De ce sunt interzise înţelegerile şi practicile anticoncurenţiale şi folosirea abuzivă a poziţiei dominante?
|
|
- Francine Pagé
- il y a 6 ans
- Total affichages :
Transcription
1 De ce sunt interzise înţelegerile şi practicile anticoncurenţiale şi folosirea abuzivă a poziţiei dominante? I. Înţelegerile şi practicile anticoncurenţiale un blat, o fraudare a regulilor jocului 1. De ce nu au voie concurenţii să se înţeleagă între ei? Cooperarea este o latură foarte importantă a societăţii iar educaţia pe care o primim în familie, la şcoală sau la biserică pune accent pe întrajutorare, sprijinirea celui slab şi frăţietate. Competiţia este legată de latura individualistă, chiar egoistă a naturii umane. Cu toate acestea, multe dintre marile realizări ale omenirii sunt rezultatul unor performanţe individuale, rezultat, adeseori, al competiţiei cu alţi indivizi.»»» În economie este ca în sport pentru cele mai bune rezultate este bine să existe o întrecere, să existe reguli (normele de concurenţă neloială) iar cel mai bun să câştige. Deosebirea între normele concurenţei (antitrust) şi normele de concurenţă neloială este una mai degrabă formală, care pleacă din originile istorice diferite ale celor două seturi de reglementări. Pe fond, s-ar putea sesiza şi o diferenţă de fond în sensul în care normele antitrust sancţionează mai degrabă deficitul de concurenţă (diminuarea concurenţei prin înţelegeri sau practici concertate între concurenţi sau prin exercitarea abuzivă a puterii de piaţă de către întreprinderea în poziţie dominantă) în vreme ce concurenţa neloială tinde să pună capăt exceselor de concurenţă (lovituri nepermise cum sunt dezorganizarea activităţii concurentului) 2. Din punctul de vedere al întreprinderilor, competiţia are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Avantaje: premierea eforturilor şi inovării. Dezavantaje: - ineficienţă - imposibilitatea realizării unor economii de scară. Prin carteluri, întreprinderile dobândesc o mai mare putere de piaţă iar tendinţa oricărui cartel este chiar de a monopoliza piaţa, prin includerea tuturor operatorilor economici activi pe piaţă. - existenţa incertitudinilor cu privire la evoluţia pieţei (piata = o ecuaţie cu multe necunoscute). Incertitudinea este cel mai mare inhibator pentru activitatea economică.»» Încheierea e carteluri este o tentaţie puternică. Ce este interzis? Sunt interzise înţelegerile anticoncurenţiale şi practicile concertate, care nu urmăresc sau care nu conduc la altceva decât la slăbirea concurenţei restricţiile pure şi simple care nu pot conduce decât la reducerea concurenţei, fără alte beneficii. Nu are importanţă dacă reducerea concurenţei are loc efectiv, decât în ceea ce priveşte cuantumul amenzii. 1 Valentin Mircea, Legislaţia concurenţei. Comentarii şi explicaţii, Editura C.H. Beck, 2012, pag.4. 2 Yvan Auguet, L equilibre, finalite du droit de la concurrence, în Etudes sur le droit de la concurrence et queques themes fondamentaux. Melanges en l honneur d Yves Serra, Dalloz, 2006, pag
2 Sunt permise restricţiile necesare pentru implementarea unor acorduri de cercetare, de jointventure etc care pot duce la obţinerea unor beneficii atât pentru participanţi, cât şi pentru piaţă şi consumatori. Interpretarea lor se face în mod restrictiv, ca orice excepţie de la regulă (regula interzicerii acordurilor între concurenţi). Interdicţia este prin obiect contravenţie de pericol Din punctul de vedere al existenţei prohibiţiei prevăzute de art. 5 alin. (1) din Lege/art. 101 alin. (1) din TFUE, nu are importanţă dacă înţelegerea, decizia asociaţiei de întreprinderi sau practica concertată restricţionează concurenţa prin obiect sau prin efect. Deosebirea este relevantă doar în ceea ce priveşte identificarea şi probarea existenţei unei astfel de încălcări. Cele două forme de manifestare sunt, după cum rezultă din formularea normelor legale aplicabile, alternative. În practică, autoritatea de concurenţă verifică mai întâi dacă un acord restrânge concurenţa prin obiect şi doar în cazul în care rezultatul este negativ, va efectua o analiză a acordului prin prisma potenţialelor efecte anticoncurenţiale. Prin obiect anticoncurenţial este avut în vedere potenţialul unei fapte comise de întreprinderi de a afecta concurenţa, chiar dacă obiectivul urmărit de întreprinderi nu era acela de realizare a unei restricţii a concurenţei şi chiar dacă acordul nu ar fi în interesul întreprinderilor implicate. Practic, încălcările prin obiect implică existenţa unei prezumţii legale absolute 3 de încălcare a art. 5 alin. (1) din Lege/art. 101 alin. (1) din TFUE odată ce există suficiente probe privind o coordonare între concurenţi încălcare per se. Încălcările prin obiect ale art. 5 alin. (1) din Lege/art. 101 alin. (1) din TFUE se aplică acordurilor care, în practica administrativă şi jurisdicţională s-au dovedit a fi cele mai periculoase pentru mediul concurenţial 4. Sunt considerate, de regulă, ca reprezentând încălcări prin obiect faptele prevăzute de art. 8 alin. (4) din Legea concurenţei 5 : fixarea preţului (inclusiv fixarea preţului de revânzare într-un acord vertical), împărţirea de pieţe şi clienţi, limitarea producţiei sau vânzărilor şi anumite limitări ale capacităţii distribuitorilor, în acordurile verticale, de a îşi desfăşura activitatea. Efectul anticoncurenţial trebuie să se refere la afectarea efectivă sau potenţială a concurenţilor şi a consumatorilor, iar această afectare trebuie să fie apreciabilă, având în vedere pragurile de minimis prevăzute de art. 8 alin. (1), (2) şi (3) din Legea concurenţei. Astfel de evaluări sunt realizate, de regulă, prin prisma Orientărilor privind aplicarea art. 81 alin. (3) din Tratat Despre ce activităţi este vorba? Nu este vorba doar de acorduri de voinţe (înţelegeri anticoncurenţiale) dar şi de practici concertate (forme intermediare, cel mai cunoscut exemplu fiind schimbul de informaţii comerciale între concurenţi) şi de decizii luate în cadrul unor asociaţii de operatori economici. Practica concertată: Aceasta este un acord tacit în care întreprinderile nu îşi propun să acţioneze explicit în mod unitar, dar acceptă consecinţele demersului comun. Practica concertată se realizează printr-o întâlnire a minţilor (meeting of minds) şi, astfel, îmbracă forme mult mai subtile şi complexe. În exprimarea Curţii Europene de Justiţie, practica 3 Este vorba de o prezumţie absolută şi nu relativă deoarece, chiar dacă există prevederile art. 5 alin. (2) din Lege/art. 101 alin. (3) din TFUE condiţiile de exceptare îndeplinirea acestora nu înseamnă că fapta anticoncurenţială nu există, ci doar că aceasta nu va fi sancţionată. Aceste condiţii sunt oricum foarte greu de îndeplinit a se vedea infra, pct. 19 din comentariul la art Încălcările prin obiect ale Legii concurenţei se aseamănă cu infracţiunile de pericol prevăzute în legislaţia penală, care au la bază aceeaşi experienţă a consecinţelor extrem de grave ale anumitor fapte. 5 Acestea sunt similare restricţiilor grave menţionate în regulamentele Comisiei Europene privind exceptările pe categorii de acorduri.
3 concertată presupune o formă de coordonare între întreprinderi care, fără a fi ajuns la stadiul în care un acord propriu-zis este încheiat, substituie în mod conştient riscurile concurenţei cu cooperarea între acestea. Acestea nu reprezintă înţelegeri contractuale valabile deoarece sunt lovite, în baza art.49 din Legea concurenţei şi art.1250 din Codul Civil, de nulitate absolută. Ce nu se sancţionează? Comportamentul paralel. Comportamentul paralel al întreprinderilor în exprimarea plastică a Curţii Europene de Justiţie, reprezintă adaptarea inteligentă la comportamentul actual sau anticipat al concurenţilor 6. Comportamentul paralel este o realitate în activitatea economică şi este facilitată de pieţele în care există puţini concurenţi (oligopol) sau în care există o transparenţă mai mare a preţurilor practicate de diversele întreprinderi aflate în concurenţă. Adaptarea este o imitaţie a concurenţilor, în lipsa oricărui element de coordonare, şi este posibilă doar în condiţiile în care piaţa permite acest lucru (de exemplu, o creştere de preţ poate determina o scădere a volumelor de vânzări, întorcându-se astfel, ca un bumerang, împotriva întreprinderii). Se poate spune că singura sancţiune posibilă în cazurile de comportament paralel este aceea aplicată de piaţă prin intermediul consumatorilor. Motivarea economică a interdicţiei acordurilor dintre concurenţi Prin înţelegeri între concurenţi este afectat mecanismul cererii şi ofertei preţurile şi cantităţile vândute nu mai sunt determinate exclusiv de cerere. Aceasta conduce la ineficienţe sub forma afectării pieţei libere, despre care istoria a arătat că este cea mai eficientă modalitate de a asigura o alocare optimă a resurselor de producţie (eficienţa alocării resurselor), maximizarea producţiei (eficienţa producţiei) şi stimularea inovării (eficienţa dinamică) 7. Motivarea juridică a interdicţiei acordurilor dintre concurenţi Chiar şi în absenţa normei exprese din art. 5 alin. (1) al Legii concurenţei, existenţa unui acord între concurenţii pe o anumită piaţă ar fi contravenit principiului libertăţii de exercitare a unei activităţi economice art.45 din Constituţia României şi subspeciei acestuia care este libertatea contractuală, iar acordul ar fi fost afectat de nulitate absolută virtuală în baza art şi art NCC. Să presupunem situaţia următoare: un cumpărător ar fi dorit să cumpere un anumit bun de la o întreprindere, dar aceasta ar fi declarat că nu poate opera o reducere deoarece a încheiat o înţelegere privind un preţ fix sau minim cu ceilalţi producători din piaţă. În condiţiile în care elementul principal care îl determină pe cumpărător să achiziţioneze este preţul, formarea voinţei sale juridice este influenţată de clauzele unui acord faţă de care este terţ dar pe care nu îl poate înlătura. Pe de altă, parte, vânzătorul, deşi titular al dreptului de proprietate, este limitat în exercitarea atributelor acestuia, în special dreptul de dispoziţie. Iată, aşadar, că interdicţia per se a acordurilor şi practicilor anticoncurenţiale are şi o solidă fundamentare juridică, ceea ce este în măsură să confere mai multă precizie acestei norme, precizie pe care studiile economice, cu concluzii contradictorii uneori, nu reuşesc să o ofere. Este de principiu că libertatea de a întreprinde care include libertatea de a contracta nu poate face obiectul unei renunţări totale sau parţiale decât în acele situaţii în care legea permite acest lucru. Această concluzie derivă, în opinia noastră, din caracterul de drept fundamental al 6 Cauzele reunite C-89/85, C-104/85, C-116/85, C-117/85 şi C-125/85 până la C-129/85, Ahlstrom Osakeyhtio şi alţii c. Comisia (cunoscute în doctrină sub denumirea Wood Pulp ), finalizate prin Decizia CEJ din 31 martie Valentin Mircea, op.cit, pag.4 8 Art Cod Civil prevede: În afara cazurilor în care legea prevede expres sancţiunea nulităţii, contractul se desfiinţează şi atunci când sancţiunea nulităţii absolute sau, după caz, relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziţiei legale încălcate să fie atins.
4 libertăţii de a întreprinde, precum şi din dispoziţiile art Cod Civil care prevede printre clauzele neuzuale într-un contract şi restrângerea libertăţii de a contracta cu alte persoane. Două concluzii pot fi extrase din art Cod Civil: a) că limitarea libertăţii de a contracta trebuie să rezulte neîndoielnic din voinţa părţii; b) că libertatea de a contracta poate face obiectul unei restrângeri în ceea ce priveşte exercitarea acestui drept dar, având în vedere caracterul său de excepţie, nu poate face obiect al unei renunţări. Cu toate că la nivelul Uniunii Europene, activitatea de punere în aplicare a regulilor de concurenţă este puternic influenţată de dezideratul realizării şi consolidării pieţei interne, instanţele europene au arătat în mai multe ocazii că actualul art. 101 din TFUE are la bază şi urmăreşte şi protejarea independenţei de a contracta 10. În opinia noastră, din perspectiva interesului general, având în vedere că dezvoltarea şi progresul societăţii sunt rezultatul unei multitudini de eforturi individuale, coordonate, ca întro uriaşă orchestră, de mecanismele pieţei libere, societatea trebuie să ia toate măsurile necesare ca orchestra să continue să se exprime. Astfel, acordurile contractuale sunt valabile şi primesc forţa lor obligatorie doar atunci când corespund cu interesul general al societăţii 11. Cine poate fi sancţionat? Aproape oricine. Noţiunea de întreprindere în înţelesul dreptului concurenţei excede noţiunii de operator economic şi chiar celei de profesionist din noul Cod civil şi poate fi înţeleasă pe deplin doar în contextul legislaţiei şi al practicii din acest domeniu. În dreptul concurenţei, după cum rezultă din alin. (2) al art. 2 din Legea concurenţei, întreprinderea reprezintă orice operator economic angajat într-o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, independent de statutul său juridic şi de modul de finanţare 12. Această noţiune corespunde în parte, dar nu se suprapune cu noţiunea de întreprindere, prevăzută de art. 3 alin. (3) NCC exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. În ceea ce priveşte noţiunea de activitate economică, aceasta este privită, de asemenea, întrun sens foarte larg, constând în oferirea de bunuri şi servicii pe o anumită piaţă 13. Sunt excluse expres doar activităţile sociale sau care ţin de exercitarea unor atribuţii de putere publică. 9 Art Cod Civil prevede: Clauzele standard care prevăd în folosul celui care le propune limitarea răspunderii, dreptul de a denunţa unilateral contractul, de a suspenda executarea obligaţiilor sau care prevăd în detrimentul celeilalte părţi decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a propune excepţii, restrângerea libertăţii de a contracta cu alte persoane, reînnoirea tacită a contractului, legea aplicabilă a contractului, clauze compromisorii sau prin care se derogă de la normele privind competenţa instanţelor judecătoreşti nu produc efecte decât dacă sunt acceptate, în mod expres, în scris, de cealaltă parte. 10 Acest deziderat a fost exprimat, de exemplu, de către CEJ, în Suiker Unie and Others c. Comisia (cauzele reunite 40-48, 50, 54-56, 111, 113, 114/73) Criteriile coordonării şi cooperării stabilite de jurisprudenţa Curţii, care în niciun caz nu presupune realizarea unui plan comun, trebuie să fie înţelese în lumina conceptelor implicite din prevederile Tratatului referitoare la concurenţă, conform cărora fiecare operator economic trebuie să îşi stabilească în mod independent politica pe care intenţionează să o adopte pe piaţa comună, inclusiv alegerea persoanelor şi întreprinderilor cărora le face oferte sau le vinde. 11 Valentin Mircea, op.cit, pag Definiţia îşi are originea în dreptul european, mai exact în câteva cauze soluţionate de CEJ în 1991 şi în anii următori cauza Höfner-Macrotron (C-41/90), finalizată prin Decizia din 23 aprilie 1991 şi ERT/DEP (C-260/89) finalizată prin Decizia din 18 iunie Vezi cauza FENIN/Comisia finalizată prin decizia Tribunalului de Primă Instanţă din 4 martie 2003 (cauza T-319/99), confirmată prin decizia Marii Camere a CEJ din 11 iulie 2006 (cauza C-205/03 P).
5 Este de notat că noţiunea de activitate economică presupune existenţa unei atitudini active pe piaţă (simpla achiziţie de bunuri şi produse, dacă nu sunt destinate revânzării, nu intră în această categorie). Pentru a intra în sfera activităţilor economice, esenţială este circulaţia bunurilor, interacţiunea cu alte persoane, intrarea bunurilor sau serviciilor în circuitul civil, pentru a folosi o expresie consacrată din dreptul civil. Spre deosebire de noţiunea de întreprindere din Codul civil, întreprinderea în înţelesul legislaţiei de concurenţă nu necesită desfăşurarea unei activităţi economice în mod sistematic, nici existenţa unei activităţi organizate. Relaţia dintre cele două noţiuni omonime este aceea că orice entitate care are statut de întreprindere, potrivit Codului civil, va avea acelaşi statut şi potrivit Legii concurenţei, însă reciproca nu este valabilă. Sau, cu alte cuvinte, mulţimea întreprinderilor conform Codului civil este inclusă în mulţimea elementelor definite conform regulilor de concurenţă. Este, astfel, important de notat că o entitate poate fi caracterizată ca o întreprindere în scopul aplicării regulilor de concurenţă, fără ca prin aceasta entitatea să dobândească statutul de întreprindere, cu caracter permanent şi cu privire la toate activităţile desfăşurate. Astfel, o persoană care nu are statut de operator economic, dar şi o autoritate publică sau o asociaţie profesională pot fi definite ca fiind întreprinderi în cazuri de concurenţă specifice, fără ca statutul lor juridic să se modifice cu caracter permanent. Întreprinderea, în dreptul concurenţei, nu se suprapune nici cu noţiunea de personalitate juridică. Curtea Europeană de Justiţie lucrează cu conceptul de entitate, ce include atât persoanele juridice, cât şi persoanele fizice, precum şi dezmembrăminte autonome ale persoanelor juridice sau asocieri fără personalitate juridică între persoane fizice şi juridice. Sfera noţiunii de întreprindere, astfel cum a fost aceasta definită în practica instanţelor comunitare, include, astfel, entităţi din cele mai variate, de la liber profesionişti la cluburile de fotbal sau la culte religioase. Un cadru atât de larg este expresia practică a caracterului atotcuprinzător al regulilor de concurenţă şi a faptului că niciun domeniu de activitate nu este exclus de principiu de la aplicarea acestora 14. Sunt excluse în schimb din sfera întreprinderilor, ca subiect al regulilor de concurenţă, doar entităţile care desfăşoară exclusiv activităţi de interes public sau social. Cu toate acestea, o autoritate sau instituţie publică poate fi definită ca întreprindere şi va fi supusă regulilor de concurenţă dacă desfăşoară activităţi care întrunesc criteriile de mai jos. Acest fapt a fost confirmat şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Două criterii sunt importante pentru calificarea unei entităţi ca fiind întreprindere: a) oferirea de bunuri şi servicii pe o anumită piaţă, în schimbul unui preţ. Este de reţinut că o entitate care doar achiziţionează bunuri şi servicii, fără să le ofere la rândul său, în aceeaşi formă sau într-o formă modificată, nu va fi calificată ca fiind o întreprindere. b) suportarea riscului financiar legat de desfăşurarea propriei activităţi dacă cheltuielile depăşesc veniturile, acestea suportă pierderea din resurse proprii. 14 Alte cauze importante soluţionate de CEJ, prin care a fost clarificată noţiunea de întreprindere în dreptul concurenţei, sunt : Cauza T-61/89, Dansk Pelsdyravlerforening/Comisia, finalizată prin decizia din 2 iulie 1992, Cauza C-309/99, Wouters, finalizată prin decizia din 19 februarie 2002, Cauza T-193/02, Piau c. Comisia, finalizată prin decizia din 26 ianuarie 2005.
6 II. În ce constă abuzul de poziţie dominantă? Big is beautiful? Dominanţă Poziţie deţinută pe piaţă de o întreprindere care îi permite acesteia să se comporte, într-o măsură apreciabilă, independent de concurenţii acesteia, de clienţi şi de consumatori. Dominanţa presupune că întreprinderea în cauză deţine o putere de piaţă mult superioară celei a concurenţilor săi, ceea ce îi permite să îşi maximizeze profiturile în condiţiile în care presiunea concurenţială asupra sa este redusă. Existenţa situaţiei de dominanţă depinde în mare măsură de cota de piaţă deţinută, dar şi de alte elemente, cum sunt barierele de intrare pentru alte întreprinderi sau elasticitatea cererii (schimbarea comportamentului consumatorilor la o creştere de preţ). Legea concurenţei prezumă, în art. 6 alin. (3), că o întreprindere este în poziţie dominantă dacă are o cotă de piaţă de cel puţin 40% dar prezumţia poate fi răsturnată de întreprinderile vizate. Întreprinderile care deţin cote foarte mari de piaţă (80-90%) sunt numite şi super-dominante. În poziţie dominantă se află şi întreprinderile aflate în situaţie de monopol. Ce exces este sancţionat? Folosirea excesivă a puterii de piaţă de către o întreprindere, care are drept scop sau drept consecinţă excluderea de pe piaţă a unor concurenţi sau menţinerea acestora într-o stare de inferioritate şi dependenţă, având ca scop obţinerea de profituri suplimentare, menţinerea sau consolidarea poziţiei întreprinderii dominante, fără ca acest lucru să se datoreze propriilor merite. Ce este rău într-un abuz de poziţie dominantă? Este firesc ca orice operator economic să vrea să devină mare ( eu sunt mic, tu fă-mă mare ). Dacă acest lucru se întâmplă printr-o mai mare eficienţă şi beneficii pentru toată lumea, legea nu trebuie să intervină să îl oprească din drum. Dacă poziţia dominantă este dobândită prin împiedicarea dezvoltării sau exploatarea nelegitimă a unor alţi operatori economici, legea trebuie să oprească şi să sancţioneze un astfel de comportament. Operatorii economici nu au voie să sufoce dezvoltarea unor concurenţi. Analiza unui caz de abuz de poziţie dominantă se face dintr-o perspectivă preponderent economică, este necesar ca activitatea respectivă să producă, sau să fie în măsură să producă efecte negative în piaţă. Abuzul de poziţie dominantă este, într-un fel, o formă de concurenţă neloială şi se poate întâlni, de altfel, în practică, împreună cu fapte de concurenţă neloială de exemplu: excluderea unui competitor împreună cu denigrarea acestuia. Diferenţa esenţială este că autorul este o companie cu pondere mare în jocul economic iar efectele sunt, de asemenea, mai mari, ceea ce justifică interesul public aferent acestei fapte anticoncurenţiale şi nivelul ridicat al sancţiunilor (până la 10% din cifra de afaceri).
La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration
La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé
Plus en détailAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012
MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE
Plus en détailResponsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.
Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta
Plus en détailPsihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).
Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:
Plus en détailAdriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie
LA PROBLEMATIQUE DE LA TRADUCTION JURIDIQUE : QUELQUES ASPECTS SUR LA TRADUCTION DES TERMES JURIDIQUES EN ROUMAIN Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de
Plus en détailAide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique
QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU
Plus en détailDATE DE IDENTIFICARE PROIECT :
Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice
Plus en détailSUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI
U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina
Plus en détailDISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)
TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.
Plus en détailTHESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST
UNIVERSITÉ DE GRENOBLE UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST THESE Pour obtenir les grades de DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST Spécialité : Informatique
Plus en détailRazvan Dinca Maitre des conférences Faculté de Droit de l Université de Bucarest
Rapport roumain Les assurances de responsabilité : étendue des garanties Razvan Dinca Maitre des conférences Faculté de Droit de l Université de Bucarest 1. Notion L opération d assurance est définie par
Plus en détailYum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net
Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02
Plus en détailTROISIÈME SECTION. AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE. (Requête n o 21207/03)
TROISIÈME SECTION AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE (Requête n o 21207/03) Cette version a été rectifiée conformément à l'article 81 du règlement de la Cour le 18 janvier 2011 ARRÊT STRASBOURG 20 avril 2010 DÉFINITIF
Plus en détailVol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu
BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 2/2010 144-150 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,
Plus en détailLes planificateurs financiers
Les planificateurs financiers La nouvelle règlementation belge Par Christophe Steyaert Avocat Luxembourg, le 9 octobre 2014 1. Les objectifs de la nouvelle loi Ingénierie patrimoniale des «family offices»
Plus en détailPublic and European Business Law - Droit public et européen des affaires. Master I Law Level
Public and European Business Law - Droit public et européen des affaires Stéphane de La Rosa Master I Law Level Delivered Lectures Jean Monnet Chair «Droit de l Union Européenne et Mutations de l intégration
Plus en détailUNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE
CES Working Papers Volume VII, Issue 1 UNE INTERPRETATION DU TAUX DE CHANGE Galina ULIAN * Lucia CASTRAVET ** Silvestru MAXIMILIAN *** Résumé: Dans l étude ci-dessous on a été réalisé une interprétation
Plus en détailLA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN
LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN GABRIELA SCURTU ANDA RĂDULESCU Université de Craiova 1. INTRODUCTION 1.0. L attention que les spécialistes ont prêtée
Plus en détailCe que vaut un sourire
Ce que vaut un sourire Un sourire ne coûte rien et produit beaucoup. Il enrichit ceux qui le reçoivent, sans appauvrir ceux qui le donnent. Il ne dure qu un instant, mais son souvenir est parfois éternel.
Plus en détailBIG Expert. Simulateur. Epargne professionnelle
BIG Expert Simulateur Epargne professionnelle Epargne salariale et épargne retraite Ł Un contexte favorable un système de retraite en difficulté une fiscalité des revenus dissuasive une perte de vitesse
Plus en détailComfort Duett. TV-kit. www.comfortaudio.com. USA: English/Français/Español. Comfort Duett
Comfort Duett TV-kit USA: English/Français/Español www.comfortaudio.com Comfort Duett 1 English The television kit makes it possible to amplify the sound from the TV via the charger unit. As soon as Comfort
Plus en détailIntervention cadre Quand la littérature s'empare de l'écriture SMS : Koman sa sécri émé, d'annie Saumont
Siur CRAIOVA les 21-22 mars 2011 Séminaire International Universitaire de Recherche Rappel de la problématique générale et des directions spécifiques de chaque sous thème On met en discussion la position
Plus en détailTous les mois, l actualité en bref de Pôle emploi
Tous les mois, l actualité en bref de Pôle emploi SOMMAIRE INFORMATIONS RESEAU CFTC... 2 Rencontre nationale des mandatés chômage à la Confédération... 2 Suite des réunions de suivi des formations prioritaires
Plus en détailL assurance vie de droit luxembourgeois Aspects juridiques
L assurance vie de droit luxembourgeois Aspects juridiques Les Journées de l Ingénierie Patrimoniale Maison de la Chimie 05/02/2013 Marc Gouden Avocat à la Cour Avocats aux Barreaux de et de PLAN Produits
Plus en détailLES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol.
LES ESCALIERS I. DÉF I NIT I O N Un escalier est un ouvrage constitué d'une suite de marches et de paliers permettant de passer à pied d'un niveau à un autre. Ses caractéristiques dimensionnelles sont
Plus en détailBrochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1
Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 2 appleôîôìè Ï ÈÔ ÏÂÎÙÚÈÎÔ & ÏÂÎÙÚÔÓÈÎÔ ÍÔappleÏÈÛÌÔ (πû ÂÈ ÛÙËÓ Úˆapple Î ŒÓˆÛË Î È ÏÏ ڈapple Î ÒÚ ÌÂ Û ÛÙ
Plus en détailQuels oligopoles la régulation doit-elle faire émerger? Réunion Fratel Tunis, 17 octobre 2008 Nicolas Curien, membre de l ARCEP
Quels oligopoles la régulation doit-elle faire émerger? Réunion Fratel Tunis, 17 octobre 2008 Nicolas Curien, membre de l ARCEP Régulation et structure de marché La structure de marché n est pas un donné
Plus en détailPIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée.
PIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée. Il y a trois approches possibles du produit intérieur brut : Optique de la production Optique
Plus en détailSéminaire EIFR 7 Mars 2012. Sébastien Rérolle
Séminaire EIFR 7 Mars 2012 Sébastien Rérolle 1 Focus sur le risque de crédit L approche basée sur les notations internes de Bâle 2, qui concerne la totalité des grandes banques françaises, requiert l évaluation
Plus en détailIngénierie et gestion des connaissances
Master Web Intelligence ICM Option Informatique Ingénierie et gestion des connaissances Philippe BEAUNE Philippe.Beaune@emse.fr 18 novembre 2008 Passer en revue quelques idées fondatrices de l ingénierie
Plus en détailDu Thermostat à l ordinateur climatique. Vincent Aubret Hortimax
Du Thermostat à l ordinateur climatique Vincent Aubret Hortimax 1 Introduction 2 Régulateurs de type thermostat Applications : Idéal pour la régulation simplifiée de type Tunnels, Hall Alarme haute et
Plus en détailTraitement fiscal des assainissements Petits déjeuners des PME et start-up
Advisory Traitement fiscal des assainissements Petits déjeuners des PME et start-up Préambule Ce document est fondé sur le séminaire OREF du 28 septembre 2010 Yves Grangier Juriste, assistant manager PricewaterhouseCoopers
Plus en détailDéfinir l'ordre des licenciements
Gérer les départs en raison de difficultés économiques Définir l'ordre des licenciements Votre entreprise connaît des difficultés économiques et vous êtes contraint d engager un licenciement économique.
Plus en détailCINEMA FRANCAIS SUR LPB
DEUX HOMMES DANS LA VILLE Fiche n 3 CINEMA FRANCAIS SUR LPB Réalisateur: Jose Giovanni Producteur : Jose Giovanni, Daniel Boulanger Avec : Jean Gabin (Germain Cazeneuve), Alain Delon (Gino Strabliggi),
Plus en détailExtension fonctionnelle d un CRM. CRM étendu >> Conférence-débat 15 April 2015. Club Management des Systèmes d Information de l'iae de Paris Alumni
Extension fonctionnelle d un CRM Conférence-débat 15 April 2015 Club Management des Systèmes d Information de l'iae de Paris Alumni CRM étendu >> Programme // CRM étendu Vision 360 et Plateforme Cloud
Plus en détailcrédit-logement prospectus n 8 d application à partir du 10 octobre 2014
crédit-logement prospectus n 8 d application à partir du 10 octobre 2014 Prospectus Crédits-logement Ce prospectus est applicable à toutes les sociétés appartenant au Groupe AXA, soit AXA Belgium et AXA
Plus en détailNouvelles règles fiscales de sous-capitalisation en France : Conditions de déductibilité des intérêts financiers*
Nouvelles règles fiscales de sous-capitalisation en France : Conditions de déductibilité des intérêts financiers* * sur compte courant ou prêt Sommaire 1. Avant propos 2. Ancien dispositif 3. Pourquoi
Plus en détailCURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID
Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării Universitatea din Bucureşti Specializarea ŞtiinŃele Comunicării Nivel licenńă CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID Titular de curs: UNIV. DR. VIORICA
Plus en détailThéorie des Jeux Et ses Applications
Théorie des Jeux Et ses Applications De la Guerre Froide au Poker Clément Sire Laboratoire de Physique Théorique CNRS & Université Paul Sabatier www.lpt.ups-tlse.fr Quelques Définitions de la Théorie des
Plus en détailImproving the breakdown of the Central Credit Register data by category of enterprises
Improving the breakdown of the Central Credit Register data by category of enterprises Workshop on Integrated management of micro-databases Deepening business intelligence within central banks statistical
Plus en détailEnglish Q&A #1 Braille Services Requirement PPTC 144918. Q1. Would you like our proposal to be shipped or do you prefer an electronic submission?
English Q&A #1 Braille Services Requirement PPTC 144918 Q1. Would you like our proposal to be shipped or do you prefer an electronic submission? A1. Passport Canada requests that bidders provide their
Plus en détailLe trait. d union. De et avec Guillaume Kerbusch Denys Desmecht Mis en scène par Valentin Demarcin A.S.B.L. Trou de Ver
Le trait d union De et avec Guillaume Kerbusch Denys Desmecht Mis en scène par Valentin Demarcin A.S.B.L. Trou de Ver Avril 2014 Dossier pédagogique Simon a 15 ans, une mère, un père, une pote et un I
Plus en détailinfo ACTUALITÉ JURIDIQUE DROIT FISCAL Déclaration des revenus 2014 au titre des revenus 2013 Opérations particulières concernant les coopérateurs
n 7 > 4 avril 2014 info Sommaire > Droit fiscal : déclaration des revenus 2014 au titre des revenus 2013 - opérations particulières concernant les coopérateurs ACTUALITÉ JURIDIQUE DROIT FISCAL Déclaration
Plus en détailHave the courage to do your own thing, and tell what you really think, not what other people have told you to think. Why else should anyone want to be an academic? Susan Strange, presidential adress 1995
Plus en détailBusiness Process Design Max Pauron
Business Process Design Max Pauron 2005 Max Pauron - Reproduction and communication, even partial, are strictly prohibited without written permission. Unauthorized photocopying is a crime. Contexte Les
Plus en détailMarie Curie Individual Fellowships. Jean Provost Marie Curie Postdoctoral Fellow, Institut Langevin, ESCPI, INSERM, France
Marie Curie Individual Fellowships Jean Provost Marie Curie Postdoctoral Fellow, Institut Langevin, ESCPI, INSERM, France Deux Soumissions de Projet Marie Curie International Incoming Fellowship Finance
Plus en détailEmpowering small farmers and their organizations through economic intelligence
Empowering small farmers and their organizations through economic intelligence Soutenir les petits agriculteurs et leurs organisations grâce à l intelligence économique XOF / kg RONGEAD has been supporting
Plus en détailcrédit-logement prospectus n 7 le crédit-logement d application à partir du 26 février 2010
crédit-logement prospectus n 7 d application à partir du 26 février 2010 le crédit-logement Prospectus Crédits-logement Ce prospectus est applicable à toutes les sociétés appartenant au Groupe AXA, soit
Plus en détailMacroéconomie. Monnaie et taux de change
Macroéconomie Monnaie et taux de change Marché des changes Le taux de change de en $ correspond au nombre de $ que l on peut acheter avec un exemple: 1 = 1,25 $ Une appréciation/dépréciation du taux de
Plus en détailDISTRIBUTION CASINO FRANCE : ACCORD COLLECTIF D ENTREPRISE SUR LES SALAIRES ET LES CONDITIONS DE TRAVAIL 2008
DISTRIBUTION CASINO FRANCE : ACCORD COLLECTIF D ENTREPRISE SUR LES SALAIRES ET LES CONDITIONS DE TRAVAIL 2008 Entre : D une part, La Direction de Distribution Casino France représentée par M. Yves DESJACQUES,
Plus en détailCircolare 2013/xy Distribuzione di investimenti collettivi di capitale
15 aprile 2013 Circolare 2013/xy Distribuzione di investimenti collettivi di capitale Punti chiave Einsteinstrasse 2, 3003 Berna Tel. +41 (0)31 327 91 00, Fax +41 (0)31 327 91 01 www.finma.ch A225844/00097/1046297
Plus en détailLes doutes et les questions des économistes face au système des brevets
Les doutes et les questions des économistes face au système des brevets Dominique Foray Réunion du Groupe français de l AIPPI Octobre 2003 1 Nous nous intéressons. non pas à la PI en soi mais à l innovation
Plus en détailÉtudes. Des effets de la réglementation des produits d épargne sur le comportement de placement des ménages
Des effets de la réglementation des produits d épargne sur le comportement de placement des ménages Depuis 25 ans, la structure de l épargne financière des ménages a été singulièrement modifiée par l essor
Plus en détailAOC Insurance Broker Compare vos Assurances Santé Internationale Economisez jusqu à 40 % sur votre prime
Compare vos Assurances Santé Internationale Economisez jusqu à 40 % sur votre prime aide les expatriés et les voyageurs à construire l assurance santé expatrié avec le meilleur prix, garantie et service
Plus en détailConvention. Assurance Protection Juridique de Generali Belgium SA
Convention La durée du contrat est fixée aux conditions particulières. Elle ne peut excéder un an. A chaque échéance annuelle, le contrat est reconduit tacitement pour des périodes consécutives d un an.
Plus en détailConditions d application à partir du 01/09/2014
......... BNP PARIBAS FORTIS SA ET AG INSURANCE SA (anciennement( FORTIS INSURANCE BELGIUM SA) Conditions d application à partir du 01/09/2014 Les formules et produits décrits dans la présente feuille
Plus en détailLes exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures?
Les exploitations de grandes cultures face à la variabilité de leurs revenus : quels outils de gestion des risques pour pérenniser les structures? Benoît Pagès 1, Valérie Leveau 1 1 ARVALIS Institut du
Plus en détailMarché immobilier en Ile-de-France
Marché immobilier en Ile-de-France Contexte des marchés locatifs et de l investissement Virginie Houzé Directeur Etudes et Recherche France 18 juin 2015 Paris? Liquidité & Risque Liquidité & risque 10
Plus en détailEn zones herbagères, un système spécialisé lait, tout herbe
Cas type HL 1 En zones herbagères, un système spécialisé lait, tout herbe Rouen Évreux Amiens Beauvais Arras Lille Laon Culture à faible densité d'élevage Herbagère à forte densité d'élevage Mixte à moyenne
Plus en détailPLAN DIRECTEUR DES PARCS, MILIEUX NATURELS ET ESPACES VERTS PARKS, NATURAL HABITATS AND GREEN SPACES MASTER PLAN
PLAN DIRECTEUR DES PARCS, MILIEUX NATURELS ET ESPACES VERTS PARKS, NATURAL HABITATS AND GREEN SPACES MASTER PLAN Présentation publique du jeudi 10 septembre, 2009 Public presentation of Thursday, September
Plus en détailDIAGNOSTIC DE DURABILITE du Réseau Agriculture Durable
DIAGNOSTIC DE DURABILITE du Réseau Agriculture Durable Guide de l utilisateur 2010 Si vous êtes amenés à utiliser cet outil, merci d indiquer votre source. Réseau agriculture durable - Inpact Bretagne
Plus en détailCentres Carrières Nouvelle-Écosse. Cheminement du client Évaluation
Centres Carrières Nouvelle-Écosse Cheminement du client Évaluation Cheminement du client au CCNE Évaluation Avec la mise en œuvre des nouvelles ententes de CCNE, ENE met en place une approche commune de
Plus en détailCIRCULAIRE AUX INTERMEDIAIRES AGREES N 2001-11 DU 4 MAI 2001
CIRCULAIRE AUX INTERMEDIAIRES AGREES N 2001-11 DU 4 MAI 2001 OBJET : Marché des changes et instruments de couverture des risques de change et de taux. Dans le cadre du renforcement de la libéralisation
Plus en détailPREMIER TRIMESTRE TERMINÉ LE 31 MARS 2010 CONFÉRENCE TÉLÉPHONIQUE DU 13 MAI 2010 FONDS DE PLACEMENT IMMOBILIER COMINAR
TERMINÉ LE 31 MARS CONFÉRENCE TÉLÉPHONIQUE DU 13 MAI FONDS DE PLACEMENT IMMOBILIER COMINAR MISE EN GARDE Cette présentation peut contenir des énoncés prospectifs concernant le Fonds de placement immobilier
Plus en détailCIRCULAIRE AUX INTERMEDIAIRES AGREES N 2001-11 DU 4 MAI 2001
CIRCULAIRE AUX INTERMEDIAIRES AGREES N 2001-11 DU 4 MAI 2001 OBJET : Marché des changes et instruments de couverture des risques de change et de taux. Dans le cadre du renforcement de la libéralisation
Plus en détailIndicateurs Normes Codes de conduite. Françoise Berthoud Grenoble, 12 juin 2012
Indicateurs Normes Codes de conduite Françoise Berthoud Grenoble, 12 juin 2012 Pas de normes globales.. Mais 2 initiatives importantes Recenser les Normes concevoir un document (2013) (Coordination Group
Plus en détailFlexi Conference-2009 Implementation of FlexiCadastre in the Democratic Republic of CONGO
Flexi Conference-2009 Implementation of FlexiCadastre in the Democratic Republic of CONGO Justin Nyembo Muta Hile Technical Director CONTENT PROPOSED BY THE CADASTRE MINIER «CAMI» CAMI Missions History
Plus en détailREGLEMENT DU JEU CONCOURS 1 TABLETTE TACTILE A GAGNER
REGLEMENT DU JEU CONCOURS 1 TABLETTE TACTILE A GAGNER Article 1 : Organisation Le site web Voyage Way ci après désignée sous le nom «L'organisatrice», organise un jeu gratuit sans obligation d'achat du
Plus en détailBoom fm Montérégie CONCOURS «SMS Madonna» RÈGLEMENT DE PARTICIPATION
Boom fm Montérégie CONCOURS «SMS Madonna» RÈGLEMENT DE PARTICIPATION 1. Le concours «SMS Madonna» (ci-après le «concours») est organisé par Bell Media Radio inc. (ci-après les «Organisateurs du concours»).
Plus en détailConference "Competencies and Capabilities in Education" Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE
IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE L IMPORTANCE DES LOGICIELS ÉDUCATIFS DANS LE PROCESSUS D ENSEIGNER ET D ÉTUDIER Carmen Bal 1 Abstract La pratique scolaire impose une
Plus en détaille réseau aérien consiste dans un hub aérien à Liège, en Belgique et une flotte de 50 avions ; et
1. RESUME Les informations suivantes doivent être lues uniquement comme une introduction au présent Prospectus. Toute décision d investir dans les Actions Ordinaires doit être basée sur une étude du présent
Plus en détailConséquences de l ANI sur le marché de la complémentaire santé
Conséquences de l ANI sur le marché de la complémentaire santé Présentation pour : journées d études de l Institut des Actuaires et du S.A.C.E.I. Intervenant : Pascal Broussoux, Directeur assurances de
Plus en détailL Epargne Salariale une responsabilité d entreprise Izy Béhar Brigitte Dubreucq Pierre Havet
L Epargne Salariale une responsabilité d entreprise Izy Béhar Brigitte Dubreucq Pierre Havet le 11 avril 2012 Epargne salariale, une vraie cohérence stratégique Recréer un lien lisible, visible et de long
Plus en détailAlgorithmique et Programmation, IMA
Algorithmique et Programmation, IMA Cours 2 : C Premier Niveau / Algorithmique Université Lille 1 - Polytech Lille Notations, identificateurs Variables et Types de base Expressions Constantes Instructions
Plus en détailLe Rectorat de la Haute école spécialisée de Suisse occidentale. un diplôme d une haute école (titre de bachelor ou équivalent).
Le Rectorat de la Haute école spécialisée de Suisse occidentale vu la convention intercantonale sur la Haute école spécialisée de Suisse occidentale (HES-SO), du mai 011, arrête : Champ d application Article
Plus en détailUne méthode d apprentissage pour la composition de services web
Une méthode d apprentissage pour la composition de services web Soufiene Lajmi * Chirine Ghedira ** Khaled Ghedira * * Laboratoire SOIE (ENSI) University of Manouba, Manouba 2010, Tunisia Soufiene.lajmi@ensi.rnu.tn,
Plus en détailConception de Médicament
Conception de Médicament Approche classique HTS Chimie combinatoire Rational Drug Design Ligand based (QSAR) Structure based (ligand et ou macromolec.) 3DQSAR Docking Virtual screening Needle in a Haystack
Plus en détailGuide comptable. Les inscriptions comptables
Guide comptable Les inscriptions comptables les ressources d emprunt Les emprunts sont exclusivement destinés à financer des investissements, qu'il s'agisse d'un équipement spécifique ou d'un ensemble
Plus en détailConvention de Vienne sur le droit des traités entre Etats et organisations internationales ou entre organisations internationales
Convention de Vienne sur le droit des traités entre Etats et organisations internationales ou entre organisations internationales 1986 Faite à Vienne le 21 mars 1986. Non encore en vigueur. Voir Documents
Plus en détailImportations parallèles: intérêt du consommateur et intégration communautaire
«Le traitement des restrictions verticales en droit comparé de la concurrence» Université Paris II Panthéon Assas & University College London Paris, le 23 mai 2008 Importations parallèles: intérêt du consommateur
Plus en détailLes prix des principaux produits et services aux Particuliers
Les prix des principaux produits et services aux Particuliers Conditions générales de banque au 1 er janvier 2013 Nos tarifs intègrent la T.V.A. en vigueur lorsque les opérations et services y sont légalement
Plus en détailBOURSE OFFRES & TARIFS T.T.C.
bourse.qxd:9528 bpca 2 offre bourse modifie 26/11/12 15:09 Page1 BOURSE OFFRES & TARIFS T.T.C. AU 01/01/2013 CÔTE D'AZUR bourse.qxd:9528 bpca 2 offre bourse modifie 26/11/12 15:09 Page2 NOTRE OFFRE Pour
Plus en détailCONCOURS «À la Une» Règlements de participation
CONCOURS «À la Une» Règlements de participation 1. Le concours «À la Une» est tenu par Groupe TVA Inc. et Les Productions Sovimage inc. (ci-après : «l Organisateur du concours»). Il se déroule au Québec
Plus en détailCAPIEUROPE PEA-PME Contrat de capitalisation
CAPIEUROPE PEA-PME Contrat de capitalisation Cultivez le potentiel de performance des entreprises européennes et récoltez les atouts cumulés du PEA et du contrat de capitalisation. Un contrat de capitalisation
Plus en détailAssurance collective d indemnité journalière en cas de maladie
Assurance collective d indemnité journalière en cas de maladie Information sur le produit et conditions contractuelles Edition 2010 Votre sécurité nous tient à cœur. 2 Information sur le produit Information
Plus en détailCONCOURS C est le temps de changer pour mieux avec Germain Larivière et Rouge fm! RÈGLEMENTS DE PARTICIPATION
CONCOURS C est le temps de changer pour mieux avec Germain Larivière et Rouge fm! RÈGLEMENTS DE PARTICIPATION 1. Le concours «C est le temps de changer pour mieux avec Germain Larivière et Rouge fm!» (ciaprès
Plus en détailL'important C'est la rose
L'important 'est la rose Gilbert ecaud rr: M. de Leon opista: Felix Vela 200 Xiulit c / m F m m 7 9. /. m...... J 1 F m.... m7 ro - se. rois - ro - se. rois - ro - se. rois - ro - se. rois - oi qui oi
Plus en détailLES TYPOLOGIES DE LOCATAIRES ELIGIBLES AUX OFFRES LOGIS-ZEN GRL & LOGIS ZEN GRL PLUS
1 LES TYPOLOGIES DE LOCATAIRES ELIGIBLES AUX OFFRES LOGIS-ZEN GRL & LOGIS ZEN GRL PLUS Seuls les locataires définis comme «nouveaux locataires» sont éligibles à ces offres. Notion de «nouveau locataire»
Plus en détailLa numérisation des PLU
www.certu.fr La numérisation des PLU Benoit GOURGAND Ministère de l'écologie, de l'énergie, du Développement durable et de la Mer Contexte 1/2 Le groupe de travail PLU SUP, présidé par Dominique Caillaud
Plus en détailSujets abordés dans chacun des travaux suggérés. Problèmes de Sujets abordés Exercices compréhension. La détermination d une paye brute 1 1, 3
8 La paye Sujets abordés dans chacun des travaux suggérés Problèmes de Sujets abordés Exercices compréhension Salaires ou honoraires? 1 La détermination d une paye brute 1 1, 3 Les retenues salariales
Plus en détailChapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION
Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION Rappel d u c h api t r e pr é c é d en t : l i de n t i f i c a t i o n e t l e s t i m a t i o n de s y s t è m e s d é q u a t i o n s s i m u lt a n é e s r e p o
Plus en détailEric BARGET, MCF à la Faculté des sports de Poitiers CEREGE (Centre de Recherche en Gestion), IAE de Poitiers
Journée d étude sur «la métalogistique des événements sportifs» CRO3S / UFR STAPS d Orléans / 2 mai 2006 Eric BARGET, MCF à la Faculté des sports de Poitiers CEREGE (Centre de Recherche en Gestion), IAE
Plus en détailEXECUTIVE MBA DOUBLE DIPLÔME. Titre Certifié par l État de Niveau I. In International Hospitality & Luxury Brands Management
DOUBLE DIPLÔME EXECUTIVE MBA In International Hospitality & Luxury Brands Management Titre Certifié par l État de Niveau I «Directeur d Établissement de Luxe dans le secteur de l Hôtellerie» Accréditations
Plus en détailVILLE DE MIOS Service Commande publique Place du XI Novembre 33380 MIOS
VILLE DE MIOS Service Commande publique Place du XI Novembre 33380 MIOS MARCHÉ DE SERVICE D IMPRESSIONS DE SUPPORTS PAPIERS UTILISÉS POUR LA COMMUNICATION DE LA VILLE DE MIOS MARCHÉ N 17-2012 ACTE D ENGAGEMENT
Plus en détailINF6304 Interfaces Intelligentes
INF6304 Interfaces Intelligentes filtres collaboratifs 1/42 INF6304 Interfaces Intelligentes Systèmes de recommandations, Approches filtres collaboratifs Michel C. Desmarais Génie informatique et génie
Plus en détailSE PORTER CAUTION POUR UN LOCATAIRE
INC document FICHE PRATIQUE J. 190 Actualisation le 18-01-07 SE PORTER CAUTION POUR UN LOCATAIRE Se porter caution pour un locataire, c est s engager à payer ses dettes s il venait à cesser de payer. C
Plus en détailDEMANDE DE BREVET EUROPEEN
Patentamt JEuropâisches European Patent Office Office européen des brevets (g) Numéro de publication : 0 458 661 A1 DEMANDE DE BREVET EUROPEEN (g) Numéro de dépôt : 91400889.1 mt Cl.5: A61K 31/415, C07D
Plus en détailSTATISTIQUES DE LA PÊCHERIE THONIERE IVOIRIENNE DURANT LA PERIODE EN 2012
SCRS/213/167 Collect. Vol. Sci. Pap. ICCAT, 7(6): 281-285 (214) STATISTIQUES DE LA PÊCHERIE THONIERE IVOIRIENNE DURANT LA PERIODE EN 212 Amandè M.J. 1, Konan K.J. 1, Diaha N.C. 1 et Tamégnon A. SUMMARY
Plus en détailFrank LASCK. Courriel : f.lasch@montpellier-bs.com Fonction : Professeur. Biographie
Frank LASCK Courriel : f.lasch@montpellier-bs.com Fonction : Professeur Biographie Frank Lasch, professeur en entrepreneuriat, a rejoint le Groupe Sup de Co Montpellier Business School en septembre 2003
Plus en détailForum AMOA ADN Ouest. Présentation du BABOK. 31 Mars 2013 Nadia Nadah
Forum AMOA ADN Ouest Présentation du BABOK 31 Mars 2013 Nadia Nadah Ce qu est le BABOK Ce que n est pas le BABOK Définition de la BA - BABOK version 2 Le processus de Business Analysis La structure du
Plus en détail