigure redresarea finanflelor øi totodatæ sæ le organizeze în cadrul Marii Românii, prin forfla împrejurærilor, el øi a continuat øi activitæfli de naturæ externæ, conducând delegafliile româneøti la conferinflele de la Spa øi Bruxelles dedicate problemei reparafliilor ori negociind împrumuturi externe. 9

10 În 1922 a fost numit ministru plenipotenfliar în Anglia øi totodatæ øi reprezentant permanent al României la Societatea Nafliunilor. Au urmat 14 ani în care Titulescu a reprezentat cu o raræ eficienflæ flara sa în domeniul diplomafliei, al relafliilor externe. Activitatea diplomaticæ el avea s o defineascæ în 1924: Nu este o sinecuræ agreabilæ, cum îøi închipuie unii, ci un loc de grea muncæ øi øi mai grea ræspundere. Øi a împærflit timpul între legaflie øi Geneva, sediul Societæflii Nafliunilor, dar totodatæ au fost anii în care s a impus ca unul dintre cei mai marcanfli diplomafli ai continentului. Uøile de la Foreign Office øi de la Quai d Orsay i au fost în permanenflæ deschise, devenind nu numai prietenul, ci øi sfætuitorul celor mai de seamæ personalitæfli din lumea politico diplomaticæ a celor douæ mari puteri occidentale. Din iunie 1927 øi pânæ în iunie 1928 a fost ministru de Externe în guvernul liberal întrerupând pentru un an øederea sa în Occident øi din nou va fi ministru în 1932, în cadrul guvernului naflional flærænesc Maniu pentru a pæstra demnitatea în continuare, pânæ în august 1936, øi în timpul guvernærii liberale. S a ferit pe cât a putut de o înregimentare politicæ øi ar fi vrut sæ devinæ un ministru de Externe permanent. Atunci când, în douæ rânduri, în 1931 øi în 1932, regele Carol II i a propus înalta funcflie de prim ministru, tentativele au eøuat deoarece Titulescu dorise sæ strângæ în guvernul sæu reprezentanfli ai tuturor partidelor din aceeaøi dorinflæ de neînfeudare unilateralæ. Ca ministru de Externe, el ceruse în 1928 ca departamentul sæu sæ nu fie un salon, ci un stup de albine harnice. Motivaflia o dædea patru ani mai târziu: Politica externæ a unei flæri nu se face nici cu improvizaflii, nici cu prezumflii. Titulescu s a considerat soldat al flærii sale în tranøeele pæcii, activitatea sa fiind închinatæ numai României, dar, totdeodatæ, a fost omul de largæ viziune, deschis cætre ansamblul nafliunilor lumii. Vrem sæ fim prietenii tuturor nafliunilor, aræta el în 1934, dar adæuga el, ca un memento de care s a cam uitat în treburile noastre nu primim ca stæpâni decât pe noi înøine. A crezut în marea armonie universalæ, a crezut în Societatea Nafliunilor, flacæra speranflei dacæ nu lumina de la Geneva, cum o definea în A militat pentru universalitatea acesteia, mai ales cæ potrivit convingerilor sale în ciuda fruntariilor, în ciuda divergenflelor, omenirea formeazæ un singur trup. În ceea ce 10

11 privea relafliile dintre state, s a pronunflat în 1929 pentru o asociaflie voluntaræ a unor state libere, cu obligafliunea de a se supune legilor stabilite de ele, în însæøi virtutea propriei lor suveranitæfli. De asemenea, principiul egalitæflii statelor l a proclamat ca o lege de fier a acfliunilor de politicæ externæ pe care le a desfæøurat. A øtiut ca nimeni altul sæ aibæ comportamentul unui senior al domeniului pe care l slujea, impunând respect øi admiraflie. Edourd Herriot spunea despre el: Acest ministru al unei flæri mici face politicæ în stil mare. Ce om uimitor! Prin comportamentul sæu a impus sæ fie considerat de bærbaflii de stat ai Franflei øi ai Marii Britanii ca un partener, cæruia ei îi solicitau uneori sprijin pentru a øi rezolva situaflii delicate øi chiar divergenfle între ei. Titulescu credea în forfla negocierii, el fiind un negociator dur øi suplu în acelaøi timp, øtiind sæ lase totdeauna o poartæ deschisæ pentru un compromis constructiv. Nu cunosc limitæ în setea mea de înflelegere cu alflii, spunea el în A slujit pacea, dezarmarea, securitatea colectivæ, respectul tratatelor, cooperarea internaflionalæ, a fost preocupat de buna înflelegere cu statele vecine, a fost un devotat al Micii Înflelegeri øi al Înflelegerii Balcanice Litvinov a spus odatæ Dacæ Roosevelt este preøedintele Statelor Unite ale Americii de Nord, Titulescu este preøedintele Statelor Unite ale Europei de Est! De asemenea, Titulescu s a arætat intransigent în aplicarea legilor internaflionale, mai ales când au avut loc agresiuni. În 1934 a propus sæ se încheie o convenflie internaflionalæ pentru sancflionarea statelor complice ale terorismului! Îl interesa øi asigurarea unui climat internaflional propice bunei înflelegeri între state, care sæ slujeascæ pacea, væzutæ de el ca un fenomen al miøcærii, deci ca rezultatul unei acfliuni constante øi în aceastæ privinflæ el vorbea în 1935 de dezarmarea moralæ, având ca obiectiv revizuirea cærflilor de øcoalæ în scop de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internaflionalæ. Cât de actual este øi astæzi Titulescu! Titulescu a izbutit sæ se impunæ lumii contemporane lui, fiind acceptat ca o personalitate de dimensiuni deosebite. A fost unul din fondatorii Academiei Diplomatice Internaflionale de la Paris, a vorbit în 1929 la Reichstagul din Berlin despre Dinamica pæcii, a fost ales în douæ rânduri, succesiv, aproape cu unanimitatea voturilor, preøedinte al adunærii generale a Societæflii Nafliunilor 11

12 (caz unic în istoria acestei instituflii!), a flinut o conferinflæ la Cambridge în 1930 despre progresul ideii de pace, pentru ca, dupæ înlæturarea lui în 1936, sæ fie invitat sæ vorbeascæ în 1937 la Camera Comunelor, la Oxford øi Cambridge, ori la Institutul regal pentru afaceri externe de la Londra, iar Universitatea de la Bratislava i a acordat titlul de doctor honoris causa. Academia Românæ îl alesese ca membru de onoare în mai 1930, iar ca membru titular în mai Acest ministru al Europei, acest academician al pæcii, cum l a definit un preøedinte al Academiei Diplomatice Internaflionale, slujitor credincios al pæcii europene øi mondiale, acest intelectual multilateral, surprinzætor øi cuceritor, juristul, profesorul, dar øi finanflistul øi mai ales diplomatul, stæpânit cu împætimire de pasiune nemærginitæ pentru flara sa, dar având ochii larg deschiøi cætre omenire, ocupæ un loc unic øi de marcantæ importanflæ printre marii bærbafli dæruifli umanitæflii de români. Prin gândul øi fapta sa el este mai departe lângæ noi, sfætuindu ne øi nu rareori dojenindu ne. Îi datoræm cinste øi respect!

13 Nicolae Titulescu arhitect al diplomafliei româneøti 1 Domnule preøedinte al Academiei Române, Domnule vicepreøedinte al Academiei Române, Domnule preøedinte al Fundafliei Europene Titulescu, Distinøi invitafli, Participæm astæzi la un eveniment remarcabil marcarea a 125 de ani de la naøterea marelui diplomat øi om politic Nicolae Titulescu. Departe de a consemna o simplæ aniversare, omagiem de fapt drumul prin vremuri al unei prestigioase personalitæfli, care, aøa cum îl descria Savel Rædulescu, øi a pus toatæ pasiunea pentru organizarea unei lumi mai bune, a unei pæci durabile, îmbinând idealul de mâine cu realitatea de azi, într o activitate fecundæ prin constanfla øi luciditatea ei. Nu cred cæ mai este cazul, pentru a l evoca pe Nicolae Titulescu, sæ refacem traseul vieflii øi operei sale, date fiind intervenfliile remarcabile ale antevorbitorilor; deøi valenflele acestei personalitæfli excepflionale nu vor fi niciodatæ îndeajuns de subliniate. Consider însæ cæ este mai potrivitæ reliefarea celor mai importante aspecte din activitatea organizaflionalæ internæ a ministrului de Externe Nicolae Titulescu; mæ voi referi la actualitatea viziunii sale privind dezvoltarea instituflionalæ a Ministerului Afacerilor Stræine. 1 Alocufliune elaboratæ de Valentin Naumescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciile Academiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei Europene Titulescu, în Aula Academiei Române, 16 martie Textul a fost prezentat de Lucian Leuøtean, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, în lipsa din flaræ a domnului Valentin Naumescu. 13

14 Meseria de diplomat ca sæ parafrazez o sintagmæ folositæ de Henri Irénée Marrou meseria de observator, negociator øi facilitator privilegiat al relafliilor din sistemul internaflional a cunoscut în România interbelicæ un progres færæ precedent. În timpul celor douæ mandate ca ministru de Externe, între anii øi , Nicolae Titulescu a manifestat o statornicæ preocupare pentru constituirea unui corp diplomatic profesionist, de elitæ, recomandat exclusiv de virtuflile intelectuale, profesionale øi morale. În acest spirit, la 1 august 1927, puflin dupæ prima numire în funcflie, Nicolae Titulescu înainta un proiect de reorganizare øi restructurare a Ministerului Afacerilor Stræine, prin care principalele direcflii din administraflia centralæ se specializau strict, în scopul eficientizærii activitæflii. Prin ce se individualiza modernizarea instituflionalæ propusæ? În primul rând, prin mæsurile luate în ultima parte a aceluiaøi an, când s a creat Diviziunea economicæ, iar Direcfliile afaceri consulare øi afaceri comerciale au fost comasate. Se asuma astfel o abordare corelativæ a problemelor politice øi economice, urmærindu se cooperarea øi o exprimare unitaræ a punctelor de vedere româneøti privind domeniile economic øi financiar, în cadrul Ligii Nafliunilor, ori al altor organisme de profil. Era un mare jurist spunea Antoine F. Frangulis despre Nicolae Titulescu øi avea viziunea viitorului, întocmai ca Talleyrand. Dacæ Europa ar fi flinut seama de politica pe care o preconiza el, alta ar fi fost, desigur, soarta ei. În acest sens, extrem de importantæ a fost decizia lui Nicolae Titulescu de a crea o Diviziune juridicæ în cadrul Ministerului Afacerilor Stræine, datæ fiind necesitatea unei abordæri coerente a tuturor problemelor de naturæ juridicæ cu care se confrunta statul român. Crearea acestei noi diviziuni asigura, totodatæ, legætura statului român cu organismele juridice internaflionale, fixându se obiectivele øi modalitæflile de constituire, structurare øi îmbogæflire a fondului documentar în acest domeniu. Ce alte mæsuri de modernizare au ræmas în urma acelei perioade? Nu în ultimul rând, inifliativa de înfiinflare a Consiliului superior diplomatic, chemat sæ examineze problemele de importanflæ strategicæ øi, de asemenea, sæ ofere consultanflæ ministrului de Externe. 14

15 Înflelegând ca nimeni altul importanfla reprezentærii diplomatice, Nicolae Titulescu a impulsionat dezvoltarea activitæflii externe prin crearea unor noi misiuni diplomatice în state europene øi flæri de pe alte continente, din America Latinæ, Asia øi Africa, prin aderarea la noi organisme øi organizaflii internaflionale, prin organizarea ori participarea la conferinfle internaflionale cu caracter subregional, regional øi continental, pe diverse probleme. În concepflia sa, succesul în politica externæ se baza, în primul rând, pe contacte strânse, directe, constante øi active cu celelalte flæri, iar reprezentanflelor diplomatice ale României le reveneau multiple øi importante misiuni în acest sens. Astfel, rezolvarea divergenflelor, precum øi impunerea eficientæ a intereselor României în plan internaflional nu se puteau realiza decât pe calea dialogului, a discufliei directe cu partenerii: În situaflia internaflionalæ de azi spunea Nicolae Titulescu consider cæ este de mare interes ca punctul de vedere românesc în diferitele probleme externe la ordinea zilei sæ facæ obiectul unui schimb de vederi direct cu miniøtrii de Externe. România este doritoare de pace øi politica ei externæ nu s a îndepærtat niciodatæ nici de la acest scop esenflial, nici de la calmul necesar, care singur poate permite gæsirea mijloacelor apropiate pentru realizarea lui. Pe aceste coordonate s au înscris vizitele pe care Nicolae Titulescu le a efectuat în stræinætate, având astfel posibilitatea de a aborda direct, cu personalitæfli politice øi diplomatice importante, atât problemele României, cât øi chestiuni de interes european øi global. Nicolae Titulescu a avut øi o relaflie specialæ cu presa pentru a explica øi a face cunoscutæ opiniei publice viziunea sa în domeniul politicii externe româneøti, pentru a acorda cuvenita atenflie principiilor moderne de comunicare instituflionalæ. Adresându se jurnaliøtilor cu ocazia primei sale conferinfle de presæ dupæ numirea ca ministru de Externe, el afirma: între diplomaflie øi ziaristicæ este o strânsæ legæturæ. Øi unii øi alflii alergæm dupæ noutate. Unii, diplomaflii, mai cu prudenflæ, alflii, ziariøtii, cautæ øi senzaflionalul. Dar de la dumneavoastræ, ziariøtii, noi diplomaflii aflæm multe, atâtea lucruri nouæ folositoare, pânæ sæ apuce calea oficialæ. Iatæ de ce fliu ca în fiecare sæptæmânæ sau 15

16 cel mult la douæ sæptæmâni sæ am o conferinflæ cu dumneavoastræ, ca sæ væ pot împærtæøi atâtea lucruri interesante pentru flaræ. Astfel, Nicolae Titulescu a acordat o mare atenflie încadrærii birourilor de presæ de pe lângæ reprezentanflele României cu personal competent øi calificat. Lui i se poate atribui prezenfla în Ministerul Afacerilor Stræine, în calitate de ataøafli de presæ sau consilieri de presæ în Direcflia Presæ øi Informaflii a unor personalitæfli precum Elena Væcærescu ori Lucian Blaga. Nicolae Titulescu a pledat, în calitate de ministru de Externe, øi pentru asigurarea unor condiflii materiale øi financiare speciale pentru personalul Ministerului Afacerilor Stræine, condiflii în concordanflæ cu standardele internaflionale. În perioada ministeriatelor sale, reprezentanflii români au dobândit o poziflie egalæ, un statut similar cu acela al diplomaflilor occidentali, menit sæ le înlæture orice inhibiflii øi complexe de inferioritate. În 1931, marele diplomat român îøi definea astfel condiflia, în discursul la realegerea sa ca preøedinte al Adunærii Societæflii Nafliunilor: Fiecare îøi are misiunea sa, cu toflii unifli cum ne am putea îndoi de succes? Ce importanflæ are faptul cæ nu vom fi prezenfli în ziua când opera va fi terminatæ? Ce importanflæ cæ vor fi uitate sforflærile lucrætorilor din primul ceas? Ce importanflæ cæ noi nu vom fi fost decât soldaflii necunoscufli ai victoriei pæcii? Vom fi aceia care au crezut într o clipæ când ar fi putut sæ øi piardæ credinfla øi acesta este singurul merit care are prefl... Doamnelor øi domnilor, În anul 1928, Nicolae Titulescu declara: România este dominatæ de perfecta concordanflæ ce existæ între interesele româneøti øi interesele europene. Toate actele sale de politicæ externæ din trecut, ca øi (...) toate actele politicii sale externe din viitor, se explicæ sau se vor explica prin aceastæ considerafliune fundamentalæ. Viziunea lui Nicolae Titulescu, care transcende spiritul naflional, prin cel regional, spre universal, poate fi øi astæzi proiectatæ asupra politicii externe româneøti. La începutul acestui an, s a deschis o nouæ paginæ în istoria României. Aderarea la Uniunea Europeanæ a marcat un alt stadiu istoric, adæugând o nouæ identitate celei naflionale. Ræmânând fideli principiilor øi valorilor fundamentale, ne vom asuma acest 16

17 statut øi vom încerca sæ fructificæm interesul naflional, în solidaritate cu partenerii noøtri europeni. Acfliunea în plan extern a României are la bazæ convingerea cæ o prezenflæ puternicæ a Uniunii Europene în plan global va fi nu doar în beneficiul pæcii, securitæflii øi prosperitæflii continentului european, ci øi al comunitæflii internaflionale în ansamblul ei. Onorat auditoriu, Memoria ilustrului diplomat este pentru Ministerul Afacerilor Externe al României o datorie de onoare øi un titlu de glorie. Rememorarea ideilor novatoare ale lui Nicolae Titulescu, în ipostaza de ministru al Afacerilor Stræine, nu poate fi decât un imbold pe drumul european al României de astæzi. Folosesc acest prilej pentru a exprima gratitudinea noastræ faflæ de institufliile colaboratoare. Mulflumesc pentru faptul cæ acest eveniment special al lumii diplomatice øi academice româneøti se desfæøoaræ sub cupola Academiei Române øi væ mulflumesc pentru atenflia acordatæ.

18 Titulescu øi Europa 1 Domnule preøedinte al Academiei Române, Domnule vicepreøedinte al Academiei Române, Doamnelor øi domnilor academicieni, Domnule secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, Doamnelor øi domnilor ambasadori, Stimafli colegi, Fericitæ coincidenflæ, omagiem pe Nicolae Titulescu la împlinirea a 125 de ani de la naøtere într un moment de aparte semnificaflie europeanæ øi româneascæ. În urmæ cu 50 de ani, în aceeaøi lunæ martie, s au semnat Tratatele de la Roma, care au pus bazele Europei Unite, idee care a marcat o bunæ parte din viafla øi activitatea fostului ministru român al Afacerilor Stræine. Aniversarea celor 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu are loc în chiar primul an al aderærii României la Uniunea Europeanæ, împlinindu se astfel visul marelui nostru înaintaø care a gândit øi a pledat consecvent øi convingætor pentru destinul României în coordonate europene. Faptul cæ îl omagiem pe Nicolae Titulescu la Academia Românæ, cel mai important for de culturæ al flærii, dæ întreaga mæsuræ a prefluirii øi respectului nafliunii române faflæ de ilustrul nostru înaintaø, om politic øi diplomat de talie internaflionalæ, 1 Alocufliune rostitæ de prof. univ. dr. Adrian Næstase, preøedintele Fundafliei Europene Titulescu, la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciile Academiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei Europene Titulescu, în Aula Academiei Române, 16 martie

19 dând altitudine dintru început întregului ansamblu de manifestæri ocazionate de Anul Titulescu precursor al Europei Unite. Înfleleg sæ adaug alte trei repere nu mai puflin importante, a cæror evocare dæ un plus de relief semnificativ momentului. Prin alegerea sa, la 28 mai 1935, ca membru activ, Academia Românæ îøi îmbogæflea galeria nemuritorilor cu cel mai cunoscut român al vremii sale, înnobilat pe alte meridiane cu demnitæfli de autoritate universalæ, din care amintesc doar alegerea de douæ ori ca preøedinte al Adunærii Societæflii Nafliunilor øi ca preøedinte al Academiei Diplomatice Internaflionale de la Paris. Primea astfel consacrarea øi la Bucureøti opera sa politico diplomaticæ desfæøuratæ pe parcursul a 20 de ani, consacratæ servirii intereselor superioare ale flærii, angajarea sa statornicæ în definirea, consolidarea øi apærarea marilor principii ale dreptului internaflional, pledoaria øi acfliunea sa pentru o nouæ filosofie a pæcii øi pentru o nouæ construcflie a relafliilor internaflionale, în care evolufliile sæ dobândeascæ un sens pozitiv, sub semnul Libertæflii, Justifliei, Echitæflii, Moralei øi Progresului. Când trupul sæu a cæzut prematur pe meleaguri stræine, la 17 martie 1941, sub loviturile nedrepte ale adversarilor din flaræ øi din stræinætate, cotropit de tristeflea præbuøirii idealurilor în care a crezut øi pe care le a slujit øi hrænit prin luptæ øi dæruire, când Nicolae Titulescu nu øi putea gæsi somnul cel de veci în pæmântul flærii, iar evocarea øi omagierea sa în presæ au fost sever cenzurate sau de a dreptul interzise de oficialitæflile regimului de dictaturæ militaræ, Academia Românæ nu a respectat consemnul, abordând doliu øi elogiindu l succesiv în cuvinte de înaltæ simflire româneascæ. Peste timp, la Academia Românæ, la 15 martie 1991, în condifliile redobândirii libertæflii øi ale instaurærii unui regim democratic, lua fiinflæ, sub autoritatea sa moralæ, Fundaflia Europeanæ Titulescu. Atunci când membrii Fundafliei Europene Titulescu au semnat aici, la Academia Românæ, Actul constitutiv, ei au avut în vedere, înainte de toate, cæ personalitatea lui Nicolae Titulescu a reunit într un mod aproape perfect elementele esenfliale ce definesc poporul român øi caracteristicile fundamentale ale spiritului european. Afirmam atunci, cu deplinæ îndreptæflire, cæ ne gæsim în prezenfla unui simbol, între atâtea altele, ale apartenenflei 19

20 spiritualitæflii româneøti la spiritualitatea europeanæ øi cæ Fundaflia Europeanæ Titulescu este chematæ sæ împlineascæ o datorie moralæ. Reabilitându i memoria øi stimulând interesul pentru personalitatea øi opera sa, puse în serviciul flærii sale, al pæcii øi unitæflii Europei, Fundaflia Europeanæ Titulescu øi a propus de la început promovarea schimbului de idei øi încurajarea dialogului european pe tema dreptului internaflional, a relafliilor internaflionale øi, bineînfleles, pe tema problemelor politice, economice, social umanitare de mare interes pentru destinul Europei. La 15 ani de existenflæ, avem satisfacflia unei datorii asumate øi parflial împlinite, Fundaflia Europeanæ Titulescu dovedindu se un autentic laborator de cercetare, un spafliu generos al dialogului deschis øi constructiv, o tribunæ profund democraticæ a unor idei necesare pentru construcflia sau reconstrucflia României, pentru destinul Europei. Doamnelor øi domnilor, Îmbogæflirea patrimoniului naflional cu peste zece mii de pagini inedite, provenind din spafliul european øi extraeuropean, øi editarea în aceøti ani unor volume dedicate operei politico diplomatice a lui Nicolae Titulescu ne aduc, cu fiecare paginæ câøtigatæ, descifratæ øi tipæritæ, mai aproape de gândul øi fapta omului politic, sæ intræm în intimitatea procesului de elaborare a marilor sale idei øi proiecte, a pregætirii øi lansærii demersurilor sale de vocaflie europeanæ. Vom identifica convergent în discursurile øi actele sale deopotrivæ gânditorul øi omul de acfliune. Opera sa politicæ dæ strælucire celebrei butade a lui Ion I.C. Brætianu: fiærile mici nu øi pot permite luxul sæ aibæ oameni de stat mediocri. Sau poate s a înøelat Brætianu?! Mæ opresc relativ sumar asupra câtorva dintre valenflele filosofiei sale politice øi ale întreprinderilor sale politico diplomatice puse în slujba Europei Unite. Profund cunoscætor al istoriei flærilor continentului, Nicolae Titulescu a væzut Europa ca pe o entitate organicæ, definitæ prin dimensiunile sale congruente de ordin istorico geografic, socio economic, etnico religios øi cultural umanitar. A respins categoric øi patetic împærflirea artificialæ a Europei, în Europa Occidentalæ øi Europa Orientalæ, ierarhizarea valoricæ 20

21 schematicæ sub raportul bagajului de civilizaflie, a importanflei politico diplomatice sau a potenflialului creator. Dintr o asemenea perspectivæ, Europa îi apærea ca fruct al unui trunchi civilizator comun, ræspunzætor pentru toate înfrângerile sale øi beneficiar testamentar al tuturor aspirafliilor popoarelor sale. De la înælflimea tuturor marilor tribune ale epocii sale, Nicolae Titulescu a relevat fulgurant øi persuasiv acele contribuflii care asiguræ Europei un loc proeminent în istoria universalæ, care definesc øi fertilizeazæ capacitatea de iradiere a culturii øi civilizafliei continentului nostru. Idealist prin aspiraflie øi realist prin træire øi experienflæ, Nicolae Titulescu a fost unul dintre cei ce au atras atenflia asupra marilor ræspunderi ale Europei pentru evolufliile la scaræ planetaræ. Analist profund øi rafinat, Nicolae Titulescu a formulat concluzii irefutabile privind pericolele øi consecinflele ræzboiului, pe de o parte, valoarea øi exigenflele pæcii, pe de altæ parte. Cele douæ ræzboaie mondiale din secolul trecut, pornite de pe continentul european, i au confirmat în mod dramatic temerile, judecæflile, semnalele de alarmæ øi apelurile la rafliune. Pericolele relevate de involufliile politico militare din vremea sa, ascensiunea regimurilor de extrema dreaptæ sau de extrema stângæ, dezvoltarea forflelor agresive, proliferarea manifestærilor de forflæ, accentuarea pretenfliilor revizioniste øi revanøarde, multiplicarea expresiilor de terorism politic øi a confruntærilor de ordin etnic øi religios, l au angajat într un efort færæ egal pentru trezirea la realitate. Pacea trebuie cuceritæ øi nu proclamatæ! spunea el. Nicolae Titulescu nu a ezitat sæ reaminteascæ marilor democraflii occidentale cæ interesele lor nu se opresc la propriile granifle. El era pe deplin conøtient de indivizibilitatea securitæflii europene, precum øi de faptul cæ niciun stat al continentului oricât de îndepærtat geografic de o zonæ de conflict potenflial sau efectiv nu se poate deroba de responsabilitæflile ce i revin în planul apærærii acesteia. Fie mi permis sæ spun cæ vocea sa a ræmas, din pæcate, singularæ, cæ a avut soarta Casandrei. Aud astæzi, cu precædere în spafliul românesc øi citesc cu surprindere øi nemulflumire 21

22 afirmaflii ale unor analiøti improvizafli care reproøeazæ acum lui Nicolae Titulescu cæ nu a împiedicat dezagregarea României, pierderile de la Est, de la Vest øi de la Sud, izbucnirea celui de al Doilea Ræzboi Mondial øi consecinflele dezastruoase ale acestuia. Absurditatea reproøurilor mæ degreveazæ de cæutarea unor contraargumente întru apærarea marelui dispærut într o dreaptæ judecatæ de istorie. Le dæ replicæ acestor neavenifli un monstru sacru al publicisticii occidentale, Raymond Cartier, care afirma în urmæ cu aproape 70 de ani: El a fost cel mai strælucit øi cel mai dinamic dintre tofli cei care au vrut sæ construiascæ o Europæ nouæ, bazatæ pe egalitatea puterilor øi pe respectul tratatelor. Când norii au suit la orizont, el a fost unul dintre primii care a înfleles øi primul care a vrut sæ ridice un dig contra inundafliei care se anunfla. Avem cu toflii astæzi la dispoziflie marile pledoarii pentru pace, securitate, cooperare øi înflelepciune flinute în anii 20 øi 30. Ne cuceresc øi azi prin profunzimea analizei, prin cristalinitatea judecæflilor, prin curajul ideilor, prin frumuseflea verbului. Mai presus de toate acestea în mod paradoxal apar ca mesaje contemporane, ale unui om politic care îøi asumæ întreaga responsabilitate a destinului european. Doamnelor øi domnilor, Întreaga filosofie politicæ a lui Nicolae Titulescu este reflecflia modului în care a conceput, susflinut øi apærat principiile legale øi morale care trebuie sæ guverneze vieflile popoarelor øi relafliile dintre ele. Modelul sæu umanist de organizare internaflionalæ bazat pe ordine, stabilitate øi eficienfla domniei legii reprezintæ efortul unei conøtiinfle active, preocupatæ de gæsirea unor metode practice pentru o angajare serioasæ în respectarea acestor valori. Într un celebru discurs Ordinea în gândire pronunflat în urmæ cu exact 70 de ani, la Universitatea Komensky, discurs la care mæ întorc adesea pentru profunzimea øi frumuseflea lui, Nicolae Titulescu afirma: Mai întâi de toate, lumea de astæzi trebuie sæ øi punæ ordine în gândire. Putem afirma cæ am câøtigat o total øi definitiv la capætul celor øapte decenii trecute, putem spune cæ experienflele tragice træite de atunci încoace ne au înflelepflit îndestulætor, putem spune cæ o stæpânim sau øi mai grav cæ ne putem debarasa de ea, cæ putem 22

23 gæsi acesteia substitute din domeniile øtiinflei sau credinflelor religioase? Nu formulez simple întrebæri retorice! Stimafli colegi, Doamnelor øi domnilor, Nicolae Titulescu a înfleles cæ România nu poate fi în afara Europei, dupæ cum Europa nu poate fi færæ România. Øi a fundamentat concepflia pe luarea în considerare a unei multitudini de factori definitorii, mergând de la realitæflile istorico geografice, etno demografice øi social economice pânæ la cele de ordin spiritual øi cultural. Dintr o asemenea perspectivæ, Nicolae Titulescu a prefigurat României un program de politicæ externæ europeanæ, atunci când afirma, în urmæ cu 80 de ani: În România este dominantæ concordanfla perfectæ dintre interesele române øi cele europene. Toate actele politice trecute øi viitoare ale României se explicæ øi se vor explica prin aceastæ træsæturæ fundamentalæ. Precum cele mai multe dintre nafliunile încercate de Ræzboiul Mondial, România este înfometatæ de pace. Dar nu existæ pace færæ ordine internaflionalæ øi nu poate exista ordine færæ o conøtiinflæ absolutæ a stabilitæflii ei. Paranteza de 50 de ani în istoria României din secolul trecut a jugulat devenirea României, dar nu a ucis aspiraflia ei europeanæ. Ziditor de mari idealuri, Nicolae Titulescu a continuat sæ creadæ în destinul nostru european, chiar atunci când Europa a cæzut sub barbaria agresivæ a regimurilor totalitare. Speranfla lui a fost øi speranfla noastræ, ne a însoflit în aøteptarea revenirii la libertate øi democraflie, la progres øi prosperitate, în graniflele fireøti ale Europei. Am traversat câteva decenii grele. Am fost confruntafli cu toate întrebærile de dupæ ræzboi. Am ræspuns acestora mai bine sau mai puflin bine decât alflii, dar avându l pe Nicolae Titulescu alæturi, înflelepciunea lui, ideile sale, intrate într un patrimoniu european de acfliune. Toate acestea ne au permis în cele din urmæ sæ gæsim calea cea dreaptæ. fiin sæ væ împærtæøesc astæzi øi aici satisfacflia pe care am încercat o ca român de a lungul anilor, în multe locuri din lume, în special în universitæflile din Franfla, øi nu doar, la întâlnirile cu medii academice øi universitare, care au evocat cu profund respect numele lui Nicolae Titulescu alæturi de cele ale lui Jean 23

24 Monnet øi Robert Schuman. Tofli trei se regæsesc în ideile, proiectele øi demersurile care au prefigurat øi fundamentat desenul Europei Unite de astæzi. Doamnelor øi domnilor, Uniunea Europeanæ în care am intrat are ca obiective programatice promovarea pæcii, a valorilor sale øi a bunæstærii popoarelor sale, iar valorile pe care este fondatæ sunt cele ale demnitæflii umane, libertæflii, democrafliei, egalitæflii, statului de drept, precum øi respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale. Aceste valori se precizeazæ în textele Tratatelor Uniunii Europene din care citez sunt comune statelor membre, într o societate caracterizatæ prin pluralism, nediscriminare, toleranflæ, justiflie, solidaritate øi egalitate între femei øi bærbafli. Orice lecturæ a discursurilor øi orice analizæ a demersurilor titulesciene confirmæ o similitudine cvasiperfectæ de gândire între mesajul conaflionalului nostru øi obiectivele Uniunii Europene, care îøi au într un fel rædæcina în filosofia politicæ a lui Nicolae Titulescu, în modalitæflile sale de abordare a relafliilor intraeuropene, atunci când, la Geneva sau în capitalele continentului, încerca sæ construiascæ fundamentele pæcii øi securitæflii europene. Concepflia lui Nicolae Titulescu privind apærarea øi consolidarea pæcii se fundamenteazæ pe doi factori de importanflæ extremæ: realizarea unei mentalitæfli pacifice, pe de o parte, øi organizarea legalæ a pæcii, pe de altæ parte. Conaflionalul nostru credea pe bunæ dreptate cæ realizarea unei mentalitæfli paønice era în mæsuræ sæ asigure premisele øi cadrul pentru abordarea øi rezolvarea problemelor pæcii, iar educaflia pentru pace sæ devinæ o forflæ acflionalæ, capabilæ sæ intervinæ în adoptarea deciziilor politice la scaræ naflionalæ øi internaflionalæ. Ideile øi acfliunile sale în privinfla organizærii pæcii au conturat un sistem coerent, fundamentat pe o mare capacitate de pætrundere øi înflelegere a sensului øi conflinutului dezvoltærii social istorice. La baza eforturilor sale pentru organizarea pæcii, Nicolae Titulescu punea necesitatea respectærii principiilor de drept internaflional, pledoariile sale indefectibile pentru supremaflia 24

25 forflei dreptului øi eradicarea dreptului forflei. Nicolae Titulescu a ræmas consecvent pânæ la moarte principiilor de drept internaflional, la a cæror codificare øi promovare a contribuit în mod substanflial. Pentru noi, aceastæ consecvenflæ constituie un reper politic øi moral de cea mai mare importanflæ. În 1990, la o reuniune a Consiliului de Securitate, atunci când România trebuia sæ se pronunfle în legæturæ cu atacul Irakului împotriva Kuwaitului, am invocat spusele lui Nicolae Titulescu, în 1936, în condifliile agresiunii Italiei mussoliniene împotriva Etiopiei: Pentru România, aplicarea sancfliunilor faflæ de Italia a fost o experienflæ profund dureroasæ. Prietenia pe care poporul român o nutreøte faflæ de poporul italian este de o asemenea naturæ, încât a trebuit sæ mobilizez întreaga tærie a ortodoxiei politice pe care o pretind pentru flara mea pentru a aplica Pactul færæ øovæire. [ ] Ca ministru al Afacerilor Stræine, am urmat o linie dreaptæ, însæ aceasta a fost linia dreaptæ a glonflului care trece prin inimæ pentru a øi atinge flinta. În fiecare moment mai dificil din istorie, românii l au avut în subconøtient pe Nicolae Titulescu, au apelat la ideile øi judecæflile lui, bizuindu se pe marea autoritate moralæ pe care a avut o în Europa. Constituirea Micii Înflelegeri øi a Înflelegerii Balcanice, organizaflii de pace øi de cooperare în Europa Centralæ øi de Sud Est, bazate pe filosofia politicæ a lui Nicolae Titulescu, identificæ paøi semnificativi pe calea efortului interbelic de creare a unui sistem de securitate colectivæ în Europa. Ar fi nedrept sæ ignoræm faptul cæ analele politico diplomatice din perioada interbelicæ îl gæsesc pe Nicolae Titulescu prezent øi activ la toate celelalte eforturi de construcflie a pæcii legale la scaræ planetaræ. Doamnelor øi domnilor, Aceste idei øi principii cærora Nicolae Titulescu le a fost precursor au prins noi contururi dupæ cel de al Doilea Ræzboi Mondial, în primul rând în cadrul Nafliunilor Unite, al organizafliilor regionale, dar øi pe planul raporturilor bilaterale dintre state. Politica externæ øi de securitate comunæ a Uniunii Europene la care România a devenit membræ la 1 ianuarie 2007 are ca obiective: 25

26 salvgardarea valorilor comune øi a intereselor fundamentale ale statelor membre, independenfla øi integritatea Uniunii, în conformitate cu principiile Cartei Nafliunilor Unite; întærirea securitæflii Uniunii sub toate formele; menflinerea pæcii øi consolidarea securitæflii internaflionale, conform principiilor Cartei ONU, precum øi ale principiilor Actului Final de la Helsinki øi Cartei de la Paris (ale OSCE), inclusiv privind frontierele internaflionale; promovarea cooperærii internaflionale; dezvoltarea øi întærirea democrafliei øi a statului de drept, ca øi respectarea drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului. Cæ Europa este mai stabilæ ca oricând înainte, cæ statele ei acflioneazæ mai coerent øi mai responsabil ca în trecut, cæ violenfla primei jumætæfli a secolului al XX lea a cedat locul unei perioade de pace øi stabilitate færæ precedent în istoria europeanæ sunt realitæfli indiscutabile, dupæ cum la fel de adeværat este cæ persistæ focare de tensiune øi zone de conflict potenflial, cæ se aud încæ voci ale unor forfle øi structuri ce profeseazæ noi soiuri de revizionism cel mai adesea sub forma autonomiilor unor zone sau regiuni în interiorul unor state a cæror integritate este recunoscutæ pe plan internaflional prin toate tratatele de pace øi alte reglementæri internaflionale unanim acceptate øi, în fine, nu au fost eradicate intoleranflele etnice, religioase sau de alt fel. Crearea Uniunii Europene a constituit factorul esenflial al evolufliei pozitive a continentului. Ea a transformat relafliile dintre statele europene membre, ca øi relafliile dintre membrii comunitæflii flærilor europene. Evident, aceste obiective øi aspiraflii ale Uniunii Europene nu sunt pe deplin împlinite. Deøi aflatæ încæ la începutul apartenenflei sale la Uniunea Europeanæ, România a simflit øi apreciazæ acest nou spirit. De altfel, în aceastæ perioadæ, extinderea progresivæ a statului de drept øi a democrafliei a transformat regimuri autoritare în democraflii sigure, stabile øi dinamice. Extinderile succesive ale Uniunii Europene au transformat în realitate proiectul unei Europe unite øi paønice. Spre binele sæu, România s a alæturat øi a devenit parte a acestui proces. Aderarea la Uniunea Europeanæ, ca øi primirea în NATO cu trei ani în urmæ, au constituit proiectul major al actualei 26

27 generaflii, de conectare a flærii noastre cu structurile majore politice, economice øi militare euroatlantice. Dacæ ar fi træit, Nicolae Titulescu ar fi procedat la fel ca noi, ar fi cæutat obiective majore ale României în integrarea europeanæ øi în integrarea euroatlanticæ. Øi poate ar fi fæcut o mai bine decât noi, ar fi procedat mai bine, mai înflelept, ar fi gæsit øi alte soluflii, ar fi gæsit øi alte ritmuri. Ar fi suficient pentru omagiul pe care cu tofli trebuie sæ i l aducem la a 125 a aniversare a naøterii sale. Atunci când cæutæm soluflii problemelor noastre de politicæ externæ, ne raportæm øi la ceea a gândit øi fæcut Nicolae Titulescu øi nu singur, în definitiv împreunæ cu colegii sæi din Ministerul Afacerilor Stræine, cu clasa politicæ, aøa cum era ea atunci în România interbelicæ, într o lume care se schimba, care ascundea foarte multe tensiuni, ce au dus în final la al Doilea Ræzboi Mondial. Puflini sunt oamenii politici øi diplomaflii care au înfleles, asemenea lui Nicolae Titulescu, în urmæ cu mai mult de o jumætate de secol, importanfla rezolværii problemelor economice pentru destinul pæcii europene øi internaflionale. Afirmând cæ lipsa de materii prime øi de debuøeuri economice, de credite, comerflul îngrædit de bariere economice de tot felul, determinæ neîncredere, teamæ, nemulflumire, blocheazæ canalele de comunicare, slæbesc bazele înflelegerii øi ale colaborærii, generând în ultimæ instanflæ tensiuni øi conflicte. În mod logic, Nicolae Titulescu a pledat pentru necesitatea de a se adopta în toate aceste chestiuni mæsuri concrete øi coerente ca fruct al unei colaboræri vaste øi reciproc profitabile între toate statele, ceea ce ne permite sæ l consideræm de astæ datæ drept un precursor al unei noi ordini economice mondiale. Toate aceste teme se regæsesc astæzi pe agenda Uniunii Europene, atât în ceea ce priveøte realitæflile din interiorul Uniunii, cât øi relafliile cu statele din afara acesteia. Menflionez numai faptul cæ Uniunea Europeanæ este principalul furnizor de asistenflæ tehnicæ øi financiaræ din lume în lupta împotriva særæciei, a foametei, a subdezvoltærii. Lui Nicolae Titulescu, în calitatea de ministru al Afacerilor Stræine, i a revenit sarcina de a duce România în Europa øi de a aduce Europa acasæ, în România. Considera aceastæ misiune 27

28 deopotrivæ delicatæ øi dificilæ, deoarece ca ministru de Externe urmeazæ sæ flii seamæ grea sarcinæ de douæ opiniuni publice: cea de acasæ øi cea de peste graniflæ øi greu e, oricât te stræduieøti, sæ transporfli acasæ o atmosferæ internaflionalæ! Øi misiunea mea e sæ fiu cæræuøul în ambele sensuri! Dau aceste citate pentru cæ ele ne aratæ, într un fel, nu neapærat perenitatea, ci similitudinea unor abordæri, a unor dezbateri. Adeseori, avem impresia cæ suntem originali în ceea ce facem, în ceea ce spunem, în ceea ce simflim, dar, practic, aceastæ lecturæ a lui Nicolae Titulescu ne aratæ cæ, pânæ la urmæ, existæ un anumit tip de ciclicitate în viafla politicæ româneascæ, un anumit patern de acfliune øi, mai ales, de atitudine. Dacæ vom continua sæ facem paralele, putem gæsi în opera lui Titulescu interesul sæu pentru regionalism, care este acum atât de mult promovat de cætre Uniunea Europeanæ. Este clar cæ nu se poate separa o flaræ de zona în care se aflæ. Este important sæ fie creatæ o ambianflæ regionalæ paønicæ. Problemele Balcanilor, ale Europei de Sud Est sunt legate esenflial de o solidaritate regionalæ care a funcflionat, într un anumit fel, înainte de ræzboi øi care, øi în prezent, îøi are importanfla øi semnificaflia ei. Intrarea României în NATO øi aderarea la Uniunea Europeanæ au consolidat credibilitatea României pe plan extern ca partener în construcflia Europei Unite øi la întærirea solidaritæflii transatlantice. Fundamentul politicii noastre externe de astæzi trebuie sæ fie integrarea completæ în structurile Uniunii Europene øi consolidarea puternicæ a parteneriatului strategic cu SUA. Începutul secolului al XXI lea a însemnat pentru România întoarcerea sa definitivæ în sânul adeværatei sale familii, fiind astfel revitalizatæ øi dinamizatæ energia naflionalæ necesaræ accelerærii reformelor indispensabile trecerii flærii noastre de la aderarea la integrarea europeanæ øi euroatlanticæ efectivæ. Largul sprijin pe care conaflionalii noøtri l au acordat în permanenflæ obiectivului de aderare la Uniunea Europeanæ exprimæ øi dorinfla de a marca ireversibilitatea reformelor politice øi economice, integrarea flærii noastre într un sistem economic ordonat, care funcflioneazæ øi care este capabil sæ facæ faflæ globalizærii, accesului la cunoøtinfle avansate. 28