HASDEO LITERATURA.09OO

Transcription

1 _ HASDEO LITERATURA.09OO I

2 BUCURESCI Siabilimentui grafic I. V. Socectt, Strada BerzeY, 59.

3 SARCASM IDEAL ULTIMII NOUE ANI DE LITERATURA DE B. P. HASDEO BUCURESCI EDITURA LIBRARIEI SOCECIJ & Comp, 21, CALEA VICTORIEL 2 I i897.

4 ,923% ff Vif

5 PREFATA a D. Hasdeii s'a apucat de redactia unel' none reviste, dar mai ales de Spiriiism, i incepe a perde si tealitatea cea mai picanta a stilului d-sale: in proportia, tin care devine spintist, inceteza de a fi spirituals. Thu Maiorescu (Critice, (Alla none, ism, I. III, pag. :At). Ore asa sa fie? Logical? Critical? Logica : o revista noua nu se impaca cu stilul picant. Critica : Hascleti a perdut stilul picant din causa Spiritismului. Pica Tar in cap sal pice logicului critic o picatura de minte mai picanta! Renuntand de asta data la ori-ce stil verbal, fie picant, fie nepicant, ea me volt' margini a trimite d-lui Maiorescu un mare sernn de intrebare capitali stylo. Aa dara : 8 Deceinble 1896 HASDEO.

6 OMENII DRACULUI Oupg ce se ngscuse pe pgmint nemul omenesc, fie ck dinteo mgimuth, fie dintr'o clupercg, fie chiar din petris, destul cg nu mai era nici petris, nici ciupercg, nici mgimuth, ci era un dobitoc mai pe sus de tote dobitocele : dobitoc cu da tglpi pe o schicipg de t6ing si cu o mie de gandury in nemarginirea cerului, dupg ce darg se ngscuse pe pgmint némul omenesc, ail trecut vecuri peste vécuri, cine 'mite sg le mai cunoscg sama, si 'n tiità curgerea celor clile dup clile si aril dupg ani, hat-hat, stramosii nostri cer dela inceput erail fericitf. Dar de ce ore sä fi fost fericiv el' atunci si numai atunci, pe cand astgcli se vaetg ping si impe'ratii? Apoi de I Omul e fericit dacg se simte bine la trup si bine la suflet, trupul tare prin sangtate si sufletul neclintit in credinth. Nu'i vorbg, si pe atunci li se intampla strgbunilor nosri cite un neajuns trupesc sail sufletesc: ba cg pe cutare il durea capul, ba cg'i muria cuthrufa un tatg sail un frate, ba altele, mai mari si mai mèrunte. De n'ar fi suferinth, nici fericire nu s'ar pricepe, cgci fericirea este de a birui suferinta: omul, cel tare prin sgngtate si neclintit in credinth, dovedesce in clipg orf-ce neajuns. Cand if suferia trupul, omul se ducea pe camp sail in pc:lure, IS cguta un fir de Yérbg cum si'l cauta cgtelul sail pisica, nerneria si se vindeca. Cand pgtimia sufletul, omul isi rgdica cugetul la Dumnelleil, si manggerea era gata. Si tot 47,900 1

7 2 omenii DRACOLITI ap., de Teri pina astacli, de astacli pina mâtnt, cu firul de iérbg i cu Dumnecleti, cu cel mai de jos i cu cel mai de sus, omul era fericit, far dracul cr6pa de ciuda. Si mult se mai gandi dracul ce sä faca. Nici nu't trecea prin cap sa alerge la ajutorul muierii. Povestea cea cu Eva este o clevetire de-ale lui Moise, ciufutul cel nerecunosator care uita cä numai o inima de femee ii scapase chiar pe dinsul din valurile apei. De cand e lumea lume, femeea a fost tot-d'a-una mai burial decat barbatul ; i nu era dracul atat de nauc incat sa' i caute o unéltà tocmai in partea cea mai dumnecleésca a omenirii. Pe femeea n'ar fi putut dracul s'o in ele ; i daca adesea o in éla pe ea barbatul, pricina este a el o prinde prin dragoste, i prin dragoste princli pe insu i Dum necleti, Tar dracul nu scie sa iubésca, caci de ar sci n'ar mai fi drac. Dupa multe vécuri de gandire i de resgandire, necuratul pt-a clis intr'o cli : bravo! 0 a pornit'o pintre 45meni. Mergend el 0 tot mergend, Tata ca vede pe unul care nu tacea alt ce-va pe lumea cea alba decat numai i numai ate un fléc : ba vinà la musce i le omora, ba se repeqia dupa cate o brosca. i o spinteca, ba calca cu piciorul cate un &dace], i a a ' i petrecea Vita cliulica. Asta'i otnul meti, IT clise dracul : e prost i e reti tot-o-data ; tocmai ceea ce'mi trebue mie. $i prefacendu-se inteun caralbu, ucigal-toca pa esce incetif,or in calea omului. Omul se repede sal princla. Ap I carabu u1 de veclut se vede, dar cand sa pui mana pe el, nu pipal nemic ; inca o 'data, tot apa ; Inca o data, iar4i degiaba. Ce dracià sa mai fie i asta 1 -- Nu e dracia, omule ; ii respunde aidoma carabupl. Nu e dracia. Ell yin dela Dumnecleil ca sav spun o vorba mare. -- Dec! Omenii vo0ri sint nesce gogomani. and vreunul se imbolnavesce, umbla zapacit pe campil i pe'n

8 OMEN1f MAC ULIII 3 paduri, cautanduv buruena cea de léc. N'ar fi Ore mat cu minte sa se vindece bolnavul fara a umbla atata?. Ba da. Unul dintre vot trebut sa stringä el tot felul de buruetif i sa le aibà la inclmina. Cand se imbolnavesce altul, vine la dinsul, if platesce o nemica tota si'si capal lécul. Cel cu lecurile II slice : Tea burtiéna cutare saii cutare, cä clora ea le cunosc pe tote i le sciii mat bine ceit trebul. Cela-lalt cum sa n'o créda, cand II vede aa de procopsit? Se 'ntelege. Si bolnavul se mulomesce, i doftorul c4tiga. De ce Ore chiar tu sa nu fii doftor?. Apoi carabu0.11 se facu neve'slut, Tar in urma lui, rnult timp, se mat audfa in vasduh bizaitura Disce Recipe a, Misce, Decipe, Caeca, Neca, Seca, Sic 1 Acésta a fost cea de'ntatu diploma de (doctor in medicina). Dracul apuca pe un alt drum. Intr'o potana el zaresce, a,eslat pe iérba verde, un om care manca un vitel intreg, Tar dupa vitel bea o vadra de vin, tergendu-se a-lene pe buze i tot cantand o doing pe nas, calci gura IT mat morfolia inca o rema0ta de artan. Asta'i omul mcii, i0 slise dracul e lacom i e lenq tot-odata; tocmat ceea ce'mt trebue mie. Si prefacendu-se inteun cristetu, natba incepe a da tircolurt impregiurul falticului. Ce cristetu frumos 1 butguesce omul. Cum te-a mai prinde, de nu mi-ar fi lene 1 Cum te-a mat mânca! Inca de at fi ce-va mat mai-ice], cat o gaina, ba cat o gasca, ba cat un curcan Eu nu sint pasere, omule, ci vin dela Dumnesleil ca sait spun o vorba mare.

9 4 6MEN11 DRACULIII Dec I Omenir vostri sint nesce gogomant. Cand vreunul sufere sufletesce, scote un adânc suspin i se rógg ferbinte cgtrg Dumnecleti, de se mangae. N'ar fi ore mai cu minte a se mang5.6 fgrg a mai suspina i fgrg a se tot ruga atata? Ba da. Unul dintre voi trebut sa alcgtuesa tot felul de rugt i de 3uspinuri, unele mat asa, altele mai alminterea, dupg cum e i firea suferintet. Când cine-va pgtimesce, vine la cela-lalt, IT plgtesce o nemica totg i capetg cele de cuviintg. Cel cu tipicul citesce el la rugi si trage el la suspinurt ; ba mai 'lice Ina pgtimaului : fg slujba cutare sau cutare, ca dórg ell le cunosc pe tote 0 le sciti mai bine cell' trebui. Cela-lalt cum sa n'o créclg, and 11 vede asa de procopsit? Se'ntelege. Pgtimaul se multumesce, iar popa c4tigg. De ce Ore chtar tu s nu fit popa? Apoi cristetul s'a fäcut neveclut, dar nurnat de departe, de departe, se mat aucliati resunand, pe glasul al optulea, scartietorele rinjete ale dracului : Ale-luT! Ale-luT I Ale-luT Osana : Na! Aghios: Os, Os, Os! lie ros! In acel'ag cli darg, din mila draculut, sgrmana omenire a caprat un doftor i un popg. Doltorul omora la musce, la brosce, la gandacei,,i'ndopa pe bietit bolnavi cu buruent. Popa manca cat trei, bea cat ése, ierta altora p'0.catel, sie'st ate un Tar terta cate épte-slect i épte de

10 &UNA DRACULIII 6 pkatoe, si tote acestea in numele lut Dumne4eti. Cu doftorul, s'a dus sdnatatea la dracul ; cu popa, s'a dus la dracul credinta I Si când se'ntamplä din and in când ale un suflet inalt, care sal trecd peste tipic, rddicanduse printr'o luminosä cugetare pind la Dumnecleil, ping la Alfa si Omega, pind la netermuritul isvor al Iubirii, al Dreptatii, al Adevrului, al Bunuluf si ai Frumosului, atunci popil sbérd cg't eretic. Iar and cine-va cutézd a vindeca pe un frate fdrd sal atbd o tescherea la mai* doftorit II trimit la puscdrid, act dinsul nu avea dreptul de a se baga in : Disce Recipes, Misce, Decipe, Caeca, Neca, Seca, Sic I Si asa, din acea cli, fericirea a perit din lume, nu prin cuccina Ica Adam, nu, ci prin doftor si prin popd. Nu 'Ate fi fericire trupéscd, unde nu e sandtate ; unde nu e credino, fericire sufletéscd nu pcite sd fie. Necdjiti de bole, amdritt de nenorociri, Omenii sail apucat a se tot certa unit cu al;it ; si cine era mat tare, acela da in cap celut mai slab, Tar viclenii legail la gard pe cci nepricep41. Atunci, minunea minunilor chiar draculul i s'a facut mild de biéta prdsild omenésca ; si, pentru ca certele sà se petrécd mai cu forme, mai incet si mai linistit, chiar dracul ne-a dat noue o noul dracovenid : pe avocat Ȧm isprdvit povestel, si tocmai acum irny trece un fer ars prin inimä. Cum a fdcut si cum a dres dracul, lucrul draculta este a : fdrd popd si frä doftor, omul nici sd se nascd, nici din lumea asta sd se care, nu póte. Ca maine o sä'mt vie rindul sä plec pe cel-lalt Brim, i atunci doftorul nu va vré sl'mt dea revas de inmormintare, clicend cal nu e sigur cä eü am murit ; Tar popa nu in6 va primi in cimitir, strigand cd cii n'am fost

11 6 (Smut DRAOULUI pravoslavnic falca pope! catul cel cu dinsul e tot Ce'T de fgcut? Din glilara doftorului i din nu va vrea pe mine sg me scape nict avoparagraful din pravilg, cgcl. de l al dracului. Ind lecat pe-o sea i v'o spuset asa Ca O. nu strig, am scris ; Ca O. nu plang, ant ris...

12 POVESTEA CRINULUI Comme Faust, je n'ai plus qu'un désir, c'est d'apprendre, De chercher. d'expliquer ce Dieu qui vit en moi; Mais en vain je l'appelle, ii ne veut plus m'entendre Depuis que j'ai perdu l'aveugle et pure foi. Lasso et pale, je sens ma jeunesse volage S'eloigner a grands pas et, sans la retenir, Je la laisse passer, n'ayant plus le courage Ni de la rappeler, ni de m'en souvenir... Julie Hasdeu, Lassitude. (D-sOra Hasdeil pe catafalc, dupa natura. de Hentia). Trecuse dece dile dela inmormintarea copilei mele. Sedeam, citind despre dinsa,i despre cine altul mai puteam eh citi in acele momente! citind despre dinsa o notia publican: atunci de Clavel in «La Roumanie». Ajunse la locul unde se amintesce dragostea reposatei pentru povqti : c C'est charmant, ce qui montait de ce cceur virginal ; c'est délicieux, ce qui passait sous ce front pur! con ne l'a su, pour la premiere fois, que l'année derniere, oil, cédant a de longues sollicitations, meme

13 8 POVESTEL CRINT1LTII p iternelles, la jeune fille-poete a enfin consenti a livrer a la publicité quelques unes de ces fraiches et délicieuses poésies qu'elle a enfermées dans un reliquaire sous le titre de : Bourg-eons d' Avril. Bien que le titre soit aussi modeste que l'auteur, ces bourgeons sont de belles fleurs bien épanouies. L'éclat en est irisé, le parfum en est doux ; tout y est franc, tout y est jeune, tout y est pur. «Voici, par exemple, les Contes hleus. Des contes bleus pour Mlle Julie Hasdeu? «Dans le discours ému plein d'un beau souffle d'oraison funebre qu'il a prononce, au nom de la Revista Noud, devant le cercueil, lorsque le cortege a fait halte a l'academie, mon confrere Gion, du Romanul, a dit : «C'est avec plaisir et admiration que j'ai entendu, «Farm& dernière, Mlle Julie Hasdeu discuter les hautes «speculations de la philosophic contemporaine, trancher «et élucider avec une phénomenale penetration les quesdons historiques et artistiques, et &tiger la conversation ««avec la richesse d'érudition d'un savant de premier «ordre, avec le gait et la grace fascinante de la jeune fille. Des Conies Hens donc pour cette savante? «Oui, des Contes Hens, car elle les airne, elle les adore Peu lui importe qu'on la raille sur ce point. Elle se cornplait dans le fantaqique domaine de ces contes oil elle nous fait vivre en pleine féérie. Tout y prend ame et parole.... Da ; If placeail ci povestile atat de mult, incat, deja bolnava, ea se apucase a traduce fran;usesce Basmurile Ilil Ispirescu. Dar acurna, iini çlisei eti acuma &and spiritul ei flutureza pate lingal acesta masà, unde nu o data scrieam not amindof in serile cele lungi de tornna, ea aseclatg la un cap& si eti la cela-lalt, acuma de ce nu i-as scrie eü o poveste? i anume povestea, pe care mi-a tot framintat'o mintea in ultimele doe nopti, cand sedeam veghiand la patul suferindei.

14 POVESTEL ORINULUI 9 luand condeiul in mana, am scris pe un petec de hartiä : POVESTEA CRINULUI In acest moment intrâ in odaea mea un vechiu prieten, care putea sa'mt intelega durerea, cact are si el un singur copil. Vedendu.me cu condeiul in mâna si aruncand o catatura asupra peteculut de hartia, el me intreba cu mirare : Cum? Tu mai pop' scrie? Me pot spovedi. Spovada, Tata tot ce mai remâne omulut in cele din urma, pina a nu'l cuprinde pirotéla morpt A fost o data ca nici o data. Ati fost un imperat si o imperatésa ; imperatésä frumósd, impel-at voinic ; dar el nu faceail copit. Dupa multe dile si mult ant de dor si de suspin, cica in sfirsit le-a dat Dumnecleil un copil, dar nu un bdiat, ci o Iatä. Ce folos 1 pentru a mosteni imperatia, trebut sabia,. nu furca. La o septemana dup nascere, éca si cele trei UrsitorT la légenul pruned. Va trai catu-i lumea! Oise una. Va muri inainte de a fi cunoscut tratul! dise doua. La maritis sa nu se gandésca, dar la insuratóre da! a adaus cea de a treia. Mama mósä, care audise sfatul Ursitorilor, remase incremenita credea ca s'o fi imbetat cele tret dine de vorbesc in bobote. Draguta era copila de s'o sorbi intr'o lingura cu apa ; si de ce crescea, de acet.a se facea tot mai mândra la chip, mai dulce la inirna, mai, intelépta la minte, mai cu vino'nccice la ori-ce apucatura. Era o flore intre flort, si pace buna. Nu deglaba IT pusese i numele Lilia. 0 Tubia imperatul de i se scurgeati ochit dupl dinsa ; dar fata e tot fata.

15 10 POVESTEA ORINULIII Ce'f de facut? dicea mereii imperatul i stetea intr'una pe gândurt. Ma! a$épta ; if respundea imperatésa ca dóra va da Dumnedeil sa mai facem i un prat' de zmeti. Trecea ihsa cés dupa cés, i bliat ca in palma. Inteo cli imperatul se scarpina la cap, se mai scarpina Inca o data, IT incretesce fruntea i dice imperatesei : scii ce, nevasta? eu am audit din batrani cal o fata se preface in flacati, the./ merge in genunchr pina la isvorul de unde bea apà curcubeul Am audit' o i ea, imperate, dela Mos-CrAclun 0 dela Baba- Ana ET, atunci? Atunci haide sa incercâm I 5i au trimis ei pe bfata domnita sa cerce IngenunchfatA marginile pamintuluf, clutând cu lacrimf pe fata, in sudore ;;i'n neodihna, minunata apa a curcubeului, pe care n'o gaga nicairea. In lunga i obositorea sa cale, ea culegea fort" luminóse i mirositore, din cari impletia cununa peste cununa, uimind vedul i rapind mintile privitorilor ; si tot mergea inainte, inainte, inainte, dar din fata in blfat nu se mai schimba. Dumnedeu IT deduse un glas de se mi cau petrele, cind apuca ea sä cante o doinä. Ataa bucuria mai avea i dinsa. anta, cinta mereil, i numaf cântecul if mai usura ahturile. Cânta ca apele, cand trecea pe linga riuri ; anta ca frundele, când strabatea o padure ; cânta ca ciocarlia la resaritul sórelut i ca privighitorea dupa sore-apune. Acum duicisa LiliA se deprinsese cu truda, i incepuse, ea-insast a crede ca e cu putinta si se Ilea flacâil din fata. LasA, mama, soptfa dinsa irnperatesel lasa, mult a trecut, putin a mai rernas. Dar dilele se strecurati una dupa alta, i apa curcubeultfi tot nu se mai afla. SA cauta'm un alt mijloc, se gandi atunci imperatul ; i trirnise porund in tóta imper4ia i rugaminti pe la tote ;erne cele-lalte, ca sa se stringa la curte totf doftorii din lume. Curgeati doftorif dróia, doftori marl, doftori midi, doftorf mijlocil. Iinperatul if primesce cu cinste si'i intréba : vof, cari sciti cate'n sore s'in lima, nu ca

16 POVESTEA CRINIILIJI 11 babele cele ce cunosc nurnai ckirg buruienile pamintulut, spuneti'mi din cartile vóstre cele nazdravane, daca se pate sail' nu din fatg sg se facg baiat. De'mi yeti arëtd vor cä nu se pate, atunci imi voiu lua si eü inirna in dintr si me voiu pleca de'naintea crudei ursite, care asa va fi hotgrit, pe semne, ca némul meü cel vechiu si luminat sg se stinga printr'un cap de muiere. Un singur doftor, ba i acela dintre cei mititei si nebggati in samg, respunse cu indraznélg: Nu se póte. impel-ate I Muiturnesce-te cu istetimea cea firésca a dornniter, pe care nici un bärbat n'o intrece la darurile cele mai frumcise ale mintii si ale sufletulut ; dar nici o data ea nu va pute sg manânce ca un bgrbat, sg bea ca un bgrbat, sg'i indure sinul i plamânii câte rabdg bojocit ;i peptul voinicului. Ping acuma tote aü fost bune. Nu T-a stricat umblarea dupg apa curcubeului, cad a veclut multe si a invetat multe, dar mergea tot intre cerul senin i intre érba verde, cântand la flori si la stele. De acum inainte, opresce-te, imperate I. Dec I Tocrnai tu te-ai ggsit mai motat! IT oise restit imperatul. Dumné-lor sg mi-o spung, cart sint mai ce-va deca tine : se póte or nu se pate? Cei-lalti doftori tott au strigat intr'un glas : s'ar puté, mgria ta 1 $i'n ce chip anume s'ar puté? intréba din noii imperatul. SA. ne Iasi a ne mai gandi... Sfatul doftorilor, imperatul l'a spus apoi impergtesei. Ali mai chigmat amindoi pe domnita, ca sa's1 dea si ea pgrerea. Lilio eragg, sufletul tatei, vrei tu sg te fact barbat pe deplin? Cum sa nu! respunse maréta copilg, in sufletul cgriia se altoise de de-mult dorul cel ferbinte al Orintilor, si mai ales asculta ea orbesce in tote pe tataseii, dupg cum si tatg-seil nui esia nici o data din voe. Peste noe clile i noe nopti, trei do(tori dintre cei mat tantosi, aceia adecg cari scriii lécuri peste lécuri cate la o suta de bolnavi pe cés farg a mai aye vreme

17 eti POVESTEA CRINIILLII si pofta de a le cunosce pesul vreunula din et, se in faltisézd de'naintea imperatulta, aducend cu dinsit un fel de stalp, cu doe cutite incrucisate d'asupra't ei cu o rcita la mijloc, pe care cand o invirttau, cutitele faceati: tac, tac. Pré-ndltate imperate ; dise unul dintr'insii -- dup ce anume se cunosce cd domnita e fitca mariel tale? Negresit dupd chip, dupd boful fetet, dupa: ocht, si nas, i gura. Bine; vrea sä clicl, capul domnitet trebut sal remand aidoma, i.numai trupul sd i se prefacd? Cam asa. Sà cheml dard maria ta pe domnita si sait aducd i vr'un fldcail sdravan si trupes. Imperatul tdcu semn, i i se implini porunca. Atunci doftorit ati asedat pe fldca'il in rind cu donmita, ail pus intre amindot la mijloc stalpul cel cu pricina, asa cal cele doe cutite venial-1 in dreptul gaturilor, apot ati intors rota tac, tac, si cat at clipi din ocht, arnindoe capetele ati lost tdiate i mutate dintr'o data capul domnitet s'a aseclat pe gatul flacaulut, lar capul fläc'aulta pe gatul domnitet, si asa de iute, asa de iute, incat capetele i trupurile n'ai1 avut rggaz sä móra, ci Sac lipit bine-binisor fie-care la locul seu. Mare e mestesugul cel doftoricesc! SA fi veclut minunea minunilor capelina cea Ochesa, mustàciós i votnicésca." a flacaului se misca incruntata" pe trupusorul cel subtire si alb al domnitet ; pe and cdpusorul domnitet, un chip de qina, se mira el-insusl, simtindu-se infipt intr'o maninä de trup, cu un grumaz de taur, cu nesce brate numal vinà, cu mâni picióre ca nesce butuct. Halal! striga imperatul, ne mat sciind de bucurid. A multumit domnesce celor tret doftori ; a dat o trumosa zestre feta celet cu mustatt; apot pe Lilia a botezat'o Crin, mostenitor al tronulut imperdtesc ; si de aci zor nevoe sd't caute o mirdsd. Vorba ata capul face, capul trage. Capului i se plea piciórele, nu pictorelor capul. Trupul flacaulut,

18 POVESTEA ORINULUI 13. cat timp ii stapanise capul cel grosolan, nu se temea de cald si de frig, de vinturt si de ploi, de oti-ce greti si de ort-ce restriste. Pumnul cel gros al voiniculut turtia.. atunct pe un bivol ; l'ar fi turtit i anima la adica, dar apusorul cel gingas al lut Crin nu'l lasa sl omóre nict macar o musca. 0 vijelia, o furtuna, trasnete si fulgere, if erati nemic alta data ; :.cuma, de sufla o bore ceva mat tare, junghtul era gata. Vecli bine, orl-ce s'ar çiice Dumnecleil n'a tacut pe om din bucati, ci tot unul cite unul din cite o singura bucata, si'n fie-care bucata puse scaunul sufletulut in cap, nu in picióre. DoftoriT insa, afara de cel mititel si nebagat in sama, n'o spusese imperatulut ; si, pote, nici dinit n'o pré scieau, clefde! ce't pasa doftorulut de suflet 1 cu sufletul are a face popa. Pe cand era inca fata, umbrand peste noue marl si noue tert dupa apa curcubeulut, domnita cacluse tronc la inima multor Fetl-logofetT cu perul de aur. De frumósa era frumosa ca o racial ruptà din sore, cu ochii cet marl ce scântetati a intelepctune i a nevinovatia tot-o-data, cu gurita cea mica, al carila zimbet cald i recoritor te'nveselia i fara voe. Care de care o petise. Bite sa't fi placut i ei vre-unul. Dar copila vrea cu orl-ce pret sä se faca baiat ; s'atunct ce't mat trebutail bgietit? Ca maine 41 glicea ea in Ondul set"' va veni vrernea sa'ml Teaii nevasta. Si asa s'a si intamplat. Acum imperatul strinsese la curte, aducendu-le de prin tote laturile imperatiet sale, pe fetele cele mat minunate, tot una i una, si le puse gfur-impregtur ca o gradina de flort, clicend lut Crin sa'st aléga dintre ele o mirésa. Dar cine avea sa. alega? Negresit capul. Si macarca piciórele lut Crin calcail a barbat, insa cripworul ILA cel drag-alas judeca si simtia femeesce. NicT o fan nu't placuse. LasA, tan, pe alta data. AstAcli, nu sciii cum, nu'rrit vine nict una la socotéla...

19 14 POVESTEA ORINULITI Alta dath, tot asa. Si tot asa Inca o data. Si de cite oti respundea : clasa, tata), o lacrima, if uda genele't cele lungi. Inteo cli sedea imp6ratul pe Onduri si se uita mahnit pe feréstth. lata cä trece un dric cu sése cat, far in cosclug era fata ceia cu mustatf, pe care cum a zarit'o impèratul, st-a adus a-minte. Dar de ce a murit copila? intrebâ imp&atul pe un cfoclu. ApoT cum sa nu móra, maria ta ; ca nu era nict bdiat, nict fata... I a trecut imoratulut ca un fer ars prin inima. S'a tras cu grciza dela feréstra, s'a gindit ce s'a gandit, a pot s'a repeclit spre odaia lut Cdn si s'a uitat pe gaura use. FOsta domnita, acuma pasa-mi-te baiat, sedea incinsa cu sabia, un arc de o parte, un buzdugan de alta, i anta, cânta cu viersu't de pasere maiastra: Frund5 verde de su1fin6 I Am fost fatä ca o dins, Foseam flore pe painint, Facum nu seal ce mat sint! Nu mat am cide senine, LIT tree nopplen suspine : A$ Tubi, $i n'am pe cine. De ce mórtea nu mat vine?... Imp&atul 0-a innecat plansul, si a tulit'o dela usa. Vecif unde m'a adus sfatul doftorilor 1 TrebuT sa'l gasesc negresit o mirésa... Dar cand se gindia el asa, Tata ca o alt-fel de mirésa intrase teptil in odaia Jul Cdn, i se Iasi pe pept, strinse in brate, nabusi cu sdrutarile ef... Era MOrtea. Mirele nu'sf ispravise cântecul, si nu mai sufla. Tthise ca barbat ; a lost inmormintat ca o duke feciótl, pe care a dus'o la mormint pe un car imbracat numat cu alb, caf albt, cfocli albi, doe-spre-cleci fete in alb impregiur, apot cununf,si érw cununi.

20 POVESTEA ORINULIN 15 Plangea tota tipenia de om, privind acesta grozava nunta a lui Crin cu MOrtea. Sal ye mai spun Ore bócetele impn-atesei? imperatul nu mai sernena a om : pelea i se lipise pe ose. Intors a-casa dela gropa, el chema pe doftort gramada, porunci sa se aducà stalpul cel cu cutite, strinse in curtea palatului o multime de flare si de dobitoce ; apoi punea la stalp cate un doftor si cate o vita, invirtia rota, cutitele faceail tac-tac, si Tata ca pe trunchiul unui doftor vedeai cap de lup sail de bufnita sail de boil, de cane, de pisica, de nal:tat-a, ba si mat adesea cate un magar, Tar pe trupurile jivinelor cate un cap de doftor : doftor mare. De atunct, mare, se dice ca tote fiarele si dobitocele aili capetat darul doftoricesc : cand sint bolnave, ist cauta ele-insesi cu botul cate o iérba, o manâncä si se vindeca. Iar in noptea spre San-Vasiiu, o singura cli pe an can I k este dat dela Dumnedeil ca sa pita grai, sa vedi cinn tote vitele vorbesc letinesce intocmai ca doftoril. De atunci s'a tras némul doftorilor de astadi, in cari omenesc e numai dora trunchiul, Tar capul flail sail dobitoc. Batea doe ore dupa miedul noptii. Gatindu'rni povestea, me simtiam atat de miscat i atat de obosit, incat imi era peste putinta a me scula. Tinend in mana condeiul, imi rezernal capul de spatele s:aunului, scoset un suspin, inchisei ochii, si... i am murit ffi-6 s'o sciti ; PArea c51 adormire, CitcT nu eram nict mort, nict vitt, Simtind o nesimtire ; ApoT o clips n'a trecut, *i don firt depline, DoT ei IntregT s'aa desflcut Dintr'unul singur mine.

21 8 POVESTEA OILINOLUI Era un et1 tncremenit Jos, Cu condeu In maul ; Sus, erl cel-lalt, privtam utmit La fata't de tarant ; Si mentrebain : cum de putuy Sa'ndur, o Deanne sfinte I CinadecT de ant In pelea luy, Et inim i minte 1 Dar ce slnt si rn'am vedut. Icôna mult mat vie A euluy mea din trecut, PlApAnda, strivedie, Elastica ne'nchipuit, Ne'nchipuit de fina : Un vis, de Mirea zugravit Din aburt si lumin I Ochirea'mY petrundea usor Din zare pina'n zare:; Citlam fatis a tuturor Ascunsa cugetare; Eram stapan st manuesc Acel curent suptire, Pe care Omenil nutnesc Preyed i presimtire. CAt dace'n lut, turtit mered De-a vasulut povarl, Sarmanul duh cu mare greil IsT face drum afart ; Din cand In cand, ca meteor, El sparge négra't scortd; PedantiT clic In limba lor : Materia i forta. Cuvinte, tot cuvinte sect, InvaliturT strace, La earl vot alergatt In vect Nescirea s vembrace. Secretul vtetet nu't brodit ; i numal d5r' poetul, AtuncT and este mat smintit, IT pipae secretul I

22 POVEBTEL CRINULDI 1 7 Ed 11 aflasern. Usurat Prin cugete senine, Simtind ca's bun st ca's curat, M'arn mai ultat la mine : Desi 'Arran, er. rn frumos, CacT ort ce uriclune Remase'n eul cel de jos, Gaut la putregtune. El rece, stins, Intepenit, S'o lune barba sura : De n'ar fi eü, l'as fi numit A mea caricatura ; i m cuprtnse vrend-nevrend 0 mila. Cand d'o data Un glas de Inger fluturand 1inT dise vorba : tata I Era Lilia, crul met, MACstra mea copila, Ce'rnY aparea atuncy and ell AvuT de mine mild. ; i revèrsand In ochit met Privirea'T desfatata Cu mit de stele si idet, tint dise TarAsT trial and ea pleca de pe pimlnt, A vtetet mele vteta, Cap genial si suflet sfint, Frumdsg. i maréta, M'a sarutat i mt-a suds FecTOra pré-curata I Dar ochisori't &ad Inchis sa'int and vru Oka tata.., Sorbindu'T chipul Ingeresc, SoptTam: murit'a ore 1 SA mora ea, cand eil triesc 1 Traesc, cand dinsa more S'atuncT strigal: cne-om revedea!, lar mintea'mt sbuctumatit Din gura mortet auclia : 4 La revedere, tata! 47900*

23 18 PO VESTEA ORINIILIII Ei revederea s'a'mplinit, and sufletele noastre, ScIpind din lut, s'ail Int linit Pribegl pe city albastre. i ea'my zimbya ; apoy may sus, Pe bratu'int 1egAnat6, Me sus si tot mat sus, m'a dus, picendu'mt : haide, tata I Iar eü, sciind cat de cu drag, In lumea plmtntesc5., Ea asculta pe vr'un mosneag In limba terlinesa Rostindu'Y basmury rornânesty Cu fosead-c,st-o-datl, Am Intrebat'o : vret povesty? 0 da ; Incepe, tata... Si incepui: A fost o data ca nici o data. Au fost un imp'orat si o impth-atesa ; imperatésa frumcisa, itniarat voinic ; dar nu faceaii copii. Dupa multe (pie i multi ani de dor i de suspin, ci-ca in sfir0t le-a dat Dumnecleil o fata... Mai dormi Inca? Imbracat? Sint un-spre-clece trecute... strigâ de o data linga mine un glas, care nu avea in sine nemic ceresc. Ce?.. Cum!.. murmurai, sgaindu'mi ochii; si veclui de'nainte'mi pe prietenul de a-séra. Am vanit salmi citesci Povestea Crinului. Vrea sà çlica, eti n'am murit Inca?...

24 SONATA LA KREUTZER (Dedicat canelul med din curte Cuti) II faut écorcher un Moscovite pour lui donner du sentiment. Montesquieu, EsiSrit des lois, livre XIV, chap. 2. Consilierul de curte Ivan Ivanovicl Kutoff, dunk ultima fotograiii. (St. Petersburg, Neffsky-Prospakt, 73), A. fost tot-d'a-una darwinist; adecl tot-d'a-una, chtar inainte de Darwin, ell credeam a omul nu este alt ce-va deal cea mat inalta manifestatiune pamintescà1 a acelela T energit care, pe trepte din ce in ce mat in jos, ni se infátiséza in alte dobitdce, in plante, ba chiar in cristalurt. *i nu e de mirare ca" o creslusem ed inainte de Darwin, de vreme ce, cu atatea mil de ant inainte de not tori cet de asap*, o spusese deja jupinul

25 20 SONATA LA KILEUTZER Molse, genialul Egipten, ambitiosul bastard al filcel luf Faraon. Tot-o-datä acelast Mo Tse ne cla a intelege cd la om femeea std pe scara evolutiunif mai sus de barbat, fiind un animal mai perfect, mal (modern mal de oprima calitate 2, de Ordce este urditd dupd top' cef-lalti, ca trépta cea mai superiord. Feinee 1 De cand pe dinsa o fticuse Dumnecleil, Ei nu mat face nemica, fermecat de lucrul sett, privind cu multumire la lumea cea zlmbitóre, il Dice: eg slut rgclacinh, dar femeea este fore 1,.. Darwinist dard pind 'n virful unghiilor, ell nu me' impdcam tottisf cu patronul med Darwin in privinta genealogiel némulut omenesc. Sub raportul anatomic, fàrà indoéld, omul se apropid forte mult de mdimutd : de orang-utan, de goril, de cimpanze ; dar sub raportul psichic, cred eli, noi ne asemnâm mat bine cu deosebite animale domestice, carf simpatiséza cu nor, se silesc a ne intelege, ne Tubesc si candidézd pentru a deveni i et Omenf. Sint acum cate-va gine, eti am fost la o sintrofid, unde am vout un gentleman scurt, sprinten, tantos, cu nasul incovoiat, fdrd mustett, cu doue cotlete atirnate de fdlci, cu o cdutaturd semétd, si care din cand in când ist umfla peptul i 'sf rddica glasul maf ascutit, ca si cand ar fi vrut s incépà un cu-cu-ri-gu. It insotfa un domn gras, apesat i flegmatic, cu nesce frumost ochl marl, marl si frumost, dar plint de o nätântócal senindtate. El avea o gurd largd-larga, cu buze suptirf-suptirf, misanduse paralel fie-care buzd intr'o directiune opusä, ca si eand ar rumega. D'asupra acestor buze se asternea o pareche de musteti rare, pe carf le umbriad apot, ca un solu de polog stràveçliii, capetele unel alte pdrechf de mustetf i maf rare, esind pe furis din fundul nasuluf Când vorbla durduliul individ, resunh o aclancd voce nasald, aprópe ca un lung mu-u-u. Peptenatura fie-cdrula din cet doi prietenl era si ea caracteristied. Gentlemanul Cocos avea un mot frizat d'asupra fruntit, un mot cdruia if lipsta numai culcirea stacojid pentru a fi o

26 SONATA LA KRETITZLIt 21: adeveratd cre,tx ; Tar domnul. Boil. 41 tot indrepta in sus, cand cu o mând, cand cu cea-laltd, peril din dreptul tâmplelor, cercand a '0 construi cu ort-ce pret pe cap doue respectabile come. NicT unul din el nu semena citu T de putin cu vre-una din acele nenumerate maimute, pe cart' le vedusem di la Hyde-Park in London pi in grddina zoologica din Amsterdam. Gentlemanul Coco era pentru mine o invederatd evolutiune d a r- wini an a dintr'un Phasianus gallus, ; domnul Boil dintr'un 13os domesticus». Gandindu-me la acestea, o firéscd asociatiune de idei mi-a adus a-minte pe canele meg din curte, pe care not l'am botezat Cuti», find-ea de vet) sese ort il prinseserd hengherif i tot-d'a-una el a isbutit sà scape téfer din cu ti a lor. Este un admirabil specimen de cane ciobanesc, mare, puternic, cu per sur forte aspru, cu un lung bot negru, cu nesce ocht de 'ti pare ca ar vre sä IT vorbéscd. Cuti nu e de loc red. Cel putin peste di el nu mu,c1 pe niment, i rare-ort i se'ntampla a face cui-va cinstea de a '1 saluta printr'un lenevos larat. Existd insa doue exceptiunt semnificative din acésta regula generala. Cuti nu pote suferi pe lampagii 0i pe impartitori de gazete. In fie-care sérd, cand intrá larnpagiul in curte, slugile trebuf srt alerge ca sä '1 apere contra lut Cuti, care se aruncä furios ca sà sfd,ie pe bietul om. Tot aa cand se aratà un impartitor de gazete. i find-ca lampagiii i impartitorii de gazete se schimbd mered, nu se póte dice cd figura individilor supe'ra pe Cuti, ci II supera anume meseria bor. Fie nalt, fie scurt, fie balan, fie dchq, fie tiner, fie batran, tot una : pentru Cuti este un principid absolut impersonal de a nu primi in curte pe un larnpagiii i pe un impartitor de gazete in genere, ort-care ar fi infaiti,area lor cea individuala. Ce-va mat curios decat atata. UneorT o grava ocupatiune in bucataria impedeca pe Cuti de a observa intrarea lampagiului in curte. Peste o &A, terminancl minutiosa analiza a osciorulut de ros, Cuti

27 22 SONATA LA KREUTZER ese din bucataria i horrrrribile dictu I vede in curte lampa aprinsa. DecT i T clice el atund in gindul si 'n graiul seii criminalul a desparut, dar corpul delictuluf probeza ea el fusese pe aice, i Cuti se repede ca un adevërat judecator de instructiune, lattind indignat la lampa cea aprinsa. Inteo cli, dupa ce impartitorul de gazete, care imf adusese pe Mof-Ticel, abia scapa de a nu fi muscat intr'un chip mai putin innocent decum sint mu caturile lut Mo,r-Ticd, eti am chemat pe Cuti i I-am adresat urmatórea cuvintare : g MAT Cuti, tu egf un dobitoc «fórte inteligent, adesea mat inteligent deca Mo,r-Ticd, 'care totu0 cata s'o recunóscem cu impartialitate une-ori este mai inteligent ded.t tine. (Cuti da din gcdda in semn de aprobare, dar fail a pare pré-magulit gprin comparatiune). Latratul teti la lampa aprinsa dogvedesce chlar, inteun mod necontestabil, aptitudinea gta de a combina silogisme, de0 n'al invqat Logica cd-lul Maiorescu, sati pcite tocmal pentru el n'at in- «vetat'o. (Cuti imf linse mina, ca sa manifeste gratitudinea gsa pentru acest compliment). Cum darl nu intelegi tu, c I lampagiul i impartitorul de gazete sint tocmat gacefa pe cari un cine civilisat trebui sa 'T respecte gmat cu deosebire? (Cuti a incetat a da din coda, in gsemn ca nu me mat intelege). Lampagiul impra0i5. 4 intunerecul printr'o lumina materiala, impartitorul de ggazete se presupune a impr4tia intunerecul printr'o g lumina intelectuala, amindot sint consideratt ca lurnignatorf at no tri, i tu (Cuti s'a culcat, avend aerul g de a fi obosit prin atata morala) --- si tu, bestiä, ewi e un du man al lumina l Ultimele cuvinte fiind rostite cu multa energia, Cuti T-a radicat capul i s'a uttat drept in ochif mef, ca i când mf-ar fi clis Que faire? C'est plus fort que moi I, Eli nu me indoesc c, printr'o ulteriora evolutiune darwiniana, Cuti al mei nu e departe de a deveni om. Dar ce fel de om? el, cartaa if desnlace atat de mult ori-ce aducaor de luming 1

28 BONATA LA KREUTZER 23 Peste cate-va dile in urma dialogului meti cu incorigibilul Cuti, eram culcat dupa prand, citind un jurnal, in care se vorbia despre uneltirile Ru0lor in Bulgaria, despre spionagiul muscalesc in Dobrogea, despre faimosul consul Imbecilidachi etc. «In sfir0t, voiu scrie i e11 despre Muscali m'am gandit eii ; trill mai pot atepta ; mi-a venit timpul ; dar cum Ore sà serif;?, Cugetand la acest «cum Ore sä scriu?, eti simtii ochii mei inchidendu-se, i mi se parea a in giurul meil, cu monotonia unui adormitor tic-tac at cesornicului, resuna silabele : ci-li-bi... li-bi-ci.,. ci-bi-li... bi-ci-li... im-be-ci-li... De o data s'a audit forte limpede : va kak p4ite? ceea ce insemnéza rusesce in stilul elegant : «cum scrii dumnéta?)>. Credend dintru'ntalu ca este românesce, eu m'am speriat, am deschis ochii marl, am sarit sus 0 me vedui pe o intinsä campi, a cariia nemarginire era acoperità de mil 0 mii de cani de tot felul, de tote culorile i de tote marimile, incepend dela dulal cat un vitel i pina la nesce javre cat o veverita. VeY kak p4ite? imi repeta acum alevea un mare cane ciobanesc, in pe Cuti. care cu uimire ell am recunoscut EU. : Tu, Cuti, imi vorbesci muscalesce? Cuti: Te rog, stapane, a nu 'mi mai dice gcuti,, g Ivan Ivanovici Kutoff». ci: Fie 1 cum scriti? EA : Dar ce trébx ai tu de a. me intreba pe mine

29 24 SONATA LA ICREUTZER Cuti : Neaperat, stgpine ; d-ta scit cg in viéta mea cea co.nesca nu 'tni placead lampagiii si impartitorii de gazete. TotT ace ce aduceail vre-un nem de lumina, me superad foc. Acuma dara, pe cale de a deveni si eil om, adeca anurne Rus, cact pentru tot! cânii evolutiunea cea normali, ca primul grad de umanizare, este de a renasce Muscall, imi pregatesc de mai 'nainte viitorul nieti rol de censor. Vont fi censor in Rusia, cu rangul de nadvornen savietnik, adeca s consilier de curte), o mare inaintare asnpra trecutet mele functiuni in curtea d-tale. VoTu censurà fara mila ori-ce cartc sail publicatiune periodica. Voiu sterge din ea cu toptanul tote ideile cari mi se vor pare a fi idei, läsand numat pe acelea cad nu vor fi idet. Am dreptul dara, stapâne, de a te intreba cu tot respectul : s cum scrii dutnnéta?, Bravo, Ivan Ivanovici I striga pitigaios un mops, care se tot invirtia printre piciorele lut Cuti. Bravo 1 Ideia d-tale despre idet e tot ce pote fi mat nostim. Esti un idealist in sensul cel mai muscalesc al cuvintulta. Bravo! Haide sa ciocnim! NurnaT atunci am observat eli ciudata particularitate cal fie-care cane avea atirnate de gat ca'te doue skulete : unul cu carti de joc, Tar cela-lalt cu cate un paharut si o sticla de rachiii. Cuti a ciocnit CIJ mopsul, apoi amindoi s'au aseciat pe érba i ati inceput a juca,stos. Privesce-ne, stapithe, irni clise Cuti, intrerurnpendu-se din joc; singura nostrà preparatiune pentru a puté deveni mai curând Muscali este de a inveta sa bern si sa jucarn in carp'. Din cele-lalte calitati curat rusescl nu ne lipsesce nici una. Vedi bine! Daca nu vet be si nu vei juca in arti, ce alta tréba sa mai fad in Rusia, unde este o datoria de cetatén ca neininea sa. nu cugete? dise erast mopsul cel pitigaios, mat adaogend drept conclusiune : Hai sa mai ciocnim o data, Ivan Ivanovici I

30 SONATA LA KREUTZES 25 Bucuros! rnpunse Cuti si, dupa ce goli paharutul, se intorse catra mine : Permite' mi, stapane, a'ff recomanda pe amicul me5 Stepan Stepanovici Azoroffsky, care in Rusia va ajunge un mare literat, un literat de tot mare, ce-va ca Dostoieffsky sa ca Nekrasoff, si de aceea el imi face curte mai de 'nainte, pentru ca e sa nu '1 pre censurez ; dar degeba! Te rog acuma, domnule Kutoff, spune'nff, de ce anume totl cânii se fac Muscali? Apoi judeca singur, stapane : exista Ore vre-un alt dobitoc mai supus, mai credincios, mai slugarnic? Bate '1 cat poftesci, el tot iti linge piciorul. Chinuesce'l cat de cumplit, el uità tote si &AO' se gudurg. Robia este in natura cea intima a canelui, si eta de ce Muscalif vor remâne robi in vecii vecilor. Intre calif si intre Muscali este o afinitate electiva ; adaose cu ifos mopsul cel cu pretentiurif de literat İn intervalul acestei convorbiri, mai multi canf s'ail apropiat pe nesimtite si ail format un cerc in giurul me5. Pazesce-te, stapane, de Kuzma Kuzmici $arloff; imi dise de o data Cuti, aratandu'mi pe un jerpelit cane cu spume la bot. El a fost turbat... Turbat? intrebaf eli cu gróza, facend un pas indarit. Da,imi respunse cânele cel cu pricina, rinjind cu un fel de mandria ; da, turbat adevèrat... Cum? Sint si turbati neadevèratf? Se 'ntelege. Asa, buna-cirà, eel omoriti pentru ca ail muscat pe cine-va, numai ail muscat, desi nu eraii turbati. Pe acestiia adaose Kuzma Kuzmici cu despret e5 if numesc pseudo-turbati. Rusesce la cel turbat se dice be,sendt; pseudo-turbatul s'ar pute numi ba-bevencli. Este o specialitate a amicultif nostru Doctor Babes. Da'mi voe, domnule arloff, fàr ca sa te superl, cad n'as vre sa 'mf atrag nemultumirea d-tale,

31 26 SONATA LA KREUTZER da'ria voe a te 'ntreba cu discretiune : care va fi rolul semenilor d-tale in Rusia? VreT sa dict : rolul canilor celor turbatt? Da, cam asa. AdecA rolul celor adeverat turbatf, nu al celor pseudo-turbatt? Un rol mare, dornnule. 0 misiune inalta si delicatà. NoT vom fi tetnnicert, jandarmf, politer, ispravnict i chfar gubernatort. Nu si judecatort? Ha 1 ha 1 ha l NaivA intrebare 1 JudecAtoriT in Rusia nu exista. NoT judecam, si tot not executam sentinta. Cu noi vor aye a face mizerabilil aceta ca dumnelui de exemplu... 1 margi Kuzma KuzmicT, uftânduse incruntat la un sprinten soricar, pe care ping atund eti nu'l bagasem in sama. Da, da 1 striga cu indfaznela soricarul ; cu not vet aye a face, si te vonn inveta nof I Apoi intorcendu-se catra Cuti, soricarul dise cu demnitate, aratand la mine : FiT bun, Ivan IvanovicT, de a me prezenta domnulut DumnéluT iml dise Cuti este Osip OsipovicT PincTovenko, un viitor celebru nihilist. Imi pare bine. Sint incantat de cunoscinta d sale. Mie tot-d'a-una mi-aii placut soricarif. Dar de ce anume va fi dumnelut nihilist, si nu alt ce-va? Sà fo explic eu, intrerupse mopsul cel literat. UniT cani nu pot suferi sgarda. Vedendu'l fara acest simbol de ordine sociala, hengherif it prind, if chinuesc si 'T ornora. Perind, sufletele acelor nenorocitt se sbuciuma din corp i ipg desperate : jos sgarda 1 sus libel tatea 1 sa tralesca Constitutia 1 Si dupg aceea ei se fac nihilitt. DumnéluT este unul din acet onorabilf nebunt, carora li se pare cu putinta o Constitutil in Rusia. Un Muscal constitutional, un cane WA stalpin, este ce-va contra previsiunilor celor intelepte ale nature... Nu te supera, Osip OsipovicT, i hatde sa. ctocnim 1

32 SONATA LA KREUTZER 27 Amindoi canii aü tras eke o duset ; apoi mopsui cel neastëmperat se adresa din nod carà mine : D-ta nu bei? Nu. Ciudat 1 In Rusia un bun literat nu e trér nici o dath : de'ntaiu se 'mbétà si apoi scrie. Lectorii fac tot asa : de'ntaiu se 'mbétà, i apot citesc. Betia stabilesce un nivel de intimitate intre ideial si intre poet, intre poet si intre admiratorii lul. Cu cat cine-va e mar slab la picióre, cu atata prin compensatiune e mai tare la cap. Bei i geniti sint sinonimi, cici geniul e un fel de betig, Tar prin urmare si betia e un fel de geniti. Geniul i betia sint de o potrivä inconsciente. Intre arnbele existà o reversibilitate, dup4 cum ar dice Herbert Spencer. Si mai corect : este un proces de endosmos si exosmos. In lumea modernl, carciuma represina ceea ce era fa'ntana Castaliei in anticitate : este unk rendez-vous al Muzelor. Am audit cg. si 'n Romania unii.. Ṅu cum-va sà vorbesci reil de Romania, hàräi Cuti, cà te 'nhat 1 MaT incet 1 Te fad' censor inainte de vreme. Cuti era gata sa se 'nfurieze, si ar fi sartna.nat reit pe jigaritul seü amic, daca nu se punea la mijloc un colosal Saint-Bernard, de 'naintea caruia ei amindoi s'ati dat in laturi cu veneratiune, dicendul : gvel kak zdravd, Petro Petrovici?2, ceea ce rusesce in stilul archaic insemnéza : cce mai faceti?) ; Tar cand Petro Petrovici trecu majestos printre dinsii, flra a deschide gura, Cuti imi sopti L'ai vèclut, stapane? Sa nu se clicl ca si printre Muscali nu sint eimeni bunt. Acest puternic si simpatic Saint-Bernard se va face doftor, va ajuta cu dragoste si va vindeca gratis pe cei Arad', va caluta sä faca tuturora cat se va puté mai mult bine pe tacute caci lui nu 'T place galggia, va remane tot-d'a-una särac, se va jertfi pentru omenire, i de aceea...

33 :28 SONATA LA ICREUTZER De aceea va fi Tubit de tott, intrerupsei ell. Ba nu ; va fi dat afard din Rusia ca un om neblagonamierenudt, adecg nu-bine-intentionat, de vreme ce nu bea, nu jdca in art! si nu vorbesce. Asemenea -OrnenT sint tot-d'a-una bgnuiti acolo de a medita si de a ascunde nesce planurt infernale, mat ales dacg ci sint zi OmenT bunt tot-o.datg. Omeni bunt 1 mormgi mopsul. Bungtatea duce la popularitate, Tar popularitatea intr'un Stat autocratic este o crimg de lese Majesti. i apot adaose dupg o clipa de adâncd reflexiune : Muravieff, marele Muravieff, nernuritorul Muravieff bine clicea cà cetatenulut rusesc it este iertat a fi bun numai atunci and e bet. Muscalul, dacg se 'mbétg, sgrutg pe rand totg. lumea ; si -daa totg lumea este in aceiast stare normalg, Ii saruta si pe el tótg lumea. Acesta se chlamg rusesce : slavn4e Audi, adecg in stilul familiar : coment gloriostv. Marturisesce insutt, domnule, c glorificarea cea rusescg este pling de originalitate. Lasä, o sg regulez ell o data i pe Petro PetrovicT al vostru ; scrasni din dinti canele cel turbat. Se 'ntelege, murmural et"' cu frica de a nu suora pe bglosul Kuzma Kuzmict ; se 'ntelege, Petro PetrovicT pentru Muscali nu pote fi un slavndt celaviek. In acest moment un mare cane alb flocos mt-a facut d'o-clatä sluj, aseglandu-se cu multä elegantg pe piclorele de 'ndgrit i salutându-rn gra0os cu labele de 'nainte ; apot hgmai cu 0 vorbg dulce : Ich habe die Ehre Au4ind cdie Ehrep, ea creclusem cg delicatul dobitoc se plange de diared i erain sg '1 trimit la un institut de patologig bacteriologia, and pudelul mi-a repetat a doua Org forte limpede: Ich habe die Ehre Netr4esce? Nu rusesce? Cum asa? intrebat et. NoT, pudelii, sintern NemOT cet nascutt sail pripisitt in Rusia : supusit cet mai spelav, cet mai

34 SONATA LA KREOTZER 29 peptenati, ce mai curati, cei mat alintati al' marelui im-- pend. Noi nu semenam de loc cu Nerntii cei-lalti, cari sint buclucasi in felul lor, sint nazurosi, sint botosi, sint trans-- cendentali, pe cand noi sintem pasivitatea personificata.. De aceea, domnule baron, voi toti ajungeti generali si ministri I intrerupse soricarul cel nihilist. Si nu ye expuneti, excelenta, a fi asasinati ca noi astiia, cad sintem pusi sub ordinile vostre ; adaose canele cel turbat. Frumosul pudel me salutâ din not!, clicendu'mi inca o data : Ich habe die Ehre Apoi intorcéndu-se card cei-lalti doi cant-, el rosti cu mult sange rece intr'o rusésca forte stricata Gheneral, ta ; minister, ta ; asa not' ; nu spion ca fol. Aceste cuvinte au produs un murmur nedescriptibil. Audi I ausli I auçlli adeca prescurtat: au au I aul resuni confus din tote pärtile. Ce insernnéza acésta muzica? intrebai e5 pe Cuti_ Cum ce, stapane? N'ai audit pe Némt mustrandu-ne pe not' cä sintem spioni? Ei bine? Spioni I Apoi tocrnai acésta este trasura cea mai caracteristica i, as puté dice, trasura cea mai nobiil a canimii Ċea mai providentiala 1 tipa mopsul cel literat_ Cea mai muscalésca! racni cânele cel turbat. Explicati-vë, me rog ; e5 unul nu ye mai pricep_ Larnuresce-me d.ta, Stepan Stepanovici, viitórea gloria a literature rusesci. Cu multa placere. Din tate anirnalele, numal cânii se mil-cosa mere5 unit' pe altii pe sub códa, adeca isi baga nasul chiar in regiunile cele mai ascunse, acola unde n'ar trebui neminea sa se amestece. De aci originea spionagiului. Dela spionagiu pina la diplomatia este mai putin decat un pas. Diplomatia s'ar puté numi titlul academic al spionagiului. Iata de ce Rusii exceléza nu numai ca spioni, dar sint tot-o-data cei mai marl' diplo-

35 30 SONATA LA KREUTZEN mati in lumea intréga. Spionagiul este o aureola a Rusiei. Toti Muscalii sint moralmente datori a se spiona necontenit unii pe altii, in Stat, in societate, in familia, (WO cum noi necontenit ne mirosim unit' pe altii pe sub códa Sintem mandri de a fi spioni. Este o fala a nationalitatii tuistre. Chiar un strain, cand vrea sa se rusifice pe de 'ntregul, incepe prin a invëta arta spionagiului, adeca prin a mirosi pe sub coda. Dovada Grecul Imbecilidachi din Dobrogea, care din pré mult zel Ii baga nasul in Romani dupa cum se baga sabia in teca, departe, pré-departe, pina unde nu strabate nici o data un nas de cane ; i totug el n'are un miros destul de fin, nu adultneca adevèrat cânesce, fiind-ca nu e Muscal get-beget. Muscalul cand introduce nasul pe sub ccida, o 1 el afla instantaneil tot ce se petrece acolo i de acolo pina la virful limbei, s'apoi stranuta de fericire ca g-a indeplinit misiunea. S'aii vèclut chiar unii... Destul! Am inteles! Acum nu rn6 mai indoesc ca voi yeti fi Muscali i ca Muscalii aü fost voi 1 Proba cea olfactiva e sdrobitóre. 11U mir numai cum de n'a rernas la Rug nici o aducere aminte inconscienta despre originea lor cea cânesca, atilt de bine demonstrata. Ba da! ba da! se aucli din tote boturile. SA ti-o spun eil, Vise oricarul ; i m6 surprinde cum de n'o scii d-ta, care e-itti nu numai filolog, dar inca membru al Acaderniei Imperiale de Sciinte i al Societatif Imperiale Archeologice din Petersburg, adeci un cgros bonnet) in sciinta muscalésca. Inca o data, tocrnai d-ta sa n'o scii? 0 aducere a-minte inconscienta negregt ca exista i se manifesta in fie-care cli, la orice pas, in viéta cea mai intima. Muscalii cand vor sa se laude saü sa se mangae unit' pe a1it, ig çlic unul altula ; sukin-san, adeca cfecior de cateap. Apoi ce alta dovada mai autentica vrei sa mai fie? SA fim mai metodici, Vise mopsul cel literat, voind din gelosia a micura intru cât-vi meritul expli- caiunii lui Osip Osipovici. Sukin-tha este o proba aa

36 SONATA LA KREDTZER 31 slicend directa% 0 afla orf-cine fara multa incordare a mintit. EU me cunosc insa o alta proba, o probl indirecta, dar nu maf putin convingaóre. SA ne intrebam, domnit met: din tote natiunile Europa, de ce ore numat Muscalff se scopesc cu gramada? AscultAl cu atentiune, stapâne ; imi harnai Cuti. Ei ti-am spus ca Stepan StepanovicT are sl fie un mare literat rusesc. Ideile lut sint tot-d'a-una mat mult deca caraghtoze. Solutiunile, la cart ajunge, sint cu totul neprevnute pentru ort ce capëtina ne-rusésca. Geniul ti,nesce dinteinsul cascadicesce, nu ese pe Orate ca la un Némt... Intrega cânime dinpregiurul meii wepta cu urechile riclicate deslegarea problemet. Ef bine, repet inca o data, de ce Ore nume la MuscalT exista o gramada de scopitl? Eti sustin ca acésta este o aducere a-minte inconscienta despre originea lor cea cânéscd. Mergf pré-departe, Stepan Stepanovicf; observe ea, perclend rebdarea. Dar cuin de tap' cal tocmal câinil nu se scopesc nict o data? Da, o sciti. Veclf aci e profunditatea lucruld.. CaiT se scopesc, boil se scopesc, berbecit se scopesc, porcit se scopesc, coco,if se scopesc, cânif nu. A,a e? IatA dara: de ce MuscaliT se scopesc. ET se scopesc pentru ca sa ascunyll originea lor cea cânesca, pentru ca adeca lumea sa crécll ca et n'ati fost cant, ca n'ad a face cu cenit ; Tar prin urmare, de vreme ce vor s'o ascuncla, deci : 31-o aduc a-minte intr'un mod inconscient. Aplausele unanime au acoperit acest strallucit rationament, demn de corifeit criticismule rusesc al-de Bielinsky si al-de Mikhailoff. Cuti era mat cu saml impresionat. Ce logica 1 urla el o logici la care se póte radica numat third creerul Muscalule, caci in Rusia se screm câne-cânesce o suta de rnilione pentru ca sa és1 tome din fund cate un ghem de literat. Adanc! Adânc de tot I Kakala.

37 32 SONATA LA KaEUTZER galava! Esti' sublim, Stepan Stepanovici I Esti incomparabil I Hai si mai docnim I... i dupà ce amindof ciocnirn, Cuti a adaos cu o expresiune melancolicn : Te admir, dar totusi, ca censor, 41 vol'u sterge argumentatiunea. Slujba e slujbn! Stepan Stepanovici zimbi. Dar dacn te volu mitui eil cu un oscfor.? slise el cu o strimbäturn sarcastica a botulta. Cuti tncea. Un oscl'or I repeto. mopsul. Cuti se silia a in' respunde. Un oscior, bre l clise din non mopsul, fncend grimasa de a rode. Un oscior? De 1 respunse Cuti, asupra cartaa oscl'orul avusese de atatea on puterea de a'l face sn't scape chiar lampagiii si impartitorif de gazete, de I tu scit cn in Rusia poti ori-si-ce, dacil vey asvirli cate un oscior la drépta si la stanga. Despre osciore sn nu vorbescn cine-va cu usurintn. A refusa un oscior, sn't1 spun drept, parola mea de cane, a refusa un oscl'or nu e lucru cinstit. Si istoria urma inainte mopsul istoria ne arat c Muscalif ail sciut sä znpäcésca' prin osciore chiar puterile strnine. Printr'un oscior, aruncat vizirului, Petru cel Mare a scnpat in campania dela Prut. Pentru un alt oscior, dat dragomanulta turcesc, Rush' ail apucat Basarabia... Ba din oscl'or in oscior striga cu entuziasm Cuti nol vom ajunge la Tarigrad. Acolo e trait] I Cainif se 'ntind, se lungesc, se tolnnesc, se Infnesc in mijlocul stradelor, i beii trecelory sint datoti a 'i' ocoli, ca sn nu le strice tabetul. Un oras predestinat pentru Muscalf I Si Cuti incepu a urla din resputeri imnul rusesc national: Boje tzarrea hrrrani... 1 Auqindu'l, en am profitat de o ocasiune atat de potrività pentru a face o noun intrebare :

38 SONATA LA ICREUTZER 33 MuscaliT cliset eu evoluéza din cant. Perfect. Dar tzaril...? Abia restif ultimul cuvint, si 'ntr'o clipa a desparut vasta campia, a desparut nernarginitul orizont, a desparut nenumerata canirne, aii desparut toti si tote. Mi se paru CA me desteft dintr'un lung somn dupà un vis forte tulburat. Me veclui intr'o ocialta intunecosa, cu dese gratit la o mica ferestruica. Eram singur i aveam grele obecy la maul' si la picióre. De o data up s'a deschis cu sgoinot, si pe prag aparir un capitan cu uniforma rusesca cea albastra a jandarmilor. Chipul lut avea ce-va selbatec ingrozitor. Desi om, totust el semena aidoma cu canele cel turbat din visul met. Tocmai cand eram sa '1 clic ekuzma KuzmicTI, el imf racni cu bale la gura : Peste cind minute ye primi cinci-cled de lovituff, si apol la Siberia I Siberia? Dar pentru ce? TI-aT batut joc de sfinta matzqka Rusia. Dar era in vis... Nu e permis a visa astfel de lucrurf. Dar tot ap vorbiaii Ivan Tvanovid Kutoff, Stepan Stepanovid Azoreffsky, Osip OsipovicT PincTovenko. A! un cornplot intreg 1 Cu atat mai bine! TotT la Siberia l Dar SA tact din gura cand vorbesci cu mine I AT avut chlar nerusinarea de a huli pe sfintul batrzqka tzar! N'am hulit, ci numat visat intentiunea de a... Nici in vis nu se Tértä asemenea inteouni I Dar judecali-me mai intatu! Lasati-me sa me aper 1... Asa, hotule? Imf vine sa te musc I sa te rup cu dintit 1 Nu cinci-clect, doue-sute de bice I NicT o vorba mat mult I SA nu carcnescl 1 Pe el, bateff

39 34 SONATA LA. KREUTZER pece Cazaci ndvglira in odgitd, dece bice suerarg in aer, dece siróie de sange eraa sd me brasdeze. De astd. data insd ea strigai ca apostolul Pavel : (Sum civis Romanus It si tot-o datg m'am desteptat d'a-binele tocmai la timp, scapand in momentul oportun de civilisatiunea cea ruséscg cu sfinta matu,ska i cu sfintul battu,ska, cad altmintrelea biciul cdzacesc n'ar fi crutat nici chiar pe apostolul Pavel. Esii in curte, ca &1 me incredintez pe dep'in cg nu lipsesce Cuti. II gasif in luptd cu vechiul sea dusman impartitorul dela Mo,s-Tecd, farg ca sa scie, sgracul, cd tovargsul sea Kuzma Kuzmici cat p'aci era sal expedieze la Siberia. Bucuros cà Cuti n'a devenit 'Inca censor muscalesc, ea me intorsei in casa si me asedai ginditor. Me supera o scapare din vedere. In visul mea cainii mi-aa vorbit despre tote elementele cele mai marcante ale vietei rusesci, dar nemic despre femei. Si totusi imi diceam eu, dacd este adeverat ca, printr'o evolutiune darwiniand, cainii trec d'a-dreptul in Muscali, atunci Muscalii, prima incarnatiune omenesea din cani, trebui sd pgstreze ce-va din doctrina canéscg cea specified in privinta sexului frumos. Din intamplare, aveam pe mesa cartea lui Tolstoy, adecd a Muscalului celui mai Muscal : (Sonata la KreutzerD. Era o traducere francesg, si nici cal se putea sa nu fie francesg., cad puparea cea nu-s'ar-mai pupa cu despotismul cazacesc a facut pe republicanii cei intransigenti at luf Rochefort sa respupe tote bazaconiile rusesci. Ore ce fel de parere va fi avend Tolstoy despre fernee? In c La sonate a Kreutzer, eroul este o canalid, adecl literalmente cnérn de caned, care tarn-nisain, farg. nici o vind, third. nici un chichirez, it asasinézd pe nevésta sa, murnd a cinci copii alaptati i crescuti de ea.insgsi, s'apol dupg aceea intr'un voluin intreg it desv6ltd dinsul teoria ea: cl' amour et le mariage proviennent

40 SONATA LA KREUTZER 35 en grande partie de la nourriture» (pag. 54) ; : tune jeune fille pure desire des enfants» (pag. 74) ; cd : ch cause des enfants la vraie vie de famille n'existe plus» (pag. 128) ; ca omul ar trebui sä se bucure de vieta conjugala numal la intervaluri fisicesce peri o di ce, cad asa fac dobitocele : des animaux suivent en cela une loi fixe» (pag. 98) ; si la urma urmelor, din nalsdravanid in nasdravdnia, ajunge la prdpdstiosa dogma cd mdritisul este un adulter : tradultere se rapporte non seulement h la femme étrangere, mais aussi et surt out a sa propre femme» (pag. 249), o dogma pe care ar puté s'o iscalésca cu tus.patru labele totif dul5.1 de pe fata pämintulut, fericiti de a nu aye nici unul sapropre femme,. SI vedem dara, inca o data, ce fel de Orere va fi avend Tolstoy despre femee? LuaT in mand «La sonate h Kreutzer i o deschisei la pagina 104, acolo unde autorul vorbesce despre femei in genere : ttous leurs sentiments se «concentrent en cette vanite, non de femme, mais de «femelle qui cherche a attirer autour d'elle le plus grand tnombre possible de males pour pouvoir mieux choisir tensuite. II en est de meme pour les jeunes filles et 4pour les femmes mariées...» Dupa acestà definitiune generala abstractd, eroul luf Tolstoy, temendu-se a nu va fi destul de bine inteles, face apor la pag. 226 o aplicatiune speciala concreta la propria lui fetnee, mumà a proprief lui ince, care e sora cu propriii la fir : Non, ce n'est pas une femme, c'est une chienne, une ignoble chienne I» Cu alte cuvinte, in resumat, pentru Muscal femeeh este o cdtea : cdtea fetà mare si cdtea maritatd, catea nevéstd, catea-mumd, cdtea-sord, cdtea-eicd... MI-am intregit visul. Par'cd n'ar fi un vis! *i chiar dacd a, tot clice eti ca't un vis, ar pro-. testa Tolstoy cà dinsul n'a visat. lad ce este Sonata la Kreutzer! a

41 NOI IN Conferinta tinuta la 9 Februarid pentru inaugurarea naleneulut Roman". Ve multumesc cu dragg inimà pentru aceste caldurose aplause; dar... sg vedem, dacal me vett- aplauda si la sfirsit. Am temeiuri de a me indoi, cact: de 'nfaiii, n'am fost nici-o-datg orator ; al douilea, n'am vinat nid-o-data popularitatea, si o voiu vina cu atat si mat putin acuma, ca.nd peril' albf si barba surg imi strigg : troppo tardi! Asa darg, vorbind tarà frase si fgrg a cocheta, me tem cd... mi-gi dat o arvun g. de aplause, dar voiti remâné numat cu arvuna. Sint trei locuri, in caff irra dg mama de a lua cuvintul. Este Academia, este Universitatea, si este aci la Ateneit Dar la Academia sint fotoli, sint fotolii in tote Academiile din lume, i ori-ce fotoliti te indemng a motgi ; la Universitate sint catedre, de pe cary profesorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de ori-ce dogmatism ; aci, la Ateneii, nu e fotoliii, nu e nici Catedra; aci este un amvon, un amvon pe care se urcg un sacerdote, un preut, nu pentru a dormita dupg usul academic, nu pentru a controversa dupg modul universitar, ci pentru ca... pentru ca din baerele inimei sale sa re-

42 NOI IN verse in iniinele ascultgtorilor o credinta cala, adânca si roditóre. Inca o-dat5, la Ateneil eti nu sint nicr academician, nici profesor ; in acésta biserica eu sint preut, preut in intelesul evangelic al cuvintului: ca apostolif lui Crist, tare prin credintà, nu me sfiesc de niminea si nu me tem de nimic. Subiectul i titlul conferintet mele este: Not in Ciudat titlu I cdc-i dela inceputul acestut an ail trecut abia 40 de dile, si in aceste 40 de dile nu s'a flcut nimic despre care sà pot vorbi cii, cii care nicio-datà nu me amestec in alegeri parlamentare; ba m'am amestecat alvi-datai in doe rindurf si am sfeclit'o, incat mi-a trecut pofta. Ce insemnéza dara' : Noi in 1892? Sint dator din capul locului sa ye lainuresc acest titlu si acest subject. and clic «non, inteleg si pe mine, si pe dv., pe noi toff, natiunea rom'anésca intréga in trasurile ei cele generale, nu inteleg pe nimine personal : pe cutare sail cutare. 0 personalitale pote sa fie o exceptiune, si exceptiuni trebue sa fie multe ; dar off-cat de numeróse ar fi exceptiunile, nu ele m6 preocupa in acéstal conferinta', ci me preocupa numai regula, norma, totalitatea. Exceptiunile sint ca muntii i vaile, cari nu impiedeca pamintul de a fi rotund. Când clic in 1892,, nu inteleg nici luna, nici anul, ci o lungs perioda de timp, care se deosebesce de cele-lalte periode printr'o sumal de simptome caracteristice si din care perioda acest an 1892 face si el parte. PeriOda cuprinde in sine mai multi aril' din trecut, si va mai cuprinde inch' cine scie c'ati aril din viitor. Când clic dara cnoi In 1892», eü am in vedere vrista actuala a natiunit române. Natiunele ail vristele lor, ca si indiviclii. Intre individ si intre speciea cant Ii apartine indi-.

43 38 NOI IN 1892 vidul, intre ontogenia si filogenig, dupa cum se exprirna naturalistii, se aft' cea mai strinsa legatura de desvoltare paralela. Darwin a examinat ernbrionul individului omenesc, i observând intr'insul caracterele anirnalilor inferiori in seriea zoologica, pe temeiul acestor caractere imiividuale el descoperi marea lege a evolutiunii speciei ornenesci intregi din animalul inferior cutare sari cutare. Acesta corelatiune intre individ si intre specie este singura temelia adeverat sciintifica, singurul piedestal pe care se pate asecla si pe care trebue sa fie aseclata filosofia istoriei. Cum se desvoltg individul, tot asa, prin aceleasi trepte evolutive, cata sl se desvolte si o natiune, cata sa se desvolte speciea omenésca peste tot. Dar curn Ore se cirsvoltà individul? Trecend prin cele tref vriste: copilaria, barbatia si batrânetea. si Ore numai atata? adecg numai trecénd o data si nimica mai mult? La acésta intrebare ne respunde Crist. Intr'o sublima convorbire cu Nicodim, strecuratä in Evangeliut lui Joan, Mantuitorul ne spune Ca individul nu se pate imbunatati altfel deca't re na s c ê nd u - se, renascendu-se mereil din ce in ce mai bun, adecg trecénd succesiv de mai multe on prin aceleasi trei vriste din ce in ce mai perfectionate. Acestä invetatura a Jul Crist, Neapolitanul Giambattista Vico, parintele filosofiei istoriei, a aplicat'o catra viéta natiunilor. Natiunile, si ele, se nasc, trec prin cotrec prin barbatig, trec prin batrânete, apoi mor pilgria, si se renasc iaràt, dar se renasc mai bune, perinandu. se din not"' prin copilarig, prin barbatia, prin batthnete : corsi e ricorsi2. Crist, Vico si Darwin, in aceste trei numi se resuinà sciinta vietel. S'a spus adesea instinctiv si s'a repetat inconscient

44 NOI IN ca existinta actuala a Românilor constitue o renascere ; ap este. Pe la finea veculut XVII, sint acum doue sute de ant, sub Cantemir in Moldova i sub Brâncovénu in Muntenia, natiunea romang se imbolnavise gre i n'a mai putut sà se intremeze. Un secol si mai bine a durat agonia némuluf românesc intréga epoca a Fanariotilor. In dilele mistre s'ati aflat scriitort, cart' s'a5 apucat a face panegiricul bragagiilor din Fanar, bragagit urcatt pe tronul lut Stefan si al lutmircea, al lul Petru Rare, si al lut Mihaiii Vitézul. PlAng pe acesti scriitori, carl n'ati brodit ce-va mat bun de aperat; dar plâng si pe clientil lor, carl n'ati putut gasi decal avocati de cause perdute. Ca st:i scitl cine au fost Fanariotil, imi ajunge a cita doe docurnente : conversatiunea unul Domn Fanariot cu amicul seti i scrisorea unel mume fanariote catra fiica-sa. La 1802, acum tocmai go de ant, un Fanariot dicea doctorulut Zallony: dn lurnea acésta nu trebue «sa privirn lucrurile pré d'a-manuntul, ci sa mergem «drept la tinta, iar tinta este bogatia. Ori-cine scapa din «mana prilejul de a se imbogati, merità de a fi sarac...1- ApoT mat departe: «SA scii cal un Domn Fanariot targ. cambitiune si farà intriga este ca un orator tara eloo.quenta, ca o cochetà fara pretentiune si ca un pop5. (p opa grecesc, neaperat) fara fatarnicia. E5 sci5 ca un «Domn trebue sà fie drept i desinteresat, dar acésta «rnoralitate nu se potrivesce cu sistema fanariotica. «Crede-me, nu pcite sa alerge cine va tot-o-data dupl dreptate si dupa hogatiä...» lata Fanariotul I Sa vedett acuma i pe Fanariota. 0 murual scriea atm fiica sa : limp" Ba nu; despre nict un fel de suflet ea nu vorbia, ci incepea d'a-dreptul : cte poftesc Ina o-datà sa gasesci cu ori- «ce pret un mijloc de a te casatori cu alt cine-va

45 40 NOI 1N 1892 dara pentru te mirt ce: o papusa, o panglicuta de acadea, un portofoliti de ciocolata. Si cand se aprind co- mat de soie si pe care ti'l ofera Provedinta. (In ce «gura Provedinta 1) Barbatul tell de asta cli era bun a- ttuncr cand resbotul intre Turd si intre RusT ne irne pi edeca a ne intórce in Romania si a te marita cu tin boer; asta-cli insa, cand tatal tetl, boer el insust, casctiga atatla barn' incat avern dreptul de a nadajdui ca cpe ste pu tin va fi milionar,, asta-qf eti doresc 4sa te vecl in bratele until boier. Cugetil, fitca mea, ca" acest nou barbat te va acoperi cu euvaericale... lard si femeia Fanariota! FanariotiT ail lost o filoxera care, roclend din radacina, adusese lunga agonia si inceta mórte a vitet romanecet celei vecht. Dar murind Romania cea veche, a aparut la Iumin o Romania noua. Zamislita la 1821 sub stegul!lit Tudor Vladimirescu, acesta Romania noua s'a nascut la 1848 si a primit botezul in cliva unirit Principatelor. Ce sintem dara nol astiia, RornaniT de asta-cli? Sintem o naliune.copil in Ora puterea cuvintuluf ; o natiune, care de o cam-data se joca si nurnai se jóca in asteptare ca sa't vina tiinpul de a lucra : se jóca cde-a politica», se j6c1i tde-a sciinta», se joca 4.de-a diplomatia», de-a critica», ide-a...1 OrT-ce renascere e un progres, un pas inainte pe calea evolutiunit. Romania cea noua, cea renascuta, este, si nu pote a nu fi, cu mult mat bine inzestrata din fire decum fusese Romania cea veche. Este un copil minunat de istet, minunat de voinic, minunat de vioiü in tote apucaturile sale, dar Inca i inca o data este un copil ; i vrista copilariet, la o natiune ca si la un individ, se impleticesce cu o multime de c u - suru ri. Despre aceste cusuruff voesc a ve vorbi, si numat despre unele din ele Copiii lesne se supera unul pe altul. Le sare tan -

46 NOI IN pit!, sa'i vecli atunci cum de se mai injura pe intrecute, se injurd in prozg si 'n versuri, se denuntg si se acusa pe drept sati pe nedrept, cate.o-datd ajunge lucrul si Ia peruiala. 01 nu ye speriati. Ura la copil nu tine mult timp, dupg cum nu tine mult timp la copil nici amicia. Totul e efemer. Dupg superare, dupg injuraturg, dupg bgtae, sa'i vecli iardsi cum se mai imbratiseza si cu ce foc se sdruta 1 Dar tocmai acésta este si norocul inch in astd-séra. Noi ne certdm, nu'i asa? ET bine, maine vom fi iargsi prietenil Vecl cd ne am impacat chiar de pe acuma. Acéstg particularitate a copilariei, acesta caraghioza alternativg de ahotule, i dragad sail cdragg, si <rhotule>, este un cusur, dar un cusur nu dintre cele mai rele. Sint altele mai periculose si mai mucalite toto-datg, insa tot asa de scusabile din punctul de vedere al vristei. Copilul e egoist. El iubesce forte mult pe sine insusi, iar pe aitil ii iubesce numal inteataa intru cat dinsii 11 desmérdd, ii resfata, 11 rsgâe, 11 fac a petrece si '1 lasd sa'si petrécg. Adeverata inbire, iubirea interneiatg pe ideal, pe altruism, pe jertfire de sine, pe lipsa de scop,mgruntel, o asemenea iubire e necunoscutd copilului. Ore noi o cunciscem? In starea actuald a societdtii romane cuvintul iubire ar puté sa fie sters din dietionarul limbel nu 1 trebue sd'l lasam in dictionar pentru alte vremuri mai copte, când el va puté sa fie inteles, dar sal Igs'arn farä o explicatiune de prisos, sa qicem numai dcirg : iubire vecli zestre; lubire vecli juceirid. Zestre i juthrid, una din done, adeca petrecerea saii rnijlocele de a petrece, iatg ce este la nor inbirea de o carn-datd. i dacä s'a stricat jucgria nor II dam cu piciorul; i dacd s'a risipit zestrea divort 1 A cere dela copil statornicig, principie nestramutate, lipsa de ori-ce sovalre, este a nu'si da samd de insgsi natura cea sovaitore a vristei copildresci. Copilul

47 42 NOI IN 1892 nu pote sa nu fie schimbacios, cad el cresce, iar cre scerea este o necontenità schimbare organic/ Astdcli cu p& blond si cu ochit albastri, peste cati-va ant ii vet vede Oches. Ba 'Inca adesea se intamplä ca un copil forte frumos se face urit cu timpul, un copil forte urit devine frumos, un copil bland capna artag si dintr'un copil gald.cios ese un model de astirnper. Din alb rosu, din rosu negru sail vice-versa, asa se schimba cophi I SA nu cereti dela dinsif c a rac ter e, si sa nu v'e miratt de saracia caracterelor la o natiune in copildrid. Caracterele se vor forma mai tat-chi:1, se vor ali, se vor cristalisa, atund and copilul de astdcli nu va mai alerga dupa zmet si nu va mat suspina dupa a- cadele. Copilul este egalitar din fire. BAiatul de portar si baiatul de irnperat, and e vorba de joc, fac nebunii impreuna : gra tior, zai gra irrov. Dar in natura egalitatea nu exista, nici egalitate fisica, nici egalitate moralä, nict egalitate intelectuald ; exista si póte sa existe numat dora egalitatea sociald de 'naintea legit. De aci, invidia copilului de ate ort un alt copil Ii intrece; de aci dorinta't cea invdpaiatd, and il vede pe altul mat sus, de a'l pogori cu ort-ce pret, sail cel putin de a se urca aldturi cu dinsul. Mai clilele trecute caquse o zäpada mare. Saniile patinail pe tote stradele. Dupd obicetul cunoscut, la spatele fie-carit sanit se acdta pe furls ate un mic strengar. Alt strengar, care nu putea sä se acate si el, din pizrna pe cel acatat II denuntd birjarulit, strigind: arde'l! Tot asa si not strigim : arde'l! de ate ort vedem ate unul mai fericit saü mat indemânatec acatându-se de sania StatuluT. Din aceiast invidia, din acelast egalitarism red inteles, copilul este mat tot-d'auna dispus a se crede victima partenirit sail a nedreptatit celor marl faä cu un alt copil mai destept sail mat staruitor : n'a scris tesa el, ci i-a scris'o cutare; cutare i-a suflat la ure-

48 NOI IN the; profesorul la examen i-a spus mai de 'nainte biletul ; profesorul l'a meditat a-casg ; i altele cate si mai cate, din cari abia una la suta pote sg fie intemeiata. 0 natiune-copil procede dupg acelast tipic. OrT-ce somitate trebue sa fie cel putin banuita ; ori-cine trece peste nivel, cata sg fie micsurat, scaclut, redus la calapodul comun. Si acesta nu numai in politica, dar pina si in literatura. Cutare btrata n'a scris'o Alexandri, ci un Orecare Ruso; cutare poema nu este de Costachi Negruzzi, ci de un ore-care Balsuca ; basmurile lut Crenga nu sint de dinsul, ci de Iks sail de Igrec, etc. etc. Sint Stan Pgtitul si eti in acéstg privinta. Când publicat in tinerete primele mele studie istorice, unit magari asiguraii ca 'mi scrie tatal meti; Tar când s'ail publicat cele trei volume din operele postunle ale fikei mele : Bourgeons d' Avril, Chevalerie i Theatre, s'ail gasit 135.rfitori cari nu s'ati sfiit a sopti la umbra ca eti as fi autorul lor. Copilaria si acésta, dar o copilariàl desgustgtore, cact nimic mat desgustator ca pizma, chiar cand pizma e copilarescg. Copilul mereii irnitéza. Prin vrista, el este mat aprope de trépta zoologica cea anteriora omulut: de antropoicli. El rnai m utéza tote, dar mai cu sama if place a maimuth ceea ce e reti. ceea ce e curios sail anormal, ceea ce e oprit. Intr'o societate forte batrâng se nasce un Zola, se nasce par ipuiseinent, prin coinpensatiunea propria extreme batrâneti de a inlocui fapta prin vorbg, de a flecari bietele carjaturf când societatea nu mai pcite lucra, dupa ce lucrase mult si bine in curs de vecurl, dupg ce a produs pe Montaigne si pe Pascal, pe Corneille si pe Descartes, pe Montesquieu si pe Voltaire, ba chiar alaturea cu piticul Zola a putut ca lumina cea orbitore a sorelut când este gata sa asfintésca a putut societatea sa produca pe uriasul Victor Hugo. Un Zola acolo se intelege si se iérta, se iertä si se intelege a col o. Dar zolismul la noi? La scolari, carl n'am creat 'Inca absolut nimic, nimic in sciinta, nimic in literatura, nimic in arta, zolismul la noi este... am

49 44 NOI IN 1892 spus'o este trgsura cea caracteristica a copiluld de a se simti forte fericit cand pote sa mgimuteze grimasele altora, cand pote sa se schimonosescg. E i mai comic, cand vedi pe un copil pessimist. «Le pessimisme du bébé«! In tera cea clasicg a filosofiel moderne, in patria marelui Leibnitz si a marelur Kant, in cuibul atator cugetatori formand fie-care cate o puternica scolä, s'a ivit prin antitesa, prin contrast, un filosof genial, da genial, insa atilt de excentric incat printre Germanf ia fost peste putinta de a's1" insgheba un grup pessitnistul Schopenhauer. El manca cat épte, tipand ca mancarea e prdsta; el bea sdravän, vociferand cl vinul nu face doe parale; el declama pe tote tonurile cà lumea e atat de rea si viéta e atat de nesuferita incat omul trebue sg doresca mortea, mortea cat mai curând, dar dinsul, papa pessimistilor, fugia de frica din ora in ora, numay cand audia ca se apropie cholera. In Germania Schopenhauer este la locul seti ca Falstaff intr'o drama shakspearian sati ca Tersit in Iliada. Acolo el d mat multä varietate tablouluf. Dar pessimism la noi? Copilasi pesimi;iti? N'am trait Inca, si deja ne vaetam ca tita nu e buna I apot, pe cand in Germania Schopenhauer remâne aprope isolat, la noi cei nevrisnici a ajuns o imperiósa moda nu numai de a fi pessimi5ti, dar inc g. de a ne servi de pessimism ca de o infalibila bussola a literaturei romane intregi : cutare e mare poet numai si numai fiind-cg e pessimist; cutare e mare dramaturg, cutare e mare nuvelist, iar cine nu e pessimist este tombatera! Zola sari Schopenhauer, una din doe, adica lipsä de ori-ce ideal, lipsa de ori-ce credinta, lipsg de oil"- ce avint generos, de ori-ce aspiratiune inalta. Ce le pasg copiilor, ea dela Platone, dela Aristotele, dela Cicerone si ping la Bacon, ping' la Newton, ping la Goethe, ping la Russel Wallace, Crookes, Edison, Pasteur etc., capetele cele mat sublime si tot-o-datg cele mai sciintifice ale omenirit aveati aspiratiuni inalte? Ce le pasa! D'abia urnbland Inca d'abusilea, cu

50 NOI IN urechea atintitd pentru a prinde din aer echouri scandalcise, ei all audit cd un Evred din Torino, faimosul Lombroso, dl grande pazzificatore», a scris o carte ca sd dovedéscd cd top' Omenii de genii.' au fost nebuni ; i audind acesta, mdimuele all strigat : eureka! Dar printre ace Omeni de geniti Lombroso numerd pe Schopenhauer. Ce le mai remane data copila0- lor? Remâne numai Zola, remâne Nana, pentru a cresce némul romd.nesc, pentru a'l duce pe calea viitorului I Ar fi ru0ne, dacd n'ar fi un simplu simptom de copilarill In fine caci trebue sd pun capet acestei conferir4e in fine, o naoune-copil are trebuintd de acelat regim ca i copilul.individ : a fi intarita in launtru 0 a fi aperatd de vremea rea din afard. SA nu nitd.rn o singurd clipa, sd nu uitd.m cd mortalitatea la copil, fie individ, fie natiune, este cu mult mai mare decd.t mortalitatea la Omeni vrisnici. 0 imprudentd.., i s'a ispravit. Asta-di, in perioda in care ne afiàm, cel mai mare patriotism, cel mai adeverat serviciu adus causer românesci peste t o t, cea mai sigurd garantiä de isbandal in vii t o r, este ca sä nu ne gandim la alt-ceva decat a ne intari in läuntru, in lduntru i iard0 in launtru aci la noi intre Carpaci i intre Dundre, fara a ne amesteca copildresce in afard. Dupa ce in lduntru vorn ajunge a fi taxi, tart materialmente i mai ales moralmente ; dupd ce vor trece pecatele copilariei: egoism, nestatornicid, guduratura pentru die o bombond, invidid, mdimuarea a tot ce e rein ; dupa ce adolescenta ne va aduce cu sine impulsuri mdrinimcise, adeverata iubire, sacrificiul de sine, credinp. a crede este a puté, atunci i numai atunci ne va veni rindul ca sä ne uitâni i nor in afara, i ne vom uita atunci vulturesce. Dea Cerul ca acea Ord a adolescer4ei, cu pornirile cele nobile ale sufietului, cu minunile iubirii 0 ale

51 46 NOI IN 1892 credintei, ale credintei si ale iubirii, cele doue aripi carl prefac pe dobitoc in Inger, dea Cerul ca acea Ora a adolescentei sa sosésc g. mai curind 1 De o cam data sa rn6 iertati c v'am obosit, sa nu ye supe'rati ca am vorbit verde, sg mergem fie care pe a-cas i sa meditam sg. meditam despre «Noi in 1892.»

52 NO1 $1 VOL Conferinta rostitii pentru inaugurarea sesiunil Ateneulul Roman la 20 Decembre Deimnele mele, Domnir met, plausele Dv. Irni dovedesc done lucrurl : 1. curna Dv. ye mai aducett Inca aminte conferinta mea de an, prin care fuset fericit, se vede, a dobandi simpatia ascultatorilor; 20. cumcl D-v. n'ati aplaudat an pe acei onorabili conferentiati, cari venirä in urinal a combate conferinta mea de atund. Pentru ambele aceste motive, sint dator a ye impgrt4i cea mai calda multumire din parte'rni. In adever, Térna trecutg, ca i acuma, mi-a fost dat mie a inaugura seratele literare ale Ateneului Roman. Dati'rni darg voe de a incepe presentul printr'o amintire a trecutului. Ve vorbisem despre enot in 1892), incercandu-me a demonstra ca natiunea rornanal, martirisatä i omorita de cgtra FanariotT hi curs de un secol intreg, s'a ngscut din noti intre anii , a fost botezata la 1866, i acuma vecif bine e plina de viitor, un

53 48 NO/ 1 VOT viitor minunat de frumos, dar... n'a esit inca din vrista copilariet, o vrista prin care trebut neaperat sa tréca ort-ce fiinta rendscuta, fiinta colectiva ca i fiinta individuala. Acea conferinta a mea de an g NoT in 1892» nu intargliase de a stirni asupra'mt pe neasteptate o cransett, vorbia una si cugeta cu totul alt ce-va; Tar tinerul cena furtuna diplomatica, furtund deslantuita tot de pe acest amvon al AteneuluT. De'ntaln mi-a aruncat manua un diplomat batrân, 1) apot o alta ma.nusä un diplomat titter, 2) nu o singura md.nusa desparechiata, ci o alianta diplomatica de manust. Dar intre diplomatit cet bdtrânt si intre diplomatii cet tinert cata sa facem o mare deosebire: nu e tot o apa. VechTul principiti al diplomatiet este de a nu vorbi otnul ceea ce cugeta. De aci batranul diplomat, istet si iscusit, ciscodelnic) cum ar clice el insust in stilul diplomat, ca sa fie mai original, vorbia fdra a cugeta; da: vorbia fara a cugeta. Buna-Ord, el nt-a spus cd pessimismul este: g ca paserea care calatoresce de asupra märit cu nesce aripi intinse vesnic si bine incordate, inchipuiti-ve daca ye place o asemenea pasere, in locul carita att pute pune cu mult mat potrivit: go pisica négra i sbirlita, care calatoresce panditore de asupra strésinelor, cu ghiarele intinse vesnic si bine incordate). El ne-a mat spus ca: gin dantul nostru national e vede fisionomia unet viett apesate) ; si sciti pentru ce? pentru ca tbratele se intind si se pogora", pe cand d-sale i se pare, negresit, ca ele in semn de libertate ar trebui sa se stringa si sa se radice (en pain de sucre, d'asupra capulta, ca un sail de bonet frigian I El ne-a mat spus ca... si tote cke a spus, ca si tote cite a scris, ca i tote cate a tiparit, tote tara 1) A. Odobescu, prnn-secretar de legapune. 2) N. Petrwu, atapt de legapune,

54 BO! Fp vot 49 a cugeta, ceea ce se chiarna românesce : car manca zapada fripta), 0 mai bine Iatinesce : Petrasqu e prost antes emulgere velit,.. Antes emulgere vett... Se mulgere velit... 1) Daca conferinta mea de an avusese sorta de a face pe un batrân diplomat sa vorbésca ceea ce nu cugeta 0 pe un tin& diplomat sä vorbésca fard a cugeta ; daca acea conferinta, afara de eel doi diplomati, a mai gasit 0 in presa cea anonima un Ore-care resunet artitor ; apoi cu atat mai virtos trebui sa me asept a nu va trece nehârtuita conferinta mea de astacli. Par'ca prole() a o sa se scole de asta data vre-un al treilea diplomat, fie batrân, fie tiner, fie mai ales vre-un diplapomat din junime, care sa strige ca eil sint un eretic, cal ea nu sint ortodox, a ea sint nu mai sal ce, temendu-se, pe semne, ca nu cum-va sa'mi pun candidatura la vre-o vacanta de mitropolit. TOte acestea sint bune, i el unul me bucur mai de 'nainte. Me bucur, cad cu chipul acesta voiu procura Ateneului vr'o doe-trei conferinte neanuntate in programa, conferinte nascute din a mea pe o cale a.a clicend parasitica. Me bucur, cad ori-cat de multa apä yeti turna, apa multa, apa i era0" apa, unt-de-lemnul ese tot-d'a-una d'asupra apei, 0 prin acesta se cunosce ca nu e apa, ci este unt-de-lemn, pe care'l puteti intrebuinta la o candela. Me bucur, in sfir0t, fiind-ca numai ast-fel voiu puté sa aflu : pe cine anume il ustura mai tare cuvintele mele, pe cine anume il dore de OA pe cine anume am isbutit a'l atinge drept la buba. cnoi i yob., ce insemnezd Ore acest titlu al conferintei mele? 2) car vré O. mulgx petrele ce 'T ese tnainte, ar vré sl mule haracit, ar vré s5. mule pe sine InsuO,s.079oo 4

55 50 iiol i vol Un titlu curat pronominal, ca si acela de an : (NoT in I892z. Vedend o dragoste atat de statornica din parte'mf pentru pronume, ar puté cine-va sä predica de pe acuma, ca. in anul viitor eü voiü deschide Ateneul printr'o conferinta intitulata cel i ea' sai:i 1ET si ele) sail camindot i amindouek). $i lucrul e forte cu putinta. Pronumele imi place, o marturisesc, fiind-ca pronumele, mat cu sarna la plural, are in vedere o colectivitate, nu o individualitate : fie-care este (eh), este chi', este R eh, lar tott la un loc sint eel), evof), enot,, pe cand nu fie-care e Petru sail Ion sail Spiridon. De cate ort vorbesc in public, m'am ferit i me voiil feri cu stäruinta de a lovi vre-o individualitate. if las mat bine pe ascultatort sa ghicesca numele et-insii, daca e vorba de o persona, ceea ce insä mi se intampla forte rar, cact in genere nu personele me preocupa pe mine, ci me preocupa directi u nil e. NumaT directiunile sint importante. NumaT ele daii nascere la curenturt colective, curenturt bune sail rele, curenturt earl trebuesc respindite prin sghiaburt saü infrinate prin stavilare. (NoT i voil nesfirsita lupta Intre astad1 si ieri, intre astädt i maine, intre astadi i astacli ; dualismul lui Zoroastru i antinomia lut Kant; antagonismul intre lumina, care are si ea umbre, si intre intunerecul, care are si el rade ; cnot i vot), este istoria omenirit i istoria nature.' intregl, viéta totulta si viéta fie-carit particele din tot. Ar pute cine-va sa faca o mie de conferinte despre cnot i vot1, i totust ar remand d'abia la inceputul teoriet. IntelegetT bine, ca dintr'un asemenea virtej fara margint eib nu volt' pute sä 'mt aleg cleat un punctulet microscopic, un punctube; care sa nu fie mat pre sus de agerimea mintit mele si care tot-o-data sa 'mt permita a nu fi mai' pre sus de agera pricepere a altora. Imi trebue un enot si vot, nu cosmologic, ii nict macar antropologic, ci un

56 NOI FA noi i vol, de tot mititel, dar care sa póta fi folositor némuluf rornânesc. D-v. credeti ca m'ati ghicit, si ea cred CI v'ati ine1at. enor i vol, sint cele doe partite politice, ye veti fi clicend in gandul Dv.? Nu, nu!,-;i nu. El nu sint nici alb, nicr rop4, adeca : nicr liberalconservator-national, nicr conservator-liberal-national, nici national-liber-conservator, nici national-conservator-liberal sati 3+2+1, face tot 6. Singura deosebire e deosebirea de stapa'n, caci un stapan trebue sa fie in ort-ce partit, Tar temperamentul meil, un temperament nenorocit, tocmai la ideia unui stapan se 'nfioréza ei fuge mancand pamintul. imi aduc a minte o convorbire cu un cap de partit, care nu mai traesce. Voind a me face sa n supun discipliner, el imi clicea inteo cli cu o admirabill fineta D-le Hasdeil, el te recunosc de stapan al meil in istoria, recunosce-me i d-ta pe mine de stapan al d-tale in politica: gvattov xcel gva(10v. Pré bine, if respunser ; me recunosci de stapan in istoria? Da. Cata dara sa admiti ca. Luther a fost causa RevolutiuniT Francese i a caderii lui Napoleon. Cum asta? Nu te inteleg. Da'mT voe sa protestez tot aa, de ate or; nu te voiu intelege pe d-ta in politica ; insa atunci s'a dus disciplina. MAI de ce am remas i voiu remané i eli färi stap'in, prin urmare fara partit, prin urmare sa las'am partitele in plata lui Dumneclefl, nu despre ele voesc ell a ye vorbi astacif. Dada Noi i vot0 nu sint partitele politice, atunci nu cum-va... dv. iara0 credeti ci m'ati ghicit, i ea cred ca v'ati inelat 'Inca o data. Mi se pare a citi in cugetul dv. c ye ginditi la bazaconiile de peste Carpatf, la mofturile Jur Dr. Lucacitt, la cruciata contra Ungariei. Dar Tan sa judeca' m o clipa Ungaria exista ea Ore? Dada exista, apt:a' numar dora intr'o stare embrionara, adeca nu se scie daca va puté slésl via din pantecele mumei, este o cestiune de mo0t, o problema de mamos, asupra cariia sint silit in trécet. a me opri

57 52 NOl I Vol Nationalitatea maghiara cea veche traise vr'o épte secoir, inainte de a cade gret bolnava pe farmosul camp de batae dela Mohan., in Epoca er cea mai stralucita, un fel de asfintit de sore incununat cu o lumina feeria, a fost datorita marelui Materu Corvin, firul marelur Ion Huniade, o vita curat românesca, dupa cum o recunosc in00' Ungurii. Murind acest crex Valachusp, a rèrnas in Ungaria un proverb in latinésca acelor timpuri: cobiit Matthias, obiit justitiad, ca murit Materu, a murit Areptatea.» Trebura s fi venit un Roman pentru ca némul la A rpad sa invete ce este dreptatea, s'o invete s'apot indata s'o i desvete pentru tot-d'a-una. In acea veche existinta a nationalitatir maghiare, Rorna.nii all dat Ungurilor generalf vitejr, regi intelepti, pina i mitropoliti invetati ca Nicolae Oldh, i n'au primit dela lingua in schimb nemic, absolut nemic, pote numar vizeter ca i 'n cliva de astaclr, o specialitate ungurésca ab antiquo, ast fel ca pina i 'n occidentul Europe' numele vizeteului, francesul ecochery, englesul ccoach-manp, germanul ekutscherd etc. deriva pretutindenea din maghiarul ekotsis). In loc de recunoscinta, UnguriT s'au incercat nu o data de pe atunci a strivi pe Romani; dar all fost tot-d'a-una batuti inteun mod atat de sistematic, atat de stereotip, incat un Engles ar fi putut sa parieze mar de'nainte cä in orr-ce batalia cu Románii, fie din Moldova, fie din Muntenia, Ungurif vor ispravi prin a perde pintenir i potcovele. In lupte cu Polonii i cu Turcii, une-ori nor IT batearn pe din0r, une.ori din0i ne batea pe nor ; in luptele insa cu Ungurii nu s'a pomenit ca Romanul sa fie batut vre-o data. 14a a fost sub Alexandru Basarab, sub Vladislav, sub Mircea, sub tefan cel Mare, sub Petru Rare, mai tarcliii sub Mihail.' 0 sub Radu Serban. Dela 1526 pina pe la finea secoluluf XVII, aprope douë-sute de ant, UnguriT o dusera intr'o langecléla, apor intr'o agonia, dupa care a urmat intepenéla vechii

58 Not p Vol 53 nationalitati maghiare. Si mina a r&nas ea de atunci incoce, in asteptarea unei viit6re renasceri. Dar o asemenea renascere s'a intamplat ea 6re pina acuma? 0 nationalitate se re'nasce cand apuca din nog a träi da se, prin propria sa viéta individuala. 0 nationalitate pote sà existe in perspectiva, dar ea nu traesce, nu e inca re'nascuta, pe cat timp face o parte integranta din corpul unui alt Stat. Exista individi cu musteti lungi sag scurte bursucate si cu cizme cat tote dilele ; exista individi cari hodorogesc unguresce, dupa cum ar puté sa hodorogésca si in limba sanscrita ; existä indiviçii carl, une-ori renegati din alte nemuri, mai ales Evrei, fr dart numele conventional de Maghiari; dar o nationalitate ungurésca nu exista de o cam data. Vecina nostra. Austria e in pozi ti a. In pantecele ei se svircolesc o multime de embrioni gemeni, intre earl embrionul unguresc, desi cel mai mititel si cel mai slut, un plod in care nu deosebescl Inca bine daca e om,claca e caine, daca e pesce, sta la mijloc i (IA ghionturi la drépta si la stanga, batendu's1 joc de cei-lalti, ca i cand ar fi el cel mai mare si cel mai mandru. Zapacita de turbatele miscari ale embrionului unguresc i amagindu-se a crede ca turbarea e un semn de putere, Austria si-a dat numele de Aust r o-ungari a, ca dora-dora mica pocitura sal se mai linistésca. Dar momentul nascerii n'a sosit inca. and va sosi, o s'o vedem atuncea I Este o sarcina grea pentru biéta Austria. FaimOsa prin aventurele sale galante de alta data ; cfelix Austria nubet), ea 41 plange acuma risul, nu de asta vérà ca fata din basmul românesc, ci risul de mai multi secoli. Dinsa i sufere cu atat mai mult a nu scie cine va fi sufere, mamos, nu scie cat o sa coste mositul, i daca nu cumva mamosul va aye apucaturi de veterinar. POte va fi Germania. 136te Rusia. Se póte intampla chiar o facere naprasnica, pe neasteptate, inainte de termen si fara ajutorul artei obstetrice. In ori-ce cas, e grozav a se gandi batrana cocheta la posibilitatile unei faceri I Cine garantéza Ca tocmai embrionul cel unguresc nu se va

59 . 54 No/ fg Vol nasce mort? Cine pote sd asigure, a. nu va muri insasi muma in durerile facerif? Ori-curn ar fi, vedeti bine cd nationalitatea magbiard nu existà incd. Si deci nu despre ea, nu despre o fictiune politicd, am voit eü sà ye vorbesc in cnof i vol.) Nationalitatea romând e un copil, dar existd. Ea n'arp nevoe de mamosf, ci de pedagogr. Si dacd pedagogii vor fi la inältimea misiunif lor acest falnic copil de vital imperdteicà va uimi la timpul seti Europa prin istetimea i virtutea adolescentet sale. Putin ne va pesh atunci, &far dacd se va renasce nationalitatea maghfard: if vom mai da Corvini, i vom primi dela ea apd.de-buda, care si aceea pórtd numele de (Huniad). inot i yolk, pedagogi bun1 si pedagogi ref ; nu pedagogr ai copilasilor individualf, ci pedagogi at uriasului copil colectiv; nu pedagogi crescuti in scóla luf Pestalozzi si a lui Frobel, ci pedagogi addpati la cele doe isvore imponcisate: optimism si pessimism. Acestila sint cnoi i vot., NM", optimi tii, vedem forte bine a multe in lume se petrec adesea nu asa cum ar trebui sd se petrecd: apesdtorul zimbesce i apesatul IT innécd plansul, trindtivia se toldnesce pe tapete si munca asudd pentru un cdru de pafne, sarlatanul castigà si dreptul perde, nevinovatia e batjocoritd i nerusinarea se resfa td. strdlucind c no.oful la lumina, bäiriile ascund ;;i inndbusesc trandafirii, si cate si maf cate ; dar vedend tote acrstea, noi totusi credem cu tärid, pentru individ ca i pentru natiune, c reul nu e universal si exclusiv, cd multe sint bune, cd binele e dator sd dea pept cu reul fard sfiald i fard crutare, cal e frumos a se jertfi pentru binele altuia, cd omul are un liber arhitriü i e responsabil daca persistd in reit in loc de a tinde la bine, cd numai binelth if apartine isbanda la urma urmelor, ad': este un Dumnedeil I este un Dumnedeii chiar pentru fiintele cele mai perverse! este un Dum-

60 Not ci vot 55 necleti chtar pentru Jean Valjean din gmiserabilit, lul Victor Hugo. Pescimistul ride de Victor Hugo. El nu vede si nu vrea sg véclà binele nicgirea. El patimesce de cunoscuta Mg a vederit jumatatite, i pretinde ca sint bolnavl tocmat acela earl' se bucurg de o vedere intrégg. Lumea pentru dinsul a fost, este 0 va fi ve,nic rea. Reul e fatal. Indreptarea, peste putintg. Dumnecleil, o vorbg. Liberul arbitriji, responsabilitatea individualg, nesce vise de nebun. Patria ce póte sa fie patria pentru o ma0ng fard liber-arbitrill, targ responsabilitate individualg, frä Dumneqleil? A iubi este a crede 0 a spera. Intercat de credintä i de speranta, pessimistul nu numal cg nu Tubesce 0 nu póte sg iubescg nemica, dar incg se distinge prin trasura caracteristicg de a uri mai cu inver unare tocmat ceea ce e mai aprópe de dinsul. Pe straint el nu 'I' Tubesce, pe T sel IT detestézg. emt-e ru0ne cg sint Némt, clicea Schopenhauer. ccopiit tet nu pot fi decat nevota f sati miet, una din do0,, striga Leopardi Carl Italia, catra acea Italia in care erail deja ngscutt Cavour, Mazzini i Garibaldi. 0 miseri o codardi Figlmoh avrai I Rechigmata din mortl prin suflul lut Tudor Vladimirescu, rendscutä la o noug vietá prin avintul generatiunit dela 48, botezatg prin trecerea DungriT i ghtulelele dela Grivita, copil a tret mornente sublime de entuzlism i numat entuziasm, natiunea româng a intrat acuma in crilg i, intrând in cólà, ea cere dela pedagogit set sa-t dea carti ca sa invete. Optimismul IT pune in rnâng operele celor mat inalte spirite ale globulut pamintesc, incepend dela Platone i Aristotele ping. la Bacon i Shakspeare, ping la Newton.0 Corneille, ping la Kant i Göthe. Ce'l da Ore pessimismul? Pe Schopenhauer i pe Leopardi, pe Leopardi 0 pe Schopenhauer, Targ0 pe Schopenhauer fi pe Leopardi. Predomnitor in literatura cultg, opthnismul e stapin nernarginit in literatura cea poporana. Un popor póte

61 56 Ng fg wit sa fie ot-t-cat de asuprit, pcite sg fie orl-cat de martirisat, i totust el nu e pessimist nici.o-data, ci tot-d'auna crede si spera intr'o indreptare pe pamint sail intr'o altg viéta. In povesti, in legende, in cantece poporane, eroul se luptg, eroul sufere, eroul trece prin pedect peste pedect, dar nu se sperig de nemic, infruntä primejdiile, merge inainte, merge cat merge, rabdg si biruesce. Nu politia si nu jandarmit irnpedeca suspinul poporulut de a se preface pretutindenea intr'o netermuritg flacarg, care ar mistui cu rapeslictunea uraganulut pe cer avutt si civilisatiunea tot-o.data ; nu politia ni nu jandarmil, ci filosofia basmulut, o filosofig in care poporul se nasce si cresce, asteptand cu seninatate sfirsitul povestit. In literatura cultg este un Schopenhauer si este un Leopardi; in literatura poporana, oglindg nemestesugitg a intreget firt omenesct, nu se aflg nici mgcar o asemenea singuratecg pareche de apostolt at reulut. NumaT optimismul cel inngscut explicg lunga rabdare a poporelor, o rgbdare fail care s'ar sgudui la tot momentul ordinea socialg si omenirea s'ar selbat&i printr'o sfasiare farä cap6t. T&anul indura tote, cacl intocmat ca Socrat si ca Leibnitz teranul scie Ca nu numat dinteun singur reil, ci chiar dintr'o suing de rele póte sa ésa un bine. Fata cu imensa biblioteca a acelora cart cred si spell cu neclintire in victoria finalg a binelut asupra reului, pessimistit se 'ncérca cu dibacid a multiplica pe Schopenhauer i pe Leopardi, a le da un stat-major imposant, a lipi pe furis cgtrg dinsit pe Byron, pe Alfred de Musset, pe Heine, cart n'ail fost de loc pessimistt Ḃyron 41 inchipuia cä e nefericit, se simtla chiar omul cel mat nefericit in lume, 41 da aerul de a fi numat dinsul nefericit in mijlocul unui banchet de fericire: era optimist pentru omenirea intrégg si se plangea ca lui nu't e dat sa impartgsésca si el fericirea altora. Cam tot asa este Alfred de Musset care, optimist

62 NIA I vot 57 pentru toff afard de propria sa persond, numal ca.te o datd i aducea a-minte a mai sufere din cand in cand pi altii afard de dinsul: Car, lorsque nous avons quelque ennui dans le cceur, Nous nous imaginons, pauvres fous que nous sommes, Que personne, avant nous, n'a connu la douleur... Pentru Musset nefericirea este : cquelque ennui 1, Cat pentru Heine, acel Heine care admitea posibilitatea ca doe suflete sä se Tubesca unul pe altul in mai multe existi* succesive, acel Heine care prevestia descoperirea unei noue lumi spirituale prin filosofia sanscritd, dupd cum fu descoperita lumea cea materiald a Americei prin clutarea unei cai spre India ; apoi tocmal la Heine se gasesce cea mai frumosd caracteristica cornparativa a optimismului.5i a pessimismului in urinal-area cugetare : elumea e tot-d'a-una ap cum este i omul care o privesce: paradis pentru cel bun, infern pentru tee! red.2 1). cinfern pentru cel red>), adecd infern pentru Schopenhauer i pentru Leopardi, infern pentru ucenicil lor, infern pentru pessimitii carl voesc a fi pedagogi ai plapandei nationalitäti romane Byron, Musset, Heine, nu sint pessimi ti, dupa cum nu e pessimist Chateaubriand, de0 a scris pe René, 0 nu e pessimist Göthe, de0 a scris pe Werther, René pi Werther veri-primari cu Rolla i cu Child-Harold. Pessimi0i vorbim despre Omeni de genii, vorbim despre maistri, nu despre calfe, nu despre (dii m a i o- r es que gentium minorum,, pessimi ti sint numai pi numai Schopenhauer i Leopardi, cad' nurnai din0i ad intocmit o teoria metodicd universald a victoriei reului asupra binelui. i cine ore sint ace tia? 1) (Die Herrlichkeit der Welt ist immer adaquat der Herrlichkeit des Geistes, der sie betrachtet. Der Gute findet hier sein Paradies, der Schlechte geniesst schon hier seine Mlle,.

63 58 NO I vot Este drept a stabili intre amindoi o mica deosebire din capul loculta. Schopenhauer era voinic sanatos; Leopardi era ubred, bolnav, schilod, ceea ce il face mai simpatic. Mai simpatic il face i impregfurarea ca era poet 0 a murit mai tin&; póte i aceea ca nu era burghes ca Schopenhauer, ci nascut dintr'o familia forte aristocratica scapaata, fil'u al unut conte 0 al unei marchezine. Mai simpatic, fie; mai bun nu. De altmintrelea, clacà e vorba de forma si nume de forma, apoi amindoi sint de o potriva simpatici ca a rt i ptt, ca sculptori- at frasei, ca me,teri de a rotundi, de a polei si de a parfuma hapul. Un pessimist pe deplin consecinte n'ar trebui nici macar sä scrie artistic, pentru a dovedi chiar prin acésta el despretuesce pina i limba omenésca i ea nu e nimic frumos in lume I Simpatici in p/us saü simpatici in minus, consecintl sail neconsecintl, Schopenhauer i Leopardi sint intocmay ca cel doi fratl din Siam unity spate la spate, cari nu s'ail vnut nici o data ocht in ochi, dar pe cart' e fisiologicesce cu neputinta de a't desparti pe unul de altul. Amindoi incepusera ca optimi01 : Schopenhauer, prozaistul, prin nesce versuri pline de credinta si de speranta, in cart cânta binele alungind pe reit; Leopardi, poetul, printr'o proza in care ap6ra cu emfasa religiunea cre0ina, ba inca in specie catolicismul. Din aceiasi epoca datéza o cugetare aprope spiritista a lta Leopardi : ITOte in lume sint sail pot fi multumite de (sine, numai omul nu, ceea ce dovedesce ca numat pentru om existinta nu se marginesce cu lumea cea g pamintésca. 1) 1) Tutto e o pm!) esser contento di se stesso, eccetto l'uomo, ii che mostra che la sua esistenza non si limita a questo mondo, come quella delle altre cosep.

64 io I vof 59 Dupà o diminép atat de luminosä, de o data se intunecg. Schopenhauer turbeza veclend ca n'a putut sd atragä la cursul sal universitar mai multi de patru ascultdtort, dintre cari unul giarnba, pe cand la cursul lut Hegel nu incapeat de multimea studentilor; Leopardi se Infuriaz cà corpul ruff serva la ceea ce ar trebui sri servésca ; i latvt amindot reversand urgia pe natura intréga, pe omenire, pe parinti. Schopenhauer ura pe muma-sa ; Leopardi urà pe tatd-seii. Schopenhauer i Leopardi strigail de o potriva cà viéta e nesuferitä, cä nimicirea prin morte e singura scapare a omulut, cd dorul lor cel mai invapdiat este de a muri cat mai curand, i totu.g la 1831, cand isbucni cholera, de frica mortit Schopenhauer fuge din Berlin i Leopardi o tulesce din Neapole. Schopenhauer era bogat, dar sgarcit, capitalisand ca i cand ar fi avut sd traesca. vecurt; Leopardi era sarac, dar banit if placeati atat de mult,!neat se gandia numat la c4tig cand publica o carte: La questione 6 di trarne la maggior somma possibile di danaro,. Schopenhauer propoveduta desfiintarea casatorief, ascetism, abstinentà sexuala, i dinsul facea copit din fort pe cart fara mild if arunca apot pe drumurt; Leopardi nu putea sà faca nict un fel de copit, dar era atat de lipsit de inima, Inca pina i sentimente nu le scotea din sine, ci le iinprumuta din altl poett: epiit capi di sen ti in enti si possono prender da Oraziol» Pentru Schopenhauer i sa nu credett ca eti glumesc: nu avett decal a citi pe elevul seri Frauenstädt, Lichtstrahlen aus seinen W erken, a 3-a editiune din 1874, p. 53 pentru Schopenhauer tot ce e mar onest pe suprafata pdmintulut, este modul cel prietenos cu care cainele IT mica coda. Cel mai frumos compliment, pe care Schopenhauer 11 putea face undi admirator al lut, era de a't 4ice: e ti onest ca o códd

65 60 Ad EA TA de cane I Pentru Leopardi nu e onesta nici macar coda de caine, tote sint ridicole, trite sint de plans : Non so se il riso o la pieti prevale Cine vrea sa se vindece de pessimism, dar sä se vindece cu totului tot, sa nu citésca nuinai pe Schopenhauer sail numai pe Leopardi, ci sal citésca din scdrta in scórta pe amindoi la olalta in mixtum-compositum. Ast-fel in medicina opium si belladona sint doue groznice otravuri fie-care in parte, si totusl din amestecul lor ese o minunata doftoria. La 18 z 8 Schopenhauer calatoria prin Italia, dar n'a dat peste Leopardi. Pecat I Dacä ei s'ar fi privit fatien fata, daca si-ar fi desvaluit fie-care unul altuia monstrudsele lor conceptiuni asupra universului, Schopenhauer cu eweltschmerz, si Leopardi cu anfelicith), tote din mil in mai retl, nict iubire, nict patria, nici Dumnecleil ; daca intamplarea ft aducea sa se intalnesca in ap fel dupà cum se intalnesc une-ori doe epidemif la un loc, pote cä i-ar fi cuprins pe amindoi o spaima, o groza, o scarba atat de covirsitore, incat unul sa se intorca la sonetele sale despre lumina i cela-lalt la apologia catolicismului. Ar fi fost cu un poet mediocru mai inult si mai mult cu un mediocru teologian, dar ar fi mai putin cu doe baccile, cu doi microbi cari se sbuciuma a irnbala in inima omului ori-ce pornire inalta I Aci se termina NoI si vol. Sintem in septemana Craciunului. Fata cu nascerea lui Crist, a acelui Crist care prin minunea iubirii a pogorit pe Dumnecleii ping la om si a radicat pe om pina la Dumnecleti, sintem datori a ierta chiar pe Schopenhauer, chiar pe Leopardi, chiar pe pedagogii cel miruitm de dinsii ; sintem datori a'i erta, numai numai sä lase 0 el' in pace natiunea romanésca I o natiune care, mai pe sus de tote, are nevoe de cre- (lino, de speranta, de ideal, de painea lui Isus, nu de painea Jiff Mammona.

66 ? 4; Legenda biblica. provestesce c Mos-Adam chiamase dinainte'i tote dobitócele, si le-a dat fie-caruia cate un nume, asa ca leul sa fie lei i magarul magar. Se vede insa ca strabunul némului omenesc a lasat un fel de dobitoce fgra nume, de vreme ce pina asta-cli exista anon imil. Leul se bucura de ceea ce se cuvine leului, magarul rabda ceea ce se cade magarului, i asa inainte, pina la cea de pe urma musculità, fie-care se cunosce cine este si lumea scie cu cine are a face. NumaT an o ni m ul scapa de ori-ce rafuéla, ast-fel ca, prin lipsa de nume, magarul póte sa-sl dea ifosul de leti. Tocmai din causa acestet positiuni forte indemanatice, varietatea dobitcicelor an ni me s'a inmultit peste mesura; i ciudata contradictiune I ea s'a incuibat m:.i virtos in asa clisa cpublicitate,, desi cpublicitate, insemnéyla lumina, pe cand acela care n'are nume nu pote sa fie o fiinta publica, ci numai clora privata, ba Inca privata de cea mai prosta categoria..v1ptrr:, tie t ZACHERLINA No

67 62 ZLOHERLINA No. 1 Romania in specie pare a fi téra de faggcluinta pentru präsirea i misuirea condeielor celor nebotezate. Orl-ce lancasterian, orl-ce colegian, ori-ce calemgiti dela vr'o logofetia, ori-ce retoqué) dela bazalaureat, ori-ce derbedeti ist cautg 0-0 ggsesce un coltusor intr'o foitg, de unde apoi aceste dobitoce, nebagate in sama de Adam, judeca universul si chiar pe Dumnecleti, laudâni pe unil, injurand pe altii, punend la cale téra, Europa, pamintul si sórele, färà ca sa fil* in stare a ghici jivina, cad ea n'are nume, sati iy cla un nume fali, ceea ce 'I tot una fie d. X sati Y, fie d. Inot, d. Memphis, d. Ramses sail un Mester Manole, care cmanole, pote sa fie, dar mester, n'a lost si nu va fi nici o data. Intelegem an oni m a tu l in partea cea curat politica a presel periodice, unde nu vorbesce un individ in numele seti propriti, ci printr'insul se rostesce un partit sari un grup intreg, incat o iscalitura individuall nu incape. ET bine, la noi, din contra, tocrnal acolo, toctnal- in cprim-bucuresci, sail in «articol de fond) vecli adesea subscrise cu ostentatiune in fruntea gazetei nisce personalitati obscurantisime, ate tin ipochimen «ca Sparanghelachi Fasolide, sari «Fasolachi Sparanghelide,. Intelegem éra.0, i chiar aprobam, an o n im at u 1 din partea until liner neincrecletor in sine, care, desi une-ori plin de talent, totu0 intra cu sfiala in cariera literarg, temendu.se a nu se poticni, si de aceea, ca sä nu ricla altif de dinsul, pasind dintru cu fata acoperita, pinà ce se calesce 0 se asigura cg pote sa-0 radice fruntea. EI bine, la noi, din contra, tocmai o asemenea reservà este ce-va forte rar : un «Barbu de la Vrancea), un g Gheorghe din Moldova), un cbadea Pletea, si alti datrei Afarg de aceste douè sfere: politica militanta si noviciatul literar, an onim at ul cu chichitele sale, anonimatul propriti clis sall pseudonimatul, este o scarbósa pecingine a gazetgrid peste tot si a presei romane in parte, pecingine care ca orl-ce parasitism

68 ZACHERLINA No. 1, 113 se lätesce, se intinde, cotropesce, coplesesce.si viermuesce. Intr'o i d. Dioghenide publicase intr'o foia un articol, in care clicea ca d. Nicolae PAtrascu a demonstrat ignoranta d-lor Hasdeil si Maiorescu. Era subscris cu litere marl : EDUARD DIOGHENIDE. Subscrierea salva situatiunea. Scieam cu cine am a face. Era nobil, era frumos, era cavaleresc din partea criticule: me infrunta fatä in fata. Daca, insa in loc de ceduard Dioghenide» ar fi fost un a no n i m, adeca un dobitoc nesocotit de Adam, un Inot, un Memphis, un X sari un Y, publicul cel stereotip dela ne, areopagul de pe la cafenele, ar fi putut s5 crecla a sub anonim se ascunde Bismarck, sail cel putin Dr. Babes, si atunct J'ose dire pourtant que je n'ai mérité Ni cet excès d'honneur, ni ceue indignité... atunct d. Patrascu devenia de o data mare, iar cii eram pierdut in opiniunea acele minunat public, despre care Alexandru Lapusnénul 4icea : cprosti, dar mulv1, mie insä imi place mai bine a 'lice : (multi, dar prosti.» De o bucata de vrerne, de cand cu filoxera an o- nimatulta, OmeniT marl pe campul literature romane cresc ciupercesce. Gratig anonimilor inumai anonimilor, iata' ca : d. Gherea, cu idealurile sale muscalesci i cu eruditiunea cea de vitrina, ajuns ccel mai mare critic» ; d. Vlahuta, bun versificator fãrà indoialà, dar forte unilateral si aprope sterp, ccel mat mare poet i chiar ccel mai mare romancier» ; d. Carageale, cgarconz de talent si numai atata, cel mat mare dramaturg» ; pina i d. Traian Dimitrescu, ping i d. Anton Bacalbasa, pina si Dr. Urechia marl, cmart», cmart,, (marl); i fiind-c 5. lipsesce o specialitate pentru manmea lor, et sint (mail a r ti stio, ce-va ca cidee»

69 64 ZACHERLINA No. 1 in loc de ctuicgs saü ca cpatricians in loc de cirnatv. Rival cu Iordachi Ionescu din Covaci, d. Gherea a ngscocit pe cartist, ca un marafet de buck-tang pentru a preface zerul in smântâng, macar cg un zero remine tot un zero, Tar trei zero tot incg nu sint mat mult deal un singur zero, si cand tref zero figuréza 16.nga d. Gherea, din acosta nu results o mie, ci numat i numal un «mares z e r o. Chiar in momentul and scriti aceste rindurt, primesc sipanaini dela 6 Decembre, in care pe prima pagina se atesce: 4D 1. A. Vlahu0 i Dr. A. Urechig stint singurilf comeni care vor sa se conqacre cu totul literaturet, asa ecle parasite de copiii ei. ET bine, s'ar cuveni ca, lasand g de o parte publicatiile mediocre care résar din and in scam', lutnea sa dea o mama de ajutor acestor Omeni, «cari Ii pan talentul lor, marele lor talent, penctru sustinerea, pentru ridicarea nivelululf literar i inte- «lectual...) Si cine Ore le spune astea? Domnul... domnul... domnul cas 1 Ne asteptam acuma ca domnul cl3s qg ante marele talents al d-lut Anton Bacalbasa, apoi ((dom. nul «Cs sg urce in slava cerului emarele talents al d-lut Traian Dimitrescu, un card de cmart talentes descoperite prin ABC, care ABC mai scit I n'ar fi de mirare sa fie in realitate identic cu acele «mart talentes, cgci trasura cea esentialg a anon im atului este quite cpopa, nu e popas. Nimic mai nesabuit, bung-6ra, ca... ca caraghtoslicul intitulat Mo,s-Ticel ; i totust anonimil ne trimbitécla ca acosta bazaconid a avut deja o multime de editiunt, atat e de nostimg, atat e de hazlig, atat e de jinduitg. Am dori forte mult si am aye dreptul tie a cere, ca din fie-care editiune s ni se arate ate un exemplar, nu pentru alt ce-va honni soit qui mal y pensel deat numat pentru ca sg se lamurésca, dacg nu cum-va in faptg va fi una singurg editiune, la care,

70 ZACHERLINA No, prin cunoscuta stratageml de librdrid, s'a schimbat frontispiciul, dupa cum un fost mufluz, când re'rnâne cu vechea pravalia, unde nemine nu vrea sd mai intre, 41' pune o noud firma. E timp ca sà inceteze o data, sad incai sd se dea in vilég, acest samsarlic literar. Pentru puled i cele-lalte gize s'a aflat un praf numit Zacherlina Un fel de Zacherlind trcbue i pentru dobitocele cele ultate de Adam. Deschidem.dard o rubrica, in care se vor inregistra treptat de acum inainte tote osanalele cele a n on i me : reclame necinstite chiar in comeq, murdare in literatura. (Revista-noul. 1893, Noemb. I 5.)

71 ZACHERLINA No y a certainement da divin dans une puce : elk saute cinquante lois sa hauteur. Voltaire. incat nu s'a cumpenit de a me face pe mine Rus ca si d. Gherea: (amindot Slav I), uitand ca eü sint fitul lut Alexandru Hasden, celut mat patriot boier roman din Basarabia, admirat pe la 1840 de reposatul Cogllnicenu in Archiva Romanéscd i pe care, pentru ultra- IutT mai sint purecit1 S'apoT el sint i atata de grozayi tot-o-datà, incat matematicit au calculat ca, dacg. un purece ar cresce cat un cal i T-ar cresce in aceiag mesurl darul de a OA, el dintr'o singurd sgriturl ar e0 din atmosfera plmintulut. Dar ort-cat de TuV i orl-cat de grozayi ar fi purecit, en nu credeam totug ca-t vor sgudui a,a de tare cele doe pagine trecute ale Zacherlinet. De atundi incoce Adev2lrul me tot face: ba Moralescu, ba ProdAnescu, ba printr'o scidere treptatg nut mat remane decat a me face Anton Bacalbaa, De atunct anonimul (Memphis) dela Lupta me poreclesce (Alexandru Machedonl, ca dóral-dcirà sa me bage i pe mine in tagma a non i mil o r. De atundi, ce-va mg gray, printre purect, Mil a fi purece din niscare, s'a na'ajit foc pe mine d. VlahutA ; s'a nucäjit aa de strapic : At tuba terribili sonitu taratantara dixit...

72 ZAOHERLINA No. 2 67f rornanescul cdiscurs despre arnica gloria a M31dovei), Academia Roafinà ii alesese la i866 intre membrii sei fundatori. Inte leg sa me faca Slav un nu sciii care «Klapps, dela Adeverul, dar nu d. Vlahuta, caruia batranul sal colaborator d. V. A. Urechia ar fi trebuit sa.i arate p FlIsdei cel putin in cronica lui Miron Costin. Ore d. Vlahuta va fi mai Rom-in decat mine? De 1 E cam a.nevoe. Cat despre d. Gherea, gratil caruia [n'am pomenit de o data slavisat i eü intr'un chip atat de carambolic, se va vedé mai jos. In fruntea a doe nutnere consecutive din Viéta, d. Vlahuta IT revérsa arnaraciunea sub diferite titlurt : o data czacherlina d-lui HasdetI, apoi cgherofobia dluf Hasdeii )), dupà aceea ar puté sa mai urmeze de acum inainte pe acelag ton: cl3acalbwfobia,, cpetra;cofobiaz, «DioghenidofobiaD, i cate altele, tote reducendu-se in ultima analisa la cpsyllophobil A, la acea orore de pureci, de care era patimesc in adever i care me face a me tine de proverbul german : cnichts mit Hist als Flöhe fangen = cand vrei s. prindi pureci, numai atunci grabesce-te). Dar de ce sa." se supere toeing d. Vlahuta? De ce sä se piãng c eii a fi voit sa-i fac «sange reit? De ce sa banuésca din parte-mi dorinta de ca-i prapacli»? Linitesca-se. Apaise, ma Chimère, apaise ta douleur...? D. Vlahutä nu este un anoni m. D. Vlahuta nu va pretinde, nici chiar el insw, ca este cat.colo un «mare poet', i cu atat i mai putin un cmare romancierv, singurele doe insuori pe cari i le-a tagaduit Zacherlina No. I. D. Vlahuta nu va crede, sail incai nu ne va spune, cumca...dela Nistru pin' la Ma

73 68 ZACHERLINA No. 2 numai cl-sa i cu Dr. Urechia sint ursiti < a tliclica nivelul literar si intelectuah, dupg cum ne asigurd un a- noni ni, pe cand in Viera lor, din contra, mai ales in ilustratiunile cele cu Hotentcitele, se ridicg cu totul alt ce-va deca «nivelul literar si intelectual». In sfirsit, pe d. Vlahuta ea unul l'am socotit, ii socotesc si 'I voiti socoti tot-d'a-una ca f:".rg alaturare mai pre sus de lighióiele cele färg nume, mgcar cg aci sa" ne intelegem mai bine nici odatg, nici ochtg, nici odatg, fie atunci cind era la Revista-nauci, fie atunci cand propusei in Academia Româng de a i se decerne un prernitt, eui nu Yam calificat unde-va direct sail indirect «m are poe ty, ferésca-me Dumnecleti, ci numai un «distins poet), anume un distins poet eminescian, tot asa precum d. Macedonski este un «distins poetsanti-eminescian, arnindoi necesari la un loc pentru a se cantari prin ;intitesg adeverata valcire equilibratd a mult descântatului «curent Eminescul. Nu se va gasi in scrierile mele nici o singurg frasg, in care cii sg fi fgcut din d. Vlahuta ce-va augmentativ ; dar Inca o data, if recunosc pe deplin talentul, da si da, regretând numai, pi ecum am mai spus'o, ca acest talent este cfoarte unilateral» si «aprope sterp), cel putin ping acuma, ceea ce firesce s'ar puté indrepta pe viitor, nu s'a indreptat insg in present, nici prin romanul Dan, nici prin revista Piela. Ii rog pe d. Vlahutg a me crede, ea cii nici nu-1 uresc, nici nu-i iubesc, dar il consider ; il consider, farg ca penttu acésta d-sa sg aiba trebuinta, dui-a cum o face, de a se identifica in sus cu Delavrancea si in jos cu Dr. Urechia. Ca valóre literarg, Dr. Urechia nu existg Inca : el sta ascuns in posteritate, de unde in zadar se screme a esi cu ajutorul indigestului «Ghivecith, in care cautg sg aiba spirit, ceea ce dovedesce ca nu-1 are. Delavrancea, al iata un adeverat talent nu departe de a fi mar e, un «enfant terrible, pe care poti sg'l desaprobt une-ori, dar nu pop' sg nu-i iu-

74 ZACRERLINA No, 2 69 besci, cad este numaf inima chiar daca se contradice : Delavrancea crede cand te lauda, Delavrancea crede cand te 'njura, si taria de credniti 11 mantuesce. D. Viahuta, din nefericire, nu e Delavrancea ; dar, din fericire, nu este nici Dr. Urechia. In orr-ce cas, e un c i n e-v a, cu C ire pots( sa star la vorba. Daca d. Vlahuta it va da ostenéla de a reciti ceea ce l'a mahnit atata, se va incredinta ca cef trer zero de acolo nu'i privesc nici pe d-sa, nici pe d. Carageali, talente necontestabile, desi nu marl. De ce dara, inca o data, s'a supe'rat d. Vlahuta pe Zacherlina No. 1, procurandu-mr ast-fel neasteptata placere de a-1 impaca prin Zacherlina No. 2? Sup&area d-luf Vlahuta este cu atat mai ne'ntemeiata, cu cat in principiii el se unesce cu Zacherlina, de vreme ce dice fard sovaéla ca ea are dreptate de a lua «la refec pe gazetaril a noni mb. Ce resulta din acésta fatisa intelegere intre not arnindof? Resulta forte logic un despret comun pentru acet «gazetari anon im b. If despretuesce d. Vlahuta ca si mine. Ca si mine, d. Vlahuta este desgustat de a vedé In Romania unele for' quotidiane avénd in capul lor, sub brobócla an oni rn a tulu cate un ne-absolvent a vre-o tref clase gimnasiale; for de altnnintrelea destul de rëspandite, si nu e de mirare, cacf marea majoritate din cititorif lor se alcatuesc din ne-absolventf a vre-o tref clase primare, ast-fel ca pentru dinit, orf si-curn, dela ABC pina la XYZ este «o rädicare a nivelulur literar zi intelectual). Ca si mine, d. Vlahuta n'a putut sa nu fie seal-bit, de pilda, citind in Lupta dela 2 1 Decembre 1893, sub rubrica t Bibliografil), o reclama a non i m a despre Lumea ilustram, unde se dice : «poesia d luf A. Vlahuta castiga farmece prin ilustratia ce o completécla», adeca fara acen ilustratia nu le-ar aye ; si apof urméda :

75 70 ZAOHENLINA No, 2 «Nuvela de Anton Bacalba;a, Vieça, ne infdtisezd «pe autor in tótd mdrim ea lul hte r a rd. Vie/a e tscrisà cu atata sentiment, finete i delicatete, 4n cat si fdrd semndturd am recunoste in- «tr'ensa pe maestrul Anton Baealbaqa..., Despre Goethe, despre Victor Hugo, nu puti vorbi mai cu admiratiune. «Maestrul Anton B-a-c-al-b-a-s-a!» «TOM mdrimea lui literard, 1 «Atata sentiment, finetä i delicatetdd! (Se recunosce i fard semndturdv! Bre, bre, bre! Se recunosce fàrä semndturd numai dórà autorul ascuns sub anonim: ex ungue leancm, ex aurzbus asinum. Dacd d. Vlahuta se unesce dard cu mine, si nu pote sä nu se unescd, in privinta egazetarilor a n o- niml, atunci cum Ore de ingadue d-sa acestd gretosd. pacoste in propria sa revistd? In adevèr, in Viiia dela 26 Decembre 1893, sub titlul Albumul nostru,, ne intimpind urmdtórele, de astd-datd nu despre d. Anton Bacalbasa, ci despre d. Gherea : Lu p ta dintre el si D-nu Maiorescu s'a terminat. «Gherea a esit triumfdtor, i sdgetile de carton, pe cari 4 le mai aruncd din cand in cand cati-va arc*" copiddrosi, Ii fac sd zimbéscd. Asta-di e cea m ai inse m- «natä figura in literatura nostrd..., Unii it inchipuesc cd d. Gherea, intr'un fel sail in altul, este o vita. de Roman cine scie de unde. Nici catu-i negru supt unghia. Multi II cred anume B as a- rabia n. Nici in clin, nici in manecd. E un strain dela talpi in sus si dela crestet in jos. D. Gherea pe de 'ntregul, i chiar dacd n'ar fi tocmai intreg, fie botezat, fie nebotezat, fie cum o fi, este un Ru s, un pribeg nihilist, avintat la noi forte de departe de pe la Ecaterinoslav. TOte acestea, negresit, nu ating intru nimic, in sensul comercial al cuvintului, onorabilitatea Sail capacitatea d-lui Gherea; dar ele trebuiati. sd se constate.

76 ZAOHERL1NA No, 2 71 pe prima linia fata cu ne-mat pomenita reclama de mat sus din revista cl-lut VlahutA. Un nihilist Muscal de cea mat insemnata figura in literatura nostra,. Ce fel de literatura a n str A o fi aceea in care un nihilist M u s cal este dcea mat insemnata figura»? E intocmat ca si cum ar dice cine-va : canarchistul p ru s i an Anacharsis Klotz a fost cea mai insemnata figura in Revolqiunea Franc es A,. $i cine Ore iscalesce acésta batae de joc, publicata repet Inca o data in revista d lut VlahutA? 0 iscalesce RADU. SA punem acum fata in fa.a reclama anonim A din Lupta dela 2 1 Decembre i reclama an onim A din Viefa dela 26 Decembre : Lupta: $i farä semanatura' am recunoste pe maestrul Anton Bacalbasa Vie"ta: Gherea e cea mai' insemnata figura in literatura nostra... ET bine, dupa verdictul egazetarilor anoni tnt,, cine din cet dot sa fie Ore mat mare : d. Gherea sail d. Anton Bacalbasa? Faptul este ca fall al-de d. Gherea n'ar puté si se nasca al-de d. Anton Bacalbasa, iar fara al-de d. Anton Bacalbasa n'ar puté sa traésca al-de d. Gherea. D. Gherea fiind in Romania stegarul teoriet cuin cl literatura este o industria, de aci apoi, alaturea cu vechea bresla pré-deochiatà de dcavalert de industril,, s'a plasmuit sub conducerea d-sale o nota céta mal cilibia de : cavalert de literatura. Nu intre acestia, cred eti, este locul d-lut Vlahutg. Domnia-sa a renuntat cu parapon de a fi membru corespondent al AcademieT Romane nu cicira ca sa corespunda exclusiv cu Academia Off dela Gara-Ploesci,

77 72 ZACHERLINA No. 2 acea inucalita off-icina, pe care viitorele Zacherline cu incetisorul o vor improsca d'a-fir-a-pth-, cad' pré-pre a inceput a off-usca orizontul literature române. D. Vlahuta IT inchee articolul <Gherofobia d-lui Hasdel» prin duiosul strigat : <0, maestre, al' spirit mult, ce e drept e drept, dar inim n'ai...» N'am i- nima eti? A 1 de sigur d. Vlahuta intelege inirnd numal cu sensul in care se dice: ell dore la inimd». <Ce e drept e drept», dupa saila cea ateisto-cosmopolito-socialistä a d-lui Gherea, stomahul singur pote fi inima, mancarea inlocuesce religiunea, lista de bucate tine loc de Evanghelia, chelnerul e preot, birtul biserica: nici Dumnedeil, nici natiune, nici suflet 1 Dup acea scóla, digestiunea este scopul final, tinta cea suprema, idealul de evolutiune al omenirif caletoare. 0, trubadurule! o, bardule! o, ratacitule rapsod! scapd cat may curand dintr'un asemenea falanster PENTRU BARBATI PENTRU DAME! Lasa acolo, <in tóta marimea but literara», pe d. Anton Bacalbasa cel cu dece pseudoeditiuni din Mo,r-Tic lasa-i sä manânce si sal digere, sa tot digere i sa tot manance editiune peste editiune. (Revista-notta, 1893 Dec.)

78 ZACHERLINA No. 3. TXcere de o cam data. Las sä se at* vorbind dali Vlahuta', Carageali, Doctor Bacalba,a, Anton Urechea etc. Scóla d-lui Gherea este in ajun de a reinâné numai cu d. Gavanescul, trecut acum dela proza la poezia, destoinic pe viitor de a face Academid Off dela Gara-Ploesci o muzica. funebrä. $i fiindca d. Gayanescul ai-a pus de prisos un / in coda numelui, ar trebui sä- i mai bage aa ce-va i la mijloc, pentru a galvanesculà din mory pe d. Gherea. (Revista-nouil, 1894 Ian.)

79 ZACHERLINA g'1, ;X )4,.. No. 4- Suspensi u n e. (Revista-nota 1894 Mart.)

80 0 RESTAURATIUNE Dr. W. Ruduw, Geschiclue des lumiinisthen Schrifttz,ms his zur Gegenwan', ausgearbeitet mit Unterstatzung der angesehensten Sri/rifts/eller, durchgesehen und erganzt im Auftrage des Bukarester Cuitusministeriums,von Prof. 7. Negruzzi mid G. Bogdan. Herausgegeben mit Unterstiihung des Kg/. Preuss. Cultusministeriums. Wermgerode, Cartea, intitulata egeschiche des rumänischen Schri fttums, si publicath sub numele d-lui Rudow, este un scandal in sciinta germana, o sciinta care rni-a fost tot-- d'a-una atat de draga, o sciinta in care istoria literara fu inaugurata de Schlep el si Gervinus, de Koberstein, Scherr, Menzel. Scandal, asa este ; dar cine sä fie cel vinovat 1- EU cred ca singura vina a d-luf Rudow este a, ademenit de perspectiva unei subvenouni, a permis sa-t cerceteze i sa-i indrepteze cartea d-nii lacob Negruzzi si G. Bogdan : edurchgesehrn und ergänzt von J. Negruzzi und G. Bogdan). Daca censorii erati nesce barbap' mai almintrelea, ei ar fi respuns tinerului German a lasa-te, d-le, a nu te pricepi. In loc de acesta, cercetând i indreptind, tocmai d-lor, iubitul mei coleg Jacob- Negruzzi mai cu sama, ati putut si ati trebuit sä adaoge multe greseli peste greselele autorului. In zadar ni se spune pe pagina 232 CA acele adaosuri nu trec peste doe la suth din carte : die Erganzungen nur ein, höchstens zwei hundertstel des Werkes ausmachen), caci e cu putin0 ca pina i acesta nostima comptabilitate SA he tot din péna d-lui Iacob Negruzzi, caruia d. Rudow nu

81 76 0 RFSTAIIRATIIINE i-a refusat nimic, absolut nimic. S'apot de ce Ore se vorbesce nurnat despre adausuri, (Erganzungen,, si nici o vorbd de revisuire : cdurchgesehens, prin care d. Iacob Negruzzi putea sal stergd cu toptanul tot ce va fi fost bun la d. Rudow? In ori-ce cas, asa cum ni se infdti,éza cartea, totalul cade pravilnicesce in sarcina celor dof g i r ant I, pe respunderea cdrora Ministeriul InstructiuniT Publice din România, nesciind nerrqesce, s'a poticnit de a subventiona pe d. Rudow. Nu e vinovat darà nici diletantul prusian, nici guvernul romanesc, ci numai d-nii Jacob Negruzzi si G. Bogdan ; ba incd s'ar puté clice cà nici d. G. Bogdan nu e vinovat, fiind un nu-se sciecine, literat necunoscut chiar in istoria literaturei pe care o revisuesce si pe -care póte ca nici a citit'o mdcar, ci este vinovat singursingurel d. Iacob Negruzzi, profesor la Universitatea din Bucurescl, membru al Academid Romine si deputat : a Professor, Akademiker und Abgeordneterp, dupa cum ii vedem pus pe frontispiciul cgrtii. D. Iacob Negruzzi e vinovat, când ne asigura cd d. Maiorescu este un Lessing. AuiT poznd! Lessing poetul, Lessing drarnaturgul, Lessing archeologul, Les. sing autor al ha (Laokoon, i al anteleptului Natham,, Lessing sublimul optimist din (Die Erziehung des Menschengeschlechts,, Lessing piticit la talia d-lui Maiorescu, adecd la cele doe volumase pessimiste de (CriticdD (nu Logica) ;si de (Logicd, (nu Critica) 1 Ce-va mai mult ; ni se mai destäinuesce cd d. Maiorescu e nu numal Lessing, dar d. Maiorescu, mititelul d. Maiorescu, mi...crocefalul hemipogonatul d. Maiorescu, mai are Inca si un cap de Napoleon... da, un cap de Napoleon! i] l) Pag. 138 : 4Beides (Scharfblick und noch mehr Mut) besitzt tin hervorragendem Masse (wie schon aus seinem Napoleonskopfe zu cersehen) Titu Maiorescu... verdient deshalb als der rum. Lessing an --4erster Stelle besprochen zu werden).

82 0 R MAU ann. NE 77 D. Iacob Negruzzi e vinovat, cand ne spune cl Vasile Pogor nu este tocmai Alecsandri, dar totusf...1),. un admirabil t o t u i I D. Iacob Negruzzi e vinovat, când vorbesce cu seriositate in patru locuri despre opereie d-lui Samson Bodngrescu, uitind numaf dórg de al boteza un Goethe cu cap de Cesar, D. Iacob Negruzzi e vinovat, cand contemplézg. printeacelas'i fantastic telescop pe d. Naum i o multime de alte quasistele din aceia0 quasi-constelatiune. Pag. 144: c Wenn auch kein Alecsandri, ist doch Vasile Po- ebenfalls emer der bedeutendsten... gor

83 -78 0 RESTAIIRATIUNE In sfirsit, d. Jacob Negruzzi e vinovat cand, infundat intr'o asemenea nebulósä, nu vede nimic afara din ea, sail pe tote le vede alandala. Intr'un singur punct, psicologia desvinovatesce intru cat-va chiar pe d. Jacob Negruzzi, i anume atunci cand d-sa se lasa a fi!audit el insusi cel putin nemtesce. Ce-T dreptul, d. Iacob Negruzzi nu spune ca este buna.-6ra un Voltaire cu cap de Genghis-khan,..dar nu ne-o spune nu dintr'un paroxism de molestia, ci póte numai si numai pentru ca. se incurca el insusi in alegerea paralelelor, fiind-ca in d-sa mai este si Heine, mai este si Uhland, mai este si Schiller, si cine mt scie cine! Grozav e d. M dorescu, groziv e d. Pogor, groziv e d. Bodnarescu, grozav e d. Naurn, dar i mt grozav e d. Iacob Negruzzi, cad' ascultati: Ca eroil, d-sa cuceritor nu este, insa a fost altadata in tinerete un mare duelist : (grosser Fechter, (p. 146), ceea-ce e bine sa se scie tocmai in istoria lite- -.curer române Chiar poesiele sale cele juvenile, unele deja a-laa-la-uhland: (an Uhland erin- Heine csein Vorbild Heine*, sint plapinde, spirituale, gentile, reusite : e s ch machtend, geistreich, hiibsch, gelungen (p. 146). MaT tárçliti, d-sa a scris nesce balade puternice : (kraftige Balladen), unele nernth,, in cart duel sint defecte.,aceleas3 defecte se afla

84 0 RESTAURATIIINE 79 si la Schiller: (gilt dasselbe von den Balladen Schillers», balladele amindurora Schiller si d. Iacob Negruzzi, d. Iacob Negruzzi si Schiller oferinda-ne de o potrivl frumuseti sculpturale : emarmorschönheiten, (P. 173). Apoi bucata d-lut Iacob Negruzzi intitulatal atiron ai Florica» este unica idil cu care se faience literatura româng : cdas einzige Idyll des Rurnänischen geriihrnt, (P. 173). Ce sa mai clicem insa despre Copii de pe natura», cari sint {Ara' comparatiune si-.0 mai reuote : cungleich gelungener,, ast.fel c de'naintea lor se intunecl pin i romanul (Mihaiu Vereanu» (p )1 De aci, in genul epistolar, in genul aforistic, in genul satiric, d. lacob Negruzzi priméza asupra tuturora : gist vor alien zu nennen» (p. 190). Mai incolo, sl nu Latina operele cele teatrale ale d-lut Iacob Negruzzi, cart tote sint minunate : cam besten gelungen», sint minunate pin g. si czeflemele, (p. 186) : 9.1=1-11 aft'an e ft IN V'.11 MS wfalata4116~111111tviiiii -i 3fr 1711i "ur 1.4sig IP 5i'n fine, dui:4 apoteosa (ZeflemelelorD, pentru ca figura d-lui Iacob Neg.ruzzi s ne aparä si mai mitologicg, d-sa este unicul cm' in lume care nu s'a niscut intr'un singur an, ci printr'o miraculosa spintecaurg. drept la mijloc intre doi ant: (zwischen 42 und 43 ist Iacob Negruzzi zu Iassi geborenv (p. 146)1 D. Maiorescu = Lessing + Napoleon ; d. Pogor = mai mat mai Alecsandri; dd. Naum Bodnärescu et C-nie, metamorfosati in luceferi; pin i pe d. Burla, Semibovemque virum, semivirumque bovem, devenind (forte temeinic», Isehr griandlich,; s'apoi d'a-

85 80 0 RESTAIIRAIIIINE supra tuturora fálfaind incomparabilul autor al «ZeflemelelorD; pe cand sarmanil ne-cardag al" acestor fetl-logofey se vëd ca vat' de el : unit ghemuitt in nesce hapurl homeopatice, altit expu0 la o lumina rupta si faint, ruptà din nesciin i falsa din spirit de ga5ca, Tata. in ce se cuprinde istoria literaturel romane, grevecluta peste tot.0 completata««durchgesehen und erganzt» de catra d. Jacob Negruzzi! Intr'un indice d. Rudow ne spline la pag. 236 de asta data ne-o spune de sigur insu0' d. Rudow cum-cd in numele «Rudoini» litera w e muta : «w ist sturnm it,. In realita«e, afara de acel indice, e mut in restul carpi nu numal w, ci e inut d. Rudow intreg, lasand in locu'l sa glasuesca la indelete acea scal li- teraro-politicg, al cartia obiclnuit representant nominal, nu 0 verbal, este d. Jacob Negruzzi. Atribuità fär rost nevinovatului d. Rudow, neresponsabilulut d. Rudow, mutulul d. Rudow, acéstl carte este aidoma, «durch und durch und ganz im Gan- Zen', aa numita Noua Direclid, care cautä printr'insa a se restaura cel putin in traducere, simtind ea insa0' cal pré s'a invechit i s'a deochiat originalul, mat ales de cand l'a mat gaurit perderea Jul Alecsandri. Inainte de a recurge la strainatate, se incercase mai intaiii cu vai cu chiü o restauratiune in térl prin umbra Jul Eminescu; dar umbra e tot umbra, fie ea ori-cat de lungita i largita, ori-cat de disproportionata cand privesce cineva de departe. Deificarea posturnä a nenorocitulul poet, caclut victima morala i intelectuala a veninulul pessimist cu care'l imbuibase tocmal Noua Direclid o niuma lacoma de a mo0eni averea copilului omorit de ea ins4t acesta deificare a ajuns deja la ridicol 0 este in precliva de a plesni ca brósca din fabula. NicT un feti,c nu duréza. 0 reactiune firesca nu va intarclia sa tagaduéscl bictulta Eminescu pina si mult-putinul cat i se cuvine cu dreptate, facendu'l astfel pentru a doua óra jertfa inconscienta a ace1eia0" carda0f.

86 0 REBTAIIRATIIINE 81 Nici «Drang und Drang3 in tera, nict Drang und Drang3 in strainatate, nici prin umbre locale, nici printr'un ics din Brandenburg, nici literatura proptita prin politica, nici politica prin literatura, nici acounea din sus in jos, nici actiunea prin acele aliante despre cart vorbesce Dante : nella chiesa Co santi, e in taverna co' ghiottoni., prin nemic restauratiunea a,a nurnitilor junimi,a nu mai e cu putinta. Fie restauratorul chiar d. Gherea, mult mai me,- ter deca d. Iacob Negruzzi cel «grosser Fechter3, si tot Inca din asemenea ingrediente nu va fi in stare sa gatesca alt dean deal o jalnica «olla-podridar, un gliivectu de pseudo-napoleoni i de Zeflemele, de c Aegri somnia i de tscrisorl perdutev, de tot ce josoresce si nemic care sa incaldésca, sal insufleosca, sa radice, sal inalte, sa fie spornic in intelesul lui Goethe : Denn das Herrlichste, das Beste, Bringt allein dem Geist Gewinn... Rindurile de mai sus erail scrise i date la tipar, cand am vedut d'o data in diarul Timpul din 4/16 Octobre urmatórea scrisore : cdomnule Redactor, Intorcendu-mè in BucurotT, dup?1 o absentl de mat multe luny, cam esit pe masa unut amic o carte scrisl In limba germank de d-nul tw. Rudow i Intitu1at6 clstoria literaturet române pinii. In zilele tnoastrep

87 1:12 0 RESTAITRATIIINE aspre marea mea mirare am mat citit pe copertg uringtorul a-.2daus din partea autoruluy crevautit si compbctati din Insgrcinarea rninisterulia de culte din Bucuresa de profesorul I. Negruzzi, acade- 2mician i deputat, si G. Bogdan,. elleclar cit n'am prima nicy 0 Insgrcinare din partea Onor. mitnister relativit la scrierea d-lta Rudow, clt n'arn revèzuio, nicy comcplectaeo, ba nicy chiar coit's pang azy. cprin urmare, se Intelege de la sine, cg n'am putut autoriza pe e d. W. Rudow de a se servi de numele meg pentru notita de pe co- 2perta citret domniet sale..v6 rog, domnule redactor, sg bine-voity a publica aceste atecva rendury si sit prirr4 tot de odatg Incredintarea distinsg mele cconsideratit. 2BucurestY, 2 Octombre I. C. Negruzzi. Acuma lucrurile se incurca. Daca d. Iacob Negruzzi ist va publica epistola si nemtesce, neapërat intr'un organ cunoscut de publicitate, chiemind tot-o-data pe d. Rudow la legitima respundere de'naintea MinisteriuluT din Berlin, care a patronat cartea in cestiune, atund si numat atund se va limpeçli scabrosul mister. SA abuseze d. Rudow de numele d-luf Iacob Negruzzi, ba inci si de al d-luf G. Bogdan, punendu-se in acelast timp sub auspiciele guvernulut imperial german si ale guvernulut regal românesc, ar fi o infamia interna0onala fara pereche in istoria uifiversalal a literaturelor. OrT-cine insa e autorul, faptul positiv re'rnâne ca lucrarea intréa dela inceput ping la sfir;rit, oglindesce faimósa Nouel Diregicl, «die neue -Richtungs, pe care din resputert se silesce a o r estaur a. De nu e aa, d. Iacob Negruzzi este dator, printr'o a doua epistola, sa desaprobe insasi cartea in cuprinsul et, Tar nu numat frontispiciul, adical sa declare a e ridicol a face din d. Maiorescu un Lessing, ca e ridicol a celebra pe dd. Pogor, Bodnarescu, Naum etc., ca e ridicol a sada in ambrosia operele lui insust d. Iacob Negruzzi, si asa mai incolo

88 0 RESTAURATIIINE 83 din ridicol in ridicol pina la archi,ridicol dächerlichst, tocmai din punctul de vedere al lut Lessing, negresit nu al lin' crumänischer Lessing,, ci al celui adeve'rat, acelufa care ist bgtea joc fgra mila de tot felul de Koromandeli, buna-ora : Er, der der Feinheit keuscher Ohren, Dem Witz, den Regeln, dem VerAtand Den lacherlichsten Krieg geschworen, Der je im Reich der Sittenlehe entstand, Fitt- ihn ein unentdecktes Land!... Intru cat d. Jacob Negruzzi aproba prin tacere cuprinsul cartit, marginindu-se a pune la adapost numat propria sa frontispicialitate ; intru cat d-nu Jacob Negruzzi vorbesce chiar despre furtul nurnelui seü cu mult sange rece, fara a se suora catu-st-de-putin, cu (mare mirarep, dar nu cu neplacere ; intru cat d. hcob Negruzzi nu infierézg: cu indignatiune pe d. Rudow, ci par'ca se sfiesce si se teme de a'l atinge, par'ca ar dori sa cocolosésca scandalul in fasg; protestarea iubitului meti coleg se pote interpreta ca o indemanateca tragere de spuda pe turta : eti nu sciii, cii n'am v6clut, eii n'am ce face, nu e vina mea cal pe nof, Noma Direclid in genere si pe mine mai in specie cu Zeflemele cu tot, ne admira Germania, ne admira Europa, ne admira cosmosul. Acésta interpretare a protestarit die hcob Negruzzi se mai justifica si se intaresce prin chipul in care e anuntata cartea negresit tot dup a. exemplarul cel tgasit pe masa unui arnicp in Convorbiri literare pe Octobre, si anurne: zun studiti condensat asupra int tregulul material al literaturei romine pang in dilele «nostre, in care se afla intercalate si cate-va traduceri 4.germane forte bune a poesiilor caracteristice. Autorii r din secolul nostru sunt top' trecutl in revista, de la Conachi-Vacarescu-Beldiman ping: la N. D. Popescu si =Smara. Autorul arata pe coperta cailit in mod in e-

89 84 0 BESTAURATIDNE cs ac t ca d. Iacob Negruzzi ar fi revedut i complectat a opera sa din insiircinarea Ministerulta de Culte ro- «man, Atata e inexact in cartea intréga I S'apoT eufemismul «un mod inexact, pentru o fapth care, daca e adeve'rath, este o curata plast ogr a fi ài Tonul ad e i mat blajin decat in scrisorea din Timpul, cad d. Rudow citesce Converbirile, pe cand diarele quotidiane pot sa-t scape din vedere. SA se observe tot-o-data acrobatica elasticitate a expresiunit : «inexact ca D. I. N. ar fi revedut i completat din insarcinarea Ministerului,, ca i cand ar pute sa fie exact farà atare insarcinare oficiala, de pilda pe o cale oficiosa, urmath apot de comunicarea epistolara de notite despre Lessing-Napoleon si cet-ialti Koromandeli, adeca : (per epistolas negotiando, videlicet negruzziando,. Paraponul d-lui Iacob Negruzzi nu pare a fi altul decat acela de a se vede figurand pe frontispiciti. D. Rudow a fost pré nedibactu. D-sa nu era (autorisab de a pune punctul pe i : Veuillez etre discret, Et n'allez pas, de grace, éventer mon secret I DacA d. Iacob Negruzzi nu era dat in vileg, a- tuna d-sa ar fi capetat dreptul de a dice : nu di am scris'o, ci lumea intréga scie ca Iacob Negruzzi este : (grosser Fechter, schmachtend, geistreich, hiibsch, kraftig, an Uhland erinnernd, mit Schiller vergleichbar, vor allen zu nennen, am besten gelungen, zwischen etc. etc.', tote cite sint pentru d-sa, dupa vorba Jul' Corneille : Lauriers, sacrés rameaux qu'on veut récluire en poudre, Vous qui mettez sa tete a couvert de la foudre LAsand dar intacta apreciarea nostra asupra cartii

90 0 REST/MATO:ME 85 atribuite d lut Rudow, cad acestd apreciare se intemeiazg pe textul cel publicat, no a.teptarn cu multa nerebdare ca d. Iacob Negruzzi sg cérd o socotéld sericisg, fárte serielsd, cat se pote de sericisd, aceluia sad aceleia sati acelora cary, vgpsindu'1 i poliindu-1, cutézg al intrebuinta ca o simp11 firing de R es t aurat iu n e.

91 FEMEEA SCHITA DRAMATICA IN 5 ACTE PERSONELE: DOMNITA ROSANDA, Ma Domnului moldovenesc Vasile Lupul. PRINCIPELE DIM ITRIE KORIBUT, aristocrat polon. MILESCU, mare-spitar, nepotul lui Vocla. SAFTA, féla din casi. BARBU Cipita FALCA 1 CODREANU TRANDAFIR ) OT IMPIADA EULAMPIA Un baiat mut. Un Cazas Un cioban. Calugarite. Ostasi, aprodi, calugèri. cot de copile etc. Epoca : mijlocul se, olului XVII. A. tul I sj II in palatul princiar din Iasi; actul III in Ora cizacesci; actul IV in cetatea Sucevei; actul V intr'o manastire femeesci la nordul Moldovel. ACTUL I FLORILE (Odaia de primire a Domnite Rosanda. 0 usg in fund, alta Ia. drépta. La stânga o feréstrg deschisg), SCENA I Safta (singurg, examinând florile asedate pe etajere). Flori si érasi floril Domnita mea s'ar potrivi mai bine sl fie o fét g. de gradinar... (uttandu-se ImpregTur). De nu m'ar much cine-va... Macar c eü o Tubesc, o iubesc de mi-as da sufletul pentru dinsa, dar ori-sicum pre s'a intrecut cu gluma. Arata dragoste

92 FEMEEA 87 pentru nesce Terburi I Tóta qiulica mi se desfetéza cu aceste burueni mirositore, ba unele chiar farg miros, pe cari si-le aduce de prin tóte terile lurnii... Ce train o sa mai fie si atunci cand se va marita? In loc sg-st desmierde barbgtelul, o sa petrécà cu sadurt i resaduri ping ce i se va un i JuT, vai de dinsul, dupg cum mi s'a urit mie. Dar ce vorbesc ei.1 de barbat I Domnita nici cg se gandesce la una ca asta. (Chpitanul Trandafir so:ste capul prin crepkura i4ey). Tot astépta, pe semne, sa- T ggsescä un barbat trandafir... Safta SCENA II Trandafir Trandafir (intrand). Vorbesci despre mine, si cii me gandiam la d-ta. Asta se chiamg dragoste! Safta. Ba vorbiam despre trandafir, i am dat peste... Trandafir (Intrerumpênd). Peste bor cu stir, vorba Romanului. Fie si asa I Pe d-ta eti nu me super, ori-ce mi-ai çlice, ori-ce mi-ai face, cg mi-ai pre-caclut tronc la inima... Safta. Fugi, ca: vine Domnita... Trandafir. As! Am zarit'o plimbandu-se pe'n grading si tot plecandu-st capul, cand in drépta, cand in stanga. Se vede cg numera bobocii ce n'ati inflorit incg ; fiind-ca sint cam multi, avem destulà vreme sà vorbim in liniste. Adeca ce fel de liniste? Foci vgpaia I nu mat pot rabda si pace bung I Uitat'ai tu cà parintii neat"' logodit de mici? cand ore, DOmne si sfinte VisariOne, va ajunge o data la cununig? Me tot mai dintr'o cli pealta... Safta (Intrerupénd, cu aer de suorare). AT invetat grecesce? Ha? Trandafir (nanios). Ce'nni pasa mie de grecesce sail turcesce I Eu scii ca te iubesc romgnesce. Sint Roman, esti Româncg. Nu sintem Grecotel.

93 88 FEMEEA Safta. 5i totug el nu te voln lua ping ce nu ver inveta grecescel Vréi.1 sà am un bärbat, care sg atba." drum deschis la mgrire, sg potg fi in mila donmésca, sg ajungg la divan.. Trandafir. DOrg sint i eul fecior de boter, nu ltude printre cg1gra0"; ba incg sint boier de vitg yeche. Au fost dot vornici marl in némul melt Sint rudg cu... Safta. Dar din tine nu se va alege nimic, cact nu scil grecesce. (incet) UTtat'aT cg avein Domn pe... Trandafir. Maria Sa Vasile-vodg ce-i clic Grecul. Si ce are a face? Când un Grec domnesce peste mit si mit de mit de Romani, este lucru firesc ca el sg se facg Roman, Tar nu Românil sa se facg Greci pentr'un puiu de... fie de vrabig! Grecescel grecesce! grecescel... Ian lasa-me 'n pace cu grecésca ta! VreT cu ort-ce pret sg fit... ingrecatg? Safta. Eti om perdut I Dupg ce nu scit grecesce, apol mat at i o gurg slobodg... par'cg te ved ca maine in pucarig. Trandafir. 0 sg me scape spatarul Milescu, cg One mult la mine. E nepot al Mariel Sale, dar e Roman curat... Safta. Roman Roman, cu tote astea scie grecesce mai bine decat GreciL.. (speriatit). Se aude o usd... FugT lute 1 vom mai vorbi aka. Trandafir (retrhendu-se spre usa din drépta). Sg scii, Safto, cg nu te las o data cu capul! SaIl tu vet fi a mea, on eil al teii, una din dog. Si Inca fara grecesce I (ese). SCENA III Safta (singura), apot Milescu. Mi-e drag baiatul; numai inimg; dar n'o sg ajunga nict odatg boter mare... (fredonézn.:)

94 FEMEEA 39 '..%2 TO The 8,44n, 'o r Kai 'a Toil Ba0aotoij TO! Ban( Met, W;,11.70)'... Milescu (intrand cii un vas cu (ice in rntink). Grecesce?.. Dar de unde at inveat?... Safta (cu suiarare). DOrai nu degiaba slujesc la Curte, jupane spatare. Am invetat dela al-de-d-vostra, rboierl mart cu nume pa:minter' 1 cu limba strainä... Milescu. SA schimbam vorba. (aparte) Nu'mt vine la socotéla (tare). Unde't Domnita? Salta. E in fl rant, boerule. S'a dus sl vé, da:al ail inflorit mic0.ine1ele de Tarigrad. Milescu. Cunoscut lucru! Muierile trebue sa iuloesca ce-va. De'ntaiil le plac florile sail papwele sail alte jucarit ; apol incep a le place baetir ; mat in sfir0t, la batranete, cand nu mai gasesc flacat, le plac matele cateit! Tu at ajuns ore la bäteti, SAftico? ori tot mai.ett la fort? Safta. Atata trébal at i d-ta, boerule, s feat tettà 1 umea in ris. Milescu. i las ca altif sä rida de mine : acesta se chiamä a fi orn cum se cade, o n de nétn, oin de curte... Safta. Dar de unde este acesta frumos1 ela ci fort? Milescu. Ai gre0t cu vorba : nu e frumosa Ola, ci florile sint frumese. Aa dar trebue sä scif c1 aceste frumose fort eü le aduc din partea paharniceset, care are un copilandru voinic ca de opt-spre.clece ant... Dar nu inteleg, (WI, de ce sa ti o sputu tocmai tie? par'cl tu n'ai cunosce pe top' voinicit cei de opt-sprelece ant din tóta téra Moldovei I Safta. A! Milescu MArturisesce singura: asal' cal cunosci pe balatul paharnicesei? Safta. AdicA l'am veclut o data la biserici ; dar ce are a face? Milescu. Ce are a face? Ciudatà intrebare! Ce are a face baiatul pahdrnicesei cu biserica?

95 90 FEMEEA Safta. Ba nu... Milescu. Ce are a face bgiatul pghgrniceset cu tine? Safta. Ba nu si nu. boierule 1 Nu me mat incurca Ce are a face bgiatul pghgrniceset cu aceste? Milescu. Uitasem cg-t vorba de flori I ApoT bine, SAftico; cum de nu intelegi tu, fatg cu minte; tu, crescutg la Curte; tu adgpata ca si not tott cu laptele fg- Orniciel; cum de nu intelegi tu, cg aceste florl, dgruite din partea pghgrniceset la o Domnitg, mirosg (rnirosa florea) da 1 mirós1 a boerig pentru bgiatul pghgrnicesec? Cu alte cuvinte, pghgrnicésa ar dori sg-si vedg bgiatul in mila domnescg, adica de-o cam-datg macar aprod la Curte, iar dela aprod nu-t departe ping la mare-logofet, cad numal inceputul este gra' pe lingg Domni, si de aci merge, merge iute, lute ca o reng pe osil.. firesce and osia se unge din and hi când. Safta. *i de ce tocmat d-ta, boerule, te-at insgrcinat a aduce DomniteT acéstg flore? Milescu. De ce? AT ghicit, dragg, de vreme ce me 'ntrebt. Pgharnicésa dgruiesce DomniteT o óla cu flort, sciind cg. Domnita e nebund dupg acest fel de ierburl ; iar mie, care sint ver-primat cu Domnita, mie mi-a dgruit o pareche de pistole turcescl, precum n'are, cred, nici marele vizir. Acum, Sgftico, pentru ca sg put yi tu vre-o doue-tref vorbe la urechea Domniter, cad o feta din casa, descéptg ca tine, este si ea mai-mai ca un ver-primar, tie 'ti dgruesc ea... las' sg pun flórea pe feréstrg... (pune Ola i scote din deget un inel) na, acest inel ea l'am cumperat eften in Italia, unde am invetat in scole tot ceea ce nu scia... Safta (land inelul). Acolo te-at fgcut doftor, jupan spatare? M. S. Vodg dice mere(' ca mat bun doftor ca d-ta nu se aflg in tera Moldova... Milescu. Intr'o cli M. S. sughith, i eii T-am spus sa bea apà rece.. Se vede cg de atunct mi-a esit numele de mare doftor... Almintrea, dacg te &ire ce-va

96 ITMEEA pe tine, di am un léc, eram sg clic un ac pentru ce cojoc... ci SCENA IV Acela i, un aprod. Aprod (intrh prin usa din fund). Printul Koribut intrebà, dacd M. S. Domnita... Milescu. Nu vecli, voinice, cg M. S. lipsesce? Safta. Nimica, nimica. Poftesce 1 Domnita o sg. vinä indatg (Aprodul ese). SCENA V Milescu, Safta. Milescu. Apoi eti me car de pe aicea, Saftico, cad nu-mi place nici de fricg acest mandru print polecesc. Dumnecleti l'a plasmuit din film, iar nu din lut, ca pe cenalti Omenf. Inchipuesce-ti cg sint done lunf de clile de c'ind eti 11 rog mere' sa2mt vin calul setí cel roib, si nu vrea sg mi'l vinda mie, mie care pllitesc tot d'a-una si drept dovada ti-am dat arvuna, Saftico! (ese prin usa din drépta, pe eand Koribut intrl prin usa din fund. ori- Safta sth cufundath In privirea inelulut). SCENA VI. Safta i Koribut. Koribut. Puté-voiti sà astept pe Domnita in a- céstà odaig? Safta (distrash, cu ochit la inel). Da, boerule print; M. S. nu va zabavi. Koribut (asedându-se). Privescf o sculg, cuconita?

97 '92 FEMEEA Safta. Da, mi-a claruito cine-va... o prietena. D-ta -cunosci pretul sculelor, boierule print? Koribut (se utit cu despret la Mel). Face vr'o cicif taleri. Fata din casä a unel Domnite este vrednica de un dar mail de solti (scote lanjul de pe piept). Tine acésta si fa-fi o salba. (Safta iea lantul cu sfiél j '1 ascunde iute In buzunarul scur- -teicet). Scii Ore, draga, ca eii iubesc... adica ti-o spuiu d-tale numal intre p itru ochi... iubesc pe stapana d-tale? 0 iubesc precum n'am iubit Inca' nict o alta fooled, pi cu tote acestea plec astadi din Moldova, cu inima sfäsiata de necaz si de rusine ca n'am putut sal plac Domnitei. Cel putin asa mi se pare cal nu i-am placut de loc. D-ta trebue s'o fi sciind mai bine cleat ori-cine.. Safta (cu nedomerire). Nu sciii, boerule print... dar cred... pote... n'ar fi lucru de mirare... Koribut. Asculta I As clod forte mult sa aflu... claca a-séra a fost aci o vrajitore Tiganca. Safta (iute). 0 dat Vrea sa dica d-ta al trimis-o? D-ta? In adever, ne facuse chiar icona d-tale 1 Ne-a spus cà Domnita va ave un barbat leit-leit cum esti d-ta. Ce prosta am mai fost si err sä nu ghicesc indata! Koribut. N'am trimis-o eti. Este o cutezare din parte-ti a cugeta macar acesta despre un om ca noi. Dar vrajitórea a trecut si pe la mine, si mia spus, nu sciii cum, in trécet, mentelegi! (se sold). Insa Dornnita intardia si eü trebue sa plec astadl negresit, iar mal 'nainte de a pleca as vré sa ieaiii diva buna de pe la toti boierii... Safta. Sal nu pled Inca, boerule print.. mai adasta vr'o ca'te-va dile... Koribut. i ce o sa ésa din aceste addstari firà capet? Ore imi fagaduescl d-ta cà Domnita va voi in sfirsit sa me bage i pe mine in sama dupa sese luni de nepasare, cu care eti unul nu sint deprins? Safta (gandindu-se). Ai facut reti, ca nu mi at spus mai' de 'nainte... dar timpul nu-i perdut... MaT bine...

98 FEMBEA. mai bine depgrtézg-te acum pentru o clipg ; eli voiti vorbi cu stgpana mea, apol vino 0 fà cum vet socoti. Koribut. CuconiVd I VeT mat ave cercei de mgrgaritar! (vré s iésa si se Intitorce dela uw. Adeverat sput, draga; irra pare reit' i mie cg n'am vorbit cu d-ta ping acunr, dar este vina d-tale. De ce sg nu me fi insciintat cä primesci darurt? De ce sg nu-mt fi aretat nici-odatà macar un inel, ca sg pot pricepe? (cu ironia). SciT ca err sint strein; in tera mea sint alte obiceiurt... (plea si se o- presce la usa). Cercei de mgrggritarl... (ese). Safta (singurl, SCENA VII privind dupa Koribut), 10 cam bate joc de mine I... De térg, nu de mine... Venetic!... Dar ce-'mt pasg mie 1 (scdite lantul din busunar). Frumos! frumos I scumpl (ascunde lantul). i cercet de marggritar I... 0 zestre intrégg I SCENA VIII Safta i Rosanda. Rosanda (aruncand privirea asupra vasulta cu flory). De unde-t acestg &ire, draga Safto? Ce frumusete 1 Safta. A adus'o... ba nu, n'a adus'o, ci a trirnis'o M. Tale printul Koribut... Rosanda. A? printul e pré bun... Did cg a trimis printul? piseg, pare-mi-se, a a adus? Safta. Ba a trimis, nu a adus (Rosanda distras h. se a- sé0 pe divan, cu capul plecat). EtT cam trista, scumpa mea Domnitg? Rosanda. Dal sint forte tristg. Nu pot uita cu- N intele vrgjitórei de-asérg. AI fgcut reit Igsind-o sg. intre.

99 94 FEMEEA Satta. E cea mai vestitg vrgjitore din totg Ora Moldova.. Si apof, oti-si-curn sd fie, nu inteleg de ce sä te 'ntristezi, trumosa mea stgpang? Tiganca nu ti-a spus nimic rat, nimic neplgcut, nimic... Rosanda. Si tocmay asta me 'ntristezg. SI me fi speriat ea cu tin viitor intunecat, ea m'as sili a fi yeselg. Cel p4in ping atunce mi-as clice : mane me astéptg nori i vijelig, astgcli este o cli seninä si frumósà. Dar vrgjitorea mi-a povestit o sortg aa de dulce, incat nu vreati, nu pot rgbda, asteptand ping cine scie and... (se Ondesce). Oare ce mia spus vrajitórea, Safto? Safta. AT uitat, Domnitg.? Rosanda. S'o uit? nici o datg.! Dar tu, Safto, nu cunosci inima cea slat:4 a omuluf. Noue ne place a aucli mereii cele dorite, a le aucli din tote gurele si la tot pasul, a le aucli chiar atund cand le cunóscem, si de le-am cunosce ori-cat de bine. Ce mi-a spus vrgjitorea, Safto? Safta. A spus, cg. birbatul M. Tale va fi dintr'o et-g strging, de nem mare, tiller, frumos, vitéz de frunte... Rosanda. De ném mare, tiner, frumos, vitez de frunte... Safta. Si dintr'o érg strging. Bagg séma, Domnitg, cg va fi dintr'o térg strging. Rosanda. VrgjitOrea a uitat insg sg'mi spung, dacg: bgrbatul meti va iubi florile. Salta. Te va iubi pe tine, Domnip.'.. si... Rosanda. Si ce...? Safta. Dacg M. Ta da voig... Rosanda. Spune, spune, Safto. Safta. Mi se pare cg cuvintele vrgjitorei se potrivesc intocmai cu chipul unuf birbat Ore-care dintr'o tér strging, de nein mare, finer, frumos, vitéz de.frunte, 0 care nu póte sa nu iubéscg florile, de vreme ce... Rosanda (Cu nerthdare). De vreme ce?... Sfirsesce

100 FEMEEA 95 Safta (araind vasui cu flort). De vreme ce ti-a trianis M. Tale acéstg frumosg fleire. Rosanda. (sculándu-se). Printul?... Safta. Dintr'o ;erg strging, tin6r, frumos, vitéz de frunte... Rosanda. Dar de unde sal tu, Safto, cg printul iini place mie? Safta. 14a s'ar puté crede dupg spusele vrajitcirei. SCENA IX Aceia i, Milescu. lescu (intrand prin u$a din drdpta). E vorba de vrgji- -tore. 0, nu te speria, veri3org! Numal atata am audit ti eil, ti dacg vrgjitorea este in adevèr bung, trebui sg-ti fi spus mai dinainte cg voiü audi numai atata. Rosanda (confus1). Iml pare bine, vere, cg e,t1" totea-una vesel; dar... al venit s 'ml spul ce-va, jupo.ne spatare.? Milescu. Cam ap... Te vëcl insg ca nu e,ff in apele d-tale... POte suferl... Set' cà sint cam doftor. Nu deglaba am o lungl batalamh dela,cola din Padova... Rosanda (rece). Te asigur cg nu sint bolnavg, jupâne spatare... Milescu. Fie! Cu atat mai bine... Eram sg te 'ntreb, dac at primit o Olg cu nisce flori? Safta (iute), Da-da I Domnita a primit, boerule. Rosanda (ro$ind). 5i ce te privesce, vere, dacg am primit sail dacg n'am primit?.milescu (cu mirare, uitfindu-se la amlndoué). Vedl bine cg m6 privesce... Cum, Winne, s'i nu na privéscg 1... Acea olg este... Safta (tntrerupend), Este de unde este... Nu intelegi, boerule, cg Domnita e obositg dupi plimbare i vrea sg se odihnéscg?...

101 9 6 FEMEEA Dacg-T aa, me duc Milescu (salutand Cu respect). Paharnicésa intrébg... (audind aceste cuvinte, Safta face o miscare cu rnfina si restórra dupä feréstrá vasul cu flory, care cade afdra in grildins). Rosanda falergand la feréstr4 Ce-aT fgcut, Sgftico?- 0, DOmne 1 0 flóre a.a de frumosg 1 Se va fi vatamat!... Nu inteleg, cum sal nu bagi de samg!... (scene capul pe ferestrh, apoy se Opede la usa din fund si ese). SCENA X Safta i Milescu. Milescu (cu mânile In soldurt). Apol bine? Safta (tot asa). ApoT bine? Mzlescu. Adicg-te? Safta. Adicg-te? Milescu. Jute, vu1poicg Ce insemnézg tote astea 2 Safta. Ia insemnézg atata, cg Domnita nu vrea acuma sa aucig nimica. 0 sg-'t spuiu mai tat-chi:1 de bgiatul paharniceset d-tale; itt faggduesc, dei inelul nu face nict dot taleri, mgcgr cg T din strgingtate. Numai d-ta sg nu te mat amesteci. Milescu. Ap tot se mat pcite. Cautg s5. nu me dat de ruone, Sgftico. N'as vré, draga, ca lumea sl crédg cg nu am nimic stint pe fata pgmintuluf, nict chiar pistole turcesci. Dar de ce Ore iti strglucesc asa ochiorii? SciT cg incep a crede cg qti frumuocg? Si ca sg. nu te indoesci, sint gata a-ti da o sgrutare... Safta. PAstréz'o pentru altele, boerulel Milescu. Nu, nu, nu 1 E peste putintg ca s'o pgstrez Cel putin sg nu aibt inelul de tot degeba, dacg. nu'nif vet face ispravg pentru bgiatul pghgrnicesei. Veclf ca te cam pricep, iréto? Aa darg, prin urmare... (Saila se Impotrivesce, Milescu o snrutà).

102 FEMEEI, SCENA XI Aceia0, Koribut. Koribut (oprindu.se In qa din fund). A l ce intamplarel Milescu. 0 nimica tea f Dacd nu vedear d-ta, printule, o vedea5 paretir ; este tot una ; adica vrea5 sd çlic cd nicr d-ta nu ver spune nimenui, ca si paretir. As dori sä sci5 insd, sä nu fie cu supèrare, cum de-ar intrat asa de lesne in odaia Domniter, lard ca sa fir femee sati cel putin un verisor ca mine? Korthut. Oho I me iar pre din scurt, boerule I Nu sint ata de vinovat precum ti se pare d-tale. N'am gasit pe nimeni la intrare, éca totul. D-ta intelegr forte bine, cd un om ca mine nu pote astepta dupa 10. Safta. Dar unde sa fie aproqii? Milescu (gesticulhnd). FlOrea a alergat dupd ferestrà ; Domnita a alergat dupd flóre ; aproclif au alergat dupd. Domnita... Incuratura s'a iimpeçlit, printule, si te iert de astd data ca n'ar asteptat dupd usd ; dar nu-ti pot ierta nici decum cä nu-mi vincil calul singurul lucru ce.rni lipsesce 'Inca pentru ca sd gust deplina fericire a uflul cuget impdcat. Koribut. In adever, boerule, nu-t1 vind calul mei), dar te rog sä-1 primescr in dar, ca semn de prietesug. Este chiar acum la portd, infrinat i inseuat... Milescu. IT multumesc, printule... ICoribut. Rofbul te astepta, boerule... Milescu. Cu tote astea, as puté sa-i ieati si mat DIOR) Koribut. Dar de ce nu acuma? Milescu. (lovindu-1 pe unnr). Te inteleg, printule. Koribut. Ce vrei sa chef cu asta? Milescu. Vrea5 sà clic, cd une-ori caii reall ndravurile stapânilor, i ca, prin urmare, roibul d-tale nu

103 98 FEMEEA scie nici el a a,tepta dupa u. Te las darg singur cu Safta. Vedl ca ne-am inteles, printule?... Sluga plecatal (Ese). SCENA XII Koribut, Salta. Koribut. In sfir,it am scapat de pacaii! Spune-mi, Safto, ce veste? Safta. De minune, boerule print! Koribut. pert? Safta. Domnita te iubesce, te iubesce insa fara a'si da samg, fa'ra a sci ea singura... Dar iaca mai' vine cine-va. l'une-te la o parte... SCENA XIII Aceiaqi, Rosanda. Rosanda (fars a vede pe Koribut). S'a turtit sarmana floricica Am dat'o grgdinarului s'o caute ca pe o fiinta bolnava, care-rni este dragg. N'am avut parte de darul printului. Koribut (c'un gest de mirare). De darul med? Ce fel? (Safta=1 face sernn). Rosanda. Al D-ta erg aict, printule? Koribut (salutand'o). Da, Domnita, i tocmai cat p'aci era sä uit de darul meti, de acea flore, pare-mi-se... o jucaria, de care nici nu'nif aduceam arninte i al carii singurul pret este de a fi placut MarieT-Tale. Rosanda. In adeve'r, o flóre atat de fruniosa... Sint forte mahnita... Koribut. Lasa, Domnita, nu te mai mihni de pierderea unet &oh', cad mane o s'o uii, capaand o aka.. Aa se tree tote in lume, (oftind) i sint pré putinsi acei nefericiti, cad n'ail darul de-a uita o flóre ce-ati iubit

104 FEMEEA 99 odata 0 asa scirtg me astept g. pe mine... Am venit sa te ved pentru cea din urmg data, mult frurndsg DomnitA. Rosanda (turburatn). Nu te 'nteleg, printule. Rosanda. Peste un cias pgrasesc Moldova. Rosanda. PArAsesci Moldova? Dar ce ti-a facut öre biata nóstra teriscird? Koribut. Me intrebt, DomnitA? Sint lucruri ce nu se pot spune l Sint tene ce se citesc in ochi, in fiecare pas, in aer, dar nu se vor citi nici-odata in cuvinte, cact vorba rece si mesuratd este giulgiul ni met... Safta (la urechea RosandeT). SArmanul! curn te iubesce I.. Adu-t1 aminte de vrajitóre... Rosanda. Dar dacg eil te-a.s ruga... dacg te as ruga ea, ca sa nu ne IaT asa curind? Koribut. Prin acésta, scumpa mea DomnitA, at rosti o osandai sail o bine-cuvintare, una din doue (Ingenunchind). Me vet' osandi tu Ore a muri d'o n-iie de ori in fie-care clipg, sciindu-me linga tine, traind cu aceiasi suflare ce adiéza buzele tale, si silindurne a nabusi in mine glasul desperarif care'mi striga necontenit : ea nu te bagg in samg... ea nu te iubesce 1... (Rosanda IT Intinde Koribat o slruta). SCENA XIV A ceiali, Miles eu. Iklilescu (oprindu-se in us1). tn sfirsit, iata ca team prins si cii, printule I

105 100 PEMEE1 ACTUL H V LA DICII GRECI (GrAdina palatulut domnesc, a cdrut fatadl se vede la stanga). SCENA I Trandafir, Barbu, Falcã, Codrénu. Barbu. De ce Ore ne va fi chemat spgtarul? Trandafir. De sigur pentru nunta Domnitef... (sus-. pinfind, a-parte). CArld Ore imi va veni i mie rindul cu Saftica? Falcd. Nunta Domnite!... VeçIT, tocmal asta nu'mi place... Inca un venetic pripa0t in téra Moldovell Codrenu. Mai incet, mai Falca... Zidurile a i ele urechi.. Trandafir. Ba sà trgese, dragg Falcuta 1 Numal cu tine 6.1 me mai" impac. Tu nu te-af grecit, nicf te-ai turcit, nici te-ai polecit... Nu era destul Ore ca pe Domnita Maria a d'at'o Voda." hurduz-burduz dupg un print de pe ceia lume? Tot o liftg. strging Codrenu (et% spatin4 Tss! Trandafir (aprins). Ef da I lasa-rne sà strig ca me dore 1 Tot o liftg straina trebtfia sg aduca i pentru Domnita Rosanda..? Nu era bun logofetul Gheorghita?... I se scurgeati ochit dupa Domnita 1 S'apoi nérn boieresc vechiu, pgmintén din mo0-strämo0"... Falcd. i pecat 1 mare pecat ca-i bung Romanca Domnita 1 Sémena in tote cu reposata Dómng, sg-r fie terina usóra.... N'are nimic grecesc dela tata-seil 1... Atata romanesc mai avem i not la Curte... Trandafir. Ba i verul Domnitef, spatarul Milescu, e bun Roman, n'ai ce'l" clice l Cam glumet, dar suflet românesc... Barbu. 0, cat despre spgtar, sa nu cut.eze cine-va

106 sg artescg... Mi-a dat o frigurt... FEMEEA 101: doftorig de m'a scapat de Trandafir. M'as jura cà T-a dat'o in glumg. Fa Ica. Glumesce si el, ca sg uite cele de plans._ Aceia 1, SCENA II Milescu. Milescu (intrand). SintetT aice? Bine... Tali. SA träesci, jupane spatare I Milescu. Am sa. ye spuiu la fie-care câte o vorbg, si acela cum me va au4i, indata sg piece ; apot cum va pleca, sa spung si el cafe o vorbg la dorobantil set, si aceta cum il vor aucli, indatg si et sg plece... AV( inteles? Trandafir. Ba n'am inteles, jupa'ne spatare. Sg fie cu iertare Milescu. Vrea sg clicg voi, cenalt1 tret, atl teles? Barbz i Codrinu. Am inteles, jupâne spgtare. Milescu. Sinteti prosti. Mai bine m'a inteles cgpitanul Trandafir, de vreme ce dice verde a mi rn'a inteles, cact nici ell nu pré inteleg ceea-ce am spus... Bala. Eram sa clic si et, jupáne spatare, cg nu inteleg, dar... Milescu. Nu eraf sigur, dacg intelegi sail nu. Esti pe juingtate prost, cgpitane Falcg. Toti (riclend). Sg trgesct, jupâne spgtare Milescu. 1mT pare bine ci ye ved veselt, cg ye gasisem aice pré posomoritt... sciti de ce.. dar mutrele vostre nu'mi placeati, mgcar-ca... de 1... avett i voi dreptate! Acuma ascultatt. E nunta MgrieT Sale DomniteT... Trandafir (Cu entusiasm). Buna nóstrg Domnitg! Milescu. Tu, capitane Barbule, cu dorobantii tet vei face alaiti dupg trgsura pré-sfintitului chir-ioanichie, mitropolit de Chesaria. (Barbu se inehinit si ese). Tu, clpi- lii-

107 102 PENEEA tane Fa lcg, cu dorobantit tei vel face alai5 dupg träsura pre sfintitului chir-iviavrichie archiepiscop de Gazaria. (Fala se inchin g. si ese) Tu, cgpitane Codrene, cu dorobantif tei vei face alaiti dupg trasura pre-sfinotului" chir... çii.t pe nume. Codrénu. Chir Pavliché.. Milescu. pi Lichie, nu Liché, desi se cam potrivesce. Asa dar, tie 'ti dail pe samg pe pre-sfintitul chir-pavlichie, episcop de Nazaria. (Codrénu se inchina i ese). Tu, cgpitane Trandafire, cle5 nu sci5 ce alai5 sg mat fad si tu! Iértg m, DOmne. c multi mitropolity, arhiepiscopf si vlgdid de prin tote unghiurile terei grecesci s'ati mai' incuibat pe la not sub domnia M. Sale Vacile Vodg, unchiu ineti, tgrg sg scie cum, pentru ce, de unde si ping cand! loanichie, Mavrichie, l'avlichie, Chesarie, Gazarie, Nazarie... Trandafir. Mai ales acuma, jupame spgtare, cit prilejul nuntei, Iasul nostru s'a umplut (a ne altà-data de tot felul de sfintenii, care de care mai pocità! Asérg am veclut cu ochit mei sosind, incunjurat de vre-o sutg de ucenici, pre sfintitul chir-macarie... Milescu. Patriarhul de Antiohia, un stint argbesc, negru ca pecatul 1 Apoi tocmai gsta, cgpitane Trandafire. Du-te dar cu dorobantif tef de' là alaiii pré-sfintier sale... (Trandafir se 1nchinA i ese). SCENA III Milescu (singur). Bre-bre-bre-bre l SX vedem si catastiful (scote din buzunar a condicuca i cetesce). Opt-clecT i nott egumeni : la fiecare pe cli dela Visterig : o pane albg de fging picluitg, o pane négrg, o litra de unt-de-lemn, o oca de yin de Odobesci... cam putin pentru un gatlej de cgluggr ; o litrg de lumingrt de cérg, o litrg de lumingri de seil, o lgmaig, patru brate de lemne... sint frigurosi Grecoteill...

108 FEMEEA 103 o 1itr orez, arpacas, linte, fasole, melit.. pecat cif nu le dâ si oyes 1... o legatura de cepa, doe cunune de usturotu... asta, pe semne, ca sa nu mirose a tamie... Saxmana tera Moldova" ALl dreptate capitanit ma de li's asa de uriv veneticif. Trandafir, maf sarna, T-ar mânca pe toff friptf pirjolitt. Intre not fie vorba, logofetul Gheorghita a spus un mare adever, thud a cuteclat sa clica verde lut Voda in fata divanului : Maria ta, de nu vet scote caprele din éra, vet perde oile... SCENA IV Milescu, Barbu. Barbu (intrând iute). Jupâne spatare L. Milescu (ascunclend condicua). Ce este? Barbu. POrta manastirii Tresfetiteli e inchisa. Popii nu ne lasa sa intram. Mzlescu. De ce? Barbu. Ni s'a respuns ca parintele rnitropolit boanichie dortne....milescu (cu mirare;. DOrme?... Barbu. Dórme. Milescu. DOrme acum la amécli? Barbu. Se vede a la Grecf n'a intrat Inca alba in sat... Milescu (iimbind). Ba póte cal n'a esit Inca* alba din etacul pré-sfintiet sale. SCENA V Aceia0, Falai (intrand lute). Jupâne spatare, portile manastirit SAntel-Vineri sint inchise. Milescu. Si acolo?

109 104 FEMEBA Fa lccl. Cg luggrif ne-an respuns a pgrintele archiepiscop Mavrichie Milescu. Ce face? Falcd. Bea cafea Milescu. Bea cafea cu portile inchise? Faled. partg cafeua cu musafirif... Apoi de, ap. sint Grecill Nu vrea sg im-. SCENA VI Aceia0, Codrénu. Codrénu (intránd lute). Jupane spgtare! Mgngstirea Bärbolu e inchisd. Pgrintele VlAdicg Pavliché... Milescu. D6rme? Codrinu Ba s'a sculat. Milescu. Bea café? Codrénu. Ba a beut-o. Milescu. Apoi bine, ce face? Codrénu. Se spalg. Milescu. De pecate I SCENA VII Aceia0, Trandafir. Trandafir (intrand iute). Jupane spatare!... Milescu (intrerupend). Vrei sg'nfi spa, cg mgngstirea Golia e inchisg? 0 sciti mat de'nainte. Trandafir. 0 scii? Milescu. Negre,it 1 Patriarhul Macarie va fi ficend 50 el ce-va, care nu se face cu portile deschise... Sail dórme, saü bea cafea, sail se spalg... Ian ascultati, voinicilor 1 Plecati catqi-patru i spargeti Ba nu,

110 FEMEEA 105, ateptati-m6 la scara divanului celui mic, ca sal intreb pe insusi M. Sa Vodd : ce-i de fdcut cu pré-sfanta lene a pr6-sfinti1or Greci? (ese). Aeeini, SCENA VIII afará de felescu. Trandafir. Vorbd sd fie! Par'cd numai Grecii ne mandncl téra, dormind, bend cafea ;4i tragend din nerghelea I Ori-cate némuri, ori-c5.te lifte, ori-cate lighioi dupd fata pdmintului, tote i';( gdsesc aici pane si sare, cuicu i hrand, afard numai de bietul Roman. Nu degeba clice clicetdrea : Lehu-T vulpea, Turcu-T lupul, Rusu-T ursul, tr sarmanul Moldovenul Cfind e da, rand e vaca! Falcd. Ian tdceti, fratilor I Vorba4 de lup si lupu-i la usd. Uite cd Domnita vine incoce cu iubitul seri. Cum o mai dragostesce, dragostil'ar... vrém sal clic o vorbd. mare, dar las'o, cd bun e Dumnecleil I Barbu. Aidem la scara divanului sà a,teptdm pe jupânul spdtar... Numai dinsul ne-a mai r6mas s ne inveseléscd. Codrenu (trist). Ne 'nveselesce clicendu-ne c sintern Trandafir. Si are dreptate, cd dacd n'am fi (cu furia). Of, of, mdicutd, ce am mai face! (ese cu toq).

111 106 FEMEEA SCENA IX Rosanda i Koribut oe apropie din fundul ga(iinet). Koribut. Nu in zadar se dice, scumpa mea Domnip, cal iubirea face pe om sa ante. Rosanda. SA nu mi-o spui acésta, printule, cacl cel put n ping actuna nu mi-ai fgcut nici un cantec, mgcar a te tot laudl cu dragostea d-tale. Koribut 0, dacà ar trebui nuinai atata pentru ca sa-ti dovedesc iubirea, apoi dovada e gata (sc6te din buzunar o hartilt i cetesce). Frundli i. verde de ganaa, \Ili din ;ea clepariaa... Rosanda (intrerupend). Imi place, printule, cg al' inceput curat romanesce... cu frunsla verde... Koribut. Este vina d-tale. AT sciut sa me fad' Roman si pe mine. Si apoi scii bine, Domnita, ca dascalul meil de limba românesc a. a fost calugarul Dosofteiii, o- mul cel mai invetat din téra Moldove si care imi tot spunea mereil, ca un cântec farg frunda verde cite ca un boer fara caftan. Rosanda. Vrea sa dica este un cantec cu caftan? Koribut. Insa si cu inima, ceea-ce nu ail toti boerii. Rosanda. Citesce darg, sa-1 vedem si la inima..koribut (citind) : Frunig verde de granaa, via din érl deplrtaa, Ca sii-cf aduc la pici6re 0 inimg. iubitore... Rosanda. Adeve'rat I Cântecul are si o inima, ba inca iubitóre... Dar iartg-me, printule, ca te tot opresc: me simtesc astadl atat de fericitg, Inca ImI vine sa tot vorbesc 1i sa nu las sä vorbesca altil'. Ciudat I Ar crede

112 FEMEEA 107 cine.va cg tgcerea este pecetea celor nenorocici. Acuma sfirsesce cântecul... Koribut (citesce): 0 initn6 itilijtore Chiar ca o radn din s6re Chid se 1asI pe o 116re... Rosanda. Aid at vrut sg me lingusesci, printule. Koribut. Cum ap? Rosanda. CredeaY, de sigur, cg mie tot incg imi plac florile? Nu si nu! De rand am inceput a md gindi la d-ta, am uitat cu totul florgria. (Koribut II strut?i mana). Dar mai citesce cântecul. Koribut. Nu l'am isprgvit, dulcea mea Domnitg. Rosanda. Asta-i nimica ; mai citescel dela inceput. Koribut (cite-ce): Frundl verde de grana15, Vitt din Orr'. de... SCENA X Aceiaqi, Safta. Safta (alergand din fiindiit gr5dinet. Domnip, Domnitg! Rosanda. Ce este, soro? Safta. Lucruri ciudate, M. Ta... Nu me taig capul sg cred, ort sa nu cred... Se ()ice... Koribut Ce se clice?... Safta. SclIT ca astgcli a sosit la M. Sa Vodd un sol dela hatmanul cgzgcesc. Koribut. Da, un polcovnic cu nasul tliat intr'o bgtglig cu ostirile nostre lesesci ; o bgtglig, in care noi am infra.nt pe resvratitorit Cazaci de a mers vestea... Trebue sg scii, scumpa mea Domnica, cg acesti Cazaci, acesti Zaporojeni, cum se numesc et, sint o adungturg de hoic de talhari, de mojici, de fugari din tote pgr-

113 108 FEMEEA tile lumii. Ping may-de-unaçl et robiail noue ca nisce slugi supuse, insg mai in urma s'ati resculat prin viclenia acestui potlogar de Hmelnitzki i rag ridicat ca sa le fie hatman, aü nesocotit carmuirea l*sca si Dar lasal ca'i voni inveca noi! Apoi bine, Safto? ce are a face solul acestui hatman teranesc? ce pcite sal aibg a face cu Dorunita Rosanda?.cu logodnica mea? Rosanda. In adeve'r, Saftico, eu nu ir-geleg nimica. Safta. SA dea Dumnecleti ca sal nu fie nitnica, iubita mea stapana, dar se q,ce... se spune ca Rosanda i Koribut. Sfir,esce odata! Ce se spune? Safta. Me tern sa nu te superi, Domnip.. Rosanda. Nu te teme. Sint pusa pré sus pentru ca sa rn pita atinge vorbele sae faptele unui sol cazacesc! Safta. Aa dara s'a respandit vestea ca hatmanul Hmelnitzki va fi tramis pe acest sol la M. Sa Voda, ca sa céra mâna... Rosanda (cu emotiune). Mâna mea pentru hatmanul cazacesc? Safta. Ba pentru fiul see Tiaras. Rosanda (cu inclignare). Mina mea? Koribut. Peste putinca! Ce cutezare! umi vine sa fi Scif, Domnita, ca acest Tirnu se falesce de a cel mai mare bepv in tota téra cazgcésca... Safta p1ecând capul). Da, DomniVa; mina Mariel Tale. Rosanda. Pentru Cazacul Timu? Koribut (apuand manuchiul sabie0. Singele men fierbe... ni rid... nu me mai stapânesc... me duc... we duc sa tain nasul acestui sol... SCENA XI Tot aceitt i, Milescu. Milescu. N'ai ce sa-i mai tai, printule I Uitat-ai cg bietul orn e cu nasul taiat? S'apoi M. Sa Voda i l'a

114 FE MEE A 109, mai taiat Inc odata peste ceea ce era, respundendu-i verde a Domnita Rosanda nu-t de nasul fecioruluf unuf hatman cazacesc! Ce de mai nasurt 1 Ha-ha-ha I Rosanda. pict, vere, ca tata n'a primit cererea CazaculuT? Milescu. Mai incape vorba I Firesce ca n'a primito ; ba inca a infruntat pe sarmanul polcovnic ca vai de el 1 Uite, frate, cat pe ad era Mini strice o nunta atat de frumcisg, o nunta pentru care ail venit cu tot dinadinsul o suta de -rnitropoli0 din era grecésca. Era pecat I mare pecat, cieti I Ne ar fi afurisit patriarhul dela Tarigrad... Koribut. Dar fif bun, boerule spatar, de ne povestesce cu amaruntul tota intamplarea. Milescu. Roibul ce mi FaT daruit, printule, roe scrintit piciorul drept de dinainte; dar de o cam data nu e vorba de roib. Aa dar solul cg.zacesc veni cera, ca M. Sa Voda sä dea pe veriora dupg Timua, fiul hatmanului Hrnelnitzki. Voda de 'ntru'ntaiti nu sciea ce sä respunda; apot porunci sa chieme pe top' boerii la Divan, unde m'am intamplat i eiii, i ne intreba sfatul ce-t de facut i ce.t de dres? Nof cu totif am strigat intr'un glas s nu primesci M. Ta, sa nu pled dra sub voia unuf Cazac, sä nu calci cuvintul ce FaT dat printuluf Koribut, sa nu nenorocesci pe Domnita!... NumaT logofetul Ghcorghita tacea, inghitta noduri, facea spume la gura i nu respundea nimica. Atund M. Sa Voda if dise cu rnanig : qtf mut, Logofete, cand te intrébl nevoia teref? DecT logofetul s'a sculat, sta resucit mustéta, s'a uitat róta la toi boerit, apoi atinti privirea drept in ochit luf Vocla, o privire de,oim batrl focul sa'l ban. I i dise cu vorba lui cea lata: me gandesc i el la nevoia 'eret, M. Ta. ET, i careli este chibsuéla? dise éra0 Vocla. Chibsuéla mea este, M. Ta, ca sa dat pe Domnita dupa Tirnua. Rosanda (cu dispre). Nemernicul Koribut fcu fund). Trgdatorul! sal

115 17 0 FEMEEA Safta. Sciii eli pe unde'l &we! Logofaul nu pcite uita ca Domnita n'a vrut sa fie logofeteia. Rosanda. Si ce a rpuns tata, vere? Mtlescu. ti increti fruntea, I incrunta sprincenele, lovi domnesce cu pumnul in masa i dise : Nu dati pe Rosanda mea dupa un Cazac I Rosanda. Bunul meti tata I SCENA XII Acei4, un Aprod. Aprodul. Prea-Sântia Sa Parintele Mitropolit Varlain m'o trirnite sa spun Mariilor-VOstre, ca totul este gata pentru serbarea nuntet (ese). SCENA XIII Acei4, färã Aprod. Apof ce mar ateptam, scumpa mea.koribut (lute). Domnita? Safta. Nunta-T gata. Milcscu. Aidem. Rosanda (care remäsese ping acurn cufundatg. In gandurt). Mai stat, vere... AT uitat sa ne spul respuniul solulur cazacesc la cuvintele luf VodA... Illilescu. 0 secatura l A dis cä de CazacT star.' gata s tréca Nistrul, pentru a arëta Moldovenilor, cum-ca fiful hatmanuluf lor este vrednic de a lua i o fatal de impèrat. Rosanda (turburati). Ce spa, vere? Koribut. SA trecal in buna void I E lesne de intrat, dar nil scid cum vor ei, cad m6 jur pe sabia mea... Rosanda. Cata óste avem not, vere? Milescu. De o cam data o nimica tota. MaT toti

116 FEMEEA lii voinicif sint duo' pe la téra, fiind vreme de pace. Dar nu te speria, verisora ; se vor trimite porunci pe la parcalabi ca sa stringa OimenT, si se va mai scri i la Craiul Rakotzi ca sa ne dea un ajutor de UngurenT... Rosanda. In cat timp se pote aduna la o-lalta Ostea ndsträ moldovenesca, ca sa fie gata de resboiti? Milescu. In 3 septemâni. Rosanda. Cata vreme trebue pentru ca sà sosesca ajutorul din Ardeal? Milescu. 0 lung.. Rosanda. In cat timp pot intra Cazacif in Moldova? Milescu. Peste... peste... apoi sa'ff spun drept : peste trei dile. Rosanda. Dumnecleule 1... Du-te, vere, grabesce-te; opresce pe solul cazacesc ; cli-f ca M. Sa Vodài sia schimbat gandul... Spune-I ca Domnita Rosanda primesce a fi sotia Cazacului Timus!.. Safta (fringendu Sdraca'n de mine! Tiinu;! Un Muscat 1 Rosanda (cgtrit Koribut). Printule, te Tubesc, dar tera mai pe sus de tote! Milescu (Cu nedomerire). D-ta glumesci, verisora, nu-t asa? Koribut. 0 asemenea gluind h'ar fi la locul sett, mai ales in privinta unuf oar ca mine. Nu sciti ce trebue s clic. Nu me domeresc, daca trebue sa cred urechilor rnele. Rosanda. Peste trei dile Cazlcif vor fi la ; peste trei dile focul si sabia, potopul i inacelul vor pustii Moldova; peste tref dile copiii vor fi orfani, nevestele veduve, parintii vor plange flit lor ; peste tret gile... si tote astea din pricina und nernernice ca mine! Pentru un vis de dragoste, o nälucire trecetore, o umbra de fericire, eii sa aduc peirea ;Ord mete I Blestemele fratilor mei sa cada pe mine? Viitorul meü sa fie cladit pe mormintele Românilor?... 0 nu I nici odata 1 (to Milesco. Du-te, vere 1 grabesce-te ; opresce pe solul caza-

117 112 FEMEEA cesc... (se apucl cu mfimile de piept). 0 I acésta intrece puterile mele... dar ce sa" fac! Ce sg fac I (lesinata cade pe bralele SafteT). SCENA XIV Aceia L Trandafir. Trandafir. Cei patru vlgdici greci atépti in bisericg. ACTUL III FUGA (0 camera mobilata cu lernn alb. La drépta o feréstra deschisa, din care se vede o gradina. In fund si la stânga Cate o usa. SCENA I Safta, Rosanda. Safta. Mi se rumpe inimióra, Domnitg, cand me gandesc numai cat de mult suferi. Rasanda (culcata a-lene pe divan). Mult sufer!... Mult! Safta. Apoi socotesce singurg, dacg n'ai fgcut reit de a te jertfi astfel pentru ;era? Rosanda. Acesta sä nu mi-o spui, Safto. Este drept cl eü sufer, dar suferintele mele, de ar fi ele i mai cumplite, tot inca sint o nimica pe lingg suferintele unei Off intregi, suferintele teri,cirel nostre... (oftand). Mi-e dor de Moldova, Safto. Safta. Si inie. Rosanda. Aid in téra cazgcesca, i in starea in

118 FEMEE 113 care me aflu, singurul lucru ce me mai mangdid este de a sci, cd prin mdritisul ineu cu.. cu... bietif nostri Romani ail dobandit o fericitd pace. Cazacii, in loc de a-i turbura ca mai nainte, IT aperd ; iar cele-lalte némurt se tern de CazacT i lasd tera in linisce, ca sd se mat odihnéscd. Salta. E reit numat atata, Domnitd, cd biéta Moldovd a ajuns sd. nu se mat pótd apera ea singurd, ca in timpil cet vechi. Rosanda. In timpit cet vecht... al' spus o mare vorbd, Safto I Bine a lost in timpii cel vechi. S'apoT scii una? Mie mi se pare, ca.' eil n'as puté iubi téra nostrd asa cum o iubesc, sd nu fi avut ea un trecut stralucit, timpit set cel vecht, dupd cum clict tu. Mie mi se pare cd nimic nu aprinde dragostea pentru Ora, ca slava strdbunilor, ca dorinta de a nu fi mat pe jos de mosii i stramosii nostri, ca revna de a ldsa i noi o pomenire fiilor si nepotilor Trecutul este usa viitotorulut!... Mi-e dragd Moldova, Safto, pentru cd Moldova e téra lut Stefan cel mare! Safta (canta): tefan, Stefan Domn cel mare, Semen pe hime nu are, Sala éra mea Rosanda. Asa este, Safto. Dacd astd-cli mai sint incd Romani ce-st iubesc téra, este numai pentru cd din copildria et ail audit cantecul mi Stefan-Vodd; rail aucilit in tote clilele, in tote orele ; rag auclit in legen si Fart auclit pe patul mortii. Sofia. Cu tote astea, Domnitd, cantecul lut Stefan-Vodii d'o bucatd de vreme incepe a fi uitat ; nu-'l mat aucit Ia mesele boerilor; s'a5 nascocit alte cantece, strdine, grecesci, turcesci, lesesci Rosanda. Sd nu'l uitain not, Safto ; not, aruncate in négra strdindtate ; not carl suferim ; not ale cdrora dureri le pot alina din cand in cand numat aducerea

119 114 FEMEEA aminte a teriorei nostre I antd-mt, Safto, cântd-mi eantecul lui tefan cel Mare. Safta. Glasul meü, DomnitA, nu mai resuna cum resuna altà data' la noi acasai. M'a amutit strginalatea. Dar MAria-Ta ai uitat, c a-seral ai sosit din Moldova, dupg. porunca MArieI tale, o cal de calueri dela Suceva... Rosanda (jute). Al Bine ca mi-ai adus aminte! Ce bucuria Chiama-Y, Safto I Chiamä-1 indatà Safta (deschiclend usa). EY sint aci de demult... / t.- tepta.' porunca... (incrl alt4eri1.) SCENA H Aceia0, CMuqerii. (Calusera executa un dant vothicesc; apot unul cânta pe cstefan- Voa i eet-lalt repeta in cor : Sala téra mea)! Stefan, Stefan Donau cel mare Sétrin pe lume nu are, SaltA }era mea Sém6n pe lume nu are DecAt nume mandrul &ore, SaltS t6-a mea El si-a pus pieptu 'n hotare De-opresce orde tatare, Sala lêra mea I Opresce orde tatare i Litfeni cu chica mare, Sala téra mea I Litfenii cu chica mare Si UngurY cu céfa tare, Sala téra mea! I

120 l'emeea 115 UnguriT cu céfa tare i TurciT pe smet cglare, Sala Ora mea I tefan,.5tefan Domn cel mare La Sucéva cuibu 'g are, Saltl 'éra mea! ', La Suceva cuibu are, i din cutb ades el sare, Salt1 Ora mea I i din cuib cind el IrnT sare, Se bate 'n patru hotare, Salt& ;era meal Se bate 'n patru hotare 'aduce Ore scipare, Sala téra mea! (C5luseriT se retrag). SCENA III Rosanda (sculându.sc). Acum me simt fericit, Salto! Cugetand la trecutul Rornânilor, me lini,tesce viitorul lor, i acést g. dulce credinta" me face a uita ca' sintem in téra cizacésca, a uita chinurile inele, a uita chiar selbaltacia Jul Timu. Me duc, Safto ; me duc sa me culc, sa adorm, sa: visez, nu timpul de fatg, ci pe Stefan cel Mare. SCENA IV Aceia0, un Cazac. Cazacul (intrând prin usa din fund). jupanésg. Safto, te cauta un Armén cu marfa.

121 115 FEMEEA Rosanda (iute), Nu cum-va vine din Moldova? Cazacul. Nu cred, Maria Ta. Vorbesce curat cgzgcesce. Rosanda (oftéz i ese prin usa din stanga). A! Cazacul SCENA V i Safta. Sofia. Arménul me cautg pe mine? Cazacul. Tocmai pe d-ta ; dice cg i-ai poruncit sg ving. Safta (cu mirare), Ea? Se isnelg fárte mult. Ei n'am veclut nici un Armén. ];)i-t cg nu cumper nimic (Cazacul ese). Safta (singuri fredonand). SCENA VI Moldovénul le grkia : De-atY veni la tera mea, SI vempart eft murgy d'ay met SI v6 p6rte ca si ley, SI 176 'ntrecet1 1 cu smet... SCENA VII Safta i Cazacul. Cazacul. Arménul dice, di. ti-a adus o ireste dela pgrintii d-tale. Salta (riclend). Eli n'am pgrinti, mgi Cazace I (a-parte). Nu cum-va cgpitanul Trandafir? Cazacul. Apol de I et' de unde s sciti ce ai ori ce n'ai?...

122 EMEEA 11 7 Safta. Da-1 afarg... (Cazacul vrea sd és* Dar intrébg-1 mai Intâi, póte cautg pe Domnita, nu pe mine? Cazacul. Ba chiar pe clta, jupâtiesg. Safto. (Safta-t face semn sa esi), SCENA VIII Safta (einguet fredonând). FrundI verde de cirest, Lungu-Y drurnul pirela EsT, Lungu-T drumul si bltut Dela Nistru Oulu. Prut, NuT batut de car cu hot, bätut tot de nevot SCENA IX Safta, Cazaoul. Cazacul. Armenul nu vrea sg plece... Safta. Nu vrea? Cum? Ce fel? Cazacul. vice cg sg41 aduct aminte de un 1ant de aur i de nisce cercel de mgrggritar. Safta (sculându-se turburato. Lant I Cercei I Lasg-1 sg intre I Mi se pare i mie cg-1 cam cunosc... SCENA X Safta, Koribut (In costum de negutitor armén, cu un Miat cu marfl In spinare), Koribut (privind In pregyur), Aci nu ne aude niment? Safta. 0, Deimne 1 Cum te-ai prefgcut, boerule print! Cine te-ar mai puté curuisce? Koribut. Te 'ntreb, dacg nu ne aude niment? Nu uita primejdia, in care me aflu.

123 118 FMEA Safta (arètfind la }Aim). Nu ne nude nimeni, afara numai... Koribut. Numai atata? Apoi nu te sfii, Safto. A- cest bgiat este un rob al meti, i prin urmare tace de fricg ; al doilea, el este mut din ngscare, si prin urmare tace de nevoig; al treilea, el nu scie moldovenesce, ai prin urmare nu ne intelege. Asa dar spune'mi, Safto, cum merg lucrurile pe la voi? Safta (oftand i plecand capul). ReD', reg, forte reil, boerule print! MaT ITU n'are cum fi I Koribut. Cu ata mai bine I In cinci luni de clile a putut sg 'nvete sgrmana copilg, ce vrea sg clicg a trgi o Domnitg cu un rnojic. Safta. Mie rusine sg ti-o spun, boerule print. Ei o necinstrsce cu vorba, i cutézg chiar, fgrg frica JuT Dutnnecleti... Koribut. ET bine..,? Safta (plecfindu-se la urechea Iu Korihut). 0 bate ; credem c o bate, boerule print ; mai cu samg cand e bet, ceea ce i se intimplg forte des... Koribut. 0 bate... Iatg omul, De care Rosanda l'a pus mai pre sus de mine... Dar lasg asta 1 Spune-mi, Safto, Domnita IT mai aduce ea aminte de fostul sett' logodnic? Safta. Mie nu mi-a vorbit nici odatg nimica. Cand T-o amintesc nu respunde... se face cg nu aude. Koribut. Acésta póte sg fie un semn bun, dar póte sg fie i un semn reii. Ferneia nu vorbesce de un om a- tunci (-And 11 WM, sari can d Ii iubesce peste me'surg, una din doue.. ET bine, Safto, el bine... eil am venit aicea sg rgpesc pe Rosanda, am trecut prin clece morti, mi-am pus viéta in cumpgng, cgct nu pot, nu sint in stare de a lasa pe iubita mea in bratele altuia I Vorbesce cu Domnita, Safi o! IndupleC-0... (II arunc h. o punga). Safta (rndicand punga i dfind'o luy Koribut). Iea-ti-o innapoi, boerule print. Safta nu mai este ceea ce a fost altg datg. Pilda si suferintele stgpânei mele m'au imbunätgtit i pe mine. VoiU stgrui, voiti ruga pe Domnita

124 FEMEEA 119 sg fugg ; insa nu void lucra pentru bani, ci numar pentru fericirea stapanel mele. Koribut. Ceea ce 'mi spul, Salto, me face si iubesc i mai mult pe Rosanda. Safta. Acum ne-am inteles, boerule print. Du-te dar, du-te, cad Timu, póte sa se intorca dela vinatóre yi atunci... Koribut (iute). Cum? ict ca Timu, nu-i acasa? E la vinatdre? Departe?... dar spune-'mi, spune-'mi, unde'i Rosanda? Nu cum-va este aid'? Singura? Aprópe de mine? Safta. Liniscesce-te, boerule print. Domnita dorme, ca sa',i mai uite durerile. Koribut. Ea dorme... DOrme in patul lui Timu, I Ascultä, Safto!... Fa-me s'o ved... sa-i vorbesc eü insumi. Cere cat vrei dela mine! Lasa-ine s'o smulg chiar acum, in clipa acésta, din a,ternutul mojicului Safta. Peste putinta... Plea, pléca de aid', boerule print... Koribut. Sri spun numai doue vorbe... numai o vorba... Safta. Du.te, du-te pentru mila lui Dumnedeti (se aude o miscare la usa din stanga). 0, DOmne! vine cineva... fugi, fugi 1 Koribut (esind prin usa din fund). Me duc, dar void a,- tepta respunsul tett (3Matu1 ese dup. Koribut). I SCENA XI Safta, Rosanda. Rosanda (intrand lute). De ce l'ai alungat, Safto? Salta (speriath). Cum? Ne-ai audit, Domnita? N'ai dormit? Rosanda (tremurând de emooune). Am fost la 10. L'am ascultat... L'am vnut prin crepetura u,ei. Afi dorit sa-1 mat privesc... Me simtiam atat de fericita. Nu

125 120 FEMEEA me mai puteam stgpani, Safto ; eram cat p'aci ST intru.. Ṡafta. Vrea sg clicg, tot 11 mai iubesci, Domnità? Rosanda (cu extas). MaT mult ca ori-cand Salta. Scii pentru ce a venit? Rosanda (pune mâna la frunte). 0 vai mie... o sciti I Safta. EtT gata darg a... Rosanda (Intrerupend). Nici odatg, Safto! Intalnesce-'1, spune-i sg piece. Vi4a-i este in primejdig. SA nu mai atepte... sg nu ngdgjduescg nirnica!... Safto I Safto! Sint roba datoriei I SCENA XII Aceia0, Milescu. Milescu (intrand cu violent i isbind usa). La naiba! Cat p'aci eram sg fac o morte de om, vreh' sd clic o morte de Cazac I Putin a lipsit I SA nu me lase sg intru!... Bine te-am gsit, veriorg I Rosanda (cu bucuria). Bun sosit, vere! Milescu. Sdrutg-me, veriór, sgrutg-ine iute : este dreptul cel mai dulce si cel mai netggaduit al verilor (se s1ruut cu Rosanda). Ce mai fad', Saftico? Nu cum-va te vei fi mgritat? Safta. Sdrut manile, boerule... Rosanda. In sfir,it tiat adus i tu arninte de noi, vere. Ce mai face tata? Milescu. SAngtos, forte sangtos, sgngtos ca tunul, si d-ta scii, veri3org, vorba Românului: sg dea Dumnecleg sgngtate, cg-i ina bunà decat tote. A.a dard, cat privesce sängtatea, M. S. Vodg nu se plinge, slavg Domnului. Mg.tuOca avusese o tuse. E i-am spus sg bea un pghart4 de rachhi dupg masg. Mitropolitul Varlam i-a pus la pept degetul santului Prohirie, rriote adusg dela Antiohia de patriarhul Macarie... Tusea i-a trecut.

126 FEMEEA 121 De doftoria mea, sail de degetul sa.ntului Prohirie, nu scie. Trebue sa fie una din doue... Rosanda. Tot fad' pe doftor, Milescule? Milescu. Si nu fac reti, cad in cliva de asta cif Moldova are mai multa trebuinta de doftori decat de ostasi. E cam bolnava tera intrega. Rosanda (speriaa). Bolnava? Milescu. Nimicuri I Va da Dumnecleil, se vor indrepta tote. Rosanda Dar ce sa se indrepteze Ea nu te inteleg, vere. Despre ce vorbesci? Milescu. As vré s ved pe Timus. Am o solia din partea M. Sale lui Voda:. Rosanda. Nu me speria, vere I Spune-'mT, spune- 'mt, ce s'a intamplat? Milescu. Te scie, Rosando, cit at o inima mai mutt barbatesca deal muteresca. Asa dara i.oiil spune verde si pe léil fara a ocoli. Logoletul Gheorghita nu putea sit uite... Safta (Intrerupend). Ca M. Sa VociIt n'a vrut sal-1 aiba ginere... Milescu. Fie si asa I Ei bine, acum el si-a resbunat. Rosanda. si-a resbunat? Safta. Ce spul, boerule? Milescu. Se ajunse cu craiul Rakotzi, aduse in téra o este de Ungurenf, apuca: Iasul fara veste, resturna pe M. Sa Voda, si se puse el singur Domn in scaunul teref. Rosanda. Dar téra? cum a ingaduit téra o asemenea nelegiuire? Milescu. Tera? Vorba sa fie! Tera nu'sf bate capul pe cine sit aiba domn : fie Stan, fie Vlad, tot una, numaf sa aiba un buzdugan si o caciula don-mesa S'apoi cata sg mgrturisim, cal M. Sa Voda unchiu-meil avusese si el pecate: if placeati Grecif, IC adapa cu tot felul de slujbe, if punea mereil la pane: kir-iane la drepta, kir-frangolea la stanga, oni unde vedeaf un Romin,

127 122 FEMEEA trebuia sa gasesci clece venetict alaturea. IntelegT a- cum, veriscira, pentru ce téra a r&nas surda i muta la chiamarea M. Sale. Nu ajunge ca inima Domnuldi sa fie buna, ci trebue sa fie bune i urechile domnesci, ér urechile domnesci sint acei ce incongióra pe un Donin. 'rata dar ca in loc sa strige : csa traiasca Vasile-Voda I jos Gheorghita! tera striga cat putea: «jos Vasile-Voda I sa. traiasca GheorghitA!, Pe'catele Grecilor, verióràl Ea unul o povestiam cu mult mat dinainte, dar M. Sa credea ca'1" gluma, fiind-cd esla din gura unul om glumq, i asculta prostiele ce i le spuneati altii fara ca sa rida... Rosanda. Va sa clica, Iéra nu vrea pe tata? Milescu. Nu; dar el o vrea, scit vorba LapusnenuluT.. Rosanda. Si ce face? Unde-I acuma? Milescu. Trecu Nistrul si se trase la Camenitza de'mpreuna cu URA casa si cu top' boerit, toff caff i-a5 mat r&nas cu credinta, adica dot-tret peste tot: credirqa nostrit boerésca. Rosanda. Iar tu, vere? Milescu. Eti? SanAtos, multarnim dumitale, verisora. Vin aci la Timus, ca sa luam o óste cazacésca si sa darn afara pe GheorghitA. Rosanda. SA intrav in Moldova? sa Nr batql cu fratil vostri? Illilescu. Firesce I Paruéla fratésca... Rosanda. Rusine, Milescule! 0 nu, tu nu vet face acestal In pieptul tea svicnesce o inima romanésca, si acésta inima nu te va lasa sd radict bratul asupra teret tale, asupra maicet tale, asupra lul Dumnecleil I Poporul vrea pe Gheorghita... sal' fie de bine! sa domnésca : asa este voia Jul Dumneclea... Poporul nu vrea pe tata.. nu-1 vrea Dumneclea! ET bine, tata trebue sd se plece la glasul poporulut i sa vina aicea, sa-st petrécal batranetele in linisce, pe brgele fiicet sale, care nu'l va lasa nict odata..milescu. ApoT de, verisóra, vorbesci frumos, dar

128 FEME FA 123 nu pricepi cum este lumea. E duke Domnia Moldovei, dupd cum dicea Miron-Vodd. Rosanda. Este dulce când o dd dragostea popoe amard când nu vrea téra... rului, Milescu. Du lce sail amard, vrea sail nu vrea, eü trebue sd'my implinesc solia. Unde-Y Timu;, veri;órd? Rosanda. Nu mânià cerul, vere! Te rog la piciorele tale, nu cduta pe Timm;! Nu cduta pe Timu, I Ni: supune teri;ora nostrd sub sabia Cazacului! (cade In genuncht) Ṡafta (plângénd). 0, DOrnne! Milescu (nidicand pe Domnita i depunend-o pe divan. jum,state ametit6). Nu te speria, veri3ord. Ed sint sluga domnéscd mai nainte de tote, ;i nu pot sd-'mi calc slujba... Safto, privighézd pe Domnita; privighez'o bine... Nu'I nernica. Un mic le,in. Stropesce-o cu putind apd rece... Eu merg sä gdsesc pe Timu;... (ese). SCENA XIII. Rosanda, Safta. Rosanda (sarind In piciore dupi un moment de nemiscare). Scumpa mea SdfticAl Credinciósd tovard;d a suferintelor mele I Ce sd facem? cum sd scdpam Moldova? Salta. Nu sciil, stdp5na mea ; nu gasesc nici o cale Rosanda. 0 gdsesc ell, Salto. Da! sint hotdritd... Safta. Dar cum? Ce fel, Domniyd? Rosanda. Trebue sd rumpem cu ory-ce prey, trebue sd sfd,iem legdtura lui Timu; cu tatd-meil. Trebue sd facem ca Timu; sd nu mai' fie ginerele 1111 Vasile-Vodd, ast-fel sd nu.1 may ajute... Eu void fugi, Safto! Safta (iute). Cu printul? Te invoesci? Rosanda (cu indignare). Eg? Nici-o-datd I ImI voiu implini datoria mea card Ord, datoria cea mai sfintd ; dar nimica nu na va puté face sd'rra calc datoria card,

129 124 FEMEE A acela, cu care m'a insotit, claca nu dragostea, cel putin sorta i biserica. Iubesc pe print, cad in zadar me sbu-. cium a-i da uitarii; dar acésta iubire va remané curata ca dragostea lune cu sorele, call se urmaresc neincetat, igrg sa le fie iertat d'a se intalni vre-o data in calea lor. Printul este perdut pentru mine si eü sint perduta pentru el... Perduta I perduta I Safta. Dar atunci, cum Ore vey fugi? Rosanda. Am vorbit cu maica starita dela Santa Caterina ; i-am spus de mai multe off dorul ce me framinta de a muri in haina mireselor lut Christos... Acuma e séra, manastirea nu-t departe, me voiti ascunde acolo, si nimenea, nimenea afard de tine, Salto, nu va sci uncle petrece nenorocita fiinta, careia nu i-a fost dat de a gusta fericirea lumésca... Safta. Dar di, Domnita? Rosanda. Tu, Safto?... Tu sà rernat aicea! Tu vef spune lui Timus, ca stapana-ta a plecat cu Milescu la tata... Safta. Dar jupanul spatar nu pleca. El va vorbi... Rosanda (ganditore). Asa e... Atunci... atund spune lul Timus ca at veclut aice pe printul Koribut... ca nu scif ce s'a facut cu mine... Lasa sa crécla ca cii am fugit cu printul Lasa sä alba dreptul de a me despretui. Cu atat mai bine I Va fi din parte'mf o noua jertfa si mai mare pentru a scapa Moldova,.. Dar timpul trece... Safta (plangend). 0 nu, Domnita... Di nu te pot lasa! Nu pot, nu sint in stare a me deslipi de iubita mea stapana... Rosanda. Aidem, aidem, Safto I Nu mai plange! Privesce singura cat sint de liniscita... Aidem 1 Tera o cere dela mine I Tera mea 1 'féra mistra!.. (ese amindou6 pe tia din stinga).

130 FEMEEL 125 ACTUL IV NIC1 ACUM! Decorul ca In actul II. SCENA I Milescu, Barbu, Bitiatul mut, Safta. Milescu. Aicea, cgpitane Barbule, poti sg-nra vorbesci fgra sfiala. Barbu. Jupane spgtare! (ar` tand la Wiiat). Vech Lehul gsta? 11 vecif? el bine... umbland cu straja, a dat Dumnecleu de am pus mana pe dinsul. Se tot invirtia pe lingg porta cetapt, 11 jail din scurt, degeba, nu respunde nimica, se face 0-'1' mut. Dar am ggsit la dinsul in sin acéstg. tidula.' (cia lut Milescu o hârtia). N'am vrut sg--1 duc dinaintea hit Timu,, caci vech bine, ell nu am a face cu cgpeteniele cgzacescl. Cine scie, jupane spgtare, póte sg fig in acéstg tidulg vre-un mqte,ug, care sg trebuesca sa scim numai not, MoldoveniT... Milescu. Te-ai purtat inteleptesce, capitane. Lasg tidula. 0 voiii argta eu singur M. Sale lin' Vocla. A mai veclut-o altul afarg de tine? Barbu. Nu Milescu. Dar tu at citit-o? Barbu. Nu sciii carte, jupane spgtare. Milescu. E,t1 un orn nepretuit! A sci carte este de folos numaf celora dela putere striacios pentru cei mai' de rand... Acuma iea pe omul gsta de nii-'l pune la cercare mentelegc... silesce-te a-'i' deslega find,. Safta. II cunosc eti, boerule spgtar. L'arn veclut odatg printre slugele printului Koribut. Bgiatul este in adever mut. Mi-o spusese chiar printul...

131 126 FEMEEA Mile scu (privind cu fixitate). Bre I il cunosc si ea... par'ca l'as mai fi vout nu sciti unde. Dar ce-'mi pasä mie I Fie mut sail nemut, ajunge c nu'i de ai nostri! Pune'l pe sub rotig, cgpitane Barbule ; intinde-1 voinicesce, s'o sa, vecli cum va incepe s vorbésca in tote hmbile. E un venetic!... Barbu. Mai poruncesci ce-va, jupane spatare? Milescu. Unde-'I Timus, capitane? Vëclutu-l'ai? Barbu..A esit din cetate cu Cazacii sei, pe semne ca sa se mat bata, dupg obiceia, cu Gheorghitg-Voda. Nu se mai astimpèra... pi i nopte tot calare I Eti unul nu inteleg, çiii, o ast-fel de petrecere. Noi Rornanii ne batem odatg, dar ne batem vitejesce : ort biruim, ort asternem campul cu Osele nostre, una din dou6 ; er Cazacii astia se bat, apot fug, apot éra.si se bat, apot érast fug: nu se mat sfirsesce jucgria! Milescu. Bine, bine, capitane. Acuma du-te fa treba. de-tt Barbu (Impingend afarg pe mutul). Misca, micà, lifta straing. I (ese). SCENA II Safta, Milescu. Milescu (dupg ce arunc g. o cluaturg asupra scrisoriy ce luase dela Barbu). A I Dela print card verisora I Ian asculta, Saftico, pentru ca sg vedi ca mutul tea e bun nu de rota, ci tocmai de spinduratore (citesce). escumpa mea Rosandg I De-abia astädi am sosit in tabera lui Gheorghita, aducendu-i un ajutor de Oste lesésca. Inca pe drum am aflat tote. Sciil cum Tirnus te-a gasit ascunsi in mangstire ; scill cum te smulse din bratele maicelor ; scull cu ce crudime s'a purtat, desi te sciea in ajun de a fi muma copilului sell..2-

132 FEMEEA 1'27 Safta (oftând). In adever, ucidea pe sa'rmana Domnita! o ucidea, sa n'o fi scos d-ta din ghiarele lufl Milescu. Dar asculta mai departe (citesce : ) Am venit cu hotttrirea de a implini in sfir,it visul dragostel mele, ori de nu... voiti cidé mort pe câmpul boteliel, pptind cu buzele inurinde numele tell, Rosando! Void ctluta prilejul de a intalni pe Timu cu sabia in mind ei atuncl... atunci lupta va sal deslege, care dintre nol doi trebue sa tràéscd i sa fie fericit 1 Safta. Numal atata? Milescu. Numai atata I Este cam putin, al dreptate, Safto 1 0 adeveratä dragoste e mai Iimbut. Aa cel putin o creel el ; tu vel' fi sciind mai bine. SCENA III Aceia i, Rosanda. Rosanda. A! Et1' aice, vere? Milescu (dfindu-t scrisórea). Iubitg veriora, printul Koribut it trimite acest rev4e1... Rosanda (aruncand jos scrisorea). Reva,ele printului nall ce cauta la mine. Milescu. It scrisese cu o cli inainte de a muri. Rosanda (einotionatl, clutánd na razem). Cum? Printul a murit? A murit?... Milescu (rivend) Nu de o cam data; dar eu am vrut sa' te descos, veri3ora, pentru ca sal aflu, daca' respingl reva,ul din inima sag numai din buze. Rosanda. Esti reit, Milescule! Este o nelegiuire de a2,s1' bate joc de suferinta apropeluf sell, i ce suferinta, o Dómnel Atatea dureri, atatea chinuri, cate apasä pieptul meil, Mtvdlind tote d'odata' ca paraele ce isbesc din virful muntilor pentru a inneca o acésta este pré mult pentru o sarmand flin, pe care vol inei-ve o numiti slabà, e'apot vol inei-ve rideti de slithiciunead!

133 128 TEMEE A.11/filescu (snruifindu-t Iértdme, verisord I Rosanda (continuand cu foc). Tu te miri, c me'ngrijesce sórtea printului? ET bine, da, ea me ingrijesce, cad' dragostea este spinul nu'l simti cand intrd, dar te dore cind II smulgt cu sila I Milescu. Am gresit, nu te supera, verisord. Rosanda (infocandu-se i mat mult). Tu creel'!" cd inima. mea este sfdsiatd numat de durerea printulta? 0, Dumneeleule, o singurd rand ar fi o fericire pentru mine! Dar inima mea este ca o pescerd, unde fie-care glas, fie-care sóptd, fie-care frémet ist afld un resunet, Ii gdsesce o umbra ce-1" respunde. Tot ce se miscd impregiurul me i! Iml aduce cite o durere, si din unirea tuturor acestor durery se nasce o singurd vapaid mare, uriasd, de care vol" bärbatit nu v6 puteti face o icond. 1V1 e dóre pentru print ; me dore sciind in cite primejdii se aruncd. Timus, tatal copilultif ; me &we &And privesc la nevinovatul meg prunc, a caruia viétd va fi si ea un lant de suferime; me dore pentru ;era mea, unde fratii se mânjesc in sangele fratilor... me &we pentru tote, pentru tote, pentru tote...! (pune mana la cap). Milescu. Liniscesce-te, verisóra... Liniscesce-te. Nu este nicf o suferintd in lume, pe care sd nu o rescumpere o singurd eli de fericire... Rosanda (aeclandu-se). Da, vere, it1 multumesc pentru acestd mângdere. 0 mica luminare gonesce intunerecul dintr'o mare odaid. Asa este. Voiti astepta si et o singurd 4)... o ord de fericire ; dar.veni-va? Aprinde-se-va si pentru mine acea mica luminare? Safta. Va veni, scumpa mea stdpind 1 Rosanda. Acuma spune-'mi, vere, ce-i1 nou ir taberd?

134 FEMEEA 129 SCENA IV Aceiagi, Trandafir. Trandafir (intriind lute). Jupd'ne spatare I Milescu. Ce este? Trandafir (cu Indoialä). Dar Maria Sa Domnita? Rosanda. Vorbesce, cdpitane... Eu sint deprinsa cu ve,ti rele... Trandafir. Sa trdesci M. Ta ApoT e reii, jupane spatare. Dumanii ati ncongiurat céta hatmanulut Timu, isi cam anevoid sa scape. M. Sa Vodd, care privesce din turn, m'a trimis sd-ri spun, jupâne spdtare, sa ial indatd pe toy lefegiii, sd mergem sa scotem pe Cazaci din poticald. Rosanda. Grabesce, vere merg Ai e5 I Milescu. Ce are a face 1 FiT cu minte, veri3ord. Timu e destul de vitéz el singur, A'apoi nict not tia nu sintem de lepedat. Aidem, capitane Trandafir (a-parte lut Milescu). Pecatul cel mare este cd hatmanul e bet ilescu. Inainte, Trandafire I Rosanda i Safta. SA' ve ajute Dumnede5 I Trandafir (SafteT, care'l Insolesce Ora la u0j. Sal scit, Safto, cd voi5 muri, dar tot nu voiti inveta grecesce! SCENA V Rosanda, Safta. 1?osanda. (ingenuchind). FAcetornle cerula Ai al pdmintitlut! (Safta ingenuchez6 alstuff). Asculta riga rnea, dacd at ascultat ruga lut Iov, pe care, ca i pe mine, rail trecut prin vama suferintelor! El cerea vindecarea durerilor sale ; eu nu cer nimic pentru mine, Dómne! I-o- vesce-me, urtnézd a cerca prin ispite pe raba ta cea pecatcisd, dar indura.te pentru térd, Indurate pentru po

135 130 FEMEEA porul teti, o pgrinte al bungtgtilor I Fg. ca in focul macelului sabia sg crute viéta Românilor, sggeta sä nu-1 atingg, glontul sg sbóre de-asupra capetelor l Nu voiti nimic pentru mine, tote pentru fratii mei I Safta. Amin. (se sc6ii. Afart se aude sunetul tobelor si al trâmbitelor). Rosanda. Milescu p1écl cu lefegiir. SA-I acopere scutul lul Dumnedeil Ascultg, Safto, asculta... Merend la morte, ei canta vechiul cantec ostg,esc, facut de Stefan cel Mare pentru vitejii sei. (In fundul grddinei defilézd o oda, eu Milescu In frunte, cântand) : Hal, fratt, hat, haft I La nävala dal). I La nlva1 5. dait I Stegul v'apératt HaT, fratt, hat, frac( I La ravala datt I La navall dal/ I Crucea v'apéract I Hat, fratt, hat, fray! La nkvali daft I La &Mal dart I Tera Vapdratt I Rosanda (Cu 0 jtunktate voce). Sgftico, sg fie Ore ade- Orat cg printul este aicea? Safta. Aa dise spgtarul, Domnitg zlrind jos scris6rea i ridicând'o). Dar lath' chiar rgvasul. Rosanda. Mie nu-'my este Tertat.. nu-' mi este iertat a-'i citi. Safta. AO De unde scit, Domnitg, ci spgtarul n'a glumit dupg obiceig? POte cä acestg scrisóre nu este decal o ngscocire, ca sà te ispitéscg. Rosanda (luand ravasul cu slialä), Dare-ar Dumnedeti sg fie cum did tu, Säftico... I

136 . FEMEEA. 131 Safta. Til scrisorea in mând fdrd s'o citesci...? Rosanda. Dar dacd va fi dela dinsul... Safta. Si chiar sa fie: omul primesce scrisort dela ori-cine... 0 scrisore nu se pote respinge pind ce nu scil ce cuprinde... (aparte), Eu una scii cd mie mi-ar pldcé sa sciti tote scrisorile din lume. Rosanda (deschidend scrisorea), Tu me' ispitesci, Saito_ Safta. Dacd'T aa, 1asd-m0 s'o citesc eu, Dornnità... Rosanda (aruncând o privire asupra scrisore). Slova prin I Safta. Apol dac'ai inceput, sfir,esce dard. Rosanda (dupl ce a citit). Printul este aicea in irurile du,manilor no;tri El cautd luptd cu Timus... Unul din doi o si pérd!... Safto! Safto! 0 sd pérd printul Mi se rune inima I 0 sd pérd printull Ce sd fac?i Safta. Ii iubesci pré-mult, sdrmana mea stdpand Rosanda. fi iubesc I.. cu atit mar mult cu cat se ldrgesce prdpastia, ce blestemul sortii a aruncat'o intre mine i intre dinsul I Salta. Insd printul pote sa scape... Rosanda. Sd scape... ict sd scape? Este cu putinta? Dar atund... va pen Timu, Timu tatal copiluluf meti! 0, nu voiti, nu voiii acésta, Safto I (afars se aude sgomot de arme, alergart, striglte). Ce este? Ce este? (se repede la uss si se Inalnesce cu Mdescu). SCENA VI Aceia i, Milescu. Milescu. A lost pré tàrçliti. DuplaniT ati intrat in cetate odatd cu CzciT, pe cary IT gonesc din urrnd ca pe o turind de vitei speriati. Rosanda. Dar Tirnui,;? Barbatul meti? Milcscu. Va fi fugind i dinsul cu altii... DOrd nu e cu stea in frunte. Numai de nu s'ar poticni, fiind bet... Rosanda. VeducuMaa? I

137 .132 FENEEA Milescu. Ba nu curnva era sa-i caut? Locul nieii este aice lingä d-ta, Rosando 1 Te voiü apera cu capul mei impotriva nemernicilor ce ar cuteza sä calce pragul aceste odr (scote sabia). Rosanda. Ce s'a fa'cut cu tata? Milescu. M. Sa Vod g. era pe meterezuri; de sigur a '1 vor fi prins dusmanii pe cel de'ntaiti la intrarea lor in cetate. Rosanda.(tringendu-sT mânile). Dumnecleule! Milescu. Iat, veriora, unde ne-a adus semetia lui Timus, vrénd sa faca tote numai el cu Cazacii sei gi respingend pe Moldoveni, ca nu cum-va sari rapéscà cununa vitejiet I Rosanda (cu legi, vere? sfialii). Veclut-ai Ore pc._ me... Milescu. Nu; dar nu me indoesc ca el inte- nu va fi rernas in IDAtAlid CU manile in SIlL (Sgomotul din afark devine extrem. Se aude spargerea cator-va use. Milescu se pune In Tata we1 din fund. Intr.& Koribur, tn armur g. de fer, urmat de patru ostast, cart aduc pe o sandurl cadavrul lut Timus). SCENA VII Acei4, Koribut, Ostaqi. Rosanda. Ucis I Ucis 1 Särmanul copil 1 (1 T acopere fata cu mânile). Koribut (lut Milescu). Aruncä sabia, boerule; sintem prietent, nu dusmanfl Milescu. Ba de prietesug n'are incotro. Imi éde bine si cu sabia, printule. Koribut (catrit ostasl'. Pune0-1 aice, in mijlocul oddif (ostasit pun jos cadavrul i es).

138 FEMEEA 133 AceialL SCENA VIII fr Osta0. Milescu (zimbind cu ironia). Printule, scii ore un lucru? Reposatul Tintus nu imbrdca nici odata camasa de fer... A se fereca atat de bi4e, nu e un senm de vitejiä... Koribut. Un om ca mine, boerule, s'ar injosi claca ar respunde la toti si la tote... (ditrit Rosanda). Acum esti a mea, Domnita I Nici datoria calträ érä, nici datoria catra barbat nu te mai impiedica de a fi a mea. Rosanda (descoperind fao.). Te printule. Acum datoria me lega cu trecutul si cu viitorul. Sint datóre a plânge pe mormintul lui Timus si void zimbi linga legenul fiului meg. Sint vdduva si murna! Koribut. Dar voiii fi ei tatd copilului d-tale. Rosanda (cu am6r6.ciune). D-ta tat a. copilului meii? D-ta tatà acelui nenorocit, al calrui Orinte càclu mort din mâna d-tale? Fiul meg nu me va vedé nici odatá in bratele ucigasului lui Timus. Koribut (facend un pas spre Rosanda). Dar acésta nu se póte! Acésta nu va fi I Esti a mea, Rosando! lktilescu (cu un gest de amenintare). Mai incet, mai incet, vitézule cu camasa de fier! Milescu nu glumesce tot-d'a-una... Rosanda (scot6nd din sin on pumnar). AT ucis pe tata, printule, vei ucide i pe murna copilului! Inca un pas, si me vei vedé mortd lingd sotul meg I (inaintez5 catrg. cadavrul lut Timus si ingenuncheza). Koribut (cu desperate). NicT acum I

139 134 FEMEE A ACTUL V COPILASII (0 floeiritt inteo mângstire de maice de Ilne Némt). SCENA I Maim Olimpiada, Maim. Eulampia. (stropind florile asedate In Ole). Olimpiada. Auclit'ai, soro, ce se vorbesce? 0 noual hotia 1... Jeri nóptea... Dar nu uita a stropi florea cea din fund... Eulampia. ET bine, did ca iert nciptea?... Olimpiada. Cale de un ces de-aice, la Arménul Cécar... haiducii art spart usele, au legat pe argati, aü apucat pe batranul Cécar in asternut i Vali ars pe carbuni pina ce li-a5 dat toti banif; apol fad lasat pe jumatate mort i au petit fàrà veste... OameniT carmuirii aü sosit, dar pre-tardiu. Eulampia. Ca tot.d'a-una. Olimpiada. De-ar fi crestin, cale-vale ; a spune Domnitei, pentru ca sa 'I ajute si pe dinsul cu bany si cu vorbe bune, dupa cum a mai' ajutat pe atatia altit ; dar e Armen, soro ; e pagan, nu e crestin ; macar cal alt-fel se pare a nu fi onn red... Eulampia. Bunatate de suflet mai este si Domnita I Manastirea mistral n'a pomenit inca o asa starita. NumaY un singur pecat... Olimpiada (intrerupend). Ii plac florile mai mult decal rugaciunea, si floraria mai mult decal biserica... Eulampia. apor mai are inca ce-va, soro : nesce ganduri ciudate, de pe ceia lume. Asa, de pilda, a facut aid in manastire o scóla pentru fete sarace. Olimpiada. Ce neroclia.1

140 PEMEEA 135 Eulampia. Dupg ce ne stórce din puteri postul i vegherea, mat avem o akà bgtaig de cap cu copiii. Olimpiada. MaT este ce-va, soro. pilele trecute mi-a spus, cà sfinta scripturg nu invétl pe cine-va a fi bun Roman...Eulampia. Ce nelegiuire I... Dar asta-t un eres I Olimpiada. $i nici atata nu-'t incg tot. Mie nu-'mt place de loc leggtura DomniteT cu acea Saftg ; totd'a-una impreung ; tot-d'a-una se sfdtuesc ; nu este lucru curatl. Eulampia. ApoT at uitat inch' ce.va, soro. Domnita nu ride Did odata ; nict odatä nu vecli zimbetul pe buzele el ; trebue sg '1 fi zgeend pe cuget vre-un mare pecat. Olimpiada. MaT sint multe, multel Dar alt-fel este bung chiar ca un inger. Un glas d'afard (cantand): Trece-un car cu patru boy, Dup g. dinsul un docoth. Bunh. cale, mitt Române? Multumim, docoid de cane 1 MaT Rom line, tu e.t bet 1 Latri, efoconi gulerat, C eü asvicn n'arn mancat I Ale lel puiti de ctocoiti! De te-as prinde la zavoitr, s6.20. dami inttciuct sq te moiii, De piele sit te desponi 1.. Eulampia (cu spaimit). Nu aucit, soro? Un cantec haiducescl Olimpiada. Nu te speria. Eu cunosc glasul. Este ciobanul Petre. Pe semne, me' cautt pe mine, ca sà-'mt spung ceva. Eulampia. Cam de rnulte ort vorbesci tu, soro, cu ciobanul Petre. Olimpiada (scoond capul pe ferestra). Vino 1 vino 'ncáce, Petrica: I

141 126 FEMEEA SCENA II Aceia i, Petre. Petre (estra Olimpiada). Maicuto 1 As vré sa 'ti spun ce-va la urechid. Olimpiada (deortându-se de Eulampia). Ce? Spune. Petre (Ineet). Astaich o sà v6 calce hotii. Olimpiada (sperialq Aka I Vd.T mie! Petre. Nu te teme de nimic. Voira fi i cii cu dinsii. Dar sä tad' din gurà ; nu spune nimdeur... Olimpiada. Insa Dornnita? Ce se va face cu Domnita? Petre. 0 vom cununa : iata totul. Olimpiada. Dar spune'nfi, spune'ini mai limpede... Petre. N'arn timp... Me duc... (ese). SCENA III Olimpiada. Eulampia. Eulampia. ET bine? Ce tia spus, soro? Olimpiada. Nimic... Mane ne va aduce urda prospetg. Eulampia. Si despre urda ti-a soptit el atata la urechiä. Olimpiada. Lash, soro I Aidem! Vine Dornnita cu Safta... Sarmana Domnita! Sarmana!... (es amindoo). SCENA IV. Rosanda, Safta. Rosanda. Sci/ tu, Safto, povestea despre Maricira? Safta. pina, pe care D-cleil a pedepsit.o pentru ca uitase florile ce '1 fuseserà incredintate?

142 FEMEEA 13'i Rosanda, Da, Safto. El bine, nu credi tu Ore, c5 am fost vrednica si ed de-a primi o asernenea pedépsa Si-mI uit ei florile mele I SA' nu me mai gandesc la ele de at'ata timp 1 ant intregi I Eli, pentru care alta-datd singura fericire era de a le desmierda cu dragoste, de-a me imbeta cu mirosul lor, de-a me desfeta privind fe. tele lor cele stralucite S'apoi pentru tote aceste placeri dumnedeesci, ele nu cereail mult dela mine : o picdturd de apd si o radd de sore. Safta. AT avut alte griji, Doinnita. Rosanda. Alte grip'?... Nu; am avut alte iubiri I Acuma insd am venit la pocainta ; m'am intors la viéta copilariet mele; iubesc érasi numai florile... de când miam pierdut copilasul, o, Dumnedeule I care a fost si el o floricica. Safta. Nail mai aduce aminte, Domnitd. In locul acelui ingeras, nu tl-ai adus Ore dece copile Romance, pentru ca Sat le cresci aci sub ochil MdrieT tale..? Rosanda. 0, da dece floricele, pe cart abta le pot deosebi de florile din gradinita mea... Safta. Dar ele vorbesc, sirntesc, te bine-cuvin: teza Rosanda. Le-arn luat mid" ; le voiii da terif marsi, invetate a iubi tera, a se jertfi pentru térd, a pune ter& mai pe sus de tote... Safta. $i la rindul lor, când le va veni timpul, vor' cresce copiii lor pentru lubirea terei... Rosanda. Dar ce face acum puisorii mei? Safta. Dacd vref s521 aduc...? SCENA V Aceia i, Eulampia..Eulampia. Maica stariài A sosit dela Iasi un cdpitan cu o scrisore. Rosanda. Lasal s5 intre, matca. (Eulampia ese).

143 138 FEMBEA SCENA VI Aceiaqi, Trandafir. Trandafir. SA traiescl M. Ta! Safta (a-pane). Trandafirul met1 de altä data a cam imbaranit. Rosanda. Bine ai venit, capitanel Ce veste dela ora,? Trandafir. Apol de, M. Ta! Vesti multe si marunte. GheorghitA-Voda tot Inca mat domnesce, dar boerit ati cam inceput un i pe dinsul, dupà obiceiii, si cine scie cum se va sfirsi. Jupanul spatar, voinic ca tot-d'a-una, a sciut sa se Tea bine si cu noua domnia. A ajuns mana dreptä a Mariei Sale. Nu sciil insd cat va tiné. Se dice cd POrta ImparAtieT ar ave de ga.nd sa trimita Donm dela Tarigrad érasi pe Vasile-VodA, tatal M. Tale. Safta (Cu bucuri5). Ce bine ar fi I (a-parte). Trandafirul meti e tot slobod la gura. Nu s'a schimbat catu-i negru supt unahia Rosanda. Alta ce se mat aude, capitane? Trandafir. Pace buna, M. Ta. Dar uitasem ca nu pot sta mult la vorba. Jupanul spatar m'a trimis catra M. Ta cu o scrisóre. MT a poruncit sä sbor cu sborul gandulut, cad peste o cli va pleca si el intr'acoce. Nu'i vina mea, daca am fost silit a cam zabovi pe drum. Me prinsera hotit. Safta. 0, DOnme! De o bucata de vreme tot de hoti se aude in tote chicle. Trandafir. S'aU cam rat-it Omenii cinstitt, ce-t drept I Asa dar, me prinsera hotii ; m'am luptat si eti, cum am putut, dar ai fost multi, bata-i mama padurit; m'ati despoiat, mbati luat calul, miaü luat punga; miar fi luat si hartiile sal nu fi fost puse bine (scote o scrisore din turétca cisme. A trebuit sä merg pe jos o cli Intrega, pinai ce am dat de un sat ; am cerut un cal de

144 FEMEEA 139 olac din porunca domnesci, t;i étal-me-s1 (da Rosandel scris6rea). Rosana'a. Du-te dard, apitane, de pranclesce i te mai odihnesce, pind sd-ti dai respuns. Trandafir. Multdrnim M. Tale. Jupanul spdtar nu mi-a spus ca sl atept respunsul. Trebue sal plec indata cu o poruncd la parcalabit dela Nern. Intr'o clipd voiti fi acolo. Dacal voitl mai sta, me tern sd nu intdlnesc in drum pe jupanul spdtar, i atunci am psatifo... Safta. Dar IV va fi fórne, cdpitane. Trandafir (a-parte). A prins mild de mine sarmana Safticd. Cam tdrclia 1 (tare), Sal fie atata grije pe era Moldove l Am la mine in sac un ca,caval i o bucatd de pane ; am in ploscd o mesural de yin... Sdrut manile Mgrief Tale... Rosanda. Cale bundl (Trandafir saruta maim. RosandeY, care-i binecuvintezit). Safta. Sä te pazesci de hop', cdpitane (11 Insotesce pina la ush). Trandafir. Asta-I cam cu anevoe in Ora nóstral (lncet). Tot te mai gandesci, Saftico, la mine? Nici ping acum n'am invept grecesce (ese). SCENA VII Rosanda, Safta. (Afara. se aud clopote tragend la biserica si o cantare). Un glas (d'afara): Omu '1 ea o frunda, ce o vijelia 0 rumpe s'o dtice.. unde? cine scie I Chorul (d'afara) : Clopotul ne chiamit, mayce si surory, Sa uitam a lumit viscole si noril

145 140 FEMEEA Rosanda (privind la scris6re far g. a mura mana, Safto. o deschide). lmi tre- Un glas : Choral : Omu 'T o scanteil: numat 0 suflare POte sä-1 prefaca in vapath mare I Clopotul ne chiama, maice i surori, SA ultdm a lumit viscole si nort! Rosanda. Me turbura nu scia ce.., o presimtire... o cobe rea... Un glas : Choral : Omul este frundq, omul e scanteta! liar mult si mat slabl't frageda femeia I Clopotul ne ch:arni, make si surori, SA intarn a lama viscole si nort! Rosanda. Fie ce va fi!... 0, DOrnne... o, Dórnnet intaresce-me!... (deschide scrisorea 5i citesce). <<DragA veri,óra IT scria pe scurt, cad mai muit ti-oi0 spune din gura. Cred, capitanul Trandafir nu va sosi la voi decal numai doral cu o cli inainte de mine. Mi-e dor sa te ved. Scriti tot-odata la parcalabii dela Némt, ca sà ve dea un ajutor dela parcalabia. Am primit sciri sigure cd printul..., (scapand scris6rea din man5.). Safto! Safto I Audit-ai?... Printul este aice 1... Nici chiar acest sfint leoca nu me va apera el 6re de ispitele lumil?... Printul e aide 1... aice!... Eram sä-1 uit, 11 uitasem, credeam ca me

146 FED1EEA 141 va uita si el pe mine! Dar, Safto, dinsul nu me uitg I Tu veclr ca." el tot me iubesce iubesc, Safto!... Safta. Domnita, ce va clice lumea...? Rosanda. Lumea?... lumea cea órbl.. lumea cea pismasg... me va osa.ndi, IT va ride de mine, me va arata cu degetul, va tari numele meg printr'un noroiu de ocarg.. Dar ce sg faci inimei, Safto? Safta. Nu uita, Domnitg, ca esti maicg... Rosanda. Maica?... EU sint maicg... Eg singura: m'am inmormintat in acéstà haing négra!... Fie-care cuvint, fie-care suspin, fie-care gémet de iubire este o hulai in gura mea!... Dar ce sg fad inimei, Safto? Safta. Priqul e ucigasul Ira Timus, Domnip! Rosanda. i Timus a fost tata copilului meg Si copilul meg, copilasul meg, me privesce acuma din cer, fluturând cu aripiórele sale de inger, gata sa arunce un grozav blgstem pe capul nevrednicei sale mume!... Dar ce sg fad inimei, Safto? Safta. Te-ai luptat atata, stapana mea ; ai biruit iubirea in atatea randuri ; mai luptd-te, mai biruesce Inca odata I Rosanda. M'am luptat! Am biruit I Nu, Safto I... Iubirea nu se biruesce! Dupg fie-care lovire, ea se face mai tare, cresce, se inaltg ; iar nenorocitul ce a lovit-o, sovgesce, pina ce in sfirsit uriasul sugrumg pe pitic in bra;ele sale!... M'arn luptat 1 Am biruit! Dar dupd fiecare luptg, dupg fie-care biruintg, me simtiam mai slabg, mai sdrobitg, iar dragostea cea calcatà in picióre se ridica mai mandra si mai amenintatóre 1... M'am luptat I Am biruit I Dar cum de nu intelegi tu, cal tocmai de aceea nu me mai pot lupta astricli, nu mai pot birui I Safta. Te edeam atat de linistitg, scurnpa mea Domnita... Rosanda. Vulturul se opresce in vesduh si pare a fi liniscit, cand se preggtesce a rigymi asupra jertlei ce o ochise in vale! Marea tace si pare a fi linistitg in apropiarea furtunei I Pamintul amutesce si pare a fi linistit in ajun de a-i sgudui cutreinurul... Si eg, Safto, am fost atat de linistitg! (se lass jos, chstend in apatih).

147 142 FEMEEA SCENA VIII Acelea i, Eulampia. Eulampia. Maica stari01! Rosanda (repetand machinal). Staritg... Eulampia. Soborul te astepta in biserica.. Rosanda (machinal). Biserica.. Eulampia. Dar qt1" turburata? Et1 schirnbata la fa0. 1 Rosanda (tres!trind). Sint schimbata la fata? Eulampia. Me sperii, maicà starita. Rosanda (apueand.o de manti). Femeia I Iubit'aI tu vre-o data? Eulampia (cu mirare). Ce in trebare... Rosanda. $i ai fost iubitä? Eulampia, 0, DOmne...1 Rosanda. $i al' gustat din cup. dragostei? Spune 1 spune I Eulampia. Maica starita... Rosanda. El te-a lasat?... Cc-0 pasa! Ti-a remas o aducere aminte a dilelor de fericire 1... Scii tu Ore, ce vrea sa dica o aducere arninte? Safta. Pentru mda lui Durnnedea, stapa'nesce-te, Domn4a I Rosanda. Aducerea a-minte este focul ce nu mar arde, dar te incaldesce!... Ea n'am nici atata, femeia 1 (punênd mann In cap). Capul mi se turbura... m apuca frisimt o flacara in pieptul (cade pe guff... divan). SCENA IX Aceleni, Olimpiada. Olimpiada (intrand jute). Doue-deci de calareti sint la porta manastirii ; cer s'o deschidem ; ne

148 FEMEEA 143 Eulampia (fringendu-sl mânile). Sint hotit I Sintem pierdute 1 Safta. Domnipl... Stapána mea 1... DesceptAte Ce s facem? (se aude spargerea portit). Eulampia. Auc;liti I_ ET sparg portal Vino, Ohmpiado I_ Vino iute 1... ET se apropia 1 Safta. Nu ne Iàsal, maicelor, pentru Dumnedeil 1 Eulampia. Sal ne urc'am in pod, Olimpiado! Koribut (d'afar5). Rosando 1 Rosando 1 SCENA IX Aceiaqi, Koribut..Koribut (Imping8nd usa i precipitandu-se In odaid). In sfir-,it vey fi a mea, Rosando, si tote puterile pämintului nu te vor smulge din brate1e mele! Nu va fi dis cd un om ca mine n'a sciut sä infringa piedecele! Nu te va scapa acéstä hatnh' cernitx, eact trebue si fii a mea, Rosandol Safta. Opresce-te 1 Dorunita este iniresa hal Christos 1 Koribut. Ea este logodnica mea maf nainte de tote 1 DI am suferit pentru dinsa... am suferit privind-o pe sinul altuia! Am suferit vedendu me' respins cu nepe'sare, amngit in a,teptdri1e mele, asvirlit cu piciorul ca o jucaria' 1 A venit si rindul mei acuma. Eti a mea, Rosando 1... Aceia0, SCENA X Mileseu, urmat de Trandatir, Falca Barbu. Milescu (intrând iute). Uf! Uf 1 Bine cä n'am sosit pre-thrdihl De mult te pandesc eti, printule I Rosamia (sculandu-se cu ochiy r6tftity i privind in gyur eu

149 144 l'emeea mirare). Cine sint órnenif acqtia?... Ce vor el' dela mine?.. Lasati-me in pace!... Eu Tubesc pe print!... ti iubesc atat de mult!... Cine clice ca-s calugarità?... Nu este a- deverat I Ei sint logodnica I... Nunta e gata L. (flicend un pas Ind6rIt cu spaimh). Timu!... Timu, fugi fugi, umbra. grozaval... (zimbind). Copilasul men.. Milescu. Veri3Ora! iubita veri3ora I Vino in simtiri/ Safta. Nu ne speria, stapana mea I (a-parte). SI 'ncerc... Póte s'o scape copilfiele... (ese Trite). Rosanda (cu privirea perduta in spatiii, tot zimbind). Tun'ai murit, copilaul rnetl.. Tu dormi... Ts! ts! sa nu'l dqteptati... Koribut (cu amitrilciune). Nebund!... Nebuna, i tot nu-f a!ilea! (scote pumnarul i vrea sit se steipune). Milescu (oprind mfina lut Kuribut). Opresce-te, omule I Traesce i plange! Unde ar fi dreptatea JuT Dumnecleti, daca o mi,care de cutit ar puté sa ne scape de durerile cain;ei? Rosanda : Frump verde de granati, Vitt din tent departata, Ca 0-'11 aduc la picidre 0 inirm ittbitdre, Inbiteire, lubitóre, IubitOre... Koribut (cu desperare). Cântecul meu I acésta e pre-mult I Iubit de dinsa, s'o vecl nebuna nebunal... (printr'o miscare repede 1l Infige pumnarul In pept Milescu. Mielul I i cade mon). El nu sciea sa sufere, pe când acesta femeia, acest inger, numai eu sciti cat de cumplite au fost chinurile sale, i totu.0- ea le-a rabdat barbatesce. Barbatesce? nut nici odatrt barbatul nu se póte urea la inaltimea femeei! A parasit'o mintea, mintea a parasit'o. da insa nu inima!

150 PEMEEA 145 Aceia i, SCENA XII Fetitele intrand cu Safta (cant): CopilasiY tet te chtama, Mama! mama I Tu a ndstra estt I FielT vtéta tot senina, i 'ntre rade de lumini SI traescy, Dandu-ne cu maim plink' Cugetele romanesct!... CopilasiT tet te chtama, Mama. I mama I... Rosanda (Incepend a reveni in sine). Copilasii mei... Ittilescu. Cerul se indurà. Nebunia trece... Fetitek (canta) Copiiasa iet te chtarnä, Mama I mama I... Rosanda (cu dutosia). Veniti! venitil

151 DER IIIIAPSODE DER DIMBOVITZA Wer treibt die Diehlkunst aus der Welt Die Poeten. lthe, Divan, Hikmet Namth. Sub acest titlu, in No. 5 din Das literarisclw Rumanien a d-lui Oswald Neuschotz, sint publicate doe : «antece din valea Dimbovitei, culese din gura popo-,rulul de Elena Vacarescu, traduse nemtesce de Car- -men Sylva, despre cari ni se spune tot acolo, ca textul!or romanesc, ca i acela al mai multor altora nepublicate Inca din aceia0 föntâna, este n erim a t. Ar fi fost de dorit sä se publice acel text inainte de traducere, cel putin o data cu ea, cad* indoéla despre autenticitatea ill( e mare 0 legitima. In literatura nici un nume, nici un patronagiii, fie cat de inalt, nu póte a- coperi o mistificaliune. Sciinta a osandit pe Macpherson, de0 el placea lui Napoleon I. Afara de unele Orli din descantece i bdcete, poesia poporana romandsca, anume cea lirica,i cea epica, este tot-d'a-una rim a t a. SI fie ea nerimata numai pe mo0ile d-rei Vacarescu (auf den väterlichen Giitern), ne vine a-nevoe a crede, ori-ce ne-ar clice d. Neuschotz. Credat Yudaeus Apella! Simtim cea mai adânca parere de mil, a in acest proces perdut s'a introdus un element mai pe sus de orice polemica, un element pe care tozmat de aceea nol il punem la adapost, inlaturându'l din capul loculta. Augusta traducetóre va 11 fost indusa in erdre de catra

152 DER RHAPSODE DER DIMBOVITZA 147 d.sora Vacarescu, Tar d-sóra Vacarescu de cdtra alt cine-va, and la lumina o productiune literara individualit contimporana drept nesce vecht bucatt din popor: Daca acesta productiune e bun sail rnediocra, daca ea este aur sail ararna poleità, daca ea este poesia nativd sail numat versurt de acelea despre earl vorbesce GOthe in epigraful de mat sus, acésta nu ne preocupa in casul de fata ; destul ca ea poporand nu este. Pind si prin suhiectul lor, cele doe cantece publicate de d. Neuschotz, sint curat burgese, Tar nict de cum teranesci. Ambele ail in vedere pe soldat El bine, soldatul nu figuréza in adevërata nostra poesia poporand decat numat third ca dusman al haiduculuii Pe hrthiuc poporul 11 TubTa sin slavta in cântecele sale ; dupa haiduc suspinaii fetele nevestele; haiducul ap&a si rèsbuna pe saten iinpotriva boerilor si a sthpanirit. Vrajmas al acestui vitéz, al a- cestiff voinic, al acestut ortoman, era soldatul, coda de topor in ma'na carmuirii, pe care poesia nostrd poporand cea adeverata II numesce potira sail potira s, I e fe g iii, arnaut etc., si mci odatà nu'l are la inima. Cuvintul soldat este un neologism in locul vechtului oven sad osta,s, care insai nict el nu ne intimpina ni- Cala in limba poesiet poporane, Tar de se va gasi undeva, apot de sigur ca o indrasnétà interpolatiune din partea editorulut sail a culegetorului. in unele cântece de nunta se mai vorbesce de m i lin tart', dar si acésta mat mult cu o nuanta comica. La Românif de peste CarpatT se aude une.orf in &Me c ata n a, insa nict acolo cu vre-un fel de lauda, nu ce va dorit sail Tubit; bund-ora: Cine m'a bagat catana, Nu'T mat trebue poinana, Ca pomana lut e data La porta cu judecata Bata-te crucea birea. Mult umbla$t In rindul meti Sa'mT dat pusca i ctacaii!... In scurt, coconitele de prin orase pot visa pe soldat,

153 48 DFR BEAFBODE DER DIMBOVITZA dar nu'l visézl de loc lelitele dela térä, nici chiar cele din Dimbovita. D. Neuschotz, care pretinde a cunosce poporul romanesc in tote ale lut : trumänische Litteratur, Geschichte und Volkskunde), era dator a o spune a- césta d-soret VAcgrescu. Adeve'rul fara sciintä pote sd be, dar sciin flird adev6r nu existl. Intre cele cleceporunce ale sale, jupanul Mo Ise a uitat de a pune una, forte trebuinciosa la Iordan ca i pe malurile Dun'AriT nu lingusi I

154 FAKIR I FAKIN Intr'o conferinta, tinuta mat clë-una-cit la Ateneul Roman 1), s'a vorbit mult despre fakir ; oratorul insa n'a spus nimic despre [akin... din modestia se vede... Acest gol trebur umplut, facendu-se toto-data o scurtà confruntare intre fakir i intre fakin. Fakir este un cuvint nascut in terile de unde re= sare SOrele, fa kin e o vorba adusa de unde Stireleapune Ḟakirul, tare printr'o credintai neclintita, reuesce chtar in tratul cel pamintesc a desläntui sufletul din trup 0 a se radica senin d'asupra tarinet, strabatend in nesce sfere nepipaite pentru organele cele de lut ; fakinul, slabanogit i hodorogit prin lipsa de ort-ce credinta, se tavalesce grohaitor in mocirla patimelor celor mai josnice, scotendu. 1 idealurt din butotu 0 din castron, Tar când nu bea i cand nu manânca, atunci in.;;éla prin fapta, injura prin gran.' saü inveninéza prin condetu. Fakirul, daca scie carte, cauta sa invete pe ómeni a rubi tot ce e bun, tot ce e frumos, tot ce ne itnaltà peste dobitoc ; fakinul, din data ce a invetat a-- b c, 1) De catrii triada L. Caragiali A. Vlahuvá Dr. A. lirechia.

155 1 t() FAKER BI FAKIN fard a'si mai da ostenela de a merge macar pind la capetul alfabetului, se apura a resadi in cetitorii sei se- Iniro destrdbalarii fisice, morale ;i intelectuale. Fakirul pote sa devina Crist sad Buddha, Platone sail Leibnitz, Newton sail Pasteur, Virgilid sail Goethe, Shakespeare sail Victor Hugo, Bacon, Kant, Schiller, Lamartine, o nenumerata pleiadd de stele, stralucind mijlocitóre intre Cel-de-sus p intre cei de jos ; fakinzil Ore sa devind cel mult, cel mult, cel mult un conicrentiar desi nicl pina acolo nu pré ajung tot(' conferentiarii, unii reminend cam pe trepta sacagiilor : dupd cum acestiia striga o o ca sä intelegi %apai, tot asa ei Ii vorbesc de Anglia ca sa'ti dea a intelege ca pe dinsii i-a superat Academia Romina I Daca in lume ar fi numai fakiri i fakint, fakirut n'ar aye nici o data desgustatorea nevoe de a respunde jakinului, caci abisul intre ambele tabere ar impedeca ori-ce atingere. Din nefericire, nu sint numai fakiri fakint, ci mai' este si asa numitul publi c, o dróiä sovaitóre de fiinte nedomerite, earl aplaucla fard precugetare cand pe unii, cand pe a1it, i despre cari Molière nemuritorul fakir i dusman ne'mpacat al fakinilor de tot felul clicea cu durere : Quel avantage a-t-on qu'un hotnme vuus caresse, Vous jure amitié, foi, zele, esume, tendresse, Et vous fasse de vous un é'oge éclatant. Lorsqu'au premier faquin il court en faire autant.. (Revista-nouX 1892 Jun.)

156 SCRISOARE GATRA GHEORGHE DIN MOLDOVA Domnule, In firea omenésa este de a simti gróza necunoscutulut Necunoscendu-te, iti marturisesc c'à nu farà un fel de temere, nu fgra sfiala si oterire, pus'am mina pe sulul de foite cusute, scrise negru pe alb in sirurt sirnetrice, pe care mi l'af trimis pe neasteptate, cerendu'rni parerea asupra versurilor d tale. In sfirsit, luandu'mt i- nima in dint'', m'am hotärit a deschide intr'un noroc ; dar, fie noroc, fie mat mult frica, degetul mi s'a alunecat tocmat pe fila din urma : UNEI DOAMNE CERNITE Intree cesury cate-o odati Am stat mut si te-am privit Junh, veselit, frumosi In vegntntul tea cernit. gandiam atuncea, d6mni, La gingavl trandafir Ce'n1loresce cate-o dntx. Reslcht In =air!

157 152 BORISOABEA Nu e re(' 1 mi-am clis, resufland mat indemina. Tata o i dee poetic A, adeca ce-va cu totul neatirnat de metru, de thing, de hatna cea mesteugita, astfel ca at puté s'o spui in proza si potl s'o traduci in ori-ce alta limba, remane tot po esi5: co frumósa. cernita un trandafir in cimitir,. Si atunci, Domnule, at incetat d'o data de a'mi mai fi un necunoscut. Ti.am strins maim pe neveclute. Temerea de ics a dispärut i, indrasnq prin incredere, e5 despicai manuscriptul drept la mijloc: FRAGI t NIURE and TigIncu5a cu ochi de mure In zori se'ntorce dela pitdure Cu o cofi 0. plia de fragt. Me' nit la dinsa, si'my clic In mine : ImY plac si fragit, o v6d pre bine, Murele Insi mi's mult mai dragi As fi putut sa nu mai citesc cele-lalte versuri ; daca le-am chit pe tote. unele chtar de doe si de trei ort, facut'oam nu pentru d ta, ci curat din egoism, gustarind o placere cu atat mai viva cu cat era mai putin a,teptata. E;iti poet, Domnule ; e,ti poet ;.;i pace buna 1 Poesia românesca din cliva de astacli se pitulc45 in doe nurni : Alexandri si Eminescu. Pe Alexandri, eii unul nu l'as puté caracterisa mai bine decat printeuna din epigramele d-tale : TE-AM IUMT Pe n3sipul din gradini, Ferinecat de-al tei amor, Scris-am Teri, gandind la tine cte.am Titbit si te ador,

158 SORISOABEA 153 Peste nopte-a bltut vintul, i r55 ed n'am mar gdsit, Pe ndsipul din gilding. Deck vorba : cte-am 15hit... c Te-am lubit I Nth' ceea ce remâne lui Alexandri, si acesta 'T ajunge ; cte ador a suflat-o vintul numit Eminescu. Dar mai mult 6re ttlesce vintul decat Yu b ir ea? Trebut sg. tot bath: vinturt peste vinturt, pinä ce se sterge cea de pe urma: slovä si se recesce insust locul unde se intipitrise o data: caldul : cte-arn Tubit I, Contra unel forme usóre cuprinclend o uscirat cugetare pied ràdicat, prin antitesg., o form 4. si o cugetare cart, tinclend cu ori-ce pret a lovi mat tare si a birui mai lute, se scufunciä pe cel-lalt pripor de a fi pre grele, pre formai si pre cugetare ; o scormolire microscopicl de greutriti ritmice si de aburell' mistice ; un soiti de ronsardism rornânesc, trebuincios pentru o clipa" ca un lec energic, dar, cind tefera este literatura, atund de prisos si chiar valtarnator.. Ceea ce m'a rnângaiat mult in versu rile d-tale, este cä nu cautl mere.' cu stäruinta ca Etninescu si nu g 'a'. se scl' pretutindeni asa de lesne ca Alexandri. tnere logogrif si intre improvisatiune se intinde netermnfith.: csilva observationutn naturaes,, padurea adds/et-ate poesie, spre care te ved avintat pentru a culege de O Cam data fragl si mure. Bun inceput!

159 ALB SI NEGRU l'anda tdmnä dunarena, desmierdându-ne, s'a dus. Totu't alb 01 rece totul: jos, ometul; bruma, sus. Mórta'T lumea sarbeclita, peste care, farx fatl, Fla nor'' 0 all sore, greg atirni alba ceata. erpuesce 'n aer fumul 0 se 'ntinde alburiti Din colibe, trotenite ca sicriii ling4 sicriu. Inz Mar privirea cati negre benghturt in albeatl Pin' 0 umbrele sint albe pe cea marmurl de ghtavt! insi ratl, ca OregurT de caluggri in sobor, Vec;lI ce-va negrind in zare : ciorile pe es cobor 5i de spanul chip al TerneT, vesel croncanind, s'agata Mult mat drag mr-e viul negru deck albul fara vfatà I.

160 MULTIPLICAMINI BALADA BURGHEZA. Ragi-Tudose, vechiu zaral, ST-a logodit acum pe fata ; Cad, de 1 era fgtotul gata, S'o cere co.,5cogea un graf. Pove0ile bgbesci ne spun C'a fost, in vremea cea bgtring, Un dafin ce'nchidea pe-o cling : Era un Wèrtheim, dara, mat bun- Din Wèrtheim darg, tremurind Si'ncet, Hagi-Tuchise sccite Nu pe vr'o cling, ci bancmite $i le desfs4urà pe rand. Apelpesit i ahtilat, Le'nhatg graful cu toptanul. Ce'T mai r6mâne? Deci la anul Contesa nasce un bglat. De bucurig nu mai pot Cel vrednic tatg i cea mama; Hagi-TudOse, mai cu sam?s, E cmar nebun cupg nepot.

161 166 X LTIPLICA KIN I In sus, in jos, ca zapacit, Nepotul 1 i mere6 nepotul I Tenheaila T-a uttat cu totul Hagi-TuclOse cel sgarcit. Nu-T vorbä, fata 0"-o Tubla, Dar pe nepot... he, alth trébä I MiratA, fie-sa 'I intrébrt: De ce nu-i astfel i cu ea? - D e ce? mat sciti di... cum sl 't1 clic? (La catastih, negustoresce, g 0 v&i a nu se potrivesce : ctu mare e tt, el este mic. capot... apot...1 TAcit apot. De unde tocmat el sa scie Probleme din psicologie? sth, privind la arnindot. -- c El mic, ea mare; la cântar (tfiresce't mai upr nepotul; «MaT scurt, de'i mnurà cu cotul, II pop' bäga intr'un sertar. «11 pott baga inteun sertar ; Si daca't mic, Tar dinsa't mare, <:E i mai eften, prin urmare..., Se'ncurcA bietul tenhetar. SudorT pe fruntea't curg sirm., Situtindu',T mini1e mufluze, Abia mai mi,ca" trist din buze sth, privind la amindoi. Inteun tàrçliü, qind din hal, El lasx inintal sa slick :

162 MULTIPLIOAIENI 167 (Mal dulce't camata, chtar mia, 4Decat un mare capital. 4De'ntaiti un ghem, apof un vraf, is'atunct dobanda mai sporesce...» Un stranepot de-acu'l doresce Hagi-Tuthise, vechtu zaraf.

163 CEREBRATIUNEA ve-un clavir, ca oricare Dinteo fabricg obscurg, Liszt cânta, din intamplare, MelodiT ce mintea 't1 furl. Clapele sburaii nebune, Prefgcute 'n pasert vii, Si 'mbinail intr'o minune ArmoniT cu armonit I Isprgvind, artistul p1écl; Si pe loc cet gurg-cascg Vor clavirul sg '1 desfacg : Clapele sg 'T cgntgréscg... Cand un genii' sus se duce, Doftora$T lute sar Bietul crier sg 'T apuce $i sg '1 pute la antar I

164 MATER DOLOROSA EtT Dumnecleii, Isuse, i mantuesci o lume Prin mórteal nascaóre de nouele ider ; Dar mama e Maria... ce't pasa uner mume De lume i ne-lume, cand piere firul er? Tu mori, Cel far'de morte, cad alte crud Te chiama. in alte lumr d'a-rândul pe buni a't mängaia. EtT Dumnecleil, Isuse ; Maria insa'r mama : PirOne, ea le simte ; otet, 11 sdrbe ea I 5'alerga ratacita, turnând FecTóra sfinta Margaritari de lacrimr pe calea lur Isus ; 5i plansul nu'r mar seca, ci'tr pare a s'avinta, S'avinta 'naripata spre sferele de sus. Pranul povestesce a lur e poesia I Ca din acele lacriml albina s'a nascut : Amar r-e acul ; miereal e dulce ca Maria ; 5i tot pe'n fiorr colinda catând pe cel perdut...

165 STEFAN 1 RADUL (1474) CANTEC BARBATESC Bate toba la Cralova s'aude In Moldova. DIciSteS re oltentsci. Stefan cel Mare, Acela care Pareche n'are Sub sfintul sore, Duce o céta Moldovenésca In loc de plata Sa '0 dobandesca Prad bogata voinicesca. Radul cel Mare, Acela care Pareche n'are Sub sfintul sore, I-a pus in cale, Pazind mo0a,

166 STEFAN 1}1 RAM 161 In del 0 'n vale CAtu'I câmpia, Cetele sale Din Muntenia. Mare 'T 0 I' mare Din el or-care $i sani&i n'are Sub sfintul sore ; Dar din p&ate, Doi 61 d'un tata Men41 a bate Lifta spurcatg, Frate cu frate Stag sg se bath... * II $tefan-vodg plécg. 'n sbor Pe cea érbg de mohor De 'naintea o0ilor, Pin' ce iatg ca 'ntalnesce Intglnesce 0 chitesce, $i chit esce vitejesce C'un stejar de buzdugan Pe cel Radu, Domn Muntén; $i '1 chitesce, marl, drept Lingg inimg in piept : Par'cg fulgerg 0 tuna, Sung greg 0 greg resungl * Radul sta nevatamat,

167 162 STEFAN IA RAWL CAcT la sin mi-t infa,at Cu pieptarul fermecat ; Buzduganul sare 'n vint, ApoT cade la pamint, Iar pe locul ce cadea PAmintul se deschidea. $i 'n gatleju't destupat Cu navala aii intrat, Supt o negura de pray, Buzduganul cel grozay! e Radu.voda, mânios, I T aduce mana jos, $i cand o radica sus Cea mactuca s'a i dus, Despartindu-se de mâna Ca un trunchtu din radacina ; Dar nu merge butucesce, Ci strabate vulturesce, Pin' ce Iatà c'a gasit Pe cel Stefan, Domn yestit, Fara téma, fill frica, Fara grija de nimica, NumaT de Tata] cel sfint Ce 'T in cer i pe pamint I Stefan-voda, cum vedea, lute palo ul scotea, Si de feru'l otelit, Pe unde 'I mat ascutit. Macluca s'a poticnit ; S'apoT Tata Ca d'o data

168 13TEE'Ati r RADITI. 163 Dintr'o singurd bucatd OtA tandarf se facea, Una 'n drépta se ducea, Alta 'n stanga retacia, Si pe locul ce cddea Tote 'n tarna le trantia Si 'n pdmint se niistura I Vecli cd cine'i,putu de zrneil, Fie greul cat de greii, Mi '1 ajutd Duninecleil ; Si cand doi Romani se bat, Nu 'I nici unul mai bärbat III Fe cel pisc, perdut in nor,. Sta un otni nemuritor, Care '0 aducea aminte Multe Ode de 'nainte, Cdci trei vecuri ail trecut De cand ma sa l'a facut, Si de-atunci Pe munti i 'n kind Fost'ail érn, fosfail yard., Dar el tot trdia in tara, Fo,t'ati vinturi, fost'ati plot, Dar el tot.cdea la noi. Agerul oiman batrân, Frate némului roman,

169 164 STEFAN tiff RAWL Se urta de sus cu jale La eel* dor voinicr din vale, Si ' i graia in graful seri : Cand eram mai tinar. Moldovenit Si Muntenir, Ardeleni Si BanASenr Inca nu epiti pe lume, ed, Teti purtind un singur nume... Dare-ar Domnul sa mai dea Iar a a sat pociu vedea I Stefan voda nasdravan Auclia pe cel Kfman : Auclia frate pe frate ; Si dând arma dui:4 spate, Vice: Radule fartate, Nu'r cu cale a ne bate 1 A ne bate nu'i cu cale, CA olmanir plat-1g de jale 1 Arcl'o focul du mania, SA r6tnal tu la DomniA Si 'mr cla firca'it de sotia Cu Domniali n'am ce face, Dar Domnita mult imi place 1 Tad, Stefane barbarie, Pe Maria n'o dati %ie. Nu fir calne, Radule, Radule fartatule! Ti-am mar clis o-data, mar, Tu 'n DomniA sa'ti remar : DecAt tara dela tine, leail mar bine TarT vecine

170 VEFAN qc RADUL 165 Dela lirnbile straine, Dar nevastg vreil de-o vitg : Porumbel i porumbitg! DA.m1-o darg sg InT-o dat, CA de nu, amar i vat : otmit plang ; corbil vor ride Intre noi de ne-om ucide I Tact, Stefane bgrbgrie 1 De-ar mar fi or-ce sg fie, Pe Maria n'o dali tie ; Tar de 'V trebut pamintencg, Tea'ff mutere Moldovenca I LasA gluma, Radule, Radule, turbatule 1 Ping 'T treba la cuvint, Dicu'tT eü cuvintul stint : SA remat tu la Domnig Si 'mt dg fitca'tt de sop, Cad simtesc un aprig dor, Dor de falnic viitor, Ca sa'mi facg ea fector, Fecior mie, Nepot tie, La &I' Domnit o semintle, Bun la sfat si bun la 'liana', Fire neaosg romang Din vulturul muntenesc Cu zimbrul moldovenesc ; de't vré tu, de nu'i vrea, EU me jur c'o fi a meal... rt/ Lumea'T lume; vremea trece.

171 166 qtefan kir BADDL laf o lung, Yata dece, latä c'a trecut un an. La Sucéva 'T bucuria C'a facut DOmna Maria, A facut un baietan. * * Cr4sca mândru cat e bradul, Cal nepot Jur voda Radul Si 'I feclor al lui Stefan!

172 POESIA In prada jalei 'a sbuciumarii $edeam pe-o o stânca d'asupra Mara, 0 stânca mica ce abia se zare Pe-al Marii luciii fara hotare. Plângeam de mila, plângeam de ciuda, Plângeam cà lumea't aa de cruda ; Plângeam, 0 focu'mi curgend pe stinca Int?* cu flacart in Mare-adânca. Rapind'o calda valui ce trece, imi scot din unde lacrima rece I

173 GAUDEAMUS Ce n'est pas d'un qommeil eternal que s'endort I.e mourant qui h'affaisne en fermant la paupiere... Julie Hasdeu. CAnd o ii sl na ducett la cripta'... `Nu pe mine, ci vasul remas: D'o cam-datä in vasu'i infipth 0 facl1 g. sclipind din cel vas 0 senina Iurninà pe-un ceas ; CAnd o fi sä'mi rostiti la cuvinte De inbire, dulcegul volum Ce se 'ndruga la toti" pe morminte, Ba la unit popasuri pe druin SX remae tämae cu fum ; A, dori sa ve'd fete votóse s'aud impregiuru'mi cantand: «A sapat o simtire din óse ti din came sapat'a un gand, cprintre glume din lume plecandll

174 GAUDEAMUS 169 Si cu suflete dragi, call in s6re Tot adastg sosirea'mi cu jind, Eg veni-voiu la cea serbatore Pe cosciugul meg, rage 'mpletind, 0 sglobil kindig sg 'ntind!. S m bucur, sgtul de-a mai plange.. Ce mai lacrimi v6rsai pin' sg plec I A put6, la un loc de le as strange, Innotind prin durerea'mi sg trec Si cea gropg de-o schi6pg s'o 'nnec! Sä me bucur, cgci omu'i o treptg Pe suisul cel fdrg de-apus, $i martirul meg cuget astéptg, Ieri un vierme i miini un Isus, Cale-lungl s'ajungg mai sus!

175 AST EPTAN D I. Din doe aript un avint, Din doe sonurl un cuv1nt, Din rapsodil o epopee, Or-uncle-a$ fi or-unde't ea, NoT pururea voin scinteta Ca una singure idee I Sint trist, si trist sint tot-d'a-una. De când..? de ce sä sputu de cand? 0 scie sorele si luna De-atunci privindu-me pe rand! Sint trist ; nu'mt cerett vese1i5, Lasati-m sä plang mereit A ride ea? ce ironià 1 Ce ris grozav a ride ea I Sint tri-t ; si lacrima flerbinte, Din genä'mt vecinic picurand, MT-aduce singura aminte C'am lost ea vesel Ore-când! II. Un sir de ant, tu rindunica, Pe varl te'ntorceal la not.

176 WEPTAND 171 E5 revedearn pe-a mea Lilicg : Eram o lume amindoi! Piece la Terng ; eii aice, Ca ursu 'n vizunia sa, TrIfam dormind ; dormiam ferice: Dormind en te puteam visa! In vis Ternatec, numal varg Visam mere5 ; apoi dqtept, Re'ntórsg, te primiam eil Iarg, Cu florl i frunsle, pe-al mei pept I Tu al murit ; 0 totul rece, Si totu'l Térng WI vis ; Dar Tatg-Tatg MOrtea trece In sboru'r carg paradis... A.5téptg-më, o! rindunicg ; Pe varg ducu-mu la voi SI 'mi mai rev6s1 pe-a mea Lilicg : SA fim o lume amindol 1 Din vierme fluturul se nasce 5i tu din mine te-al ngscut : Tu fldre vesel sburgtóre, E5 nu sci5 ce mihnit 0 slut I De pe 'nállimi nemgrginite Pogorg-te la tatgl tell : SA te mai v&i ; 'apcii, votásk Te 'I' duce Tar la Durnnecleil 1

177 172 Al3TEPTAND De m'at Tubit a mita parte Din cat di vectnic te. Tubesc, Pe.o clipä numai lasa ratul Si vino 'n sinul parintesc ; Safi, ca o stea cu mit de racle, Intinde o racla prin eter Pina la mine s4 strabatll : Un capet jos i altu 'n cer! Desmo,tenit de viéta vietet, De vret un pic s mat invit Pe negrul jalnicul teil tat5, De ce nu vit? de ce nu vit? De o fi acolo 'n ceta lume Vr'o pedecä a crude sorti, Oprind pe ingeri sä mal vie La cer ce, vai! nu's inca mortt ; De-o fi, el. bine! cu al tell zirnbet La Dumnedeil te 'nalta drept : Zirnbesce'l cum zimbiat tu mie, S'o sa te lase... ell te-a,tept! Tu flóre vesel sburatóre, Eu nu sciti ce mahnit i slut: Din vierme fluturul se nasce Si tu din mine te-ai näscut I IV. Si nevecluth, ea 'ffit respunde :

178 g.teptand Nu pot veni, dar sint ; Fir mangliat 1.. Esti uncle?... unde? Nu me cata 'n mormint I Inteinsul ver gasi o haing, Pe mine nu. Mr-e greil SA 'tr desvelesc a mortir tend ; $i de-as put& nu vreü I Nu vreii, cact trebut a ta cruce Ping 'n sfirsit s'o duct : SA suferi!.. Numai de m'as duce, RAdic si mit de crud I SA schi cl 'n cele lumr senine Iar ne-om mai revedé... De nu 'ml respundf, ah I altul cine Vre un respuns sa 'ml dé? Intreb pe filosofi d'a-randul, Intreb... Nu '1 intreba I Er tórng si restórng gandul, Da inimile ba I Cgrarea vieter viitóre De vrer s'o nemeresct, Ver sci rebda; s'or-cat te &ire, Sg crecli si sl iubescil Tu ver puté sa 'nvingi ispita, Caci dór' esti tat'al meiil A crede s'a Tubi, atita Ne cere Dumnedeil...

179 174 A TEPTAND V. Cu grozä cugetain la rnorte, Cand tu erai in fata mea : Ce négra, ce cumplitä sorte gsa. mor, 16sAnd aci pe ea!' Tu nu mai e,tt: murit'au toate! De atund ell me gandesc meted: ece dulce vis, ce voluptate, ACAnd ea muri, sg. mor i eu!' VI. CâT uciga0 ce lumea't osandesce 1 De ce un osindit nu se gasesce Pe care et si'l bine-cuvintez? Lovesca-me curând or-cum if place, Dar numat fárg. grg : un glont, i pace 1 Atita mat visez I Averea'tni s'o rapéscg el nu póte, CAcT colo'n cer sint ale mele tote, Si pe pamintorfan eu am remas ; D'aceea, ah 1 tot rog sa se gäsései 0 mânä de-uciga4 prietenesca, La care sa me las. Ea m'a uttat, a mortit dulcea dina, Ea dupa care ne'ncetat suspina Si geme sufletu'mt, ca Prometeti ; Un suflet ce se sbuciuml si tipl, Dar care 'n vect nu s'a 'ndoit o clipx C'a a vrea Dumnedeil!

180 AUEPTAND 175 Ar fi rior printr'o rn4care-a mânii Sg-mi sdrumec tésta, sti'mt sdrobesc plginânit, Sail un pahar cu.otravg ami inchin ; Dar a fugi, or-cum, e : Ostapl cade mândru 'n bang De'T rnorteal prin Destin! VII. Când vrei sg mort, la doftort alergg mat in grabg 1 A lor e sg ornore : acésta'i stéria lor. Li'T drag sä curme-o vietg ; i fie chiar de &lag, ET spintecg i tae c'un aer zimbitor : Nici cä simtesci tortura I Cabal Tertati de lege D'a pedepsi cu mortea pe cel nevinovat, ET sint in omenire mai regi decat un rege : Regi farg nici o fricg, tee far' nici un soldat I Un doftor, cel mai gâcle, nu'i greil a mi'l alege : Eli vi l'am argtat. Dar el n'o sg mai vie, cad printr'o vorbg numa, Rinjind in glurng dinsu'i acel nelegluit I Imi ucisese fiica, precurn ucide ciuma and aditaza 'n trécet spre cel nenorocit! Nu, nu, el n'o sà vie la patu'mt de durere. Ii opintesce gróza. 0, Dante I tu af spui Cum Ugohn cu dintif rumpea pe Ruggieri, $i dinil mei sg simtg scripind in capul lui!... Ii las sg tot trgesca, dar versu'mt al infiere In vécul véculut I VIII. Ce sangtos mt-e stirvul I Nimica nu me &re,. $i totu,t. mor.

181 176 AMPTAND Fiinta'rni nu de bolg si nu de virstg more, Murind de dor. pi dup cli apune i nopte dupg nopte, Si cii tot scap ; Dar nopti i (pie 'ntr'una aud ctudate septe In pept si'n cap. In or ce diminétg, uitandu-me la mine, Me ved mat dus ; In fie-care sdrg, grozavg poftg 'mt vine Sg plec in sus. Cu cat lint scade carnea, tinclend mereti sg morg Incet-incet, Pe-atata cugetarea'nfi,eavinta mai usorg : Sint mat poet. Vorbesc cu nevec;lutul i dinsu'mi povestesce ; Iar cii me mir : De ce, and sus mi-e duhul, jos nu me mai pornesce La cimitir? In cer eii sorb prin suflet intréga vecinicig, S'aci 's nirnic : Bucata'mi pgmintéscg incape 'ntr'o cutig... Curand un dric I Trec somnoros prin lume, si numai printre stele Mai sint destept: Me duc! me duc la tine, lumina vietel mele... Nu mai Wept I

182 AkITEPTAND 177 IX. E sfintg a ta slovg, 0'T drept ca ea sg fie La matcg-ta 'n pgstrare, ca mo tile 'n altar; Dar cat e scris de tine, AcIT rnana'mt o prescrie : Sint cesurt mat senine In negrul met! amar. Lune nopti prescriti, Tar cliva tiparul pironesce Ina1ta't1 cugetare : fot dupg fot resar. Cu lacrimi 0 suspine, Cand tomul se ggtesce, Me cred mat lingg tine : 136.it'am un pahar! Grgbescl Mal sint in sticlg vr'o cate-va pahare. Tom dupg torn, ca rack din cer, volt' repesli; Si lumea-atunct pe tine Privéscg cu mirare, Iar ei.i, o mgrgcine, Pe loc m'otu ve,tecli. Cea de pe urmg foig din mandra't1 mo0enire Sg fie i din viéta'mt cea de pe urmg Ili ; $i cand votu pune : efine,, S'adorm cu fericire, Ca numai sus cu tine Sg me mat pot treclil X. AtT fost vot Ore la Abrud? Acblo's muntit o comórg :

183 178 WEPTAND in pétra cla docanul crud, MaT.cla, mat cla a suta dra, Tot da selbatecul ciocan, Sburând scântet ca din balaur: Se sparge bietul bolovan, S'atuncT din el s'alege aur. Ce pétra tare fost'am err I AnT multi Ursita ne'mpacata 11/16 tot isbia, isbla turret, Pin' ce m'arn spart i eli o data; Si din trecutu'mi spulberat Un bolovan in agonia Geruend, in lume-am rev6-at Odorul meil de poesia 1

184 LA CASA DE NEBUNI tracend, c'un semn opresc träsura. Tacut m6 suru. Alt semn mar fac. Plecam far' a deschide gura : Birjarul, ei.i si call tac. CacT dobitocele cu minte Degraba le mar Or un spiciu, Când ele fara de cuvinte Pricep mat repede un bictu. Vreart sa vorbesc, dar cu nebunii In falansteru 'n care unit' Sint mall poett si mart tribunt. DecT : hal la casa de nebunt1 IrnT ese doftorul. Da'mr pace l Cu cei mintost eil n'am ce face, S'as vré pe toti sa't pot tata : Venit'am nu la dumnéta... * * * In gitirul mei se 'ntinde un petec de gradina Cu flort si pomi amestec de umbra si lumina ;

185 180 LA CASA DE NEBIJNI Iar printre ele falnici, incet, nepasatort Pa esc, albind ca spectri, superbit visatort. In fund, tot alb ca din it, salamul infloresce- Nebun i el, mirosu'l in vint ii risipesce. Jos la tulpina't largä, sub desu't coveltir, Sta neclintit un tiner c'o fata de martir. Privire mat senina i mat petrungletóre, Mal multa bunatate pe-o buza zirnbitóre, 0 frunte ma! maréta, pe care cu fiort" PrivescI un cer cu racle i totu T plin de nort, 0 fata mat cu farmec, o fat4 mat oglinda De'nalta cugetare i de simtire blândà, Si totul ginga, palid, electro.str1vedi0... Eti n'am veclut'o 'n viétà, i nu pot s'o descriii M'apropid. Catatura'T pe loc me pironesce. Rem Aiii inteo utmire. El gale me primesce; S'un glas ce te strabate prin timbru'i fectoresc Resunä : Vil la mine. 0 sciti i te Tubesc. Cand pentru 'ntla data In lumea vinovata Al Taal& cuvint S'aduc o vteta noua M'a pogorit, ca roul Din stele pe pamint, ClcluT mihnit pe palamida, CayluT pe fruncla cu ornida, COuT pe buruent cu spint, Si roua cea dumnecleésca Din balarit facu s crésca LarnAT i rodii i maslint I

186 LA USA DE NEBUtif 181 Acuma pentr'a doua bra Din cerurt Taal me cobora, Cad reul Untue mat mil ; MaT reil ca ortlicând al-data IcOna lumii e scaldata De sangturt fara Dumnesleii I M'aret, strigand sa stinga Vapaea cea natinga A grozniculut tun... Vorbesc,,i'ndata glota Mempinge la Golgóta *i tipa ca's nebun I.P4tept CaTafiT sa m'apuce, A$ept sa'nfiga Tar pe cruce, Sa'ndOpe cu otet pe Crist. Prin chin solia'mt se'mplinesce, Prin mórte'nfi omul se'nnoesce, i tu'mt vet fi evangelist. D'aci vor inceta resbote, Cel tare n'o sa mal despoe.5i nu va mat rebda cel slab ; Sciinta, arta 'avutia, Unite 'n pace prin fratiä, Vor curge dintr'un singur jghtab. In cer m'adasta plata. PirOnele sint gata. LovitT, lovitt mereil l Me dore, i 's ferice, CacT restignit aice Me 'ntorc la Tatal meil I... * * *

187 182 LA CASA DE NEBUNI Un nu scia cine, scund, grascior, Buzat, cu fata de bujor, Spre not inaintézi Si'mT clice : lasal ca't ursus! El tot postesce ca Isus si ve,nic atureza. Dar nu te tulbura. Pe-aice tot ce este, E nurnat visul meti, pe tott ell ye visez. Dormind ye nascocesc, ye tes ca 'ntr'o poveste. Dar ce qtt tu? Ce's eh? Me chtarna Chichirez. A't1 spune tocmai ce's, nu pré-gasesc cuvinte. In vis, sint un nebun, de nu rn'a detepta ; In fapta, când nu dorm, sint sanatos la minte S'am un stomac de lup and are ce minca. SA te manânc sail nu? Ba. FiT acum pe pace. In vis ett sint satul i nu m'aucli urland. NebuniT sint hranitt, 'a fi nebun imi place, De nu m'a, de,tepta, cact adormit flarnand. Ce adormire, vat! and trupul atipise, AtuncT visez ca trec pe lingo un brutar. Sint alt-fel om cinstit, dar ce sa fact cu vise? In vis, init pare reii, furat ca un talh Ir. O jemro terpelit. Me prinde i rn'apuca. Plecâm la comisar. Me judeca pe'n vis. Un politatu visat nu'i ore o naluca? O palma ii carpesc, i dinot m'ati inchis. Eti IT priviam cu haz, sciind ca visei gluma, De nu In'a detepta, flamând a a cum fut ;

188 LA CASA DE FEBON1 183 Pe-un Cuza de-a visa, eil il injur de mumg, Ba i'l omor in vis. E vis. Ce'l pas1 lut? Un mare tgrgboiu urrnez,g dup'aceta : TotT sberä cg's nebun, 0 sup I aici m'aduc.. Ca'I vis, o sciti, a a'i, dar nostima't ideta Pe cetgteni flamâncli sg 'I duct la Balamuc I De-atunci mgnânc ticnit ; am came, paine, póme, Un singur reit : in vis me satur indestul S'apoi visez c'adorm visind cg'mi este fiime. Grozav I... Dar Tar visez cä me de tept sgtul. Eram flgmand. Acum petrec i 's pré ferice. Mal rid de cei nebunl, mai rid de mutra ta : E ti cam posac. De-aT fi aievea, at ti-a (Ace S'adormi 0 tu. Ha, ha I De nu m'a de tepta I A I 'latä cine-va mai potrivit cu tine : Mo nég posomorit cu nasul tot pe sus. Ce vis ciudat I eil, bre, m'a multumi mai bine Pe-un Cap a sa'l visez deal d'al-de Thus I * * * El plécg, Tar bgtrinul, un chip de mo te sfintg, Suride i'mt intinde o mang de schelet; DentAi optesce 'n aer, privind cu ochii tinta In zarea dintre arborl, 'apot mentrébg 'ncet: L'ai au4it, ce dulce 0 manggios vorbesce? Vorbesce cine? uncle)? Nici tu n'ai auclit? E t1 surd i tu ca din it I Pe toti ve'nnebunesce Materia cea brutg, pe toti Vail asurclit I

189 184 LA OAS& DE MUNI Urechea 't1 nu'f ureche I Tu nu scif c'ar in tine, A scuns in fundul rninii, pitit in duhul teil, Un alt aud ce-aude din sferele senine Pe spirite, pe ângeri., pe insu,1 Dumnecleu Tu n'o scif, cad tarina te'nlique 'n cgtu4, Cad sufletu T robesce robia cea mai grea, Cad lutu'i pu.5cgrig, din care n'ai vr'o tqa, Silk a sparge zidul de vrer sa eg din ea l Tu nu'l audl, sgrmane? Si cite el ma spune 1 E filul meti, pe care in lupta la Vidin Un glont 11 repusese, i totu.g o, minune Din cesul moqii sale trgesce mat deplin. Ii ved1 acum? Privesce'l I Nu'l vedȯrbire crudg I E,t1' unul dinteacea ce jurg pe tipic In lume sg nu scie, sub sore sg n'audg Decat ce'nvata 'n cola : o buche i nirnic Prin vedul capatinet efti vita, care crede Ca firea dat'au ochif sg vedi cum sg manândl La om e ochiu'n suflet, privind ce nu se vede : Mal rada deal rada, el trece i prin stândl Nu'l vedi? E chi pq, mândru, cu nimbul tot lumine, 0 frunte-cer sub care clot gemeni curcubd Cununa doe stele ce m'atintesc pe mine Si yin a se resfringe dulos in ochib mei. Sub stele... ah I ce zirnbet I Când pétra lacrimeza, Din lacrima neftersa se face-un stalactit ; Dar va zimbi 'o pétra, de b-ar fi dat sg vazg Cum dinsul lint zirnbesce de ca.nd ne-am despartit. I

190 LA CASA DE NEBITNI 185 Si gura't se deschide ; rgsurt i crint s'aratg: Sint buze 'n cart hill' pare cl v&i intregul Main I Iar ca parfum cuvintu't se'ntinde 0 membatg : Ce 'T muzicg la OmenT, la angert este gratu... * * * De filu-seil el imt vorbia, Tar eti vedeam pe fie-mea, De'ntaTu lucind ca o scgntee, ApoT ca pasere de-argint Plutind wor cgtrg pgmint, Si Tat'o ding de femee I De fitu-seil cand imi vorbia, Eli audiam pe fie-mea, De'ntaiu ca unda'n depgrtare, Apoi un tril, apot un cant, Sunand din cer pin'la pgrnint Si resunand in sgrutare I De filu-seil el imi vorbta, Dar di eram cu fie-mea, Si sufletu'rni in fericire, Sburand intr'un nespus avint, imi lasg corpul pe pgmint Rostogolit in nesimtire l * * *

191 186 LA CASA DE NEBIIIIf De-atund o duc ca O'nainte : Privesc ce unit dreg, Ascult ce a4it spun, Uresc pe cel credutt cu ininte, i nu pot sa'nteleg, Ca n'am ajuns nebun 1

192 TABLE-D'HOTE La jubileul de 25 an3 ay revised C Familia,. Am tot glumit, cat am trait In birt4ita lume; 5i 'n loc de bani, Ca multi golani Mancam platindu'i glume; S'am tot glumit, Cat am trait La masa cea comuna. 5'acum glumesc, Dar me grabesc: SA plec curand afara. Un prind mat prost Nici c'a mai fost, Nici sal mai fie Tara! Am tot glumit Cat am trait La mesa cea comuna; 5'acum glumesc, Dar me grabesc : Mancati, i pofia buna I

193 CANTEC DE LEAGAN de IULIA HASDEU - tradus de B P. HASDEU. Andantino WARMER.. W.WINI=- 11."=9== A! =117,... i. Arh,ciee de G. Stephiinescu. =-11=liffri ---- MI, /MEL. IN...M. MO T I U If.._1...t..! Ef,. MI _,. MO. No, WOW' =31/r 1 Ill,,.w...1 m.3.,,.. MA7 MEI IMAIIIM1111 Mr" Ile. Iff ANL MW17 ff Iff_Al Lb I IDItlal.1.0.0% Ra III demi,...r,e------,..----, , A loit - -.et' 2.t ;..4".- 1/W Mr W.=.,.ti- 31. _4 1.= -AsommEAK.. LW= ---- Di=, r ic.. 4,,...-..,,_..,.. _, _ ro : L..., NNW R.MIMI AIM /0.-11 A" = IN i.." AMM I. IIIIPAI lia -...,.r.!71171lmiiipmohlfll=:....p &rap,/ sofing 171 I/Ill - MN _ IMVAAIMWA eicr la adorn/ frit. _ - 4 I, -d- I. or -ram= on WA=rIIMIIIIII *. ow _ 11, Non ow as. IINAC1 7'.-4t / y kri ai- 0.-.i... EaM"..-- NMI golpli MAW= Mr-41111=11 P.1 ea ImMIr CAIIIMNANIIIir lifp". ffiligiga Mr"' g=irm 0 t=ral =a PEI

194

195 CANTECUL DE LEGEN DE 1ULIA HASDEU tradus din frarquzesce de B. P. HASDEU. Nani, nani, dorml, N odora,u1 scump, al mamel odor, In culcwul tea, de vise cerese legenat wor I ingerul dutos peste fruntea tas'apléca zimbind, 'aripa 'T de-argint pe-at tet ochi,ort IT fluturä bland Nani, nani, dorml, dorms( netulburat, cad mama va sta, De-a-dragul privind rurnenele fragipe gurita ta

196 CANTECEL DE Ltett N 191 Iat'o s'a deschis, Tat'o Tar s'a strins plapandul boboc Un trandafiras vesel zimbitor l'al scirelut foc I Spicele de grail par'cl motaescdin cap lenevos ; Colo 'n stejg.ris faille 'n vazduhfragedul miros. niptea 'ncetinel invälesce tot de jur-imprejur, Gales adiind suflu'l recoros c'un talnic susur. Paserea pe somn s'asterne 'nchiclend ockful cel sglobiii, Iar cernitul corb s'ascunde pitis in zidul pustiii. Din ascunclauri Tese liliect, sburand in tarcol,

197 192 OANTEOUL DB LBaN Si din cand in cand al bufnitet glas cobesce a gol. Dormi, puiutul meti, de luna din cer privit dragala: Sufietu ti in trup e ca un altarin sfintul laca0 Somnul tell a. vré sl fie 'al mei : somn nevinovat I Tu dormi ar' sä scit al lumii amar 'al vietei pecat I Nani, nani, dormt, odorapil scump, al mamet odor, In culcu ul teil, de vise ceresci legenat upr 1...

198 DUMNEpEU AVeZ vans entendn, viand la unit est sans voiles, La vaste mer chanter sa chanson aux italics? Quelk mnsique, antis! Dien jarle en cette voix. Sublime criateur de son monde Dieu jrete a racial, cette basse firojandc El l'ocian chante ses lois. Bonsoir, ands! Ce Dieu, par qui le fiat murmure, Par qui tout prend naissance et vit dans la nature, Qui fit ce qu'on ne fieut ni combrendre ni nob; Comme les flats des mers,comme les choeurs de, anges, Benissez-le sans cesse et chantez ses louange,,. Au clair tie Inns, amis, bonsoir! Julie Hasdeu, Au bord de la mer..a5); vré sg smulg din mine un cantec, numal unul, Un singur de pe urmg : copil intircliat Ce nu se nasce incg, dar totuo, plin de Viétg, DuTósa mumn simte sub inimg svicnind. Un cantec, numat unul, acum la cgruntete, Ca Fft-frumos din basmul cu efost'au-fost un mop. E girbovit bgtranul, dar fitul cat un munte MirateT lumi va clice : dintr'insul m'am ngscut. Un cantec, numat unul... Cand sorele-asfintesce P'un alt tgrim sg trécg, eternul cglëtor PgmintuluT IT tórng lumint mat arslaóre plécg, Tar odihna s'werne pe pgrnint. Un cantec, numat unul 1 Dar rima cea cochetg Alergg dupg tinert, i eü s'o prind nu pot ;

199 194 DIIMNREII Iar cand, reutaciósa, s'apropie de mine, Gandirea mi-o cioplesce, esind ce-va mai mic. A, rima resfetata l Crecli tu ca far' de tine Batranul nu'i in stare sal's( tale din granit Un cantec ce nu piere, un imn ursit pe vecurt, Paretele ciclopic durat far' de ciment? 0 rima, ce't aceea? E haina de parada C'un Card de decoratil smaltat i poleit, Sub care tott d'a-rindul iv par ca's d'o potriva, S'adesea chiar piticul se Mena maret. Nu'l poesiä rima. Homer s'anacreonte, Virgiliti i Horatiti n'au stat a fauri Pe ttisa plansu-mi-s'a..1, sondre chitibusurt Pe-o ca.rtita menite s'o schimbe'n elefant. Artistic e tertetul poernelor dantesce, Nu'I insa pentru Dante. Gigant cu zurgalal! Divina'T Comedia ar fi si m at divina De 1-ar lipsi aceste brohode parnintesci. Shakspeare, Shakspeare cel mare, Shakspeare cel [tara sémen, Al carul geniu scirbe tot némul omenesc Precum cristalul prismet ii ve9li sorbind lumina, Shakspeare, cand cata rima, vai nu mat e Shakspeare. Tu fugi de mine? Fie I hi multumesc. Odata Fugit'ai si de Milton cel orb si prigonit, S'atunci, din neputinta croindu'st o putere, A scris el fara rima sublimul Paradis. Da, tu'uni placeal si mie in vremile trecute, Cand te-acatam la versurf, cum fetele din sat

200 DOMNEVE0 195 Acatg la cosite cate-un boboc de fltire, Macar-cg fàr benghturi frumosu'i mai frumos. DrAgutg'i garofita cu frageda'i catrintg Din ro0i i din galben, bucati de catifea ; Dragut e flutura0r1, garófa sburdtóre, Catifelat i dinsul, i dinsul eferner ; Dar nu'i garag bradul, nici aquila nu'i flutur ; Lor nu le trebui ro01 i galben i pestrit : Prin singura'i mgrime se'naltg. cel ce'i mare ; Cel mic se'nzorzonéza, cad e pipernicit... Un cantec, numal unul i cel mai de pe urmg, A vré sg smulg din mine... Dar unde'it Nu'l brodesc. Acum 11 simt aice, sill simt deja departe, Si'l simt ai pretutindeni, i sirnt al simt mered. Eu nasc o cugetare,. i dinsa' T Tea avintul, Nemic n'o mai opresce in spatiii sag in timp ; A mea '1 i par'ai alta, cgci este fara margini ; A mea 'f, 0 'I infinitg, plutind in univers. E infinit in mine nu omul cel de carne, Nu hirca'i infinitg, ci cugetarea mea : Artistul far' astimper ce ne'ntrerupt imi jeica Pe clapele din creier, cantand ca p'un clavir. Si clapele tocite se pre'noesc, se schimbg ; La locu'i nu remane nici una dup'un an ; Dar cii sint tot acela0 prin tot ce cugetasem, Prin tot ce cugeta-voiu pe clape nol sag vechi. Clavirul cand se stricg, eii me silesc a'l drege, Ca m'am deprins cu dinsul, ml-e drag, m'am naravit ;

201 196 DIM NREIT and nu se mat acárda, il spulber cu mania, Sail fail supërare il parasesc i plec. Si pléca cugetarea'rra sa' T cate alte clape P'un alt clavir... Poete 1 p4esce mai incet I Nu desvali d'odata altarul nemuriril : Lumina'ts ametesce pe cel nedumeritt. In mine't infinitul 1... Dar ea i Hotentotul, Un Cesar, un Platone, un Kant 'un Eschimos Sintem aceia0 vita : la cel mai crud salbatec s'ascunde 'n cugetare ce-va nemarginit. and tes aceste strofe, ea simt ca,'t linga mine Un scapar, o scantee cu chipul lut Darwin, S'adia peste capu'int, optindu't : comul musca 1 t Ce'l musca? ce't o Térba? i ce't un bolovan?..) $'a desparut ; Tar glasu't, mai resunând in gturu'mt, Cuvinte resturnate mt-aduce : tmusca't om 1 t Din cremene't o planta, din planta't animalul, (Din om un inger nasce, din inger un Isus...1) Si cufundat in gindurt, privind cu zapacire 0 pétra la picioru'mt rostogolita jos, EU o luat in palma,'o netedit cu mila, picendu't: chtar in tine't un punct din Infinit! Prihi punct se 'ncepe lumea. Un punct dimensit n'are, Nemic mai fail forma i mai nepipait ; Dar pune'l in mi,care, i linia se'ntinde, Si linia'ti da totul : dect, totul e 'ntr'un punct. Natura, firmamente, sistemele solare, Cu t6te co.te'n ele i printre ele sint,

202 DIIIINEW 197 Cu 'ncetul se desvolti din puncturi ce se misa, Din puncturt ce se misca plecand din Dumnecletl. Din Dumnecleil plecate, i ele's infinite : Un punct nu se mesórä, fiind netermurit; Din Forta.cea mai fort5. plecand, ii ele's forte : Un punct zidesce sfera, clef este centrul ei. Nu'l intelege mintea, pcite al cuprinclä, Atat de mare este pare-atat de mic : Minunea Nil care in veci nu s'ar pricepe Tot ce se'ntemetaza pe-acest nepriceput 1 Asa 'n ori-ce sciinta isvoru'i poesia. Chimistul s'astronomul incalecä pe sfinx, Lupins; prin miriade de micuri infinite Ce'T duc la infinitul cel mare : Dumnecleil. $i ceea ce nascuse p'acele miriade, Si ceea ce le 'nnódl cu Unul infinit, Si ceea ce le atrage unite la o-laltà, Cea mat supremä lege, e legea d'a lubi 1... Un cantec, numal unul i cel mai de pe urmx, Voind srl smulg din mine, l'am asvirlit in cer ; Din cer mi'l crampotesce in creter cugetarea, Dar nu't intreg : stirsitul remase'n cer pribeg. 5i cugetarea 'mi plange, tanjind de umilintl : < Pin' la final imi slice nu'i chip sa me ràdic ; Extasul singur numal atat de sus se'na1t1 ; Extasul, care MO pe-un om cu Dumnecleti I* Extasul... ce't extasul? 0 clipa seculara, In care vecti atatea trgite i tralind,

203 198 DIIMNEpEII Incat LIU vec itt pare, nu vret sa crecli, Sciintal nevoita sä murmure : asa't I i totug Cand omul cade'n apa gata sä se'nnece, Trecénd in panorama pe de'naintea sa Intréga'T %/Teta, viéta't intrega d'amaruntul 0 simte'n clipa ceta, o clipa, nu mai mult. Can& p'un bolnav l'adorme tin doftor ca sal tee, it ciopartesce trupul, dar sufletu'n extas Nu scie de durere, petrece, cânt, jóca, Traesce Juni o clipa, o clipa, nu mai mult. Extasul n'are-a face cu clapele din creier, Desen clavir resuna, spunendu't ce-a simtit : 0 povestire lunga, cuvinte i cuvinte, Macar c'a fost o clipa, o clipa, nu mat mult. Extasul me rapesce. Aud Divinitatea : a MentrebT: ce's Eti? Tubire. Me'ntrebi:cefac?Tubesc. (De n'a urçli, pe cine MT-as reversa Tubirea? (Ca sä Tubesc, Me sfasiii, urclind din Mine lumt I (Tot ce urclesc din sinu'mt, e urclitor la rinau't. Poi nind din Mine, este un microcosmic Ea, (Ce l'am näscut sä crésca in plina libertate: lc SA se renasca singur, mat sus si Tar mat sus. e U n germen de vointa se misca chtar in petra. (E adormit, e lenes : o umbra de impuls ; (Dar cand se redestepta, mijesce'n petra muschtul, (Iar dela muschiu la Spirit se'ntinde scara'n timp. (Cu cat vointa este mat forte, mat calita, (Cu-atata se Ttqesce s'ajunga mat curand,

204 DIIIINEpEII 199 «ad ort-ce punct se'ntórce pe sinu'mt: sg se 'n0re 4 In salba de lucefert un noi mgrggritar. «MT.e dragg chlar o pétra ; dar un arhanghel I Dinsul «Din mu,chiu, prin suferinte de secoli necurmav, «Reintrg Tar in Mine, Tubire inrniitg e Din tot ce el Tubise in sutele de viett I «Atatla tavi i mume I atalia fit i fitce, «Surorl i fratt i sóte i némurt i amid : dubirt de el trgite, trgite i remase «Un ocean inteinsul, Tubit i Tubitor! 5'aceste oceanurt se tot desfundg 'n Mine. 4 Me 'ntrebt: ce's? Tubire. M entrebt: ce fac? Tubesc. «De n'a, urcli, pe cine MT-a reversa Tubirea? «Ca sg Tubesc, Me sf4iti, urclind din Mine lumt I s Arhanghelii, din sinu 'rn't porniti ca nesce puncturi «De mii 0 mil' de vécurt, apot filtratt pe rind «Prin petre i prin plante, prin anirnali, prin 6menT, Cand se re'ntorc in Mine, triumfgtorl atlett,. Cea raclg de Tubire, primita la plecare, «MaT vie 0 mai vie 'acuma curcubeg, «ti sbuclumg, it ferbe, it face sä urclescg, 45i : din nebulose ft las a cerne sort tar cand o omenire pe vr'una din planete, «Cgclutg 'n desngdejde, Me strigg'n ajutor, «Dintre arhangheit unul, ca Messia, s'avintg, «Jertfindu-se sg scape nevinovate oi! «5i jertfa't Imy inching miresme Tubitóre... «Me'ntrebT: ce's EU? Tubire. Mentrebi: ce fac? Tubesc.

205 200 D f3 tinpe De n'a urçli, pe cine Mi-as rev'ersa Tubirea? cca sg Tubesc, M sfâiii, urclind din Mine Iumi.., cand vorbia, Cuvintul, urnind acele puncturt, Le respandla din suflu'i, si fie-care punct Lua ca.te-o figurg, un calapod, o formg : Materia se'nchtagg avend o fortg'n ea... Extasul incetézg. Poetul se dest6ptg. Mai luminos se simte : si'n el, si'n prejma lut. FranturT din amintire in creteru'r s'aséclg, Ei gandul, ca sa torcg, apucg noul fir. i fori Din Forta cea supremg Materig Ce'T numat fortg, una, monadg fgrg term, OrT-ce se desasorg, ort-ce se desdrurnézg, Rëmâne fortg, insä c'un stratu de individ. Ei stratul se transformg. Prin vlett evolutive Treptat se subtiéza, ajunge strgvecliti, Nepipgit, elastic, intretesut cu forta, A aril' e pojghitg : un corp molecular. Naturalistul, care din jos in sus invétg, Materig visézg in universu'ntreg. Din sus in jos cu fall privesce filosoful,.5i'1 pare numai fortg. Se'nsélg amindof. Poetul singur scie, extaticul prin care In jos zlinbesce cerul, pamintul plange 'n sus; Si el, plipanda harpg, vibrézg tot-o-datg. Cu Dumnecleil-Tubirea si cu Tubirea-om... Un cântec, numat unul i cel mat de pe urmg,

206 DUMNEVEU 201 Voind sal smulg din mine, il asvirlit in cer ; Si ca sa. prind fugarul, sburat'am dupa dinsu I : WcluT eternitatea... De ce m'am masi intors? De ce? CacT fie-carut e data o solia. Mar are pin'la tinta apostolatul mei'. Rthdare, 0 'nainte 1 Când volu sosi la capèt, Sa cant cu serafimit : 0, Dumnecleule I

207 LECCA Haralamb G. Lecca, Prima BucurescY, 1896, in 8. Dupg Prima, nu e tocrnat greil de a prevedé ceea ce va fi Secunda. Volumul, pe care '1 publicg acuma tinerul meil a- mic Lecca, imi amintesce pe Fetul cel din poveste, blgstemat a purta un,ir de ani o pele de bglaur, de care el se despag cate-o-datg, de 'ntaiu mai rar 0 apoi din ce in ce mai des, aparend atunci ap cum este din fire.0 cum va trebui sl fie in totd'a-una dupg incetarea vrgjii : frurnos, mgret, stralucit, 0 érg0" s'ascunde sub urickisa'i haing de solcli. Ngscut i crescut intr'o atmosferg, pe care de vr'o trei-cleci de aril' o tot inveninézg la noi ciumosa,ccild a lui Schopenhauer : o molirng ducend pe poet d'a-dreptul la taverng sail la casa de nebunt, una din douë, sail mat bine una dupg cea-laltg, -- ngscut 0 crescut intr'o asemenea atmosferg dufnang sperantei,i credintet, poetul Lecca, sg fi fost el ori-cat de Fet-frumos, totusi vrend-nevrend s'a simtit din capul loculut invgluit de acea sarbeda 0 rece pele de bglaur, din care se sbuciumg a scgpa 0 nu va puté sx nu scape, dar n'a scgpat incg. Acestg luptg intre Ormuzd i Ahriman, intre o naturn intimg adeverat poeticg, cu pornirt generdse, cu idealuri inalte, cu avinturi sublime, 0 intre povirnipl cel junimist de pamfletar in versurt, dresat a imbgla tot ce rgdicg pe om d'asupra dobitocului, acéstrt nervosg luptg se resfrange in Prima, anuntandu-se insg

208 LEOCA 203 pentru Secunda o victoria desavirsith a bineliff asupra r6ulut Ḋa ; Ahriman este aprope invins de pe acuma. Elementul cel bun predomnesce. 5i atund un interesant fenomen psicologic de obsesiune sociall atund ve4;11 pe Lecca superandu-se pe propria sa inconscientd ernancipare de miasmele mijlocului in care traesce si cercand inteun mod conscient a se re'ntorce in bulhacul pesimismulta. Dar aci el nu mai e poet. Lipsindu'T idealul, it lipsesce fondul i 'T lipsesce tot-oclatd i forma, cad' forma i fondul sint o spontaneitate indivisibila a ortcarif conceppuni poetice. NumaT in aceste veleitaff de reacpune ne intimpind la Lecca nisce versurt ca Din a.a dem teraunt Nu 'mt mat fac ilusiun),.. fecte, si tocmal acésta perfecpune 11 sperid. Nu 1 isbucnesce el ; nu 1 asa cum este, tabloul va trece neobser- Luap de exemplu poesia intitulata «Douë rugt,. Lecca incepe printeo caldd expansiune a copilet, piing de candore, de nevinovatia, de naivitate, i apot, ca si cand T-ar pare reti a s'a urcat atat de sus, el d'o-data trece la : S'ail stins luminile la gemurr. Tgcerea noptit rdscolind Ateul, singur in odaig, sfgramg candela rgcnind..., dupa care urmeza un sir de blästeme contra DivinitAPT, unde in desert at vré sa dibuesci o scânteiti de poesia. Din fericire, remasita pesimismulut la Lecca e atat de sardcaciosa, incat dinsul bogat in admirabile varia- Puni pretutindeni uncle-1 niisca o nesofisticatd inspiratiune dinsul repetà mat jos aceleast nesabuite bid% steme intr'o altä poesid intitulata ocersitoruh. AT clice ea este un pictor forte talentat, care a terminat o panzd unde ideea, cesenul, coloritul, armonia totala sint per-

209 204 LUCA vat ; lumea e stricatà, sä firn i noi ca lumea ; i pictorul se apucg a'st masgali cap-d'opera, aruncind ca'te un benghiti negru pe p0rilet cele mai vclute, numai ni numai pentru ca sä impace pe cati-va gogoznant de at d-lui Carp. Daca eü le spuiu tote acestea cu ati.ta crudime, este ca, pe de o part; nu pot a nu iubi pe Lecca, recunoscead intr'insul o stofa de mare poet, Tar pe de alta, auto-suggestiunea JuT cea schopenhaueriana ocupä un mic loc, un loc aprope exceptional, in totalitatea volumului. «and starn alaturii, iris i ris Epitaf, cbalada desfrinatului,, partea cea.finala din imama,, acestea peste putin i se vor pare lui insusi Lecca mai straine decum se pare fluturului crisalida din care e0se, caci ele nu sint pentru dinsul nici macar o incepetore faza din evolutiunea personala, ci un simplu bir platit unei capriciose mode mornentane, un fel de malacoff al artistului. Cine vrea sa cunósea pe Lecca cel autentic, sà citescä : CTlTlin,si Sinzfliana; Borderul din sat, ; Balada nebunulut; Scrisbrea soldatulut ; Mar; funebru ; In temnild; Imposzbil ;.Ném ; La spital; Dintr'un vis, etc. etc. Daca el n'ar fi cântat deal numai atata, 0 tot inca ar fi de ajuns pentru a't arvuni una din paginele cele mai,de onore in istoria poesiei romine, unde asemenea pagine sint d'ocam-data pre putine, ba chiar vr'o câteva din cele pre putine reman forte discutabile.

210 LECOA 205. Julia Hasdeil descrie in urmatorul mod misiunea poetulut De leur divin pouvoir ils avaient conscience, Sachant qu'ils possedaient la plus belle science : Celle du acur humain avec taus ses replis, Ses donheurs, see &sirs, ses amours, ses ozthlis, Et qu'ils avaient, pour tout avoir et tout domaine, Le don de te chanter en vers, souffrance humaine I Le don de t'éprouver avec plus de vigueur Et de sentir plus fort ton empreinte en leur cceur Que le reste du monde, mission austere! De pouvoir dire au del les douleurs de la terre Telefon al omenirit Cara. Durnnedeil, adeveratul poet, un Shakspeare, un Goethe, un Schiller, un Victor Hugo, nu se gandesce la sine insusi, iperbolisand pina la sublimitatea ridicolului meschinele sale mizeril personale: el repercuta si reproduce intr'o minunata prisma durerile altora, sufere suferintele aprópelui, usuréza chinurile némultil omenesc assumandu'sl quintescenta lor, este un martir al altruismula i chiar atunci and inalta un imn de fericire, ca i atunci cand tuna sail and geme, poetul nu este el, ci un echoil. Numai talentele cele märunte, numai poetit cei de t6te dilele ne asurdesc intr'una cu propria lor microscopica personalitate, asernenea closcel care umple de sgomot o mahala intréga dupa ce a scos un oil, ca i cand oul ei ar interesa universul. Poet si egoist, sint doue notiuni call se exclud una pe alta. Cunósce-te pe tine insuti,, dicea Socrate catra filosofl. csa simy durerea altufav, ar trebui sä se tot repete poetilor ; i Ii s'ar pute adaoga din and in and: csilesce-te a nesocoti propria ta durere2. Heliade si Boliac nu eraii temperamente poetice ; i totusl Sburatorut celui de'ntaiu i Sila celui-lalt vor remané, caci au reusit a surprinde acésta trasura esentiala a adeveratel poesii. Cu cat dara mai nemerite, mat mandre, mai superbe trebui sa fie notele atunci and córda sbarnae sub arcusul unul maistru I

211 206 LEOOA IM volt"' feri de a face o comparatiune intre Lecca si intre cei-lalti de at nostri. SA credem si sa clicem at avem muly poet1 insemnati, desi nu tocmai atatia, negresit, pe cap' IT Inir Antologia d-lut Radu Rosetti, ul insust un 1nceput de talent de multa valóre. ET bine, ort-ca.ti ar fi, as clori ca toti sl ajungl la inaltimea si la puterea lut Lecca de a simti si a canta Suferintele altuta...

212 LOUIS LEGER I SLAVII Russes et Slaves. Etudes politiques et litteraires. Paris (Hachette et C-ie), 1890, In 8, pug. XIV, 348. Titlul acestel cat-0 arata din capul loculta punctul de vedere al autorului : Russes et Slaves. Louis Leger nu identifica nici o data interesele rusesc I' cu cele s la vi ce. Pentru dinsul RuOi sint Slavi forte arnestecati cu ingrediente turanice : «Des Slaves et des Finenois, tels sont, au point de vue anthrqpologique, les «elements constitutifs de la nationalité russe, (pag. 28). Si inteun alt loc el adauga (pag. 55) : «On peut affirmer qu' Ivan le Terrible n'eüt pas été possible si, avant lui, Gengis-khan n'avait pas existé,. Acest titlu : Russes et Slaves, indica in acela0 timp vasta sfera de activitate a luf Louis Leger, care nu este numat rusis t, ca atitia alti, mai ales de cand vilva lui Turguenieff, a lui Tolstoy sail a lui DostoIefsky a introdus i a respindit in Franta rusismul, ci este s I a- vi st in tota puterea cuvintuld. Polonif IT sint nu mai putin dragi decal RuOY : «ce n'est pas en Russie seule- «ment que la litterature se renouvelle ; en Pologne, la epoesie a produit, dans notre siecle, toute une série cd'ceuvres remarquables qui ne palissent point a coté cde celles de Byron ou de Hugo, (pag. X).

213 208 LOUIS LEGER FA SLAVII Louis Leger este, Fite, singurul Frances care vorbesce rusesce, polonesce 8i bohemesce, intelegend toto-datg perfect cele-lalte dialecte din aceta0 familig etnicg. Pentru a se familiarisa pe deplin cu SlaviT, el fgcuse prin Odle lor opt lungt -cgletorit, din cart cea 'nfitu la 1864, cand era numat de vr'o 20 de ant, i cea de pe urmä la 1883, in ajun de a fi numit la catedra de limbi i literature slavice, creatà inadins pentru dinsul.. Lista scrierilor lul Louis Leger e forte lungg. LAsand la o parte articolit pubiicatt in Revue des deux Mondes, in Revue Moderne, in Revue Bleue, in Publications de l'ecole des Langues orientales, in Revue Critique, in Magasin Pittoresque, in reviste ruse i boheme etc., vom mentiona numat : Chants heroiques et chansons populaires des Slaves de Bohbne, 1866 ; La Bohhne historique, pittoresque et littiraire, 1867 ; Cyrille et Mithode, Rude sur la conversion des Slaves, 1868 ; Le Monde Slave, 1872 ; Etudes slaves, 3 vol ; Histoire d'autriche-.hongrie, 1878 ; Contes slaves, 1882 ; La Russie a l'exposition Universelle, 1878 ; La Save, le Danube et le Balkhan, 1884 ; La Chronique de.nestor, traduite sur le texte slavon, 1884 ; La Bulgarie, Si 'n tote aceste lucrgri, autorul este nu numal un specialist sigur, dar i un distins scriitor, cu care invett i petrect tot-o-datg : pentru SlavT el a fgcut mat mult deca ceea ce fgcuse Marmier pentru lumea scandinavg. Ultima scriere a lut Louis Leger este acum de 'naintea ochilor notri Russes et Slaves.

214 LOUIS LEGER fg SLAVII 209 Ea cuprinde urmgtorele opt studie : Les Slaves et la civilisation. La formation de la nationalité russe. Les debuts de la littirature russe. La femme et lqj sociiti russe au X VI-e siecle. Les premiers diplomates russes a l'étranger. La Bulgarie inconnue. Le peuplt serbe. Le poete du panslavistne. Capitolul intitulat : cslavii i civilisatiunea, form&i o introducere la volum. Autorul I1 pune intrebarea : (Les Slaves sontils vraiment si indignes de figurer gparmi les Kulturvolker? sontils vraiment si barbares eet si incapables de civilisation? La question vaut la epeine d'être examinée., Cuvintul nemtesc ekulturvölker, aratg forte lamufara a o spune pe fata, cgtra cine anume se adre- rit, séza intrebarea : in joc sint nu numal Slavii, dar si GermaniT, judecati de un Latin. Slavii, GermaniT i LatiniT sint cele trei mart ginti ale Europa Ori-cine nu apartine nici unda din i and n'ar fi. Nemic ele, a dispgrut sau rëmâne ca &A nu póte fi mai important, ca actualitate i mat cu samg ca viitor, cleat problema despre raportul intre eel trei u ri ast. Cartile cele mat bune nu sint tocmat acelea cart ne invata, ci acelea cari ne fac a cugeta peste cele cuprinse in ele. Cartea lui Louis Leger ne-a facut sg cugetim asupra urmatorului fenomen, pe care 'I supunem, pentru o aka ocasiune, apreciarit eminentulut slavist. Nu vorbim de individualitati. 0 familia francesa, stramutata in Germania, pote sa produca pe un Ndmt curat, numit Du Bois Raymond. Dintr'o familia germana aseclatg in Polonia se póte nasce un Slav curat, numit Lelewel. Individualmente, un Latin se germaniséza, un Malt se slaviséza. Nu asa insa and e vorba de masse. Aci istoria ne cla o lege fixa, o norma statornica intr'o singura directiune. De ate ori s'ail doenit pe acelast spaiü inteun timp indelungat elementul slavic i cel german, Slavii aü ajuns treptat a fi cu totul

215 210 LOMB LEGER 1;41 SLAVII germanisatt. De ate ort s'ail docnit pe acelasl spatiii intr'un timp indelungat elementul germanic i cel latin, ermanit a5 ajuns treptat a fi cu totul latinisatt. MaT cautatt pe Slavl in Brandenburg, in Pomerania, in Saxonia, in Mecklemburg, in Danemarca etc. MaT ciutati pe Goti, pe Longobardl, pe Francl, pe NordmanT, in Italia, in Franta, in Spania. Din acest providential endosmos si exosmos resultg cä : Slava trebui sä se teing de GermanT ; GermaniT trebui sä se téml de LatinT ; dar Latinil n'a5 ore si el de cine-va a se teme? RomâniT in Galitia, in Moravia, in Serbia, in Bulgaria, apot Românil i Italienii in Dalmatia, ail fost slavisati. Latinil absorbind pe GermanT, GermaniT absorbind pe SlavT, SlaviT absorbind pe LatinT, acésti tripla tendinta istorica s'ar puté represinta prin urmaórea figurai :

216 LOUIS LEGER fg RANH 211 UrmézA a : I de Slavi trebut sa se térrul Latinii", dintre cart sint expust mai cu sama RomâniT; 20 pentru RomânT in specie, contra pericolulut celui slavic, anume contra colosulut musalesc, aliatl natural'!" al' nostri sint GermaniT. SA ne pardoneze darl Franta cea republicana, pentru hatirul carita nu not ne vorn pupa vre-o data cu Tzarpl I

217 PHILIPPIDIOTISME La IasT revista d-lut Xenopol, in BucurescT revista Rd-Jul Jacob Negruzzi, ambele aceste reviste 0-ail asigurat de o bucata de timp acefa0 pénä a d-lut Philippide pentru a indruga despre mine cal vercli pe pereff : ba ca ell n'am citat pe un obscur caluger grecesc care vorbesce cu totul alt ce-va cleat ceea ce am spus eil; ba a nu sint in stare a deosebi sonurile 0 literele una de alta ; ba ca sint un fel de d. Gherea ; ba ca na-cf-o frânta ca 1T-am dres'o. ReposatuluT Fontanini, dud era inchis la Balamuc, if venise in cap firesce ca nu in minte, de vreme ce n'o mat avea caraghiciza pofta de a me prinde pe mine 0 de a'0 lega cartile ecu pielea lul Hasdeti a. Un artag de nebun, 0 prin urmare ce-va cu totul nevinovat. D. Philippide ist sbucluma capul nu clic mintea cu dorin1a i mat bocanä de a me inghili intreg de viii dintr'o singura imbucatura, de0 nu este inchis la Balamuc, fiind de o cam data retinut la cele doue reviste. (Revista-noul 1896, Sept, 15),

218 EMINESCU NECROLOG. ets sonuvpeenut frt etit D'être née en 'de; tem eu ttop Oi l'on trouve l'honneur et l'amour surannés Et dans lesquels un fou peut seul etre poke I Julie Hasdeu, atevalerie p. 5- Eminescu a lasat multe versuri admirabile ; insa meritul lut cel covirsitor, un merit de principia, este acela de a fi voit sa introduca si de a fi introdus in poesia român6sca adeverata cugetare ca fond si adeverata arta ca forma, in locul acelet usore ciripirt de mat 'nainte, care era forte igienic a. pentru poet si pentru cititor, scutindu'l d'o potriva, pe unul si pe cela-lalt, de ori-ce batae de cap si de ori-ce batae de inima. Nu clic nimenut sä imiteze pe Eminescu. Din contra. Poesia este o casatoria a realitatir cu idealul in sufletul poetullt in acele momente cand poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet tot-d'a-una ; in acele momente prin urmare, in cart el este mat el, mat insust, mat individual ca of-i-and. In fie-care suflet poetic realitatea si idealul se combina si se acorda intr'un alt mod. Intre doi poeff pot fi asemenart numat dóra prin asemenarea cea organica intre naturele amindurora, nict o data prin imitatiune. A imita pe cine-va in poesiä cste un talent tot atat de vulgar ca si a imita pe cineva pe scena, unde si acolo un actor artist urclesce, nu

219 214 EMIRE8013 mgimutéza. Eminescu va trgi, fiind-cg a isbutit a ggsi frumosul fgrg a imita pe nimeni. El va tri, desi a murit nebun. Si a trebuit sg mora nebun. E grozav a o clice I SA nu fi innebunit, ei nu avea ce manca. Mai rea decat atata ; ca sa alba ce manca, el fusese silit a's1 minca inima, inlocuind avinturile poesief, avinturi marete, avinturi cart nu se pot vinde, prin acea prozg de tote glilele a sterpelor lupte de actualitate, care ii aducea o farama de paine, stropita intr'ascuns cu amare lacrimi prefata nebuniei. El va trgi, desi a murit nebun. Si cum Ore putea sg nu innebunescg? In tote epocele ati fost poeti pe cary flamânda sgracia, une-ori numal desertaciunea, pentru o ticalosg paine insotitg de o mai ticalcisg laudg, ii incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In tote epocele s'au veglut insg si de acele fief semete, inalte, vrednice de solia ce le-a dat'o Dumneleirea, cari nici o data n'ail atins o mâng cersitore catra vre-o mgrire pgmintésca, cgtra acei ce uita cg nu sgracii spelail picidrele lui Isus, ci Isus a spelat piciorele sgracilor. Asa poet a fost Eminescu. El va trgi, desi a murit nebun ; vor muri insg. pentru vecia nenumeratit intelepti, car! aü lgsat, lasg si vor lgsa tot-d'a-una sg innebunéscg un Eminescu.

220 0 MENTIUNE Exposition Universelle de Paris en Notice sur la Roumanie. Production. Industries.Paris, Impr. Kugeltnann, in-8. Autorul acestei cgrticele de 140 pagine fiind necunoscut, regretam din inima cg respunderea intregg cade asupra d-lui George Bibescu, in calitatea sa de cpresedinte al comitetului n4iona1 si cornisar al sectiunii romane», o calitate de trei ori repetata pe primele pagine. Ori-cine cundsce frumosa «Notice sur la Roumaine*, din 1867, lucratg de dd. Odobescu si Aurelian, nu va puté Terta copilarosa brosurg de asta-datg, cleat nurnal clóra presupunend ca a scris'o vre-un scolar din clasa a III-a gimnasialg. Ba chiar un scolar din clasa a III-a gimnasialg s'ar fi ferit de o mulorne de nostirnade, earl' impestritéza cu belsug acésta lucrare, menità vez-d6rnne a ne face cunoscuti EuropeT. Asa, de exemplu, el n'ar fi spus (pag. 37) ca Ronnanul este «facile a conduire et a gouverner, patient, titnide, i dei etimide» -- totusi «excellent soldat*, uttând in acelasi timp a at-eta tocmai insusirile cele e- sen Oa] e ale Rominului : esobru si modest*, insusiri a- supra carora atragem Vita luarea aminte a d-lu1 George Bibescu, la cas de o noug editiune. Asa, el n'ar fi bggat (pag. 123) «Litterature, Sciences, Arts* in capitolul despre «Industries Rournainess ;

221 216 0 MENTIIINE 0i apot ce fel de cliteraturid I se incepe cu d. AndreTu Vizanti si se isprävesce cu d. Garoflidi, Tar la mijloc intre amindol o arababurà. Asa, el n'ar fi vorbit despre chihlibarul dela Buzeti o-datl pe pag. 58 si a doua Ora pe pag. 97, despre sare o-dath pe pag. 55 si a doua ór pe pag. 114, despre apele minerale o-datl pe pag. 63 si a doua Orl pe pag. iii, etc. etc., fdra nict o legaturà, fgrä nict o notma, fgrä nict o consciinta de cele scrise, mergend une-ort cu zapaicela pind intr'acolo inc51 selele, cärutele, päläriele p i altele sint puse la un loc cu caracuda sub rubrica: cpeche, I Vom ispravi prin urmatórea minunatä descriere a Bucurescilor cdans les rues du centre on rencontre de cbelles maisons parées des couleurs les plus iclatantes cet de moulures en plâtre et couvertes d'une foule d'orcnernents en fer-blanc qui donnent a la ville un aspect ctout particulierd. Halal sl fie I ExposantiT românt dela Paris ail cgpaat, se clice, o dróil de medalif de aur, meialit de argint, medalit de bronz i inenount onorabile. 0 menciune se cuvine si brosuret d-lui George Bibescu, dar onorabilä nu.

222 RESPUNSUL MEU LA REVISTA VIETA" Da, it votu respunde. `S* IT voth respunde tocmat pentru cg nu se asteptg neminea ca sg '1 r6spund; si, prin urmare, respunsul meil va fi pe placul c VieteT), care ig rumpe capul tot aler- _end mere' dupg l'inattendu. De vreme ce c Viétap se sup6rg pe mine pentru cg am cutezat in poetna a Dumnecleiip a nu admira la Eminescu nesce versurt ce par a nu fi fost acute decit numat si numat spre a cgp6tui o rimg excentricg, apot it votu respunde cg in limba românescg este tot ce pote fi mat usor de a croi aseinenea rime cu dutumul. De exemplu : sau: RomâniT s'ail ales cu. Pulp din Eminescu; 0. criticule! al Respunsu'nif te asqlia1... Negresit, gales cup lingg ceminescu sati cili cgs lingg curclicg» sint absolut din acetast sag cu ctisap lingg cplânsu-mi.s'a, sail cu erepaos Iing alenelaos din nenorocitul Eminescu. Poesia consistg in idee i in ritm. NumaT ideea si ritmul caracterisézg pe un adev6rat poet. Rima este un accesorill, un plus, care pcite sg arate la poetii cel marl o pré mare boggtig, dar care ascunde sgräcia la

223 218 RESPIINFRIL MEII LA BEVIBTA VItTA" cet mititet. In off-ce cas, la unit ca i la cet-lalti, rima trebue sä albg aerulaci e arta! trebue sg albg aerul de a se nasce d'a-dreptul i 'n libertate din inspiratiunea poetului d'o data cu ideea si cu ritmul. 0 rimg silith, o rimà trasg de per, o rimg thuritg intr'adins pentru ca sg atragg asupth't atentiunea cititorulut, nu este artistica', cad e nenaturall Vestita Glossg, a lut Eminescu. mai cu deosebire, póte sg fie un fel de gimnasticg, dar poesig nu este. cat se atinge insg in principiti de meritul lut Eminescu grosso modo, eti am vorbit deja in notita necrologicg asupra poetulut si in scrisórea mea catra Gheorghe din Moldova.

224 FONDUL JULIA HASDEO" (Monitorul Oficial, 20 Aprile 1896 No. 18). ACT DE DONATIUNE Subscrisul B. P. Hasdeti, in memoria fiket mele Julia, fac.academiel Române donatiunea de lei, pe cart IT depun chiar acum in ioo obligatiunt rurale de Stat de ale 500 let a 6 la sutg, cu cuponele lor, incepend dela I Maiti 1896, pentru a forma «Fondul Julia Hasdeti). Venitul anual disponibil al acestet sume, scotendu-se de cgtrg Academia, dupg statute, 15 la sutg, adicg 450 lei, va fi de 2,550 let, din cart: I. 550 lei anual vor fi menitt la intretinerea «Mausoleulta Julia Hasdeil, din cimitirul Serban-Vodg (Be lu), unde actualmente se plgtesce pentru acest scop die 15 lei lunar (T80 lei anual) until' bgiat ingrijitor 0 cate 48 lei pe trimestru (192 let anual) pentru luminarea celor douè candele, plus reparatiunt mid eventuale. II. Restul de 2,000 let anual se va capitalisa in in fie-care tret ant ping la suma de 6,000 let, din call apot jumgtatea de 3,000 let va fi la dispositiunea Academie pentru misiunt sciintifice alternative din partea

225 .220 EONDIII, JULIA HASDEff.celor tret sectiunt, in interesul filologiei române, al istoriet române si al fisiografier romane ; Tar cea-laltg jumatate de let va forma un premiil trienal (Julia Hasded* pentru o lucrare originalg scrisg romanesce si apgrutg in cursul celor tret ant precedinti in sfera vre.unula din subiectele aci mat jos specificate : a) Istoria criticg a unela singure din urmitorele provincif romane : Basarabia, Banat, Bucovina, Faggras, Hateg, Oltenia, Maramures, Moldova-de-Sus, Moldovade-Jos, Muntenia propriil clisg, pgrtile AbruciuluT ; b) Istoria criticg a unut singur oras romanesc sail -a unet localitatl insemnate ; c) Istoria criticg a unut singur Domn roman, afarg.de epoca Fanariotilor ; d) Istoria critica a unut mitropolit sail prelat roman ; e) Istoria critica a unet singure familit romane boerescf, a cgrita vechime dateza cel putin de pe la anul T600 ; f) 0 lucrare despre Zoroastrism sail despre Buddhism ; g) 0 lucrare despre ScOla Neo-platonicg ; h) 0 lucrare despre unul din urinitorii representantt ai crestinismulut: apostolul Pavel, evangelistul Luca, St. Augustin, St. Gregoriii de Nazianz, St. loan Damascen, Synesius, Origen; z) 0 lucrare despre regina Elisabeta a Engliteref;.7) 0 lucrare despre arlota Corday. Ori-ce lucrare in directiune pessimista sail cu o tendintg irreligicisd, adicg ateistg sail contra lut Crist, va fi respinsg; prin irreligiositate insg nu se intelege de loc combaterea clerulut si a decisi unilor sail institutiunilor bisericesci post-pauliane. III. Se va preferi indivisibilitatea premiului. Totusi Academia, dupg impregiurgri, va puté sg'l impartescg in dou6, &and un premiii de 2,000 let, si un accesit de i,000 lei unui alt autor asupra unul subiect diferit.

226 Pam, JULIA HAMM 221 Lucrarea cea premiabila nu va fi mat mica de i 50, pagine tipar cicero in 80 text, afara de documente saii piese justificative. Cand o lucrare va fi considerata ca geniala, atuncr Academia va puté sa nu bage in mina numerul paginelor. IV. La cas de a nu se decerne un premiil din causa lipser unet carp- de valóre sail din vre-o aka causa, intréga surna neintrebuintata se va distribui in ajutbre Wesel la studentit romant din Basarabia, inscri T la Universitatea din RucurescT. V. Si eil, i iubita mea sotia Julia, sintem batrant si suferincli. Cat timp voia lut Dumnecleti ne va mat tine pe pamint, venitul total al donatiunit in suma de 3,000 let, cu incepere dela i Maiti 1896, mi se va plati mie de catra Academia Romana in rate lunare de cate 250 let, i aceste rate dupa mórtea mea vor urma a fi platite tot aa sotiet mele ; iar dupa savir0rea nostra a amindurora, Academia va intrebuinta venitul anual din. efondul Julia Hasdeil, in sensul donatiunit de fata. Scris i subscris cu mana mea, B. P. Hasdeli, pro-- fesor, strada BucurescY, 2 Murat i896. (Urmeza autentificarea tribunalulut Ilfov, sectia de notariat, dela 4 Martiil 1896, sub No ). Anexel la donaliunea cfondul Yulia Hasdegs. La punctul IV din actul meil de donatiune, acut AcademieT Romane i autentificat de tribunalul Ilfov sectia de notariat, la No , dela 4 Martiii 1896, am uitat sa preyed casul cand intr'un an Ore-care n'ar fi inscris la Universitatea din Bucuresci nici un student Roman din Basarabia. Me grabesc a lamuri ca in acest cas suma cea neintrebuintata se va distribui in acelag

227 222 FON DIM JULIA. Hk8li1t mod la studentit românt din Oltenia, inscrig la Universitatea din Bucuresci. B. P. Hasdea, profesor, strada Mihaiti-Voda. BucurescT, g MarLiU. L896. (Urmézg autentificarea tribunalulut Ilfov, sectia de notariat, dela xi Martig 1896, sub No ). ACT DE ACCEPTARE D. B. P. Hasdeti, profesor, dorniciliat in Bucuresa, strada prin actul de donatine dela 2 Martie 1896, autentificat de cgtrg tribunalul Ilfov, sectiunea de notariat, la No dela 4 Martie 1896 si anexa la acel act, autentificat de acela0" tribunal sub No dela ii Martie 1896, a dgruit Academia' Romane capitalul de la in o sutg obligatiuni rurale de Stat 6 la sutg a 5oo let, predand in manile autoritgth legale a Academia recipisa Bailee Nationale cu No dela 4 Martie 1896, sub care este depus la acea Bancg numitul capital. Avend in vedere inaltul decret Regal cu No dela 18 Martie 1896, publicat in Monitorul Oficial No. 4 dela 5 (17) Aprile 1896, decret prin care, conform art. 8ii din codul civil, Academia Româng se auvisa a primi donatiunea facuta el de D. B. P. Hasdeil, prin actul de donatiune i anexa la acel act, mentionate mai sus ; Avend in vedere votul dat de Academia in edinta sa plenarg dela 2 (14) Martie 1896, prin care se ac- -cepa numita donatiune ; Subscr4iT, represeatantt legalt at Academia Romane, declaram in numele acestei institutiunt, cg Academia Româng acceptg donatiunea capitalulul de 50,000 lei, fgcutg de D. B. P. Hisdeg, si se obligg a se conforma intru tote dispositiunilor coprinse in actul de domatiune.

228 rondul, JULIA HASDEt 223 Facut in Bucure;ci, in anul 1896, Aprile 8, in doue exernplare, pe timbru legal, din cart' unul se va da alut B. P. Hasdeti. Pre,edintele Academie Romine, N. Kretzulescu, proprietar, strada Romand No. 5. Secretar general, D. Sturdza, proprietar, strada Mercur No. 13. (Urmezg autentificarea tribunalului Ilfov, sectia de notariat, dela 9 Aprile 1896, sub No ). NOTA BENE Donatorii Academie Române s'ail gandit ping acum forte mult la premie, tatând insg cu desg.virore misiunile. Acéstg scgpare din vedere jumgtgtesce la not progresul sciintific, inlgturind tocmai jumg.tatea cea mai importantg, aceta care inavutesce de preferintg cu descoperiri, cu fapte necunoicute, cu resukate noue sail neasteptate. S'apoi nu e numai atata. 0 asemenea jumagtire ;;tirbesce sad arnang deplina desvoltare a tinerd generatiuni. Tinerul, care terininase o scolg specialg si produsese o lucrare, una sail chiar mai multe, este deja un invetat, dar tot incg mat remane un elev, simtindu-se stângaciu si nesigur de propria sa fortg. Numai prin misiunt tinerul savant se pune intr'un contact Intl cu alti specialisti de diferite temperamente, se determing pe sine-insug prin comparatiune, se electrisag prin emulatiune, sporesce prin entuziasmul muncei, se individualisézg. Deci : Fondul «Julia Hasdetiv prevede d'o-potrivg premie i misiuni. N'am avut 0 n'arn in vedere pe veterant, pe luptgtorit cei cunoscutt, pe cel hors-concours. Me preocupg exclusiv tinerii. Un tiner, fie el oricat de genial, totust nu póte sg fie copt pentru opere vaste, avend nevoe

229 224 FONDUL JULIA HASDEtt de aril indelungap de cercetari, de cugetarr, de combinatiunr prealabile. SA nu se bizue dara a imbratisa din capul loculur nesce perspective gramadite sail sintese complicate, ci sl incépa mar intalu, cu rabdare i cu modestià, a munci pe terenurr monografice. Un fond sciintific restrins permite tot.o-clata a canthri fie-care expresiune, a rötuncli ideea, a ingriji forma cea literarä, a perfectiona stilul i a capeta astfel tin inv6t artistic, o indemanare devenind pentru scriitor o a doua natura. Deci : Fondul (Julia Hasdeil), ferindu-se de lucrarr unite asupra istorier nationale intregi, asupra unei porpuni pré-intinse a teritoriului, asupra uner lungi periode, se indestuleza cu o disertatiune despre o mica provincia, o localitate, un ora, o familia, o persona. Romani, se cuvine a ne gfindi pe prima linil la cele romanesci. Romani sl fim 0 sa remanem tot-d'auna Romani, orl-ce am face 0 ori-unde am nemeri. Nu se cade insa a urta umanitatea intr6ga. Tot ce e frumos pe artier, mar ales tot ce s'a dovedit deja a fi fost frumos la alte popore, merita a atrage atentiunea si iubirea Romanilor, nu moda cea momentana, mai cu saml nu poleita decadenta a strainilor, ci acele idei si acele caractere cari ne radica, ne inalta, ne fac mar bunr pe normn,ine. Deci: Fondul (Julia Hasdeil) imbrati éza subiecte ca : Zoroastrismul, Buddhismul, Neo-platonismul cu admirabila Hypatia, Elisabeta a Engliterei, *arlota Corday. 0 ultima observatiune. Se va scandalisa vre-un Tartuf din asa clisul Sfint Sinod de a vede in donatiunea mea lista cea scurta de cer mai marl (representanp ar crestinismuluiy. Printre ace ti stalpr al bisericer figuréza Augustin, pe care calendarele la nor nu catadicsesc a'l numi csfint,, ci abiaabia efericita, apor cavalerescul Synesius cel vladia cu nevésta, mai cu deosebire ereticul Origen, dupl mine cea mar sublima inteligentl curat cre0ina.

230 FONDUL JULIA HASDEO 225 Ce sä fac! Eli nu scili, dacä pseudo-sfinot se scandalisézd in adevër, sail numat dupd obicetu c`n ipevdopdpive itsalj), fie ori-cum o fi ; dar scid cd pe mine unul, cu tot din-adinsul, m scandalisézd cioclit religiunit si ai crestinismulut. De o mie cinci-sute de ant si mai bine, calugarit sint aceta cart ad suspendat pe Crist si T-ati substituit o mincinosä locoteneqd, all caterisit pe Santul Spirit si ad pus pe Dunineded sub o asprd preveghtare politienéscd. Catolicismul peste tot, Tar in ortodoxid suprematia cea cdlugdrescd, adecd cea mat murdard ipocrisid sub o mantà de sfintenid, este scandalul civilisaounit moderne j trebut sl se ispravéscd o datd pentru tot d'a-una. Religios la culme, crestin pind'n mdduva creerulut, religios si crestin prin credintd si prin sciintd tot-o.datd, ell nu recunosc decat Evangeliul, numai Evangeliul, numal pe Isus cu Pavel, numai biserica cea adevèrat a- postolicd. Tot ce nu e Evangelid, este forte crestinesce discutabil, si neniic, prin urniare, nu rn'ar impedeca de a numi calal pe al-de Ciril de Alexandria i arhi-imbecili pe cei 318 dela Niceca. Arunce dard pe mine o canonic:a anatemd cet din al nostru Sfint Sinod, cart se nurnerd abia un-spre-dece pi jumdtate, pre;uesc insd cat 318. Vorbesc anume despre cei eun-spre.dece i jumdtate), cari judecard basibuzucesce si des-judecard evreesce pe mitropolitul Ghenadie, fiind-cd dinsul singur este crestin dintre et tott legav fedele la o-lalta. Asa cred, asa am creclut i asa votti crede al totd'a-una. Acesta este sensul urmatorulut pasagiu din efondul Julia Hasdeti, : «OrT-ce lucrare in directiune pessimista sad cu o etendintä irre1igios, adecd ateistä sail contra lui Crist, eva fi respinsa ; prin irreligiositate insel nu se inglege «de lot combaterea clerulul fi a decisiunilor sari insti- «tupundor bisericescr pc st-paulianei.

231 226 FOINDUL JULIA HASDEff Sper cà mila lui' Dumnedeii m va invrednici a mai face Academie Române o alt g. donatiune, anume pentru artele plastice : pictura, sculptura si architectura, tote intr'o aspiratiune religiosg in genere si crestinä in specie, purtind numele ifondul Nicolae HasdeilD in memoria fratelui meü pictor. Sus credinta I jos cglugarill Ortodoxia cea rominesca nu trebui sd fie nici grecésca, nici muscgléscg. Ping. la anul 1360 Românif n'ati avut nict o mangstire, nici un viddicg, numai popl si protopopi

232 RENASCEREA LUI VAUBAN Una din cele mai frumose doctrine ale Spiritismului este teoria R e nasc eri T. In privinta individului 'IT corespunde aceea ce este teoria Ev o 1 u ti un ii in Darwinism sub raportul specie. Individul omenesc se renasce din timp in timp pe aceiasi planeta, aparend ca o noua persdna, tot mai perfectä si drag mai perfecta, dar conservind in eternitate aceiasi monada, aceiasi quintescenta, aceleasi trasuri fundamentale. ceii avusei deja in trecut mai multe incarnatiuni succesives, qicea Pitagora, 0.'0' aducea chiar a.minte ca el fusese intr'o vreme Troianul Euphorbus telia a mai fost reincarnat>,, ne spune Crist, si mai adaoga; cdar Ornenii nu l-ail recunoscub. Filosofia italicà i crestinismul cel primitiv predicag unul si acelasi fond al R enascerii, fara ca s mai vorbesc aci despre avatard din India, cad pe mine in Spiritism me povetuesce mai cu sama Evangeliul, Evangeliul, nu aberraounile sag ineptlile calugarilor. Comunicatiunile spiritite, anume cele sciintifice, ndeet susceptibile de un control serios, forte rare-ori destainuesc cui-va, direct sag indirect, existintele anteriore. Repet inca o data : comunicatiunile susceptibile de un control serios. Fara control, nesce revelatiuni caraghióze, provenite din partea unor factori invisibili, lesne pot asigura pe un idiot ca el fusese Ore-eand Shakspeare sag Alexandru Machedon; si idiotul cel va-

233 228 RENANEREA LU VAUBAN nitos o crede, Tar cii voiu ride cel intaiu de un asemenea Spiritism. E falsà, e absurda in principiti, ort-ce metempsicosä regresiva, intru cat legea universala este numat progresul, numat evolutiunea, numat din ce in ce mai sus, i apoi mai sus nu in directiuni disparate, ci numat in aceiag linia individuall cea caracteristica. Un Annibal, de exentplu, p6te sa se renasca intr'un Napoleon, nici-o-data insa intr'un Leibnitz, si cu atat mat putin intr'un gogoman ambitios 6re-care. Un apostol Mateiu pote sa se renasca intr'un Gladstone, nicl-o-data insa intr'un Moltke, i cu atat mat putin in episcopul Partenie al Dunarii de jos, jos de tot. In scurt, renascerea cere imperios o inaintare sail o urcare consecutiva intr'o sfera. analoga. Ca sa flu priceput pe deplin, void reproduce ceea ce am desvoltat deja aka data (Sic cogito ed. III, pag. 12o): c Goethe, ac:-1 Goethe care ghicla atatea i atatea, cpina i darwinismul, prevecluse enigma Inconscientulut csi modul de a o deslega, dqi el nu intrebuinta tercmenit conscient i inconscient. Intr'un loc din Memocriele sale el clice : ctoti 6menii mat de soii, cand inccep a se c6ce la minte, simtesc cä ei. trebui sa j6ce c cin acésta lume un rol indoit (eine doppelte Rolle) : un crol real i un rol ideal, si'n acest simtimint ii are teccmelia ort-ce pornire nobila. Ceea ce ni s'a dat din fire cpentru rolul cel real, noi o aflam indata forte limpede ; c cintru cat se atinge insa de rolul cel ideal, rare-ort c csintem in stare a ne dumeri asupar (dariiber können cwir selten ins Klare kommen)., crolul cel real il joca omul intr'o singura viéta, co singura intrupare, i de aceea Ii i cunosce, fiind-ca dl joca pe de'ntregul. Rolul cel ideal nu este un rol, cci un nestir,it repertoriii.nu numai de roluri jucate in ctrecut i uitate, dar i de acelea cart, necimoscute cinca, urméza a fi jucate in yiitor : uitare dintr'o parte, cnecunoscut din alta, de aci greutatea de a ne ducmeri (ins Klare kommen). Rolul cel real, cel consci-

234 RENASOEREA LU VAUBAN 229 tent, este persona cea muritóre ; rolul cel ideal, cel inconscient, este nemuritorea individualitate. csa ne oprim un pic pentru a intelege cu amg- «runtul acel rol indoit, la care ne indruméza sublirna tcugetare a lui Goethe. t Fie-care ez, i n di vi d u a li t at e neintrerupta in d antul tuturor transforingrilor sale succesive, la fie-care noud intrupare face pe o noug p er s 6 ng, adecg jóca un rol nod. In acest noirl rol, eul are fdti uni-conscidria personagiului pe care'l j6cg, pastrând pit pluri- <consciinta tuturor personagelor jucate in trecut. Un t actor care face pe Hamlet, catg sg fie numai Hamlet dn restimpul jocului, uitind cg in culise el este Rossi «sail Salvini sail Sully, caci dacg n'o uitg, va juca tprost. Plecând de pe sceng, adecg desmarginindu-se t din rolul lui Hamlet pentru preggti in viitor un alt rol mai insemnat, el i1 dà samg cg. a fost cutare nfi cutare, arnintindu'o un lung ir de intrupari trecute tdin ce in ce mai iitaintate, i apoi érg0 devine uni- «conscient când intrg de isnovg pe sceng. Numai prin «darwinism, numai prin rnarea lege a evoluounit ni se «da cheea Inconscientulul, voiu sa clic a pluritconscientului celui latent, a cgruia latentg, comora (tgrai intrebumtare, ar fi o neroclig dacg eul omenesc «n'ar aye decat o singurg intrupare. tun actor nu póte sg jóce bine, nu p6te sg c re e z e decat acele roluri ma se potrivesc ping la un punct «cu propria lui individualitate. Ori-ate roluri ar juca «el unul dupg altul, in tote va ri<.rnané acda0 éä, dupd «fondul cel caracteristic al caruia insu.g rolul capeta o «deosebita nuanta individuall. In acela0 Hamlet, Rossi «se deosebesce de Salvini i Salvini de Sully. Ce-va t mai mult ; primele roluri jucate vor lasa tot-d'a-una o urmg asupra rolurilor ulterióre, i un observator istet «va puté sa dibuesca din când in and in Hamletul de tastdcli a lui Rossi vre-o trgsurg care se potrivia mai binior cu Othello de Teri sail cu Macbeth de alaita-

235 230 RENASOEREA MA VAUBAN cert. Pentru insusl Rossi insa acea trasurä va fi i n- cc o ns cient A, pina ce nu T-o vor spune altit. an fie care noul existentg omul simte conscient cal seti lib e r-a r bitr i si tot-o-data simte inconscient co fa t alit ate care '1 mina inainte. Liberul arbitriu ccel conscienc apartine presentulut personal ; fatalitatea ccea inconscienta este linia trasä dela inceput prin inctregul trecut individual. Daca eu am fost deja A', A", ca", trebui fatalmente sä devin A", si nu alt ce va, (nu B, nici C; dar in cercul acestet inconsciente fataclit'ati de a puté fi numat A, eti me bucur de un libercarbitriil personal conscient de a nu sta pe loc, de a «me puté indrepta, de a propasi, de a me inälta mai cal spor in sfera mea individuala A. In marginea unei csingure viete, ara o inverigare de mat multe intrupari cuna dupä alta, liberul arbitriti conscient al India' n'are cnici un sens, n'are nici un sens fatalitatea cea inconcscienta a culla, act fatalitatea individuala din present <este suma tuturor liberelor arbitrie personale din ctrecut..., Dupa ce ne-am explicat, votu trece d'a-dreptul la subiect. D. Maiorescu crede et Spiritismul prostesce. Dupa d. Maiorescu prostesce. Nu'i asa? Fie ; cii unul nu'l invidiez de loc pe d. Maiorescu, si nu votu inceta de a fi Spiritist. De asemenea Spiritist este amicul meti Dr. Istrati. Si eti, si Dr. Istrati, nu sintem un X sau un Y, ci sintem fie-care un eine-va in tótä puterea cuvintulta. AmindoT, fail a ne invirti vre-o data sail a da tirccile pe linga Palat, not admirârn de de-mult pe regele Carol scr iubirn din telta inima, fara nici un interes personal; il admirirn si'l iubim, fiind incredintati cà regele Carol personifica pentru România o mare mishine providenfiala. El bine, ca Spirititi, eti si Dr_ Istrati ne-am gandit nu o data, fara a ne consulta fail a ne concerta unul cu altul, punend amindot acelat intrebare: Care sä fi fost Ore personalitatea cea anteriora a providentialului nostru Rege?

236 RENABOENBA 1,111 VAUBAN 231 Avend fie-care alte mijl6ce de mediumitate, ell la mine a-casg si Dr. Istrati acasg la dinsul, nor am cugetat in deosebi intr'o sérg la pre-existenta regelur Carol. Dr. Istrati a primit respunsul : maresalul Vauban. Acelas1 respuns am cgpetat eti : maresalul Vauban. Conformitatea cea independinte intre ambele solutiuni este un adeverat control sciintific. Dar Ina mai trebura hicg un al doilea control, constituind o verificatiune a celur de'ntaiti. Ce fel de om fost'a Vauban? Intre Vauban si intre regele Carol este Ore o conformitate de done persone in acetasi linig individualg caracteristicg? Cu alte cuvinte, Vauban si regele Carol pot er 6re a fi una si acetasi individualitate A(= A' 4- A" +...)? Nu am d'o-cam-datg la indemâng o biografig a- mgnuntitg a maresalulut Vauban. Regret mai ales cal 'mr lipsesc Memoriile sale, publicate de Poncelet. Imi ajunge totusl o notiune ori-c5.t de elementarg. Ca ostas, Vauban a fost cel mar mare f or t i fi ca tor al Frantel. Ca om politic, Vauban se preocupa mat cu samg de economia StatuluT si de libertatea religiósä : Dixme royale* si tedit de Nantes,. Ca particular, Vauban era independinte si iertgtor tot-o-datg independinte fatg de ingâmfatul Ludovic XIV, el permitea prooriilor ser subalternt de a'r vorbi cu franchetg, desi cer mar multi, caractere mid, nu cuteclati din servilism, despretuitl de el-insust ; Tertgtor pentru dusmant personail, el utta vràjmgsia si imbratisa pe al-de Cohorn, pe care -- dacg Vauban era suveran l'ar fi fgcut adjutant. Pe and eti meditam asupra acester linie indivi. duale a lut Vauban, amicul meii colonelul de Rochas, administratorul Sc6ler Politecnice din Paris, a publicat din manuscript si mr.a trimis o brosurg intitulatg: gprojet d'une carte politique de l'europe par Vauban en 1706, (Paris, 1891). Maresalul Vauban era de 73 ant, când scriea in acel pro iect urmgtorele: (Le Danemarck et la Suede sont assez bien licmites; et quand ils se renfermeroient dans leurs bor-