RÉFLEXIONS SUR L INFRACTION DE BAGARRE INFRACŢIUNEA DE ÎNCĂIERARE ÎN NOUL COD PENAL. Roxana Oana IFRIM *

Transcription

1 INFRACŢIUNEA DE ÎNCĂIERARE ÎN NOUL COD PENAL RÉFLEXIONS SUR L INFRACTION DE BAGARRE Roxana Oana IFRIM * Roxana Oana IFRIM * Résumé: L auteur analyse en détail l infraction de bagarre selon le Code pénal en vigueur et par rapport au nouveau Code pénal. L incrimination de la bagarre détermine par elle-même une résystématisation de l infraction respective : l objet de la protection étant des relations, concernant la cohabitaion sociale, le lieu de cette infraction sera parmi celles qui se réfèrent aux relations de cohabitation sociale et non pas à celles qui concernant la pérsonne humaine. Sous cet aspect on devrait réfléchir si la solution du nouveau code pénal de systématiser cette infraction dans le chapitre concernant les infractions contre la personne est justifiée. Le contenu constitutif du fait de bagarre, c est-à-dire ce que le coupable doit faire pour l existence du fait incriminé, est composé par un côté objectif et un côté subjectif. Du côté objectif, le fait de bagarre suppose l existence, comme à toute autre infraction, de ses parties composantes, notamment l élément matériel, les nécessités essentielles, la suite immédiate et le rapport de causalité entre l élément matériel et la suite immédiate. L élément matériel du monde objectif se réalise par l action de participation à une bagarre entre plusieurs personnes. La participation à la bagarre existe aussi lorsque après le commencement d une bagarre une personne intervient ou se laisse entraînée dans la bagarre. Mots clés: infraction de bagarre, Code pénal en vigueur, Code pénal comparé, droit pénal comparé. 1. Noul Cod penal[ 1 ], cu modificările şi completările ulterioare, situează printre infracţiunile contra persoanei şi infracţiunea de încăierare în Capitolul II referitor la infracţiunile contra integrităţii corporale sau sănătăţii, în timp ce în actualul Cod penal, infracţiunea de incăierare face parte din Capitolul al V-lea referitor la alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea Résumé: L auteur analyse en détail l infraction de bagarre selon le Code pénal en vigueur et par rapport au nouveau Code pénal. L incrimination de la bagarre détermine par elle-même une résystématisation de l infraction respective : l objet de la protection étant des relations, concernant la cohabitaion sociale, le lieu de cette infraction sera parmi celles qui se réfèrent aux relations de cohabitation sociale et non pas à celles qui concernant la pérsonne humaine. Sous cet aspect on devrait réfléchir si la solution du nouveau code pénal de systématiser cette infraction dans le chapitre concernant les infractions contre la personne est justifiée. Le contenu constitutif du fait de bagarre, c est-à-dire ce que le coupable doit faire pour l existence du fait incriminé, est composé par un côté objectif et un côté subjectif. Du côté objectif, le fait de bagarre suppose l existence, comme à toute autre infraction, de ses parties composantes, notamment l élément matériel, les nécessités essentielles, la suite immédiate et le rapport de causalité entre l élément matériel et la suite immédiate. L élément matériel du monde objectif se réalise par l action de participation à une bagarre entre plusieurs personnes. La participation à la bagarre existe aussi lorsque après le commencement d une bagarre une personne intervient ou se laisse entraînée dans la bagarre. Mots clés: infraction de bagarre, Code pénal en vigueur, Code pénal comparé, droit pénal comparé. 1. On sait que le nouveau Code pénal[26], avec les modifications et complétations ultérieures situe parmi les infractions contre la personne l infraction de bagarre aussi, dans le Chapitre II qui se réfère aux infractions contre l integrité corporelle ou la santé, pendant que dans l actuel Code pénal, l infraction de bagarre fait partie du Chapitre V, qui se réfère à d autres infractions qui portent atteinte à * Lecturer Ph.D., Spiru Haret Université de Bucarest, Institut pour la recherche juridique Acad. Andrei Radulescu, Académie Roumaine 79

2 socială, deosebindu-se astfel şi sub aspectul obiectului juridic. 2. În doctrina penală[ 2 ] încăierarea presupune o ciocnire violentă şi spontană între mai multe persoane ale căror acţiuni se întrepătrund în aşa măsură încât este dificil să se precizeze contribuţia fiecăreia dintre persoanele între care s-a produs încăierarea. Dat fiind că răspunderea penală este totuşi personală legiutorul a decis să incrimineze faptul încăierării adică al participării unei persoane la o asemenea activitate, considerând că încăierarea prin ea însăşi indiferent de contribuţia fiecărui participant reprezintă o faptă gravă care prejudiciază ordinea socială şi încalcă regulile de convieţuire socială[ 3 ]. Incriminarea încăierării prin ea însăşi determină şi o resistematizare a infracţiuni respective: obiectul ocrotirii fiind relaţiile privitoare la conveţuirea socială[ 4 ], locul acestei infracţiuni va fi printre cele care se referă la relaţiile de convieţuire socială şi nu la cele care privesc persoana umană. Sub acest aspect ar fi de reflectat dacă este justificată soluţia noului cod penal de a sistematiza aceasta infracţiune în capitolul privind infracţiuni contra persoanei. 3. După unii autori[ 5 ] obiectul juridic special principal al faptei de incăierare ar consta în relaţiile referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, integritatea corporală, sănătatea sau chiar viaţa acesteia, atunci când în cursul încăierării se săvârşeşte o infracţiune contra persoanei, fără a se cunoaşte făptuitorul. Această opinie a fost susţinută şi de alţi autori[ 6 ]. Într-un asemenea caz, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori moartea apare că o consecinţă a însăşi faptei de încăierare[ 7 ]. Obiectul juridic special secundar constă în relaţiile sociale referitoare la convieţuirea socială, relaţii referitoare la menţinerea ordinii şi a liniştii publice, a des relations concernant la cohabitation sociale, en se différenciant ainsi sous l aspect de l objet juridique aussi. 2. Dans la doctrine pénale[27] la bagarre suppose un conflit violent et spontané entre plusieurs personnes dont les actions s entremèlent de telle manière qu il est difficil de préciser la contribution de chaque personne qui y a participé. Étant donné que la responsabilité pénale est tout de même personnelle, le législatif a décidé d incriminer le fait de la bagarre c est-à-dire de la participation d une personne à une telle activité, en considérant que la bagarre par elle-même, indifférement de la contribution de chaque participant représente un fait grave qui préjudicie l ordre sociale et transgresse les règles de cohabitation sociale[28]. L incrimination de la bagarre détermine par elle-même une résystématisation de l infraction respective : l objet de la protection étant des relations, concernant la cohabitaion sociale[29], le lieu de cette infraction sera parmi celles qui se réfèrent aux relations de cohabitation sociale et non pas à celles qui concernant la pérsonne humaine. Sous cet aspect on devrait réfléchir si la solution du nouveau code pénal de systématiser cette infraction dans le chapitre concernant les infractions contre la personne est justifiée. 3. Selon certaines auteurs[30], l objet juridique spécial principal du fait de la bagarre consiste dans les relations concernant des attributs fondementaux de la personne, l integrité corporelle, la santé ou même la vie de celle-ci, lorsque pendant une bagarre on commet une infraction contre la personne sans connaître le coupable. Cette opinion a été soutenue aussi par d autres auteurs[31]. Dans un tel cas, porter préjudice à l integrité corporelle, à la santé ou même causer la mort apparaît comme une conséquence du fait même de la bagarre[32]. 80

3 climatului de securitate socială necesar convieţuirii paşnice şi armonioase între cetăţeni. Avem rezerve asupra acestei soluţii de sistematizare. S-a trecut cu vederea că infracţiunea de incăierare are ca obiect juridic special principal relaţiilor de convieţuire socială, tulbură liniştea şi paşnica convieţuire a cetăţenilor ca şi buna înţelegere între membrii societăţii[ 8 ]. Numai în secundar astfel de fapte atentează la atributele fundamentale ale persoanei, integritatea corporală, sănătatea sau chiar viaţa acesteia[ 9 ]. Într-un asemenea caz vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori moartea apare ca o consecinţă a însăşi faptei de încăierare. Sub acest aspect modificările de mai sus a sediului reglementării infracţiunilor menţionate nu ni se pare justificat. 4. Obiectul material constă în corpul persoanelor sau în bunurile asupra cărora se exercită actele de violenţă. De asemenea, potrivit alin. 2), infracţiunea are că obiect material corpul persoanei căreia i s-a produs, în cursul încăierării, o vătămare corporală, iar potrivit alin. 3), constă în corpul persoanei căreia i s-a produs moartea, dacă nu se cunoaşte făptuitorul[ 10 ]. 5. Subiectul activ este reprezentat de o pluralitate de făptuitori, fiecare răspunzând în calitate de autor pentru participarea la încăierare[ 11 ]. Încăierarea există dacă la aceasta participă două tabere, fiecare având cel puţin două persoane, între care au loc acte reciproce de violenţă, situaţie în care se ajunge la îmbulzeală, la încleştare între indivizi, se realizează acea împletire de acţiuni care face dificilă delimitarea activităţii fiecăruia. Atunci când există numai grupul inculpaţilor, victima căreia i-au cauzat moartea fiind singură, fapta se încadrează în prevederile referitoare la infracţiunea de omor[ 12 ]. L objet juridique spécial secondaire consiste dans les relations sociales qui se rapportent à la cohabitation sociale, relations concernant le maintient de l ordre et de la tranquilité publique, du climat de sécurité sociale nécessaire à la cohabitation pacifique et harmonieuse entre le citoyens[33]. Nous avons des réserves en ce qui concerne cette solution de systématisation. On a omis le fait que l infraction de bagarre a comme objet juridique spécial principal de maintenir les relations de cohabitation sociale. Seulement secondairement ces faits attentent contre les attributs fondamentaux de la personne, contre l integrité corporelle, la santé ou même la vie de celle-ci[34]. Dans un tel cas, l endommagement de l integrité corporelle ou de la santé et même la mort apparaissent comme une conséquence du fait même de la bagarre. Sous cet aspect les modifications de ci-dessus du siège de la reglémentation des infractions mentionnées ne nous paraissent pas justifiées. 4. L objet matériel est constitué par les corps des personnes ou dans des biens contre lesquelles on exercité des faits de violence. Selon l alinéat 2 aussi, l infraction a comme objet matériel le corps de la personne qui a souffert, pendant la bagarre, un endommagement corporel, et selon l al. 3, l infraction consiste dans le corps de la personne à lequelle on a causé la mort si on ne connaît pas le coupable[35]. 5. Le sujet actif est représenté par une pluralité de coupables, chacun en répondant comme auteur pour la participation à la bagarre[36]. La bagarre existe s il y a la participation de deux groupements chacun ayant au moins deux personnes entre lesquels ont lieu des actes réciproques de violence, situation où on aboutit à la bousculade, au combat corps à corps, où il se produit cet enchevêtrement d actions qui fait difficile la délimitation de l activité de chacun. Lorsqu il existe seulement le groupe des inculpés, la victime dont on a 81

4 6. Săvârşirea infracţiunii este susceptibilă de participaţie penală, sub forma instigării sau a complicităţii[ 13 ]. 7.În ceea ce priveşte subiectul pasiv al infracţiuni de incăierare este persoana sau persoanele care au a avut de suferit de pe urma manifestărilor violente ale participanţilor la încăierare[ 14 ]. 8. Structura infracţiunii de incăierare adică conţinutul său juridic, este alcătuit dintr-o situaţia premisă şi conţinutul constitutiv. Referindu-ne la situaţia premisă observăm că aceasta nu există la această infracţiune. Ca urmare conţinutul juridic se confundă cu conţinutul constitutiv. Conţinutul constitutiv al faptei de incăierare, adică ceea ce trebuie să realizeze făptuitorul pentru existenţa faptei incriminate, include o latură obiectivă şi o latură subiectivă. Sub aspectul laturii obiective fapta de incăierare presupune existenţa, ca la orice altă infracţiune, a părţilor ei componente, şi anume: elementul material, cerinţe esenţiale, urmarea imediată şi raportul de cauzalitate[ 15 ] între elementul material şi urmarea imediată. Elementul material al laturii obiective se realizează prin acţiunea de participare la o încăierare între mai multe persoane. Participarea la încăierare există şi atunci când, după începerea unei încăierări, o persoană intervine sau se lasă antrenată în încăierare. În sfârşit, există participare la încăierare şi atunci când o persoană a declanşat sau a luat parte un anumit interval de timp la conflictul violent între două tabere adverse şi, înainte de terminarea încăierării, s-a retras. În toate cazurile, participarea la încăierare presupune săvârşirea sau cel puţin încercarea de a săvârşi acte de violenţă, adică o prezenţă activă a făptuitorului în aglomerarea de persoane angajate în conflict[ 16 ]. Cerinţe esenţiale. Acţiunea de participare trebuie să se refere la o causé la mort étant seule, le fait est encadré dans les prévoyances se rapportant à l infraction de meurtre[37]. 6. L accomplissement de l infraction est susceptible de participation pénale, sous la forme de l investigation ou de complicité[38]. 7. Le sujet passif de l infraction de bagarre, c est la personne ou des personnes qui ont subi des endommagements suite à des manifestations violentes des participants à la bagarre[39]. 8. La structure de l infraction de bagarre c est-à-dire son contenu juridique, est constitué par la situation prémisse et le contenu constitutif. En ce qui concerne la situation prémisse on observe que celle-ci n existe pas à cette infraction. Par la suite, le contenu juridique se confond au contenu constitutif. Le contenu constitutif du fait de bagarre, c est-à-dire ce que le coupable doit faire pour l existence du fait incriminé, est composé par un côté objectif et un côté subjectif. Du côté objectif, le fait de bagarre suppose l existence, comme à toute autre infraction, de ses parties composantes, notamment l élément matériel, les nécessités essentielles, la suite immédiate et le rapport de causalité[40] entre l élément matériel et la suite immédiate. L élément matériel du monde objectif se réalise par l action de participation à une bagarre entre plusieurs personnes. La participation à la bagarre existe aussi lorsque après le commencement d une bagarre une personne intervient ou se laisse entraînée dans la bagarre. Enfin, il y a participation à la bagarre aussi lorsqu une personne a declenché on a pris part un certain intervalle de temps au conflit violent entre deux groupements adverses et, avant la fin de la bagarre, elle s est retirée. Dans tous les cas, la participation à la bagarre suppose la commission ou au moins la tentative de commettre des actes de violence, c est-àdire une présence active du coupable dans l agglomération de personnes engagées dans 82

5 încăierare între mai multe persoane. Cerinţa legii implică îndeplinirea condiţiilor încăierării, adică existenţa unor tabere sau grupuri adverse încleştate în luptă, în aşa fel încât acţiunile participanţilor se împletesc între ele şi sunt greu de delimitat[ 17 ]. Rezultă de aici că, atunci când condiţiile încăierării nu sunt îndeplinite, făptuitorul alăturându-se uneia sau mai multor persoane în lupta cu un singur adversar sau detaşându-se din învălmăşeală şi luptând cu un singur adversar, fapta nu constituie infracţiunea de încăierare, ci, după caz, o altă infracţiune[ 18 ]. În acest sens, în practica judiciară s-a considerat[ 19 ] că nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de încăierare dacă două persoane au atacat şi lovit o altă persoană, deoarece încăierarea presupune două grupuri adverse între care se schimbă lovituri reciproce, iar în speţă victima a fost singură, fiind atacată de doi agresori şi primind lovituri de la fiecare dintre aceştia. În cazul infracţiunii de încăierare nu sunt aplicabile şi dispoziţiile referitoare la provocare, deoarece, deşi încăierarea presupune o tulburare psihică, aceasta diferă calitativ şi ca intensitate de starea de tulburare specifică provocării[ 20 ]. Pentru întregirea laturii obiective este necesar ca acţiunea sau inacţiunea prin care s-a realizat elementul material să aibă ca urmare imediată atingerea adusă unora dintre atributele persoanei, precum şi regulilor de convieţuire socială. Între elementul material al infracţiunii de incăierare şi starea de pericol care constituie urmarea imediată a acţiunii sau inacţiunii prin care s-a realizat elementul material, trebuie să existe o legătură de cauzalitate[ 21 ]. Sub aspectul laturii subiective infracţiunea de incăierare se săvârseşte cu intenţie care poate fi directă sau indirectă. Pentru existenţa vinovăţiei este indiferent scopul urmărit de făptuitor sau mobilul de care a fost determinat. Motivele pot fi diferite: ură, gelozie, viciu, le conflit[41]. Demandes essentielles. L action de participation doit se réferer à une bagarre entre plusieurs personnes. La nécessité de la loi implique la réalisation des conditions de la bagarre, c est-à-dire l existence des groupements ou des groupes adverses dans la bagarre, de manière que les actions des participants s entremêlent entre elles et sont difficilement à délimiter[42]. Il résulte d ici que, lorsque les conditions de la bagarre ne sont pas remplies, le coupable, en se joignant à une ou plusieurs personnes dans la lutte contre un adversaire ou se détachant de la mêlée et luttant contre un adversaire, le fait ne constitue pas l infraction de bagarre, mais, selon le cas, une autre infraction[43]. En ce sens, dans la pratique judiciaire on a considéré[44] qu on ne peut pas retenir l infraction de bagarre si deux personnes ont attaqué et frappé une autre personne, parce que la bagarre suppose deux groupements adverses qui s attaquent réciproquement, et en l espèce la victime a été seule, étant attaquée par deux agresseurs et recevant des coups de chacun d eux. Au cas de l infraction de bagarre ne sont pas applicables les dispositions qui se réfèrent à la provocation, parce que même si la bagarre suppose un trouble psychique, celui-ci diffère qualitativement et comme intensité de l état de trouble specifique à la provocation[45]. Pour completer le côté objectif, il est nécessaire que l action ou l inaction par laquelle on a realisé l élément matériel ait comme conséquence immédiate l atteinte porté à l un des attributs de la personne, et aussi aux règles de cohabitation sociale. Entre l élément matériel de l infraction de bagarre et l état de péril qui constitue la conséquence immédiate de l action ou de l inaction par laquelle on a réalisé l élément matériel, il doit exister un rapport de causalité[46]. Sous l aspect du côté subjectif, l infraction de bagarre est commise intentionnellement et peut être directe ou 83

6 răzbunare, samavolnicie, avariţie etc, ele sunt însă irelevante pentru existenţa infracţiunii, dar vor fi ţinute în seamă de către instanţă la individualizarea sancţiunii penale conform art.72 din Codul penal în vigoare (persoana infractorului), respectiv art , (Capitolul IV din Titlul al IIIlea din Noul cod penal). 9. Săvârşirea infracţiunii de incăierare, atunci când este comisă printr-o acţiune este susceptibilă de acte de pregătire şi de tentativă. Legea penală în vigoare însă nu incriminează aceste forme imperfecte. De asemenea, şi legiuitorul noului cod penal nu incriminează actele pregătitoare şi tentativa şi, ca atare nu se pedepsesc. 10. Consumarea infracţiuni se produce în momentul în care are loc încăierarea, adică atunci când mai multe persoane sunt angajate într-un conflict violent, în aşa fel încât acţiunile lor se împletesc şi sunt greu de delimitat. Pentru existenţa infracţiunii nu interesează durata încăierării, însă de acest aspect se va ţine seama la individualizarea judiciară a pedepsei. 11. Modalităţile infracţiuni. Există trei modalităţi normative agravante ale infracţiuni şi anume: Potrivit alin. 2), infracţiunea este mai gravă dacă în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală uneia sau mai multor persoane şi nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările. Agravanta are în vedere faptul căprin încăierare s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, în accepţiunea prevederilor art. 194 C.pen. Agravanta se reţine dacă nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările. Nu interesează dacă victima este unul dintre participanţii la încăierare sau o persoană din afara încăierării[ 22 ]. Toţi participanţii la încăierare răspund pentru rezultatul mai grav produs, deoarece, din punct de vedere obiectiv, fiecare a realizat acţiunea de participare la încăierare, iar din indirecte. L existence de la culpabilité est independente du but pursuivi par le coupable ou du mobile qui l a détérminé. Les motifs peuvent être différents : haine, jalousie, vice, vengeance, abus, avarice etc. ; ils ne sont pas rélevants pour l existence de l infraction, mais on tiendra compte d eux dans l instance, à l individualisation de la sanction pénale conformément à l art. 72 du Code pénal en vigueur (la personne de l infracteur), respectivement l art (Chap. IV du Titre III du Nouveau Code pénal). 9. L accomplissement de l infraction de bagarre lorsqu elle est commise par une action, est susceptible d actes préparatoires et de tentative. Mais la loi pénale en vigueur n incrimine pas ces formes imparfaites. Le législatif du nouveau code pénal n incrimine pas aussi les actes préparatoires et la tentative et donc ne les punit pas. 10. La consommation des infractions se produit lorsque la bagarre a lieu, c est-àdire lorsque plusieurs personnes sont engagées dans un conflit violent, de manière que leurs actions s entremêlent et sont difficiles à délimiter. La durée de la bagarre ne compte pas pour l existence de l infraction, mais on tiendra compte de cela à l individualisation judiciaire de la punition. 11. Modalités des infractions. Il y a trois modalités normatives, aggravantes de l infraction, notamment : selon l al. 2, l infraction est plus grave si pendant la bagarre on a causé l endommagement corporel de l une ou plusieurs personnes et si on ne connaît pas lequel des participants a produit ces conséquences. L aggravante a en vue le fait que par la bagarre on a produit l endommagement corporel d une ou plusieurs personnes, selon les acceptions de l art. 194 c. pen. L aggravante est retenue si on ne connaît pas laquel des participants a produit les conséquences. Ça n a pas d importance si la victime est l un des participants à la bagarre 84

7 punct de vedere subiectiv, fie l-a prevăzut, dar a crezut că acest rezultat nu se produce, fie nu l-a prevăzut, deşi putea şi trebuia să-l prevadă. Temeiul obiectiv al răspunderii penale constă în fapta de încăierare la care au participat, iar temeiul subiectiv al răspunderii lor constă în intenţia depăşită. Dacă în cadrul încăierării s-a produs numai fapta prevăzută în art. 193 C. pen., se va reţine forma simplă din art. 198 alin. 1) C. pen., fiind indiferent dacă făptuitorul este cunoscut sau nu. Agravanta există indiferent de numărul persoanelor care suferă o vătămare corporală, această împrejurare va fi luată în considerare la individualizarea judiciară a peepsei. Sancţiunea aplicabilă tuturor participanţilor la încăierare constă în închisoarea de la unu la 5 ani, cu excepţia victimei, care răspunde potrivit alin.1). Potrivit alin. 3) ipoteza I-a, infracţiunea este şi mai gravă când prin fapta săvârşită în condiţiile alin. 2) s-a cauzat moartea unei persoane. Agravanta are în vedere faptul că prin încăierare s-a produs un rezultat mai grav, constând în moartea unei persoane, rezultat imputabil pe bază de intenţie depăşită. În acest caz, agravanta se reţine de asemenea numai dacă nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările. De exemplu, s-a considerat că agravanta există atunci când încăierarea s-a soldat cu rănirea mai multor persoane şi uciderea alteia[ 23 ]. Potrivit alin. 3) ipoteza II -a, infracţiunea este şi mai gravă când prin fapta săvârşită în condiţiile alin. 2) s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane. Agravanta are în vedere faptul căprin încăierare s-a produs un rezultat şi mai grav, constând în moartea a două sau mai multor persoane, rezultat imputabil pe bază de intenţie depăşită. În acest caz, agravanta se reţine deasemenea numai dacă nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările. ou une personne extérieure à la bagarre[47]. Tous les participants à la bagarre répondent pour le résultat aggravé produit, parce que, du point de vue objectif chacun a réalisé l action de participer à la bagarre, et du point de vue subjectif, soit il a prévu ce résultat mais a cru qu il ne se produira pas, soit il ne l a pas prévu, même s il le pouvait et devait le prévoir. Le fondement objectif de la responsabilité pénale consiste dans le fait de la bagarre à laquelle ils ont participé est le fondement subjectif de leur responsabilité consiste dans l intention dépassée. Si pendant la bagarre se produit seulement le fait prévu à l art. 193 C. pén., on va retenir la forme simple de l art. 198 al. 1 C. pén., indifféremment si le coupable est connu ou non. L aggravante existe indifféremment du nombre de personnes qui souffrent un endommagement corporel, cette conjoncture sera prise en considérations à l individualisation judiciaire de la punition. La sanction applicable à tous les participants à la bagarre consiste dans la détention de 1 5 ans à l exception de la victime, qui répond conformément à l alin. 1. Selon l alin. 3, l hypotèse 1 l infraction est plus grave lorsque par le fait accompli dans les conditions de l al. 2 on a causé la mort d une personne. L aggravante a en vue le fait que par la bagarre s est produit un résultat plus grave consistant dans la mort d une personne, résultat imputable en base de l intention dépassée. En ce cas, l aggravante est retenue aussi seulement si on ne connaît lequel des participants a produit les conséquences. Par exemple, on a considéré que l aggravante existe lorsque la bagarre s est soldée par l endommagement de plusieurs personnes et la mort d une autre[48]. Selon l al. 3 l hypotèse II, l infraction est beaucoup plus grave lorsque par le fait accompli dans les conditions de l al. 2 on a causé la mort de deux ou plusieurs 85

8 Există numeroase modalităţi de fapt în raport cu împrejurările concrete unde s-a comis fapta[ 24 ]. 12. Infracţiunea de încăierare în modalităţile normative din art.198 alin.1 este sancţionată cu pedepasa închisorii de la 3 luni şi un an sau amenda. În modalităţile normative din art.198 alin.2 pedepasa este închisoarea de la 1 an la 5 ani. În modalităţile din art.198 alin.3 pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani iar dacă sa cauzat moartea a două sau mai multe persoane elementele speciale ale pedepsei se măresc cu o treime. 13. Potrivit alin. 4), nu se pedepseşte cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale sau care a încercat să-i despartă pe alţii. Astfel aplicarea pedepsei nu trebuie să aibă loc când participantul a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale. În acest caz, este firesc să nu intervină răspunderea penală, deoarece, fiind prins fără voia sa în respectiva încăierare, nu a avut intenţia de a participa la aceasta; şi când a încercat să-i despartă pe alţii. În acest caz este firesc ca participantul să nu fie pedepsit, deoarece intenţia sa nu a fost de a participa la încăierare, ci să despartă alte persoane prinse în încăierare. În toate cazurile, participantul nu va beneficia însă de cauza specială de nepedepsire dacă, ulterior, lăsându-se antrenat în încăierare, acţionează cu intenţia de a participa la încăierare şi se integrează în schimbul de violenţe care are loc[ 25 ]. Cauzele de nepedepsire operează nu numai în cazul încăierării simple, ci şi în celelalte ipoteze prevăzute de text, cu excepţia însă a acelora în care se săvârşesc infracţiuni mai grave, iar făptuitorii sunt cunoscuţi. 14.Aşa cum s-a arătat, noua sistematizare a infracţiunii de incăierare în noul Cod penal constituie o iniţiativă discutabilă a legiuitorului, o atare soluţie legislativă nefiind propusă nici în doctrină, personnes. L aggravante a en vue le fait que par la bagarre on a produit un résultat plus grave, consistant dans la mort de deux ou plusieurs personnes, résultat imputable basé sur l intention dépassée. En ce cas l aggravante est retenue aussi seulement si on ne connaît pas lequel des participants a produit les conséquences. Il y a de nombreux modalités de fait par rapport aux circonstances concrètes où s est produit le fait[49]. 12. L infraction de bagarre dans les normatives de l art. 198 al. 1 est sanctionnée par la punition avec détention de 3 mois à un 1 an et amende. Dans les normatives de l art. 198 al. 2 la punition est la détention de 1 à 5 ans. Les solutions de l art. 198 al. 3 la punition c est la détention de 6 à 12 ans et si on a causé la mort de deux ou plusieurs personnes, les éléments spéciaux de la punition s agrandissent avec la troisième partie. 13. Selon l al. 4, on ne punit pas celui qui est surpris dans une bagarre contre sa volonté ou qui a essayé de séparer les autres. Ainsi l application de la punition ne doit pas avoir lieu lorsque le participant a été surpris dans la bagarre contre sa volonté. En ce cas, il est normal que la responsabilité pénale n intervient pas, parce que la personne étant surpris sans sa volonté, dans la respective bagarre, il n a pas eu l intention de participer à cela ; Lorsqu il a essayé de séparer les autres, en ce cas il est naturel que le participant ne soit pas puni, parce que son intention n a pas été de participer à la bagarre, mais de séparer d autres personnes de la bagarre. Dans tous les cas le participant ne béneficira pas de la cause spéciale de nonpunition si, ultérieurement, en se laissant entraîné dans la bagarre, il actionne à l intention de participer à la bagarre et s intègre dans l échange de violences qui a lieu[50]. Les causes de non punition opère non seulement au cas de la simple bagarre mais aussi dans les autres hyphothèses prévues par la texte, à l exception de ceux qui commettent des 86

9 nici în jurisprudenţă şi nici de natură să asigure un plus de ocrotire a valorilor sociale în discuţie, ca şi relaţiilor sociale legate de aceste valori. De lege ferenda propunem ca în noul cod penal infracţiunea de incăierare să fie trecută printre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, reproducându-se soluţia legii penale în vigoare. Bibliografie 1. Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 510 din 24 iulie Vintilă Dongoroz, si colab., Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol., IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, T.Toader, Drept penal român, Partea specială, ediţia a 6-a, revizuită şi actualizată, Ed. Hamangiu, E.Ciongaru, Teoria Generala a Dreptului, editia a-ii-a revizuita si adaugita, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea specială. Teorie şi practică judiciară conform noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, Ovidiu Predescu, Angela Hărăstăşanu, Drept penal. Partea Specială.,Examinare comparativă Codul penal - Noul Cod penal, Editura Universul Juridic, E.Ciongaru, Custodial sanctions versus community sanctions, The Third Edition of the International Conference Social Work Perspective of Quasi-Coercive Treatment of Offenders Violence among adolescents, SPECTO 2012, Monduzzi Editore infractions plus graves et les coupables sont connus. 14. Ainsi que nous l avons montré, la nouvelle systématisation de l infraction de bagarre dans le nouveau Code Pénal constitue une initiative discutable du législatif, une telle solution législative n étant pas proposée ni dans la doctrine, ni dans la jurisprudence, elle n étant pas de nature à assurer un plus de protection des valeurs sociales en discussion et des valeurs sociales en rapport à ces valeurs. De lege ferenda nous proposons que dans le nouveau code pénal l infraction de bagarre soit rangée parmi les infractions qui portent atteinte aux rélations concernant la cohabitation sociale en reproduisant la solution de la loi pénale en vigueur. Bibliography 1. La loi no. 286/2009 concernant le Code pénal, publié dans «Moniteur officiel de la Roumanie», partie I, no. 510, 24 juillet Vintilă Dongoroz et collab., Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol. IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, Tudorel Toader, Drept penal român, Partea specială, ed. a 6-a, revue et actualisée, Ed. Hamangia, E.Ciongaru, Théorie Générale du Droit, deuxième édition, revue et ajoutée, Ed Écriture Roumaine, Craiova, Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea specială. Teorie şi practică judiciară conform noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, Ovidiu Predescu, Angela Hărăstăşanu, Drept penal. Partea Specială. Examinare comparativă Codul penal Noul Cod penal, Editura Universul Juridic,

10 International Proceedings Division, Bologna, Italy, I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 5991/2005, în Buletinul jurisprudenţei. Culegere de decizii pe anul 2005, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p E.Ciongaru, Teoria Generala a Dreptului, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, Trib. Suprem, Secţia penală, decizia nr. 1088/1972, în R.R.D. nr. 9/ D. Clocotici, Cu privire la aplicarea scuzei provocării şi a dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni în cazul infracţiunilor de încăierare, în R.R.D. nr. 3/ C.A. Constanţa, decizia penală nr. 117/1996, în Dreptul nr. 4/ Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, Drept penal. Partea specială. ediţia a 2-a. Ed. Hamangiu, E.Ciongaru, Custodial sanctions versus community sanctions, The Third Edition of the International Conference Social Work Perspective of Quasi-Coercive Treatment of Offenders Violence among adolescents, SPECTO 2012, Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 5991/2005, în Buletinul jurisprudenţei. Culegere de decizii pe anul 2005, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, E.Ciongaru, Théorie Générale du Droit, Ed Écriture Roumaine, Craiova, Trib. Suprem, Secţia penală, decizia nr. 1088/1972, în R.R.D. nr. 9/ D. Clocotici, Cu privire la aplicarea scuzei provocării şi a dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni în cazul infracţiunilor de încăierare, dans R.R.D. nr. 3/ C.A. Constanţa, decizia penală nr. 117/1996, dans Dreptul nr. 4/ Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, Drept penal. Partea specială, 2- ème édition. Ed. Hamangiu, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 510 din 24 iulie Vintilă Dongoroz, si colab., Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol., IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1972, p Tudorel Toader, Drept penal român, Partea specială, ediţia a 6-a, revizuită şi actualizată, Ed. Hamangiu, 2012, p E.Ciongaru, Teoria Generala a Dreptului, editia a-ii-a revizuita si adaugita, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 2012, p Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea specială. Teorie şi practică judiciară conform noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p Ovidiu Predescu, Angela Hărăstăşanu, Drept penal. Partea Specială.,Examinare comparativă Codul penal - Noul Cod penal, Editura Universul Juridic, 2012, p V. Dongoroz, S. Kahane ş.a., op. cit., vol. IV, p

11 8 E.Ciongaru, Custodial sanctions versus community sanctions, The Third Edition of the International Conference Social Work Perspective of Quasi-Coercive Treatment of Offenders Violence among adolescents, SPECTO 2012, Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, 2012, p Toader Tudorel, Drept penal român, partea specială, ediţia a 6-a, revizuită şi actualizată, Ed. Hamangiu, 2012, p Vintilă Dongoroz şi colab., op. cit., vol. IV, op.cit.p Ibidem, op.cit.p I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 5991/2005, în Buletinul jurisprudenţei. Culegere de decizii pe anul 2005, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p Toader Tudorel, Drept penal român, partea specială, ediţia a 6-a, revizuită şi actualizată, op.cit.p Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea specială. Teorie şi practică judiciară conform noului Cod penal, op.cit.p E.Ciongaru, Teoria Generala a Dreptului, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 2011, pp Toader Tudorel, Drept penal român, partea specială, ediţia a 6-a, revizuită şi actualizată, op.cit.p Vintilă Dongoroz şi colab., op. cit., vol. IV, op.cit.p Ibidem, op.cit.p Trib. Suprem, Secţia penală, decizia nr. 1088/1972, în R.R.D. nr. 9/1972, p D. Clocotici, Cu privire la aplicarea scuzei provocării şi a dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni în cazul infracţiunilor de încăierare, în R.R.D. nr. 3/1979, p Vintilă Dongoroz şi colab., op. cit., vol. IV, op.cit.p V. Dongoroz, ş.a., op. cit., vol. IV, p C.A. Constanţa, decizia penală nr. 117/1996, în Dreptul nr. 4/1997, p V. Dongoroz, ş.a., op. cit., vol. IV, op.cit.p V. Dongoroz, ş.a., op. cit., vol. IV, op.cit.p. 684; Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, Drept penal. Partea specială. ediţia a 2-a. Ed. Hamangiu, 2009, p La loi no. 286/2009 concernant le Code pénal, publié dans «Moniteur officiel de la Roumanie», partie I, no. 510, 24 juillet Vintilă Dongoroz et collab., Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol. IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1972, p Tudorel Toader, Drept penal român, Partea specială, ed. a 6-a, revue et actualisée, Ed. Hamangia, 2012, p E.Ciongaru, Théorie Générale du Droit, deuxième édition, revue et ajoutée, Ed Écriture Roumaine, Craiova, 2012, p Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea specială. Teorie şi practică judiciară conform noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p Ovidiu Predescu, Angela Hărăstăşanu, Drept penal. Partea Specială. Examinare comparativă Codul penal Noul Cod penal, Editura Universul Juridic, 2012, p V. Dongoroz, S. Kahane ş.a., op. cit., vol. IV, p E.Ciongaru, Custodial sanctions versus community sanctions, The Third Edition of the International Conference Social Work Perspective of Quasi-Coercive Treatment of Offenders Violence among adolescents, SPECTO 2012, Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, 2012, p Toader Tudorel., Drept penal român, partea specială, 6-ème éd., revue et actualisée. Ed. Hamangiu, 2012, p Vintilă Dongoroz et collab., op. cit., vol. IV, op. cit., p Ibidem, op. cit., p I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 5991/2005, în Buletinul jurisprudenţei. Culegere de decizii pe anul 2005, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p Toader Tudorel, Drept penal român, partea specială, 6-ème éd. revue et actualisée, op. cit., p Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p E.Ciongaru, Théorie Générale du Droit, Ed Écriture Roumaine, Craiova, 2011, pp Toader Tudorel, op. cit., p Vintilă Dongoroz et collab., op. cit., vol. IV, op. cit., p Ibidem, op. cit., p

12 44 Trib. Suprem, Secţia penală, decizia nr. 1088/1972, în R.R.D. nr. 9/1972, p D. Clocotici, Cu privire la aplicarea scuzei provocării şi a dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni în cazul infracţiunilor de încăierare, dans R.R.D. nr. 3/1979, p Vintilă Dongoroz et collab., op. cit., vol. IV, op. cit., p V. Dongoroz, ş.a., op. cit., vol. IV, p C.A. Constanţa, decizia penală nr. 117/1996, dans Dreptul nr. 4/1997, p V. Dongoroz, ş.a., op. cit., vol. IV, op. cit., p V. Dongoroz, ş.a., op. cit., vol. IV, op. cit., p. 684 ; Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, Drept penal. Partea specială, 2-ème édition. Ed. Hamangiu, 2009, p